J. R. R. Tolkien - 01 - Fratia Inelului

8/13/2019 J. R. R. Tolkien - 01 - Fratia Inelului

1/284

J.R.R. Tolkien

STĂPÂNUL INELELORpartea I

FRĂŢIA INELULUI

THE LORD OF THE RINGSPart One

The Fellowship of the Ring

Trei inele pentru stăpânii elfi cei de sub soare,Şapte pentru ei, piticii de viţă din săli de stâncă,

Nouă, Oamenilor care ştiu căn lumea lor se moare,!nul pentru el, "eniorul #ntunecimiin noaptea lui adâncă!ndes !mbrele $n %inutul &ordor, ca să le 'ăsească.Şi pe toate să leadune un inel, şi altul nime,"ă le ferece pe toate, astfel să le stăpânească,!ndes !mbrele, $n %inutul &ordor, $n $ntunecime.

Cuvânt înainte

Această poeste a cresc!t pe "ăs!ră ce era poestită# p$nă c$n% a %eenit o istorie aRă&'oi!l!i cel (are al Inel!l!i# c!prin&$n% )nsă "!lte i"agini f!gare %in istoria )ncă *i "aieche ce a prece%at+o, A fost )ncep!tă c!r$n% %!pă ce a fost scris (obbitul *i )naintea p!'licării acest!ia )n -./01 %ar n! a" contin!at seria# căci a" %orit ca "ai )nt$i să )nchei*i să p!n )n or%ine "itologia *i legen%ele 2ilelor %e O%inioară care# la acea %ată# prinseseră %e3a cont!r, A" %orit să fac acest l!cr! pentr! propria satisfac4ie *i aea" p!4ine speran4e că or fi *i al4ii care să "anifeste interes pentr! această l!crare# "ai alescă s!rsă ei %e inspira4ie era )n pri"!l r$n% lingistică# iar %e )ncep!t a" )ncep!t+o pentr! aoferi f!n%al!l istoric necesar li"'ilor elfice,

5$n% cei cărora le+a" cer!t sfat!ri *i păreri "+a! corectat# )nloc!in% puţine speranţec! fără speranţă, "+a" )ntors la seria "ea# )nc!ra3at %e cererile enite %in partea cititorilor%e a le oferi "ai "!lte infor"a4ii %espre ho''i4i *i %espre aent!rile lor, Dar poestea era

atrasă )n "o% ire&isti'il spre l!"ea "ai eche *i a %eenit o relatare# ca să &ic a*a# asf$r*it!l!i *i a trecerii ei# )nainte să se sp!nă cea %espre )ncep!t!l *i "i3loc!l ei, Proces!la )ncep!t pe c$n% scria" (obbitul, )n care e6ista! )ncă %e pe at!nci c$tea referiri las!'iect!l "ai echi7 Elron%# Gon%olin# Elfii No'ili *i orci# c$t *i i"agini f!gare# care seiiseră fără a fi che"ate# ale !nor l!cr!ri "ai )nalte# sa! "ai af!n%e# sa! "ai )nt!necate%ec$t ceea ce se găsea la s!prafa4ă7 D!rin# (oria# Gan%alf# Necro"ant!l# Inel!l,Descoperirea se"nifica4iilor acestor i"agini f!gare *i a rela4iei lor c! istoriile străechi ascos la l!"ină AI Treilea E care a c!l"inat c! Ră&'oi!l Inel!l!i,

5ei care a! cer!t "ai "!lte infor"a4ii %espre ho''i4i le+a! pri"it p$nă la !r"ă# %ar a!tre'!it să a*tepte o re"e )n%el!ngată1 căci alcăt!irea "tăpânului )nelelor a %!rat c!)ntrer!peri %in -./8 p$nă )n -.9.# o perioa%ă c! "!lte o'liga4ii pe care n! le+a" negli3at#

*i "!lte alte interese %e cercetător *i profesor# care "+a! a'sor'it a%esea, A"$narea afost pricin!ită# %e ase"enea# %e i&'!cnirea ră&'oi!l!i )n -./.# a*a )nc$t la sf$r*it!l acel!ian poestea n! a3!nsese )ncă la capăt!l 5ăr4ii )nt$i, :n ci!%a )nt!neric!l!i %in !r"ătoriicinci ani# a" constatat că poestea n! "ai p!tea fi pe %e+a+ntreg!l a'an%onată *i "+a"


2/284

t$r$t "ai %eparte# "ai ales noaptea# p$nă c$n% a" a3!ns l$ngă "or"$nt!l l!i ;alin %in(oria, Acolo "+a" oprit "!ltă re"e, A trec!t aproape !n an p$nă c$n% a" pornit "ai%eparte# *i astfel a" a3!ns la Lothlorien *i R$!l cel (are# t$r&i! )n -.9-, An!l !r"ător a"scris pri"ele ciorne ale "aterial!l!i care alcăt!ie*te 5artea a Treia *i )ncep!t!rile5apitolelor - *i / %in 5artea a 5incea1 *i acolo# )n ti"p ce se"nalele l!"inoase a!

scăpărat )n Anorien iar Theo%en a a3!ns )n nii care a! citit cartea sa!# oric!"# a! recen&at+o# a! găsit+o plicticoasă# a's!r%ă sa! %e"nă %e %ispre41 *i n! a" %e ce să "ă pl$ng# %eoarece a" păreri si"ilare %espre operele lor sa! %espre gen!l %e scriit!ră pe care ei# )n "o% ei%ent#)l preferă, Dar chiar *i %in p!nctele %e e%ere ale "!ltora %intre cei care a! fost )nc$nta4i%e poestea "ea# s!nt %est!le aspecte care n! plac, Poate că n! este c! p!tin4ă ca )ntr+o poeste l!ngă să )i satisfaci pe to4i )n toate *i nici să %e&a"ăge*ti pe toată l!"ea )n e6actacelea*i priin4e1 căci# %in scrisorile pe care le+a" pri"it# găsesc că pasa3ele sa!capitolele care pentr! !nii repre&intă !n nea3!ns pentr! al4ii s!nt %e"ne %e toată la!%a,5el "ai critic cititor %intre to4i# e! )ns!"i# găse*te ac!" "!lte %efecte# "inore *i "a3ore#%ar nefiin%# %in fericire# o'ligat nici să recen&e&e cartea *i nici să o scrie )ncă o %ată# atrece peste ele )n tăcere# "en4ion$n% %oar !na care a fost o'serată *i %e al4ii7 cartea e prea sc!rtă,

5$t %espre sens!l să!# ?"esa3!l@ interior# a!tor!l n+a a!t nici o inten4ie )n această priin4ă, N! este nici alegoric# nici te"atic, Pe "ăs!ră ce poestea cre*tea# prin%eară%ăcini )n trec!tB *i %ă%ea ra"!ri nea*teptate1 %ar te"a ei principală a fost fi6ată %e la'!n )ncep!t prin alegerea ineita'ilă a Inel!l!i ca ele"ent %e legăt!ră )ntre această poeste *i (obbitul. 5apitol!l cr!cial# ?>"'ra trec!t!l!iC# este !na %intre cele "ai echi păr4i ale poe*tii, A fost scris c! "!lt )nainte ca se"nele %e ră! a!g!r ale an!l!i -./. să fi%eenit a"enin4area !n!i %e&astr! %e ne)nlăt!răt# *i %in acel p!nct poestea ar fi eol!at)n "o% esen4ial pe acelea*i linii# %acă respecti!l %e&astr! ar fi fost eitat, S!rsele sales!nt l!cr!ri aflate )n "intea "ea c! "!lt )nainte# sa! %e3a p!se pe h$rtie )n !nele ca&!ri# *i prea p!4in sa! chiar ni"ic n+a fost schi"'at %e ră&'oi!l care a )ncep!t )n -./.# *i nici %e!r"ările acest!ia,

# n %esfă*!rarea sa! )n finalitatea sa# ră&'oi!l a%eărat n! se asea"ănă c! ră&'oi!l %inlegen%ă, Dacă ar fi inspirat sa! ar fi con%!s eol!4ia legen%ei# at!nci fără )n%oială că Inel!lar fi fost capt!rat *i folosit )"potria l!i Sa!ron1 acesta n+ar fi fost anihilat# ci ar!ncat )nsclaie# iar ;ara%+% ûr n+ar fi fost %istr!s# ci oc!pat, Nere!*in% să intre )n posesia Inel!l!i#


3/284

Sar!"an ar fi găsit )n (or%or + )n acea re"e %e conf!&ie *i tră%ări + ele"entele %elegăt!ră care+i lipsea! )n propriile sale cercetări as!pra Legen%elor Inel!l!i# *i n! %!pă"!ltă re"e ar fi făc!t !n Inel (are al să!# c! a3!tor!l căr!ia să+l )nfr!nte pe pretins!lS!eran al Pă"$nt!l!i %e (i3loc, :n acel conflict# a"'ele ta'ere i+ar fi !r$t *i i+ar fi%ispre4!it pe ho''i4i7 ace*tia n! ar fi s!praie4!it nici "ăcar ca sclai,

S+ar p!tea născoci *i alte co"'ina4ii , )n f!nc4ie %e g!st!rile sa! opiniile celor cărora le plac alegoriile sa! tri"iterile la act!alitate, Dar "ie# c! toată sinceritatea# )"i %isplacealegoria )n oricare %intre "anifestările ei *i+"i %isplace *i "ai "!lt %e c$n% a" )"'ătr$nit*i a" %eenit %est!l %e a'il )n a+i %epista pre&en4a, Prefer istoria# a%eărată sa! inentată# pe care g$n%irea *i e6perien4a cititorilor o pot folosi )n arii for"e, 5re% că "!l4i conf!n%ăaplica'ilitatea c! ?alegoriaC1 n!"ai că !na re&i%ă )n li'ertatea cititor!l!i# iar cealaltă )n%o"ina4ia inten4ionată a a!tor!l!i,

;ine)n4eles că !n a!tor n! poate ră"$ne )n totalitate neafectat %e e6perien4a sa# %arfel!rile )n care Să"$n4a poe*tii folose*te sol!l e6perien4ei s!nt e6tre" %e co"ple6e# iar)ncercările %e a %efini acest proces s!nt )n cel "ai '!n ca& 'ăn!ieli 'a&ate pe pro'enea%ecate *i a"'ig!e, Este %e ase"enea fals# %e*i firesc %e atrăgător# at!nci c$n%

ie4ile !n!i a!tor *i !n!i critic s+a! s!prap!s# să pres!p!ne" că "i*cările g$n%irii sa!eeni"entele re"!rilor trăite %e a"$n%oi a! repre&entat )n "o% necesar cele "ai p!ternice infl!en4e, O"!l tre'!ie )ntr+a%eăr să a3!ngă personal s!' !"'ra ră&'oi!l!i pentr! a si"4i )n )ntregi"e apăsarea sa1 %ar# pe "ăs!ră ce trec anii# pare a se !ita a%eseafapt!l că a fi prins )n plină tinere4e %e an!l -.-9 se %oe%ea o e6perien4ă prin ni"ic "ai p!4in )ngro&itoare %ec$t aceea %e a fi i"plicat )n an!l -./. *i )n cei care+a! !r"at, P$nă)n -.- )"i "!riseră to4i prietenii apropia4i# c! e6cep4ia !n!ia sing!r, Sa!# că să ia! osit!a4ie "ai p!4in %!reroasă7 s!nt !nii care a! pres!p!s că ?Stră'ăt$n% 5o"itat!l@ reflectăsit!a4ia %in Anglia la re"ea la care isprăea" e! poestea, =i n! este c$t!*i %e p!4ina*a, Repre&intă o parte esen4ială %in intrigă# g$n%ită )ncă %e la )ncep!t# %e*i pe parc!rseste "o%ificată %in pricina caracter!l!i l!i Sar!"an a*a c!" a eol!at el )n poeste# fără +%acă e neoie s+o "ai sp!n + reo se"nifica4ie alegorică sa! reo al!&ie politică )nconte"poraneitate, Se 'a&ea&ă )ntr!c$ta pe e6perien4ă# %e*i foarte p!4in căci sit!a4iaecono"ică era total %iferităB *i foarte %eparte )n trec!t, ara )n care a" trăit e! )n copilăriea fost a%!să )ntr+o stare 3alnică )nainte %e+a )"plini e! !nspre&ece ani# )ntr+o re"e )ncare "a*inile era! o'iecte rare n! ă&!se" nici !naB# iar )n s!'!r'ii se "ai constr!ia!linii %e tren, De c!r$n% a" ă&!t )ntr+!n &iar o fotografie a ceea ce "ai ră"ăsese %intr+o"oară# o%ată prosperă# l$ngă iitoarea# care# pe re"!ri# "i se păr!se at$t %e i"portantă,N! "i+a plăc!t nicio%ată c!" arăta "orar!l cel T$năr# %ar tatăl l!i# "orar!l cel ;ătr$n#aea o 'ar'ă neagră *i n! se n!"ea Ro*coan!l,

J.R.R.T.

Prolog

1. Cu privire la hoi!i

*ceastă carte se ocupă $n mare măsură de +obbiţi, şi din pa'inile ei cititorul poate aflamulte despre caracterul lor şi câte ceva din istoria lor. *lte informaţii pot fi 'ăsite deasemenea $n selecţia din 5artea Ro*ie a Hotar!l!i %e la Soare+Ap!ne# care a fost deapublicată sub titlul Ho''it!l, *cea poveste $şi are ori'inea $n capitolele de $nceput ale

5ăr4ii Ro*ii# compuse de -ilbo $nsuşi, primul +obbit care a devenit vestit $n lumea lar'ă, şiintitulate tot de el )ntr+acolo *i %in no! )napoi# deoarece relatau despre călătoria lui spre"oareRăsare şi $ntoarcerea acasă o aventură care, ulterior, ia implicat pe toţi +obbiţii $nmarile evenimente ale acelui /v despre care se relatea0ă $n pa'inile de faţă.


4/284

1ar poate că nu puţini sunt cei care vor să cunoască $ncă de la $nceput mai multedespre acest popor remarcabil, iar altora se prea poate să nu le fi că0ut $n mâini primacarte. 2entru asemenea cititori au fost alese aici din poveştile +obbiţilor câteva $nsemnăridespre cele mai importante aspecte, iar prima aventură este relatată pe scurt.

(obbiţii sunt un popor discret, dar foarte vec+i, mult mai numeros $n vremurile de

altădată decât astă0i3 ei iubesc pacea, liniştea şi pământul temeinic lucrat dintotdeaunalea plăcut să străbată ţinuturi bine 'ospodărite şi $n'riite. Nu $nţele' acum, după cum nau $nţeles nici $nainte şi nici nu leau plăcut maşinăriile mai complicate decât foalelefierăriei, moara de apă sau ră0boiul de mână, deşi se pricepeau să mânuiască uneltele.4+iar şi $n 0ilele de odinioară se fereau de 5"eminţia &are6, cum ne numesc ei pe noi, daracum ne evită cu teamă şi aproape că nui mai poţi $ntâlni. *u au0ul foarte fin, vedereaascuţită şi, deşi sunt predispuşi spre $n'răşare şi nu se 0oresc dacă nu e nevoie, suntsprinteni şi iuţi $n mişcări. #ncă de la $nceput au stăpânit arta de a dispărea cu repe0iciuneşi pe neau0ite atunci când seminţii mai mari ca rasă, pe care nu doresc să le $ntâlnească,aun' din $ntâmplare pe melea'urile lor3 şi această artă au de0voltato $ntratât, $ncâtoamenilor a $nceput să li se pară curată vrăitorie. 1ar, $n realitate, +obbiţii nau deprins

niciodată nici un fel de ma'ie şi dibăcia lor de a dispărea se datorea0ă numai şi numaiunei $ndemânări deosebite pe care ereditatea şi practica, precum şi o prietenie intimă cupământul, au făcuto să nu poată fi nicicum imitată de rase mai mari şi mai nepricepute.

4ăci ei sunt o seminţie mică, mai mică decât a 'nomilor adică mai puţin vânoşi şi $ndesaţi, c+iar dacă nu sunt cu mult mai scun0i, $nălţimea lor e variabilă, $ntre două şipatru picioare, după măsurătoarea noastră. *cum arareori mai atin' trei picioare $n $nălţime, dar asta pentru că sau micit ei, aşa se 0ice, căci $n 0ilele de odinioară erau multmai $nalţi. 1upă cum scrie $n 4artea Roşie, -andobras Took 7poreclit Ră'et de Taur8, fiullui )sen'rim al 1oilea, avea patru picioare şi umătate $n $nălţime şi putea călări un cal. *fost depăşit, spun toate documentele +obbiţilor, doar de două personae vestite $nvec+ime3 dar această ciudată poveste va fi lămurită $n cartea de faţă.

4ât despre +obbiţii din 4omitat, despre care va fi vorba $n istorisirile ce urmea0ă, erauun popor vesel $n vremurile lor de pace şi prosperitate. "e $mbrăcau $n culori vii, plăcândule $n mod deosebit 'albenul şi verdele3 $ncălţări, $nsă, purtau arareori, pentru că tălpile leerau acoperite cu o piele $ntărită, iar labele $nvelite cu păr des şi cârlionţat, asemănătorcelui de pe cap, care adeseori era castaniu. *stfel, sin'ura meserie cu care se $ndeletniceau prea puţin era aceea a ci0măriei3 cu toate acestea, aveau de'ete lun'i şipricepute şi puteau să facă o mulţime de alte lucruri utile şi minunate. 4+ipurile lor erau,de re'ulă, blaine mai de'rabă decât frumoase, lătăreţe, cu oc+i strălucitori, obrai $mbuoraţi şi 'uri deprinse să râdă, să mănânce şi să bea. Şi cu adevărat râdeau, mâncauşi beau adesea şi din toată inima, plăcândule oricând o 'lumă bună şi să mănânce de

şase ori pe 0i 7atunci când li se oferea oca0ia8. Ospitalieri, $ncântaţi de petreceri şi decadouri pe care le $mpărţeau cu dărnicie şi le primeau cu nerăbdare./ste cum nu se poate mai limpede că, $n ciuda $nstrăinării care sa petrecut, +obbiţii

sunt $nrudiţi cu noi3 mult mai apropiaţi nouă decât elfii sau c+iar decât 'nomii. #nstrăvec+ime vorbeau limbile oamenilor, după felul lor de a vorbi, şi le plăceau sau nu leplăceau cam aceleaşi lucruri ca şi oamenilor. 1ar cum anume suntem $nrudiţi cu ei nu maipoate fi limpe0it. #nceputurile +obbiţilor se află undeva foarte departe, $n 9ilele deOdinioară, pierdute deacum şi uitate. 1oar elfii mai păstrea0ă niscaiva mărturii ale aceluitimp dispărut, iar tradiţiile li se lea'ă aproape $n $ntre'ime de istoria lor, $n care omularareori apare, iar +obbiţii nus câtuşi de puţin pomeniţi. Şi totuşi este limpede că, de fapt,+obbiţii trăiseră $n pace pe 2ământul de &iloc vreme de mulţi ani $ndelun'aţi, $nainte ca

alte seminţii să fi prins c+iar de veste că e:istau. Şi cum lumea este, la urma urmei, plinăde creaturi ciudate fără număr, acest popor mic părea să aibă prea puţină $nsemnătate.1ar $n vremea lui -ilbo şi a lui ;rodo, moştenitorul său, au devenit dintro dată, fără voialor, şi importanţi, şi renumiţi, născând nelinişte $n sfaturile celor $nţelepţi şi ale celor &ari.


5/284

*cele 0ile, ale celui deal Treilea /v al 2ământului de &iloc, sunt deacum de multtrecute, şi forma tuturor pământurilor sa sc+imbat3 dar ţinuturile $n care trăiau pe atunci+obbiţii erau fără $ndoială aceleaşi $n care trăiesc şiacum la "ud


6/284

re0istat timpului, deşi redusă ca dimensiuni3 era vorba de -ree, $n re'iunea 2ădurea Rea,care se $ntindea cam la patru0eci de mile est de 4omitat.

;ără $ndoială că $n acele 0ile de $nceput şiau $nvăţat +obbiţii alfabetul şi au $nceput săscrie după felul 1unedainilor, care la rândul lor deprinseseră această artă de la elfi. Şi tot $n acele 0ile au uitat toate limbile pe care le folosiseră $nainte sau leau vorbit după =imba

4omuna, westron se numea aceasta, care era răspândită $n toate ţările re'ilor din *rnorpână $n >ondor şi $n urul tuturor coastelor &ărilor, de la -elfalas până la =une. 1ar şiaumai păstrat câteva cuvinte ale lor, ca şi numele pe care le dăduseră lunilor şi 0ilelor, şi unpomelnic de nume proprii din trecut.

#n urul acelei perioade, le'enda devine, pentru prima oară printre +obbiţi, istorie, cu unrăbo al anilor. 4ăci a fost $n o mie şase sute ai celui deal Treilea /v când fraţii ;allo+ide,&arc+o şi -lanco, au pornit din -ree3 şi după ceau primit $n'ăduinţa de la $naltul re'e din;ornost , au trecut râul -aranduin cel cu ape cafenii, $n urmăle venind $n număr mare+obbiţii. *u traversat 2odul *rcurile de 2iatră, care a fost construit $n 0ilele puteriiRe'atului de la &ia0ănoapte, şi au luat tot pământul de dincolo de el ca să se aşe0e $ntrerâu şi >ruiurile din 9are. Tot ce li se cerea $n sc+imb era să ţină &arele 2od $n stare bună,

ca şi toate celelalte poduri şi drumuri, săi spriine pe solii re'elui şi săi recunoascăacestuia autoritatea.

*şa a $nceput 5alen%ar!l 5o"itat!l!i# căci anul $n care a fost traversat Râul ruiurile din 9are spre 2odul


7/284

mia0ănoapte $n iernile albe şi 'rele deveniseră deacum poveşti la 'ura sobei. *stfel că,deşi se mai 'ăseau câteva stocuri de arme $n 4omitat, erau folosite mai mult ca trofee,atârnând deasupra vetrelor sau pe pereţi, ori adunate $n mu0eu, la &ic+el 1elvin'. "enumea 4asa &at+om mu0eul acesta, căci aşa numeau +obbiţii orice obiect de care nuaveau neapărată nevoie, dar nici nu voiau săl arunce, "atho", =ocuinţele lor puteau să

aun'ă $nţesate de "atho"+!ri şi multe dintre cadourile ce treceau din mână $n mână eraude acest soi.4u toate acestea şi oricât ar fi părut de ciudat, viaţa ti+nită şi pacea nu tociseră curaul

acestui popor. =a o adică, nu se speriau ei aşa uşor şi nu puteau fi omorâţi cu una cudouă3 şi poate că le plăceau atât de nemăsurat de mult lucrurile bune nu $n ultimul rânddin pricină că puteau, dacă era ca0ul, să trăiască şi fără ele, şi erau $n stare să $nduredurerea şi vitre'iile sorţii sau ale vremii $ntrun fel ce tre0ea uimirea celor care nuicunoşteau bine şi nu priveau dincolo de pântecele lor şi de c+ipurile bine +rănite. 1eşi nusăreau la +arţă şi nici nu omorau vreo vietate de dra'ul dea omor$, erau vitei la anan'+ie,iar la nevoie se pricepeau să mânuiască armele. Tră'eau bine cu arcul, căci aveau vă0ulascuţit şi ţinta si'ură. Nu numai cu arcul şi să'eţile. 4ând se apleca un +obbit după o

piatră, bine era săţi 'ăseşti de'rabă un adăpost, lucru ştiut de orice fiară ce comitea unlucru ne$n'ăduit.

Toţi +obbiţii, sau cel puţin aşa credeau ei, au trăit la $nceputuri $n vă'ăuni săpate $npământ şi $n asemenea adăposturi se simţeau şi acum cel mai bine3 dar, $n decursultimpului, au fost nevoiţi să se obişnuiască şi cu alte soiuri de sălaşuri. 1e fapt, pe vremealui -ilbo, de re'ulă doar cei mai bo'aţi şi cei mai săraci dintre +obbiţi păstraseră vec+iulobicei $n 4omitat. 4ei mai săraci continuau să trăiască $n vi0uini dintre cele mai primitive,c+iar aşa, nişte biete 'ăuri, cu o sin'ură fereastră sau fără nici una3 $n timp ce $nstăriţii $şiconstruiau versiuni tot mai lu:oase ale străvec+ilor locuinţe. Numai că povârnişuri potrivitepentru asemenea tuneluri mari şi ramificate 7sau s"iale# cum le numeau ei8 nu erau de'ăsit orişiunde, $ncât la şes, pe măsură ce +obbiţii se $nmulţeau, au $nceput săconstruiască la suprafaţa pământului. -a mai mult, c+iar şi $n re'iunile deluroase şi $nsatele mai vec+i, cum erau (obbiton sau T$r'upitit, sau $n oraşul de căpetenie al4omitatului, &ic+el 1elvin', pe 4olinele *lbe, se $nălţau acum multe case din lemn,cărămidă său piatră. *cestea erau preferate $n mod special de morari, fierari, sforari,căruţaşi şi de alţii de felul lor3 căci şi atunci când aveau vă'ăuni $n care să locuiască,+obbiţii se obişnuiseră de multă vreme să construiască şoproane şi ateliere.

"e spune că obiceiul dea construi ferme şi +ambare se $ncetăţenise mai $ntâi printrelocuitorii din "mârcuri, os lân'ă


8/284

+obbiţi priveau până şi râurile şi ambarcaţiunile mici cu profundă nelinişte, şi nu erau mulţicei care să ştie să $noate. Şi, pe măsură ce 0ilele 4omitatului se lun'eau, +obbiţii vorbeautot mai puţin cu elfii, aun'ând să se teamă de ei şi să prindă ne$ncredere $n aceia careaveau treabă cu ei3 iar &area a devenit un cuvânt de spaimă printre +obbiţi şi un semn almorţii, astfel că şiau $ntors feţele de la dealurile vestice.

"o fi tras meşteşu'ul construirii de case de la elfi sau de la oameni, dar +obbiţii $lfoloseau $n felul lor. Nu sau apucat să $nalţe turnuri. 4asele lor erau de obicei lun'i, oaseşi confortabile. 4ele mai vec+i nu erau, de fapt, altceva decât construcţii ce imitaut!nel!rile# cu acoperişuri din paie sau stuf sau petice de iarbă, şi cu pereţii uşor bombaţi.1ar stilul acesta ţinea de 0ilele de $nceput ale 4omitatului şi de atunci +obbiţii şiausc+imbat mult te+nica de a construi, $mbunătăţindo cu tot felul de născoceli deprinse de la'nomi, sau descoperite de ei $nşişi. 2referinţa pentru ferestrele rotunde şi c+iar pentruuşile rotunde era particularitatea principală a ar+itecturii lor.

4asele şi vi0uinele +obbiţilor din 4omitat erau adesea mari, $n ele locuind familiinumeroase. 7-ilbo şi ;rodo -a''ins, ca celibatari, repre0entau, $ntradevăr, e:cepţii, ca şi $n alte privinţe, de pildă $n prietenia lor cu elfii.8 !neori, cum era ca0ul neamului Took din

&arile Tuneluri, sau -randGbuck din 4onacul 4oniac, multe 'eneraţii locuiau $n 7relativ8bună$nţele'ere laolaltă $ntro sin'ură locuinţă străvec+e şi cu multe tuneluri. #n orice ca0,toţi +obbiţii trăiau $n clanuri şi ţineau socoteala 'radelor de rudenie cu mare 'riă. #şi $ntocmeau arbori 'enealo'ici lun'i şi complicaţi, cu ramuri nenumărate. 4ând ai dea facecu +obbiţii, e important să ţii minte cine cu cine e $nrudit şi care este 'radul de rudenie. *rfi imposibil ca $n această carte să $ntocmim un arbore 'enealo'ic care săi includă c+iar şinumai pe cei mai $nsemnaţi membri ai celor mai importante familii la vremea despre carevor istorisi poveştile ce urmea0ă. *rborii 'enealo'ici de la sfârşitul 4ărţii Roşii a (otaruluide =a "oare*pune repre0intă o cărticică $n sine şi toată lumea, cu e:cepţia +obbiţilor, lear 'ăsi e:trem de plicticoase. (obbiţii, $nsă, erau $ncântaţi de asemenea lucruri, dacă eraucorect $ntocmite le plăcea să aibă cărţi pline de lucruri pe care le ştiau dinainte puse pe+ârtie $ntocmai, fără părtinire şi fără să se contra0ică.

". Cu privire la #uruia$a Pipei

&ai este un lucru cei priveşte pe +obbiţii de demult şi care trebuie amintit, un obiceisurprin0ător absorbeau sau in+alau, prin pipe de lut sau de lemn, fumul din frun0elear0ânde ale unei plante pe care ei o numeau '!r!iana pipei# sau fr!n&a# probabil ovarietate de Nicotiana, !n mare mister $nvăluie ori'inea acestui obicei ciudat, sau 5arta6,cum preferau să o numească +obbiţii. Tot ceea ce sa putut descoperi despre el $nstrăvec+ime a fost strâns laolaltă de &eriadoc -randGbuck 7mai târ0iu stăpân al %ării

)edului8 şi, $ntrucât el şi tutunul din &elea'ul de la &ia0ă0i oacă un rol $n istoria ceurmea0ă, pot fi citate observaţiile sale din introducerea la Secretele plantelor )n 5o"itat,5*ceasta, spune el, este sin'ura artă despre care putem spune cu deplină $ncredinţare

că este propria noastră invenţie. 4ând anume au $nceput +obbiţii să fume0e $ntâia oară nueste cunoscut, toate le'endele şi istoriile familiilor o iau ca pe un dat3 de când se ştie,seminţia din 4omitat a fumat felurite ierburi, unele mai puturoase, altele mai dulci. 1ar $ntoate spunerile 'ăsim că Tobold (ornbloHer din


9/284

-ree, unde, oricum, creşte din plin pe pantele sudice ale dealului. (obbiţii din -ree aşa0ic, că ei ar fi primii fumători adevăraţi ai buruieniipipei. 1e bună seamă ve0i 1oamne, aufăcut totul $naintea locuitorilor din 4omitat, pe care $i numesc 5colonişti63 dar de data astaam bănuiala că aşa stau lucrurile. Şi nu $ncăpea $ndoială că arta de a fuma buruiana ceaadevărată sa răspândit din -ree $n ultimele secole printre 'nomi şi printre alte seminţii,

tâl+ari, vraci sau rătăcitori, care $ncă străbăteau $ntro parte şin alta acea străvec+erăscruce de drumuri. =ocul de baştină şi centrul acestei arte se 'ăseşte, prin urmare, $nvec+iul +an din -ree, Ponei!l )n %o!ă picioare# care e ţinut de familia 4aptalan din vremuristrăvec+i.

4u toate acestea observaţiile pe care leam făcut $n multele mele călătorii spre sud mau convins că buruiana $n sine nu e de locul ei din partea noastră de lume, căci a auns $nnord din valea inferioara a râului *nduin, unde, bănuiesc eu, a fost adusă ori'inar de peste&are de către oamenii din *pusime. 4reşte din abundenţă $n >ondor, fiind mai 'rasă şimai mare decât la nord, unde nu se 'ăseşte sub formă sălbatică niciodată, şi $nfloreştedoar $n locuri calde şi ferite, aşa cum e


10/284

Totuşi, aceste de pe urmă calităţi erau acum mai de'rabă tolerate 7la familiile bo'ate8decât aprobate $n 'eneral. 1ar se păstrase obiceiul ca formula de adresare faţă de capulfamiliei să fie "tăpânul Took, iar la nume să i se adau'e, dacă era nevoie, un număr, cade pildă )sen'rim al 1oilea.

"in'ura persoana oficială $n 4omitat la această dată era 2rimarul din &ic+el 1elvin'

7sau din 4omitat8, care era ales la fiecare şapte ani la Târ'ul =iber de pe 4olinele *lbe, $ntoiul verii, sau =it+e, cum $i spuneau ei. *proape sin'ura $ndatorire a primarului era aceeade a pre0ida banc+etele or'ani0ate cu prileul sărbătorilor din 4omitat, destul de frecventede altfel. 1ar posturile de >uvernator al 2oştei şi de Şirif 2rincipal erau ataşate celui deprimar, astfel că primarul controla atât "erviciul 2oştei, cât şi 2a0a. *cestea erau sin'ureledouă servicii ale ţinutului, iar mesa'erii erau cei mai numeroşi şi mai ocupaţi dintre toţi. *sta nu $nsemna că toţi +obbiţii ştiau carte, dar cei care ştiau scriau cu consecvenţătuturor prietenilor lor 7şi câtorva dintre rubedenii8 care locuiau mai departe deo plimbarepe os $n ceasurile dupăamie0ei.

Şirif era numele dat de +obbiţi poliţiştilor lor, sau celor care $ndeplineau o muncă deacest soi. -ine$nţeles că nu purtau uniformă 7aşa ceva era necunoscut pentru ei8, doar o

pană la căciulă3 iar $n realitate mai de'rabă pă0eau păşunile decât pe locuitori, maide'rabă aveau 'riă să no ia ra0na dobitoacele decât locuitorii. #n $ntre'ul 4omitat nu se'ăseau decât doispre0ece şirifi, trei pentru fiecare melea', pentru &uncă )nternă. !nor'anism oarecum mai numeros, variind şi acesta după necesităţi, era convocat pentru 5aapăra 'raniţele6 şi pentru a ve'+ea ca străinii de orice fel, mici sau mari, să nu dea bătăide cap.

=a vremea când $ncepe această poveste, vameşii sporiseră mult $n număr. "e primeaumulte plân'eri $n le'ătură cu tot felul de persoane străine şi creaturi care dădeau târcoale+otarelor, sau c+iar le treceau pe furiş primul semn că lucrurile nu stăteau cum ar fitrebuit să stea şi cum fuseseră $ntotdeauna, fără a pune la socoteală basmele şi le'endeledin timpuri străvec+i. 2uţini luau seamă la acest semn, şi nici măcar -ilbo nu se dumireace putea să prevestească. Şai0eci de ani trecuseră de când pornise el $n memorabila luicălătorie, şi era bătrân c+iar şi pentru +obbiţi, care foarte adesea atin'eau suta de ani3 darde bună seamă că din averea pe care o adusese cu sine la $ntoarcere rămăsese destul.4ât de mult sau de puţin, nimănui na de0văluit, nici măcar lui ;rodo, nepotul său 5favorit6.Şi $ncă ţinea $n taină inelul pe carel 'ăsise.

+. &e'pre g,'irea I$elului

1upă cum se spune $n Ho''it!l# $ntro bună 0i a venit la uşa lui -ilbo marele andalf cel "ur, şi treispre0ece 'nomi $l $nsoţeau3 nimeni altul decât T+orin "cut de "tear,

descendent din re'i, şi cei doispre0ece tovarăşi ai săi $n e:il. 4u ei sa pornit el la drum,spre propria şi eterna sa consternare, $ntro dimineaţă de aprilie, fiind atunci anul ?@F?după 4alendarul 4omitatului, $ntru căutarea comorii celei mari, comorile 'nomice aleRe'ilor de sub &unte, $n adâncurile muntelui /rebor din %inutul de Jos, departe $n est.4ăutarea nu sa dovedit $n 0adar, şi 1ra'onul care apăra comoara a fost nimicit. Totuşi,c+iar dacă $nainte ca totul să fie câşti'at fusese dusă -ătălia celor 4inci *rmate, T+orincă0use ucis şi multe fapte de răsunet fuseseră $nfăptuite, episodul ar fi interesat prea puţinistoria ulterioară sau ar fi fost cel mult amintit $ntro notă a lun'ilor anale ale celui dealTreilea /v, dacă nar fi avut loc un 5accident6 $n tot acest timp. >rupul care se $ndreptaspre %ara 2ustietăţii a fost atacat de orci $ntro trecătoare $naltă din &unţii 4eţoşi3 şi astfelsa $ntâmplat că -ilbo sa rătăcit pentru o vreme $n $ntunecatele mine ale orcilor, $n

măruntaiele muntelui, şi acolo, orbecăind 0adarnic prin be0nă, a pus mâna pe un inel ce0ăcea pe os, $n 'alerie. =a bă'at $n bu0unar. *tunci a părut un simplu noroc. #ncercând să 'ăsească ieşirea din 'alerie, -ilbo şia continuat drumul $n os, spre

temeliile munţilor, până când nu a avut unde mer'e mai departe. #n fundul 'aleriei se afla


11/284

un lac cu apă rece, departe de orice ra0ă de lumină, şi pe o insulă de stâncă $n miloculapelor trăia >ollum. /ra o creatură mică şi scârboasă avea o bărcuţă la care vâslea culabele lui mari şi plate, se uita $n ur cu oc+i pali0i şi luminiscenţi, iar cu de'etele lui lun'iprindea peşti orbi pe carei devora cru0i. &ânca tot ce era viu, c+iar şi orci dacă putea săiprindă şi să le rupă 'âtul fără luptă. *vea o comoară tainică, aunsă $n stăpânirea lui cu

mulţi ani $n urmă, când $ncă mai trăia la lumină un inel de aur cel făcea invi0ibil pe acelape al cărui de'et se afla. >ollum atâta tot iubea pe lume, acest obiect, 5nepreţuitul6, şiivorbea c+iar şi când inelul nu se afla asupra lui. 4ăci $l ţinea ascuns la adăpost, $ntro'aură de pe insula sa, şi nul lua decât atunci când mer'ea la vânătoare sau ca săispione0e pe orcii din mine.

2oate că )ar fi atacat dendată pe -ilbo, dacă inelul ar fi fost la el $n momentul $ntâlnirii3 dar nu era, şi +obbitul ţinea $n mână un cuţit elf, pe carel folosea ca pe o sabie. #ncât, ca să câşti'e timp, >ollum la provocat pe -ilbo să oace Jocul >+icitorilor, 0icânduică, dacă $i va spune o '+icitoare pe care -ilbo nu va fi $n stare so de0le'e, atunci $l vaomor$ şil va mânca3 dar dacă -ilbo va $nvin'e, atunci va face aşa cum va voi -ilbo $l vaduce pe un drum ce ieşea din 'alerii.

;iind pierdut fără speranţă $n $ntuneric, căci nu putea continua drumul şi nici să se $ntoarcă nu avea cum, -ilbo a acceptat provocarea3 şi au $nceput săşi spună unul altuiamulte '+icitori. #n cele din urma -ilbo a fost cel carea câşti'at, mai mult din noroc 7parese8 decât din isteţime3 căci, $ntrun târ0iu, când nu mai ştia nici o '+icitoare, a dat cu mâna $n bu0unar peste inelul pe carel 'ăsise şi de care uitase, şi a stri'at deodată 5e+a" )n'!&!nar =a asta >ollum na fost $n stare să răspundă, deşi ia cerut $n'ăduinţa să $ncerce de trei ori.

/:e'eţii, este adevărat, au păreri diferite $n ceea ce priveşte această ultimă $ntrebare,dacă nu cumva a fost o simplă 5$ntrebare6 şi nu o 5'+icitoare6, conformă cu re'ulile stricteale Jocului3 dar toţi sunt de acord că, după ce i sa adresat $ntrebarea şi a $ncercat să'+icească răspunsul, >ollum a trebuit săşi $mplinească promisiunea. )ar -ilbo la $ncolţitsăşi ţină cuvântul dat3 căci ia venit deodată 'ândul că acea creatură făţarnică ar puteasăl ducă de nas, deşi atare promisiuni erau considerate sacre şi din străvec+ime doarcele mai abecte fiinţe nu se temeau să le $ncalce. 1ar după atâta amar de vreme de unulsin'ur $n be0nă, inima lui >ollum se $nne'rise şi $n ea $şi făcuse loc trădarea. "a furişat şisa $ntors pe insula lui despre care -ilbo nu ştia nimic undeva nu prea departe, pe apa $ntunecoasă. *colo, şia spus el, se afla inelul lui. ) se făcuse foame deacum şi eramânios, iar când 5nepreţuitul6 se va 'ăsi la el, nu se va mai teme de nici un fel de armă.

1ar inelul nu se afla pe insulă3 $l pierduse, dispăruse. %ipătul lui ascuţit ian'+eţat lui-ilbo spatele, deşi el $ncă nu $nţele'ea ce se petrecuse. >ollum, $n sc+imb, 'ăsise $nsfârşit răspunsul la '+icitoare, prea târ0iu. 5e+are )n '!&!năra*ele l!i a ţipat el. =umina

din oc+ii lui era ca o flamă verde atunci când sa repe0it $napoi săl ucidă pe +obbit şi săşirecupere0e 5nepreţuitul6. -ilbo a mirosit pericolul la vreme şi a rupto la fu'ă $napoi prin'alerie, depărtânduse de apă3 şi $ncă o dată ia venit norocul $n autor. 4ăci, $n timp cefu'ea, a bă'at mâna $n bu0unar şi inelul ia alunecat de la sine pe de'et. *stfel sa făcutcă >ollum a trecut pe lân'ă el fără săl vadă, $ndreptânduse spre ieşire cu 'ândul sopă0ească pentru ca 5+oţul6 să nu scape. 2rudent, -ilbo sa luat după el, au0indul cumblestema şi vorbea de unul sin'ur despre 5nepreţuitul6 lui3 vorbărie din care -ilbo adescifrat $n cele din urma adevărul şi $n $ntunecime sa simţit cuprins de speranţă el eracel care 'ăsise inelul cel minunat şi o dată cu el şi şansa să scape de orci şi de >ollum.

1upă o bucată de vreme sau oprit $n faţa unei desc+ideri bine ascunse, care duceaspre porţile de os ale minei, pe latura sudică a munţilor. *colo >ollum sa ciucit $ncolţit,

adulmecând şi ciulind urec+ile3 şi lui -ilbo ia venit săl străpun'ă cu sabia. 1ar la opritmila şi, deşi avea să păstre0e inelul $n care 0ăcea sin'ura lui speranţă, nu avea de 'ândsă profite de el pentru a omor$ nenorocita aia de fiinţă neautorată. 2ână la urmă, făcânduşi cura, a sărit peste >ollum $n $ntuneric şi a rupto la fu'ă prin 'alerie, urmat de stri'ătele


12/284

pline de ură şi disperare ale duşmanului său Ho4!le# ho4!le ;aggins Te !r$" )n eciiecilor

*cuma, curios e faptul că aceasta nu este povestea aşa cum a spuso -ilbo prima oarătovarăşilor săi de drum. =or lea povestit cum că iar fi promis >ollum săi facă un %ar dacăavea să câşti'e ocul3 $nsă când >ollum sa dus săi aducă darul cu pricina de pe insulă, a

descoperit că nu mai avea comoara un inel vrăit cei fusese dat de 0iua lui cu multăvreme $n urmă. -ilbo a '+icit că tocmai acest inel $l 'ăsise el şi, cum câşti'ase ocul, eradeacum al lui de drept. 1ar, fiind la anan'+ie, na scos un cuvânt despre el şi la făcut pe>ollum ca, $n loc de cadou, săi arate drumul de ieşire. *ceastă versiune a relatato -ilboşi $n memoriile lui şi, după cât se pare, na modificato nicicând după aceea, nici după"fatul de la /lrond deacasă. 1e bună seamă că a apărut ca atare şi $n 4artea Roşieori'inală şi $n mai multe dintre copiile şi fra'mentele ulterioare. 1ar sunt multe copii careconţin relatarea adevărată 7ca o variantă8 dedusă ne'reşit din notele lui ;rodo sau ale lui"am $nţeleptul, amândoi descoperind adevărul, deşi se pare că nici unul nu a dorit să $nlăture ceva din cele scrise de bătrânul +obbit $nsuşi.

4u toate acestea, au0ind prima poveste a lui -ilbo, >andalf nu ia dat cre0are şi a

continuat să fie foarte curios $n le'ătură cu inelul. =a un moment dat, a scos de la -ilboversiunea adevărată, asta după multe $ntrebări care, o vreme, leau tensionat prietenia3dar vrăitorul părea să pună mare preţ pe adevăr. ;ără să io spună lui -ilbo, la fel deimportant şi de $n'riorător, 'ândea el, era faptul că +obbitul nu spusese de la bun $nceputadevărul ceea ce nui stătea $n fire. )deea de 5cadou6 nu era, totuşi, o simplă invenţietipică pentru +obbiţi. #i fusese su'erată lui -ilbo, după cum el $nsuşi a mărturisit, de ceeacel au0ise pe >ollum mormăind3 căci >ollum $ntradevăr spusese despre inel, şi c+iar demai multe ori, că $l primise 5$n dar de 0iua lui6. Şi acest lucru 'ăsise >andalf a fi ciudat şisuspect3 dar $n le'ătură cu asta na descoperit adevărul decât mulţi ani mai târ0iu, aşadupă cum se va vedea $n cartea de faţă.

4ât despre aventurile lui -ilbo care au urmat, prea multe nu mai sunt de spus aici. 4uautorul inelului, a scăpat de străerii orcilor de la porţi şi şia re'ăsit tovarăşii. * folositinelul de nenumărate ori $n căutările sale, mai cu seamă pentru aşi auta prietenii, dar şiapăstrat taina faţă de ei cât a putut de mult. 1upă $ntoarcerea acasă, na mai pomenit deinel niciodată nimănui, doar lui >andalf şi lui ;rodo3 şi nimeni altcineva din 4omitat nu ştiade e:istenţa lui, sau aşa $şi $nc+ipuia el. 4ât despre relatarea călătoriei sale, numai pe;rodo la lăsat so citească pe măsură ceo scria.

"abia "tin' şia a'ăţato -ilbo deasupra şemineului, iar +aina din 0a măiestrită, primită $n dar de la 'nomi din comoara 1ra'onului, a dăruito unui mu0eu, de fapt 4asei &at+omde la &ic+el 1elvin'. 1ar $ntrun sertar, la ;undătura, a păstrat vec+ea mantie şi 'lu'a pecare le purtase $n timpul călătoriilor3 iar inelul, prins de un lanţ frumos, a rămas $n

bu0unarul lui."a $ntors acasă la ;undătura pe iunie, $n al cinci0eci şi doilea an al său 744.?@F8şi nimic demn de consemnat nu sa petrecut $n 4omitat până $n 0iua $n care domnul-a''ins a $nceput pre'ătirile pentru sărbătoarea celei dea o suta unspre0ecea 0i denaştere a sa 744.?FE?8. #n acest punct $ncepe istoria de faţă.

NOTA LA &OCU-ENTELE CO-ITATULUI

=a capătul celui deal Treilea /v, rolul ucat de +obbiţi $n marile evenimente care audus la includerea 4omitatului $n Re'atul Reunit a tre0it $n rândurile lor un interes mult maimare pentru propria lor istorie3 şi multe dintre poveştile lor, până $n acel moment orale $n

cea mai mare parte, au fost adunate şi puse pe +ârtie. ;amiliile mai mari erau deasemenea preocupate de evenimentele din $ntre'ul Re'at şi mulţi dintre membrii lor iaustudiat vec+ile istorii şi le'ende. 4ătre sfârşitul primului secol al celui deal 2atrulea /v seputeau dea 'ăsi $n 4omitat mai multe biblioteci care cuprindeau nenumărate cărţi şi


13/284

documente istorice.2robabil că cele mai mari dintre aceste colecţii se aflau $n conacurile "ub Turnuri,

&arile Tuneluri şi 4oniac. Relatarea despre sfârşitul celui deal Treilea /v este luată $nprincipal din 4artea Roşie a (otarului de la "oare*pune. *ceastă sursă e:trem deimportantă pentru istoria Ră0boiului )nelului a fost numită aşa pentru că multă vreme a fost

păstrata $n conacul "ub Turnuri, sălaşul 4opiilor -ălai, "trăuitorii (otarului de la "oare *pune . =a ori'inile sale, a fost urnalul intim al lui -ilbo, pe care la luat cu sine $nondor, bibliotecile din 4otuascuns şi T$r'upitit

conţineau multe elemente ce nu apăruseră $n 4artea Roşie. #n 4onacul 4oniac se 'ăseaumulte lucrări despre /riador şi istoria re'iunii Ro+an. !nele dintre acestea au fost scrisesau $ncepute de &eriador $nsuşi, deşi $n 4omitat el era $n special pomenit pentruSecretele plantelor %in 5o"itat şi pentru N!"ărătoarea Anilor $n care punea problemarelaţiei dintre calendarele din -ree şi 4omitat şi cele din ondor şiRo+an. * mai scris un mic tratat despre 5!inte *i n!"e echi %in 5o"itat# "anifestândun interes special pentru descoperirea relaţiei cu limba ro+irrimilor a unor 5cuvinte din4omitat6 de 'enul "atho"# precum şi a elementelor toponimice vec+i.

4ărţile păstrate la &arile Tuneluri nu prea atră'eau interesul cititorilor din 4omitat, darpre0entau o mai mare importanţă pentru istorie $n 'eneral. Nici una nu a fost scrisă de2ere'rin, $n sc+imb el şi cei ce lau urmat au strâns multe manuscrise scrise de copiştii din

>ondor3 $n special copii sau re0umate ale istoriilor sau le'endelor referitoare la /lendil şimoştenitorii săi. 1oar aici $n 4omitat puteau fi 'ăsite materiale cuprin0ătoare pentru istorialui Numenor şi $nălţarea lui "auron. 2robabil că la &arile Tuneluri a fost unificată Poestea Anilor cu autorul materialului strâns de &eriador. 1eşi datele menţionate sunt adesea


14/284

nesi'ure, $n special pentru al 1oilea /v, ele merită toată atenţia. Nu este e:clus ca&eriador să fi primit spriin şi informaţii din urile nu mai tăceau o clipă $n (obbiton şi =ân'ă *pe, şi vestea evenimentului ce se

apropia se răspândise $n $ntre'ul 4omitat. Trecutul şi personalitatea domnului -ilbo-a''ins deveniseră $ncă o dată subiectul principal al conversaţiilor3 şi bătrânii saupomenit deodată că erau ru'aţi săşi depene amintirile.

Nici un altul nu avea un public mai atent ca bătrânul (am >am'ee, cunoscut $ndeobşte


15/284

ca !nc+iaşul. =ocul undeşi depăna el amintirile se numea La ie%era# un +an mic pedrumul spre localitatea =ân'ă *pe3 şi povestea cât de cât $n cunoştinţă de cau0ă, căcifusese 'rădinar la ;undătura timp de patru0eci de ani, şi $nainte de asta $l autase pebătrânul (olman la aceeaşi treabă. *cum că el $nsuşi $ncepuse să $mbătrânească şi $nc+eieturile săi $nţepenească, $ndeletnicirea aceasta era $ndeplinită mai mult de fiul său

mai mic, "am >am'ee. *tât tatăl, cât şi fiul aveau relaţii foarte prieteneşti cu -ilbo şi;rodo. =ocuiau c+iar pe &ă'ura, la 2uşcantraistă numărul @, imediat sub ;undătura. !n 'entle+obbit tare de treabă şi cu darul vorbirii e domnuK -ilbo, $ntotdeauna am 0is

asta, declara !nc+iaşul.Şi adevăr 'răia căci -ilbo se purta cu multă politeţe faţă de el, 5&eştere $ndemânatic6 ,

aşa i se adresa, şi mereu $i cerea sfatul despre cum trebuia $n'riită ba una, ba alta dintrele'ume $n materie de rădăcinoase, mai ales cartofi, !nc+iaşului $i mersese vestea cafiind cel mai priceput dintre toţi din $mpreurimi 7ştia mai multe c+iar decât -ilbo $nsuşi8.

1ar cum e ;rodo ăsta care stă cu elL $l $ntrebă -ătrânul Noakes din =ân'ă *pe. 1upănume o fi el -a''ins, dar 0icese căi un -randGbuck mai mult de umătate. Nici $n ruptulcapului nu pot pricepe de ce să se ducă un -a''ins din (obbiton săşi caute nevastă

taman $n %ara )edului, unde lumea e atât de ciudată. Nui de mirare căi ciudată, $şi dădu cu părerea TăticuK 1ouă 2icioare 7vecinul

!nc+iaşului8, dacă locuiesc pe malul care nu trebuie al Râului


16/284

1aK socotesc eu ca fost o lovitură tare urâtă pentru ăia din neamul "ackville-a''ins.4+iteau ei cor să pună mâna pe ;undătură, atunci când a pornito $n lume şi dus a fost,de lau cre0ut mort. Şi numaK ce sentoarce şi le 0ice săşi ia tălpăşiţa3 şi deatunci tottrăieşte şi narată nici co 0i mai bătrân, fie binecuvântat Şi pe nepusă masă scoate deundede neunde un moştenitor, şi cu +ârtii $n re'ulă. Neamul "ackville-a''ins no să mai

calce pra'ul ;undăturii $n veci, sau măcar aşa tra'em nădede. *m au0it car fi nişte bănişori frumoşi pitiţi acolo $năuntru, se bă'ă $n vorbă un străin,un oaspete venit cu treburi tocmai din &ic+el 1elvin', din &elea'ul de la Răsărit. Totvârful mă'urii domniilor voastre e bră0dat de tuneluri doldora de cufere pline cu aur şiar'int şi 'iuvaiericale, aşa am au0it.

*tunci ai au0it mai multe decât am eu de unde şti, răspunse !nc+iaşul. Nu amcunoştinţă de 'iuvaiericale. 1omnuK -ilbo e darnic cu banii şi sar 0ice că nu duce lipsă deei3 de lucrătura de tuneluri $nsă nu am cunoştinţă. =am vă0ut pe domnuK -ilbo când santors, să tot fie şai0eci de ani deatunci, când $ncă eram un flăcăiandru. *bia intrasem caucenic la bătrânuK (olman 7era văr cu taicămeu8, daK el ma luat la ;undătura săl aut săiţinem deoparte pe cei ce dădeau să umble şi să calce peste tot prin 'rădină când se făcea

vân0area. Şi numaK ce ne pomenim cu domnuK -ilbo că urcă &ă'ura călare peun ponei,cu nu ştiu câţi ditamai sacii doldora şi două cufere. Nu măndoiesc că erau doldora decomorile ce le strânsese pe melea'uri străine, pe unde se 0ice căs munţi de aur3 dar nuatât cât să umple tuneluri $ntre'i. ;iumeu "am va fi ştiind $nsă mai multe despre asta. /l etoată 0iuabună 0iua la ;undătura. Şi e nebun după poveşti din vremuri de demult şi stă şiascultă tot cei povesteşte domnuK -ilbo. 1omnuK -ilbo lanvăţat să scrie şi să citească pelimba lui fără vreun 'ând rău, să ştiţi asta, şi nădăduiesc nici să nu iasă vreun pocino'din atât. Elfi *i Dragoni $i 0ic eu. andalf, şi câţi alţii.Oriceai spune, !nc+iaşule, daK ;undătura eun loc tare ciudat, şi cei care locuiesc acolosunt şi mai ciudaţi.

Şi domnia ta nai decât să spui ce pofteşti despre lucruri pe care nu le ştii mai binedecât te pricepi la vâslit, domnule Roşcovan, iontoarse !nc+iaşul, pornit mai abitir decâtoricând $mpotriva morarului. 1acă astanseamnă ciudăţenie, atunci nu near strica mai

multă ciudăţenie din asta prin părţile noastre. "unt unii nu prea departe deaici care naroferi nici o +albă de bere unui prieten, c+iar dacă ar trăi $ntro vi0uină cu totul şi cu totul dinaur. 1ar la ;undătura toate lucrurile se fac aşa după cum se cuvine. "am al meu 0ice cătoată l!"ea o să fie invitată la petrecere şior să se $mpartă daruri, luaţi aminte, daruri latoată lumea c+iar luna asta, adică.

*cea lună era septembrie, şi mai frumoasă nici că se putea. * doua sau a treia 0i sa0vonit 7mai mult ca si'ur că de la "am atoateştiutorul pornise 0vonul8 că or să fie focuri deartificii mai mult c+iar, artificii cum nu mai fuseseră vă0ute $n 4omitat de mai bine deunsecol, c+iar aşa, de la moartea -ătrânului Took.


17/284

=ân'ă *pe, venind $n plină 0i dinspre 2odul roşu mare şi o rună elfică. *cesta era $nsemnul lui >andalf, ne'reşit, iar bătrânul era >andalf pentru >ro0av stri'au ei, făcândul pe bătrân să 0âmbească. #l cunoşteau dinvedere, deşi $şi făcea apariţia $n (obbiton când şi când şi niciodată pentru vreme $ndelun'ată3 $nsă nici pric+indeii şi nici unul dintre cei mai $n vârstă dintre bătrâni nuvă0useră vreodată repre0entaţiile lui cu focuri de artificii acestea ţineau de trecutul

le'endar.4ând bătrânul, autat de -ilbo şi de câţiva 'nomi, isprăvi cu descărcatul, -ilbo $mpărţi

câţiva 'olo'ani3 dar nici o rac+etă luminoasă sau vreo pocnitoare nu se $ntre0ări, sprede0amă'irea spectatorilor.

(aida, luaţio din loc, le spuse >andalf. O să aveţi pe săturate la timpul cuvenit.1upă care dispăru $năuntru cu -ilbo, iar uşa se $nc+ise $n urma lor. 9adarnic se uitară

+obbiţii cei mici lun' la uşă3 plecară $ntrun târ0iu, apăsaţi de 'ândul că 0iua petrecerii nuva mai sosi nicicând.

#n ;undătura, -ilbo şi >andalf şedeau la fereastra desc+isă a unei camere mici cedădea spre vest, $n 'rădină. 1upăamia0a târ0ie era luminoasă şi paşnică. ;lorilestrăluceau roşii şi 'albene 'uraleului, floareasoarelui şi colţunaşi $mpân0ind pereţii deiarbă şi iţinduse la ferestrele rotunde.

4e viu colorată e 'rădina ta, spuse >andalf. 1a, $ncuviinţa -ilbo. #ntradevăr, mie foarte dra'ă, la fel şi $ntre' bătrânul 4omitat3

dar cred că am nevoie de odi+nă. *sta $nseamnă că vrei săţi duci la $ndeplinire planulL #ntocmai. &am +otărât acum multe luni şi nu mam ră0'ândit. 2rea bine. Nare rost să mai vorbim despre asta. %inete de planul tău de tot planul,

ia aminte şi sper să iasă bine, pentru tine şi pentru noi toţi. *şa sper şi eu. Oricum, am de 'ând să mă distre0 oi şi să fac mica mea şotie. &ă $ntreb cine va râde, făcu >andalf, clătinând din cap.


18/284

de el ştiute. 1in 0iua $n care a sosit >andalf nu sa mai arătat la faţă.Tre0induse +obbiţii $ntro bună 0i dimineaţa, descoperiră că paiştea ce se $ntindea la

sud de uşa lui -ilbo era acoperită cu frân'+ii şi stâlpi pentru corturi şi pavilioane. #n malulce ducea la drum fusese tăiată o intrare specială, cu trepte lar'i şi o poartă mare, albă.4ele trei familii de +obbiţi din 2uşcantraistă, care se măr'inea cu paiştea, se arătau

foarte interesate de tot ce se petrecea acolo şi toată lumea $i invidia. -ătrânul unc+iaş>am'ee nici măcar nu se mai prefăcea că lucra $n 'rădină.4orturile $ncepeau să se $nalţe. !nul dintre pavilioane era deosebit de mare, atât de

mare, $ncât copacul care creştea pe paişte se 'ăsea acum c+iar $n interiorul lui, $nălţânduse mândru la unul dintre capete, $n dreptul mesei principale. 1e cren'i atârnau lampioane.Şi mai promiţător decât atât 7după mintea +obbiţilor8, o bucătărie uriaşă, $n aer liber,fusese ridicată la colţul dinspre mia0ănoapte al paiştii. O ceată $ntrea'ă de bucătari, de latoate +anurile şi ospătăriile până +ătdeparte, sosiseră ca să dea o mână de autor'nomilor şi altor neamuri ciudate 'ă0duite la ;undătura. Răbdarea tuturor era pusă 'reu la $ncercare.

*poi vremea sa $nnorat. *sta a fost miercuri, $n aunul 2etrecerii. 4eea ce a stârnit

mare nelinişte. Şi $n sfârşit au venit şi 0orile 0ilei de oi, septembrie. "oarele a răsărit,norii au dispărut, stea'urile au fost desfăşurate şi distracţia a $nceput.

-ilbo -a''ins o numea petrecere# dar $n realitate erau o sumedenie de distracţiiadunate $ntruna sin'ură. 2ractic, toată lumea ce locuia $n $mpreurimi fusese invitată.;oarte puţini fuseseră trecuţi cu vederea din 'reşeală, dar nici asta na mai avutimportanţă atunci când respectivii au venit din proprie iniţiativă. ;useseră invitaţi mulţi şidin alte părţi ale 4omitatului3 şi erau c+iar câţiva din afara +otarelor. -ilbo $şi $ntâmpinapersonal oaspeţii 7şi pe cei veniţi neinvitaţi8 la poarta cea nou construită. 1ădea cadourituturor fără e:cepţie asta $nsemnând şi celor care se strecurau afară printro ieşiredosnică şi intrau din nou prin poarta din faţă. (obbiţii $mpart cadouri atunci când $şisărbătoresc 0ilele de naştere. Nu din cele scumpe, de re'ulă, şi nu cu atâta dărnicie caacum3 obiceiul $nsă nu era rău. 1e fapt, $n (obbiton şi =ân'ă *pe aproape $n fiecare 0i era0iua cuiva, $ncât fiecare +obbit din acele părţi avea şansa să primească cel puţin un cadoupe săptămână. 1ar de săturat nu se săturau niciodată.

1e data aceasta cadourile erau neobişnuit de 'ro0ave. 4opiii +obbiţi erau atât deemoţionaţi, $ncât o vreme uitară până şi să mănânce. 2rimiseră ucării din care nu maivă0useră nicicând până atunci, toate minunate şi unele ne$ndoios vrăite. &ulte dintre elefuseseră $ntradevăr comandate cu un an $n urmă şi străbătuseră tot drumul de la &unte şidin %inutul de Jos până aici şi erau făcute de 'nomi.

1upă ce fiecare oaspete a fost primit cu urări de bunvenit, au urmat dansurile, mu0ica, ocurile şi, bine$nţeles, mâncarea şi băutura. Trei mese oficiale fuseseră pre'ătite prân0ul,

ceaiul şi dineul 7sau cina8. 1ar prân0ul şi ceaiul sau deosebit $ndeobşte prin faptul că toţioaspeţii au şe0ut cu toţii la mese şi au mâncat laolaltă. #n rest, oaspeţii se strân'eau $n'rupuri mari ca să mănânce şi să bea fără $ntrerupere, de la orele unspre0ece până laşase şi umătate, când $ncepeau focurile de artificii.

1e focuri a avut 'riă >andalf nu numai că au fost aduse de el, dar tot el a fost cel carelea conceput şi lea meşterit3 iar efectele speciale, artificiile combinate şi rac+eteleluminoase erau lansate tot de el. 2e lân'ă acestea, oaspeţilor li sau $mpărţit petarde,pocnitori, scăpărători, torţe, lumânări 'nomice, fântâni elfice, roţidefoc din cele făcute despiriduşi, bubuitori. Toate erau minunate. *rta lui >andalf era tot mai desăvârşită cutrecerea anilor.

Rac+etele arătau ca nişte stoluri scânteietoare care cântau cu 'lasuri dulci. /rau

copaci ver0i cu tulpini de fum ne'ru frun0ele lor se desc+ideau precum o primăvară $ntrea'ă, desfăşurânduse $ntro clipită, iar ramurile lor strălucitoare picurau floriincandescente peste +obbiţii uluiţi, dispărând cu o aromă dulce c+iar $nainte să le atin'ăc+ipurile $nălţate. /rau fântâni de fluturi care 0burau scânteind $n copaci3 coloane de focuri


19/284

colorate ce se $nălţau şi se transformau $n vulturi, corăbii plutitoare, sau o adevăratăfalan'ă de lebede 0burătoare3 o furtună roşie de tunete şi ful'ere cu un torent 'alben deploaie3 o pădure de suliţe ar'intii ce ţâşneau brusc spre cer cu un c+iot ca de armată $ncleştată $n luptă, ca să se prăvălească apoi $n apă cu un sâsâit ca de la o sută de şerpiclocotiţi. Şi la urmă de tot, $ncă o surpri0ă, $n onoarea lui -ilbo, care $i năuci pe +obbiţi

nemăsurat de mult, ceea ce şi urmărise >andalf. =uminile se stinseră. !n fum mare se $nălţa. =uă forma unui munte 0ărit $n depărtare şi $ncepu să se $nroşească spre soarerăsare. 2rinse să scuipe limbi de foc ver0i şi purpurii, din el $şi luă 0borul un dra'on roşuauriu nu de mărime naturală, dar semănând cu un dra'on adevărat dintre fălcile luiţâşneau focuri, oc+ii lui scăpărau $n os3 se au0i un ră'et, iar dra'onul se roti de trei oripeste capetele mulţimii. Toţi se aplecară ferinduse, unii c+iar că0ură cu feţele la pământ.1ra'onul trecu ca un ful'er, făcu o tumbă şi se de0inte'ră deasupra satului =ân'ă *pe cuo e:plo0ie asur0itoare.

*cesta e semnalul pentru cină răsună vocea lui -ilbo. "uferinţa şi spaima se risipirăca prin minune şi +obbiţii prosternaţi săriră $n picioare. ;iecare primi o cină minunată3fiecare, adică fără cei invitaţi la un dineu special $n familie. *cesta fusese pre'ătit $n

pavilionul cel mare cu copacul. )nvitaţiile fuseseră limitate la douăspre0ece du0ini 7unnumăr căruia +obbiţii $i mai spuneau şi un >ros, deşi cuvântul nu era considerat ca fiindcel mai nimerit când era vorba de persoane83 iar oaspeţii fuseseră aleşi din toate familiile $nrudite cu -ilbo şi ;rodo, alături de care se mai numărau şi câţiva prieteni deosebiţi,ne$nrudiţi 7cum era >andalf8. &ulţi +obbiţi tineri participau şi ei cu $n'ăduinţa părintească,pentru că +obbiţii se arătau $n'ăduitori cu copiii când era vorba de stat până târ0iu, maiales dacă puteau să le ofere o masă fără c+eltuială. 4ăci pentru aşi creşte odraslele+obbiţii aveau nevoie de multă mâncare.

/rau mulţi din familiile -a''ins şi -offins, şi din familiile Took şi -randGbuck3 dinneamul >rubb veniseră tot felul 7rude deale bunicii lui -ilbo -a''ins8, şi din ramura4+ubb 7$nrudită cu bunicul Took83 câţiva -urroHs şi -ul'er şi -race'irdle şi -rock+ouse şi>oodbodG şi (ornbloHer şi 2roudfoot, aleşi pe sprinceană. !nii dintre aceştia erau $nrudiţide departe cu -ilbo, iar câţiva aproape că nu fuseseră niciodată $n (obbiton, căci trăiau $ncolţuri $ndepărtate ale 4omitatului. Nu fuseseră uitaţi nici cei din familia "ackville-a''ins./rau acolo şi Ot+o, şi soţia lui =obelia. Nul aveau la inimă pe -ilbo, iar pe ;rodo $ldetestau, dar invitaţia arătase atât de ma'nifică, scrisă $n cerneală de aur, $ncât lea fostcu neputinţă să o refu0e. 2e lân'ă asta, vărul -ilbo era renumit pentru talentele luiculinare, astfel că mesele lui se bucurau de o reputaţie binemeritată.

Toţi cei o sută patru0eci şi patru de oaspeţi se aşteptau la un ospăţ plăcut3 deşi se camtemeau de discursul ce urma săl ţină 'a0da lor după dineu 7un punct inevitabil $npro'ram8. /ra ştiut că avea săşi $mpăne0e cuvântarea cu frânturi din ceea ce el numea

poe0ie3 şi uneori, după un pa+ar sau două, $ncepea să pomenească de aventurile absurdeale călătoriei lui misterioase. Oaspeţii nau fost de0amă'iţi ospăţul a fost foarte plăcut, defapt o seară captivantă dea dreptul bo'ată, abundentă, variată şi prelun'ită.

1upă ospăţ sau cam peatunci veni rândul 1iscursului. &aoritatea comesenilor erauacum, totuşi, $ntro dispo0iţie $n'ăduitoare, $n acea stare minunată pe care ei o numeau5umplerea colţurilor6, $şi sorbeau băuturile favorite, ciu'uleau din trufandalele favorite,dăduseră uitării toate temerile. /rau pre'ătiţi să asculte orice, să se veselească la fiecaresfârşit de fra0ă.

Dragii "ei prieteni# $ncepu -ilbo, ridicânduse $n picioare. )au0i )au0i )au0i stri'ară ei, repetând e:clamaţia $n cor şi părând să nu dorească

să dea ascultare propriului lor $ndemn.

-ilbo $şi părăsi locul, se apropie de un scaun de sub un copac luminat, urcânduse peel. =umina lampioanelor cădea pe faţa lui radioasă3 nasturii de aur străluceau pe iletca demătase brodată. Toţi $l vedeau stând cocoţat acolo şi fluturând o mâna $n aer, pe cealaltăţinândo $n bu0unarul pantalonului.


20/284

Dragii "ei ;aggin*i *i ;offini# reluă el3 *i %ragii "ei Too*i# ;ran%'!c*i# Gr!''i *i5h!''i# ;!rrowi *i Ho"'loweri *i ;olgeri# ;racegir%leri# Goo%'o%*i# ;rocho!seri *iPro!%footeri,

2roud;//T stri'ă un +obbit mai bătrân din fundul pavilionului.Numele lui, bine$nţeles, era 2roudfoot, şi pe bună dreptate3 căci labele picioarelor lui

erau mari, deosebit de păroase şi amândouă se aflau pe masă.Pro!%footeri# repetă -ilbo. De ase"enea# prea '!nii "ei Sacille+;aggin*i# cărora ă!re& '!n enit )n sf$r*it la F!n%ăt!ra, Astă&i este a o s!ta !nspre&ecea "ea &i %e na*tere7a&i )"plinesc o s!tă !nspre&ece ani

!ra !ra =a mulţi ani stri'ară oaspeţii şi bătură voioşi $n tăbliile meselor.-ilbo se descurcă minunat. =or asemenea vorbe le plăceau erau scurte şi la obiect.Sper că ă %istra4i c! to4ii la fel %e 'ine ca *i "ine,!rale asur0itoare. "tri'ăte de Da 7şi N!B,


21/284

ca un număr fi: de produse $ntrun pac+et. !n >ros. 4+iar aşa L, Plec, (, ADIO

4obor$ de pe scaun şi dispăru. O lumină orbitoare scăpără, făcândui pe oaspeţi să $nc+idă brusc oc+ii. 4ând $i redesc+iseră, -ilbo nu se 0ărea nicăieri. O sută patru0eci şipatru de +obbiţi uluiţi se uitau cu 'urile căscate. -ătrânul Odo 2roudfoot $şi cobor$ labelede pe masă şi le i0bi de pământ. "e lăsă o tăcere 'rea, până când, după câteva răsuflăriadânci, toţi cei din neamurile -a''ins, -offin, Took, -randGbuck, >rubb 4+ubb, -urroHs,-ol'er, -race'irdle, -rock+ouse, >oodbodG, (ornbloHer şi 2roudfoot $ncepură săvorbească deodată şi $n aceeaşi clipă.

2ărerea unanimă era aceea că 'luma era de prost 'ust, drept care trebuiau aduse şimai multă mâncare şi băutură pentru ai scoate pe musafiri din starea de şoc şi iritare.

/ ţicnit, $ntotdeauna am spus asta, 0iceau mai mulţi dintre ei. 4+iar şi cei din familiaTook 7cu câteva e:cepţii8 considerau că -ilbo avea o purtare absurdă. 1eocamdată,maoritatea erau convinşi că dispariţia lui nu era nimic altceva decât o 'lumă proastă.

1ar bătrânul RorG -randGbuck avea oarecare $ndoieli. Nici vârsta şi nici masa copioasănui $nceţoşaseră raţiunea, astfel că se adresă nurorii lui, /smeralda

/ ceva necurat $n povestea asta, dra'a mea /u cred că nebunuK de -a''ins a şterso din nou. -ătrân prost şi nebun. 1ar de ce să ne facem 'riiL Na luat cu el bunătăţurile.

Şii stri'ă lui ;rodo să mai trimită vinul şi $n direcţia lui.;rodo era sin'urul dintre cei pre0enţi care nu spusese nimic. O vreme şe0use $n tăcere

lân'ă scaunul 'ol al lui -ilbo, refu0ând să asculte comentariile şi $ntrebările. -ine$nţelescăi plăcuse 'luma, deşi ştia despre ce era vorba. #i venise 'reu săşi stăpânească râsul $nfaţa surprinderii indi'nate a oaspeţilor. 1ar $n acelaşi timp se simţea profund tulburat deabia acum $şi dădea seama căl iubea foarte mult pe bătrânul +obbit. 4ei mai mulţimusafiri continuau să mănânce, să bea şi să discute despre bi0areriile lui -ilbo -a''ins,cele noi şi cele vec+i3 dar cei din familia "ackville-a''ins plecaseră dea furioşi. ;rodo numai voia să aibă nimic dea face cu petrecerea. 1ădu ordin să fie adus şi mai mult vin3apoi se ridică, $şi 'oli pa+arul $n sănătatea lui -ilbo, $nsă fără so spună, şi se furişă afarădin pavilion.

4ât despre -ilbo -a''ins, c+iar $n timp ceşi rostea discursul, pipăia inelul de aur dinbu0unar inelul lui vrăit, asupra căruia păstrase taina atâţia ani. 4oborând de pe scaun, şi

la strecurat pe de'et şi din acel moment nici un +obbit nu la mai vă0ut vreodată $n(obbiton."e $ntoarse iute la vi0uina lui şi, câteva clipe, se opri 0âmbind să asculte la 0arva din

pavilion şi la 0vonurile de veselie ce răsunau $n alte părţi ale paiştii. *poi intră. #şi scoase


22/284

+ainele de petrecere, $mpături şi $nveli $n foiţa de +ârtie vesta de mătase brodată şi o pusebine. "e $mbrăcă $n nişte veşminte vec+i şi mototolite, iar $n urul taliei $şi $ncinse un brâude piele, vec+i şi el. 1e acesta prinse o sabie scurtă bă'ată $ntro teacă de piele nea'ră şicrăpată. 1escuie un sertar ce mirosea a camfor şi dinăuntru scoase o manta vec+e şi o'lu'ă. ;useseră ţinute $ncuiate ca şi cum ar fi fost ceva de mare preţ, dar erau atât de

peticite şi decolorate de vreme, $ncât culoarea lor iniţială cu 'reu mai putea fi desluşită3 seprea poate să fi fost un verde$nc+is. /rau cam prea mari pentru el. *poi se duse $ncamera lui de lucru şi dintro casă de bani scoase ceva $nvelit $n nişte cârpe vec+i, precumşi un manuscris le'at $n piele3 pe lân'ă acestea, scoase şi un plic voluminos. &anuscrisulşi plicul le puse peste lucrurile ce aproape umpleau un sac 'reu pre'ătit dinainte, $n plicstrecură inelul şi lanţul subţire de care era le'at, apoi $l si'ilă şi scrise pe el numele lui;rodo. #ntâi aşe0ă plicul la vedere pe poliţa şemineului, dar brusc se ră0'ândi şi $l $ndesă $n bu0unar, $n aceeaşi clipă uşa se desc+ise şi >andalf intră repede $n $ncăpere.

-ună $l salută -ilbo. &ă $ntrebam dacă o să mai apari. &ă bucur să te 'ăsesc vi0ibil, răspunse vrăitorul, aşe0ânduse pe un scaun, voiam

să te prind ca să mai sc+imbăm câteva ultime vorbe. #mi $nc+ipui că ai sentimentul că totul

sa petrecut minunat şi $ntocmai cum ai plănuitL 1a, aşa cred, spuse -ilbo. 1eşi străful'erarea aceea a fost neaşteptată3 ma speriat

pe mine, darămite pe ceilalţi. * fost mâna ta la miloc, nui aşaL #ntocmai. *i făcut un lucru $nţelept că ai păstrat taina inelului aceluia atâţia ani, iar eu

am considerat că era nevoie să le ofer oaspeţilor tăi ceva $n plus care să e:plice dispariţiata bruscă.

Şi sămi strice mie 'luma. /şti un bă'ăreţ bătrân, te amesteci unde nuţi fierbe oala,i0bucni -ilbo $n râs, dar presupun că ştii mai bine, ca $ntotdeauna.

Ştiu... atunci când trebuie să ştiu. 1ar nu prea sunt si'ur de toată povestea asta. *cum sa isprăvit. %iai făcut şotia, ţiai alarmat şi ţiai i'nit aproape toate rudele şi iai dat $ntre'ului 4omitat subiect de bârfă pentru nouă 0ile, sau mai de'rabă nouă0eci şi nouă.andalf. Nu o arăt, dar $ncep so simt $n străfundul inimii. ;ineconserat# c+iar aşa pufni el dispreţuitor. Ştii, mă simt subţire, parcaş fi )ntins# dacă mă $nţele'i ce vreau să spun ca untul $ntins pe o felie prea mare de pâine. Şi nu e bine. *mnevoie de o sc+imbare, sau de nu ştiu ce.

>andalf $l scrută curios. *şa e, nu pare să fie bine, spuse el 'ânditor. *şa e, până la urmă cred că planul tău

este poate cel mai bun.

4eo fi o fi, eu oricum sunt +otărât. andalf "!n4ii1 şiapoi să 'ăsesc un loc unde să mă pot o%ihni, : n linişte şi pace, fără toate rubedeniile asteacare să tra'ă cu oc+iul, şi fără şirul de musafiri afurisiţi care parcăs atârnaţi de clopotul dela intrare. 2oate 'ăsesc un loc unde sămi pot isprăvi cartea. &am 'ândit la o $nc+eierefrumoasă pentru ea *i a trăit "!l4i ani ferici4i p$nă la sf$r*it!l &ilelor,

>andalf i0bucni $n râs "per so şi facă. 1ar nimeni no să citească această carte, oricum sar sfârşi. -a or so citească, $n anii careor să vină. ;rodo a citit cât am scris până acum. Nai

săl scapi din oc+i pe ;rodo, bineL -ine$nţeles nam săl scap din ambii oc+i, ori de câte ori voi putea să mă lipsesc de

ei.

*r veni cu mine, ştii doar, dacă laş c+ema. 1e fapt, sa şi oferit o dată, c+iar $naintede petrecere. 1ar $ncă nu vrea cu adevărat so facă. /u $mi doresc să mai văd $ncă o datăsălbăticia $nainte să mor, şi &unţii3 dar el $ncă iubeşte ţinutul ăsta, cu pădurile şi câmpurileşi pâraiele lui. *r trebui să se simtă bine aici. #i las totul, desi'ur, $n afară de câteva


23/284

fleacuri. #i doresc să fie fericit după ce se va obişnui să trăiască de unul sin'ur. / timpulsăşi fie propriul stăpân.

TotulL făcu >andalf. 4+iar şi inelulL *i acceptat, nu uita. 2ăi, cum să spun, da, cred că da, se bâlbâi -ilbo. !nde eL

#ntrun plic, dacă e atât de important să ştii, pufni -ilbo iritat. *colo, pe şemineu. 1efapt, nu *ici, $n bu0unarul meu Nu e ciudatL murmură el ca pentru sine. Şi, la urmaurmelor, de ce nuL 1e ce să nu rămână aiciL

>andalf $l pironi din nou pe -ilbo cu o privire dură şi oc+ii $i luciră. -ilbo, $ncepu el calm, eu cred că laş lasă acasă. Tu nu vrei astaL 2ai, da... şi nu. 1acă stau şi mă 'ândesc bine, aş 0ice că numi place defel să mă

despart de el. Şi nici nu $nţele' de ce ar trebui so fac. 1e ce vrei so facL $ntrebă el, şivocea lui se sc+imbă $n mod ciudat, devenind tăioasă din pricina suspiciunii şi a iritării. Tottimpul mă baţi la cap cu inelul ăsta, dar niciodată nu mai luat la $ntrebări $n privinţacelorlalte obiecte pe care leam adus cu mine din călătorie.

*şa e, numai că a trebuit să te bat la cap, voiam adevărul. /ra important. )nelele

ma'ice sunt... ei da, ma'ice3 şi sunt rare şi ciudate. /ram interesat de inelul tău ca unprofesionist, ca să spun aşa3 şi $ncă mai sunt. *ş dori să ştiu unde este, dacă o porneştidin nou +ai+ui prin lume. 1e asemenea, cred că t! lai avut destulă vreme. No să mai ainevoie de el -ilbo, dacă nu cumva 'reşesc fără sămi dau seama.

-ilbo roşi, iar $n oc+ii lui scăpăra o străful'erare mânioasă. ;aţa lui blândă se $năspri. 1e ce nuL stri'ă el. Şi, la urma urmei, ce treaba ai tu să ştii ce fac cu propriile mele

lucruriL / al meu. /u lam 'ăsit. &ia ieşit $n cale. 1a, da. 1ar nu e nevoie să te superi. 1acă mă supăr e vina ta, spuse -ilbo. / al meu, mă au0iL *l meu. Nepreţuitul meu.

1a, nepreţuitul meu.4+ipul vrăitorului rămase 'rav şi scrutător, şi doar un licăr $n oc+ii lui adânci $i trăda

surprinderea, neliniştea c+iar. ) sa mai spus aşa şi $nainte, 0ise el, dar nu de către tine. 1ar acum o spun eu. Şi de ce nuL 4+iar dacă a 0iso şi >ollum odată. *cum nu mai e

al lui, ci al meu. Şi am săl păstre0, aşa cum am 0is.>andalf se ridică. /şti nebun dacă o faci, vorbi el aspru. O dovedeşti cu fiecare cuvânt pe carel

rosteşti. * pus mult prea multă stăpânire pe tine. 1ăi drumul Şiapoi poţi şi tu pleca şi poţifi liber.

*m să fac cemi place şiam să plec când o să am c+ef, se $ndărătnici -ilbo. /i, ei, dra'ul meu +obbit. Toată viaţa ta lun'ă am fost buni prieteni şimi eşti dator cu

ceva. (aide ;ă aşa cum ai promis, renunţă la el. *scultă, ţipă -ilbo, dacă vrei tu inelul pentru tine, spuneo răspicat. 1ar nai sălcapeţi. Nam sămi dau nepreţuitul, mă au0iL

&âna i se $ncleştă pe mânerul micii lui spade. Oc+ii lui >andalf scăpărară. Numi trebuie mult ca sămi pierd cumpătul, spuse el. &ai spune o dată ceai spus şi

c+iar mă $nfurii. *tunci ai săl ve0i pe >andalf cel "ur fără mască.;ăcu un pas către +obbit şi deodată păru să se $nalţe ameninţător3 umbra lui umplu

micuţa $ncăpere.-ilbo se retrase lân'ă perete, respiraţia i se $nteţi, iar mâna şio apăsă pe bu0unar.

Rămaseră o vreme $nfruntânduse din priviri3 aerul din $ncăpere părea să ardă. Oc+ii lui>andalf $l pironeau pe +obbit. #ncet, mâinile lui -ilbo se rela:ară şi el $ncepu să tremure.

Nu ştiu ce tea apucat, >andalf, spuse el. Nai mai fost niciodată aşa. 4e se petreceL/ al meu, nui aşaL /u lam 'ăsit, iar >ollum mar fi omorât dacă nu laş fi păstrat. Nus+oţ, oricear fi spus el.

Nici nam spus că eşti, răspunse >andalf. Şi nici eu nu sunt. *ş vrea să ai $ncredere


24/284

$n mine, aşa cum ai avut cândva. #şi $ntoarse faţa de la el şi umbra dispăru. 2ărea să se micşore0e din nou, să redevină

bătrânul cu părul cărunt, cocârat şi apăsat de 'rii.-ilbo $şi trecu mâna peste oc+i. )artămă, spuse el. 1ar mam simţit atât de ciudat. Şi totuşi, $ntrun fel ar fi o uşurare

să nu mai am bătăi de cap din pricina lui. #n ultima vreme a auns să pună stăpânire pemine. !neori aveam sentimentul că era ca un oc+i ce mă privea. Şi tot timpul $mi vine sălpetrec pe de'et şi să mă fac nevă0ut, nu ştiu dacă mănţele'i3 sau mă $ntreb dacă e $nsi'uranţă şimi vine săl scot din bu0unar ca să mă convin'. *m $ncercat săl $ncui, dar amdescoperit că nu am linişte dacă numi stă $n bu0unar. Nu ştiu de ce. Şi parcă nu pot sămă +otărăsc.

*tunci ai $ncredere $n mine, $l $ndemnă >andalf. Teai +otărât dea. 2leacă şi lasăl $nurmăţi. #ncetea0ă săi mai fii stăpân. 1ăil lui ;rodo şi o să am eu 'riă de băiat.

-ilbo rămase o vreme $ncordat şi ne+otărât. #ntrun târ0iu oftă. -ine, 0ise el cu 'reu. *şa am să fac. 1ădu din umeri şi sc+iţă un 0âmbet alnic. =a urma urmei, ăsta a fost rostul poveştii cu petrecerea, 0ău să dăruiesc o mulţime

de cadouri de 0iua mea, şi astfel sămi vină mai uşor săl dăruiesc şi pe el. !ite că numivine mai uşor, dar ar fi păcat ca toate pre'ătirile mele să fi fost 0adarnice. *r strica şotia.

4+iar, nar mai avea noimă nici sin'urul rost pe care lam vă0ut $n toată povesteaasta, spuse >andalf.

2rea bine, acceptă -ilbo, va fi al lui ;rodo $mpreună cu restul.Trase adânc aer $n piept. Şi acum $ntradevăr trebuie so pornesc la drum, altfel mă va prinde careva. &iam

luat o dată rămasbun, naş suporta so iau iarăşi de la capăt. *pucă sacul şi se $ndreptă spre uşa. )nelul ţia rămas $n bu0unar, $i atrase atenţia vrăitorul. 1a, aşa e stri'ă -ilbo. Şi testamentul, şi toate celelalte documente. &ai bine ţil dau

ţie şil dai tu mai departe. *şa e cel mai si'ur. Nu, numi da mie inelul, spuse >andalf. 2unel pe poliţă. *colo va fi $n si'uranţă până

vine ;rodo. #) aştept aici.-ilbo scoase plicul, dar tocmai când dădu săl pună lân'ă orolo'iu, mâna i se smuci

sin'ură $ndărăt şi plicul că0u pe podea, $nainte să apuce el săl ridice, vrăitorul $l culesede pe os şil aşe0ă la locul lui. !n spasm de mânie trecu $ncă o dată repede peste c+ipul+obbitului. 1ar imediat fu urmat de o e:presie de uşurare şi -ilbo i0bucni $n râs.

2ăi, cam asta e, spuse el. *cum plec.)eşiră $n +ol. 1in raster, -ilbo $şi alese bastonul favorit3 apoi scoase un fluierat scurt.

Trei 'nomi apărură din trei $ncăperi diferite, unde se $ndeletniciseră cu ceea ce li se ceruse

să facă. / 'ata totulL $ntreba -ilbo. *ţi făcut pac+etele, aţi pus etic+eteleL Totul, răspunseră aceştia. /i, atunci să ne urnim )eşi pe uşa din faţă.Noaptea era frumoasă, cerul ne'ru presărat de stele. "e uită $n sus, adulmecă aerul. 4e 'ro0av 4e 'ro0av so iau din nou din loc, so apuc din nou pe drum, $mpreună cu

'nomii lată de ce mia fost dor atâta amar de ani 4u bine spuse el, uitânduse la casa luivec+e şi $nc+inânduse $n faţa uşii. 4u bine, >andalf

4u bine, deocamdată, -ilbo. *i 'riă de tine. /şti destul de bătrân, şi poate şi destulde $nţelept.

Tu să ai 'riă. /u nam nici o 'riă. Nuţi face 'ânduri din pricina mea. "unt fericit

acum cum nam mai fost nicicând şi asta $nseamnă foarte mult. 1ar a sosit clipa. #n sfârşit,sunt copleşit de emoţie, adău'ă el şi, cu o voce oasă, parcă numai pentru sine, $ncepu săcânte $ncetişor $n be0nă


25/284

1rumul ducen os la vale1e la uşa meancepând. *+, 'răbit, peaceeaşi caleandalf se uită o vreme $n urma lui $n $ntuneric. 4u bine, bunul meu -ilbo până la viitoarea noastră $ntâlnire, murmură el şi intră

$napoi $n casă.Nu după multă vreme veni şi ;rodo şi $l 'ăsi şe0ând $n $ntuneric, cufundat $n 'ânduri. * plecatL $ntrebă el. 1a, răspunse >andalf, $n sfârşit a plecat. &iaş fi dorit... adică am sperat până $n seara asta că totul va fi doar o 'lumă. 1ar $n

inima mea am ştiut că avea cu adevărat de 'ând să plece. #ntotdeauna 'lumea când eravorba de lucruri serioase, $mi pare rău că nam venit mai devreme, ca săl conduc.

4red că de fapt a vrut până la urmă să plece fără săl mai vadă nimeni. Nuţi faci 'riiprea mari. O săi fie bine acum. %ia lăsat un pac+et. !itel colo.

;rodo luă plicul de pe poliţa şemineului şi se uită la el, dar nul desc+ise. #năuntru ai să 'ăseşti testamentul lui şi alte câteva documente, aşa cred, spuse

vrăitorul. *cum eşti stăpân peste ;undătura. Şi am impresia că ai să 'ăseşti şi un inel deaur $năuntru.

)nelul e:clamă ;rodo. &i la lăsat mieL &ă $ntreb de ce. Totuşi, sar putea sămifolosească.

1a şi nu, spuse >andalf. /u nu laş folosi, dacă aş fi $n locul tău. %inel $nsă ascuns şila loc si'ur *cum mă duc să mă culc.

4a stăpân peste ;undătura, ;rodo consideră că era de datoria lui, c+iar dacă erac+inuitoare, săşi ia rămasbun de la oaspeţi. 9vonuri despre $ntâmplări ciudate serăspândiseră deacum prin toate un'+erele paiştii, dar ;rodo le răspundea că, fără %oar *i poate# tot!l se a la"!ri a %o!a &i %i"inea4a, "pre mie0ul nopţii, trăsurile $ncepură să vină

după oaspeţii importanţi. 2e rând, apoi, se depărtară, pline de +obbiţi sătui, $nsănemulţumiţi. 1upă cum fusese stabilit dinainte, 'rădinarii se $nfiinţară şii transportară $ntărăboanţe pe aceia care rămăseseră $n urmă nesocotit de mult.

Şi noaptea trecu. "oarele răsări. (obbiţii se tre0iră mai târ0iu ca de obicei. Oreledimineţii treceau şi ele. "osiră $n'riitorii şi $ncepură 7aşa după cum li se spunea8 săstrân'ă pavilioanele şi corturile şi mesele şi scaunele, lin'urile şi cuţitele şi sticlele şifarfuriile şi lampioanele, şi să pună $n cutii bosc+etele ornamentale şi resturile şi +ârtiapocnitorilor, 'enţile, mănuşile şi batistele uitate şi mâncarea nemâncată 7o cantitate foartemică8. *poi veniră şi alţii 7fără să li se fi spus8 din familiile -a''ins, -offin, -ol'er, Took şialţi musafiri care trăiau sau locuiau $n apropiere. 2ână la amia0ă, când până şi cei maibine +răniţi se $ntorseseră după ce plecaseră o dată, la ;undătura se adunase o mare

mulţime, neinvitată, dar nu şi neaşteptată.;rodo stătea pe trepte, 0âmbind, $nsă arătând destul de obosit şi de neliniştit. =e urăbun venit tuturor, dar mai mult decât le spusese cu o seară $nainte nu avea ce să le spună.Răspunsul lui la toate $ntrebările era următorul


26/284

1omnul -ilbo -a''ins a plecat3 din câte ştiu eu, pentru totdeauna.2e unii dintre cei pre0enţi $i pofti $n casă, deoarece -ilbo lăsase 5mesae6 pentru ei. #n +olul de la intrare se 'ăsea un morman compus din tot felul de pac+ete şi pac+eţele

şi piese mici de mobilier. 2e fiecare obiect $n parte era prinsă o etic+etă. /tic+etele sunaucam aşa

Pentr! ADELARD TOOM# pentr! EL =I NI(ENI ALT5INEGO ;RA5EGIRDLE# %e la !n contri'!a'il1 pe o bibliotecă

7'oală8. (u'o $mprumuta cărţi cu multă osârdie şi nu se prea ostenea să le dea $napoi.Pentr! LO;ELIA SA5Mam'ee se alesecu doi saci de cartofi, o spadă nouă, un surtuc de lână şi o sticluţă cu pomadă pentru $nc+eieturile lui $nţepenite. -ătrânul RorG -randGbuck, ca răsplată pentru ospitalitatea lui,primi o du0ină de sticle din 52od'oriile vec+i6 un vin roşu tare de la &ia0ă0i şi destul devec+i, căci fusese făcut de tatăl lui -ilbo. )ar RorG, după prima sticlă, $l iertă pe -ilboaproape de tot şil declară un tip antâia.

1in toate cele erau destule şi pentru ;rodo. Şi bine$nţeles, lucrurile cele mai de preţ câtşi cărţile, tablourile şi mai multă mobilă decât avea el trebuinţă au rămas $n posesiunea sa.1ar nicăieri nu se 0ărea vreo urmă sau nu se pomenea ceva despre bani ori biuteriinimeni na primit nici măcar un bănuţ sau măcar o măr'ea de sticlă.

1upăamia0a aceea a fost tare obositoare pentru ;rodo. 4ineva lansase 0vonul că $ntrea'a 'ospodărie era $mpărţită fiecăruia cum poftea, 0von care sa răspândit apoi cafocul de paie $ncât nu după multă vreme casa sa umplut de o sumedenie de indivi0i carenaveau nici o treabă acolo, dar nici nu puteau fi $mpiedicaţi să intre. /tic+etele au fostsmulse şi aruncate, astfel că $n curând au i0bucnit certuri. !nii dintre ei $ncercau să punăla cale tot felul de trocuri şi afaceri $n +ol3 alţii dădeau să se furişe0e cu obiecte mărunte cenu le erau destinate, sau cu orice altceva ce nu părea dorit de nimeni sau rămăsese

nesuprave'+eat. 1rumul spre poartă se blocase din pricina roabelor sau a cărucioarelor.;amilia "ackville-a''ins sosi tocmai când era +arababura mai mare. ;rodo seretrăsese pentru o vreme, lăsândul pe prietenul său &errG -randGbuck să suprave'+e0elucrurile. 4ând Ot+o ceru cu 'las ridicat săl vadă pe ;rodo, &errG făcu o plecăciune


27/284

politicoasă. Nu se simte bine, e:plică el. "a retras. *dică sa ascuns, spuse =obelia. Oricum, vrem săl vedem şil vom vedea. *şa că

dute şi spunei.&errG $i lasă o vreme destul de lun'ă $n +ol, timp $n care ei şiau descoperit lin'urile

primite drept cadou de despărţire. 4eea ce nu ia făcut să se binedispună. *poi se vă0urăinvitaţi $n camera de lucru. ;rodo şedea la o masă $ncărcată cu o sumedenie de +ârtii. *vea un aer indispus şi nu numai pentru căi vedea pe cei doi "ackville-a''ins3 seridică $n picioare, bă'ânduşi o mână $n bu0unar, ca pentru a se uca sau a căuta cevaacolo. 1ar musafirilor li se adresă politicos.

Ot+o şi =obelia trecură imediat la ofensivă. #ncepură prin ai oferi nişte preţuri de nimic7ca $ntre prieteni8 pentru diferite obiecte valoroase şi nedestinate cuiva anume. ;rodo lespuse că numai lucrurile specificate de -ilbo $nsuşi puteau fi dăruite, dar ei săriră imediatcă ceva nu era $n re'ulă $n toată această afacere.

!n sin'ur lucru este limpede pentru mine, 0ise Ot+o, şi anume că tu ieşi cel mai bine.)nsist să văd testamentul.

Ot+o ar fi fost moştenitorul lui -ilbo dacă acesta nu lar fi adoptat pe ;rodo. 4ititestamentul cu atenţie şi pufni dispreţuitor. 1in nefericire, era foarte limpede şi corect7după obiceiurile avocăţeşti ale +obbiţilor, care, printre alte lucruri, impuneau semnăturile aşapte martori, puse pe +ârtie $n cerneală roşie8.

)arăşi traşi pe sfoară, $i spuse el soţiei sale. Şi după şai0eci de aniL =in'uriL 2rostii2ocnind din de'ete sub nasul lui ;rodo, părăsi $ncăperea. 1ar =obelia nu se lăsă dusă

cu una, cu două. 4eva mai târ0iu, ;rodo ieşi să vadă cum mai stăteau treburile şi o 'ăsi $n+ol, cercetând un'+erele şi cotloanele şi ciocănind podelele. &ai cu sila, mai cu forţa, oconduse afară din casă, după ce mai $ntâi o uşură de câteva piese mici 7dar valoroase8care că0useră ca din $ntâmplare $n umbrela ei. =obelia avea aerul că $n 'ând clocea oreplică 0drobitoare de rămasbun, dar tot ce 'ăsi de cuviinţă să spună, $ntorcânduse spreel pe trepte, fură aceste cuvinte

*i să aun'i săţi pară rău, tinere. 1e ce nu teai dus şi tu cu elL Nu aparţii acestui loc3nu eşti un -a''ins, eşti eşti un -randGbuck

*i au0ito, &errGL *sta a fost o insultă, dacă vrei să ştii, spuse ;rodo $n timp ce $nc+idea uşa $n urma ei.

-a a fost un compliment, fu de părere &errG -randGbuck, şi astfel, desi'ur, unneadevăr.

1upă care făcură turul vi0uinei şi i0'oniră trei +obbiţi tineri 7doi -offini şi un -ol'er8care spăr'eau 'ăuri $n pereţii uneia dintre pivniţe. ;rodo se $ncăieră c+iar cu tânărul"anc+o 2roudfoot 7nepotul bătrânului Odo 2roudfoot8, care se apucase să sape $ntruna

dintre cămările mai mari unde i se păruse că au0ise un ecou. =e'enda aurului lui -ilbostârnise deopotrivă curio0itatea şi speranţa3 căci aurul le'endar 7obţinut pe căimisterioase, dacă nu dea dreptul dubioase8 este, precum ştie oricine, al celui carel'ăseşte dacă respectivul nu este $ntrerupt $n căutarea sa.

1upă cel dovedi pe "anc+o şil dădu afară din casă, ;rodo se prăvăli pe un scaun din+ol.

/ timpul să $nc+idem prăvălia, &errG, spuse el. #ncuie uşa şi no mai desc+idenimănui a0i, nici c+iar dacă vin cu berbecele.

*poi se duse să se $nviore0e cu o ceaşcă de ceai sleit.Nici napucă să se aşe0e bine, când au0i un ciocănit discret $n uşa de la intrare.

52recis că e =obelia, $şi spuse el. "a 'ândit la ceva cu adevărat osnic şi sa $ntors să mi

o arunce de la obra0. "ă aştepte.6 #şi bău ceaiul mai departe. 4iocăniturile răsunară din nou, mai tare de data asta, dar;rodo nu se sinc+isi nici acum. -rusc, scăfârlia vrăitorului apăru $n cadrul ferestrei.

1acă nu mă laşi să intru, ;rodo, am săţi bubui $n aer uşa drept $n vă'ăună, pânăn


28/284

partea cealaltă a dealului, $l ameninţă el. 1ra'ul meu >andalf "tai niţel stri'ă ;rodo, repe0induse afară din cameră. )ntră

)ntră spuse el, desc+i0ând uşa. *m cre0ut că e =obelia. *tunci te iert. 1ar am vă0uto mai adineauri, mânând un ponei $n+ămat la o brişcă, se

ducea spre =ân'ă *pe cu o faţă cear fi covăsit şi laptele din u'erul vacii.

*proape că ma covăsit pe mine. 9ău că mia venit săncerc inelul lui -ilbo. #mi veneasă mă fac nevă0ut. "ă nu faci asta, $l averti0ă >andalf, aşe0ânduse. Te ro' să ai 'riă cu inelul ăla,

;rodo. 1e fapt, ăsta e unul dintre motivele care mau făcut să vin să mai am o ultimăvorbă cu tine.

*dică, despre ceL 4e ştii până acumL 1oar ceea ce mia spus -ilbo. )am au0it povestea cum la 'ăsit, cum la folosit3

vorbesc de călătorie. 4are poveste, aş vrea să ştiu. *aa, nu pe aceea pe care lea spuso 'nomilor şi a puso $n carte, 0ise ;rodo. &ia

0is povestea adevărată la scurt timp după ceam venit să locuiesc aici. &ia 0is cum laibătut la cap până ţia povestito, aşa că cel mai bine era so ştiu şi eu. 5;ără secrete $ntrenoi, ;rodo, mia 0is, dar nici nu vor fi duse mai departe. )nelul e al meu, oricum.6

)nteresant, medită >andalf. -un, şi carei părerea ta despre toate asteaL 1acă te referi la faptul că a inventat treaba aia cu 5cadoul6, ei bine, mie mi sa părut

povestea adevărată mult mai demnă de cre0ut şi nam $nţeles de ce a fost nevoie sontoarcă. 1oar nui stă $n fire să facă asemenea lucruri, drept care mi sa părut cam ciudat.

Şi mie. 1ar ciudăţenii se pot ivi la cei care au asemenea comori dacă le folosesc. )al drept avertisment pentru tine că trebuie să fii atent foarte cu inelul. "ar putea să aibă şialte puteri $n afară de aceea dea te face să dispari la comandă.

Nu $nţele', făcu ;rodo nedumerit. Nici eu, mărturisi vrăitorul. 1eabia acum am $nceput să mă 'ândesc la inel, mai ales

de aseară $ncoace. Nu trebuie săţi faci 'rii. 1ar, dacă vrei sămi urme0i sfatul, foloseştelcât mai rar, sau c+iar deloc. Te implor, măcar nul folosi $n nici un c+ip care ar tre0ibănuiala sau iar face pe alţii să şuşotească. Repet păstrea0ăl bine şi $n taină.

Tare eşti misterios. 1e ce anume te temiL Nu sunt si'ur, deci asta e tot ce pot săţi spun. "ar putea săţi spun mai multe după

ce mă $ntorc. *cum plec prin urmare, cu bine, deocamdată."e ridică $n picioare. *cumL stri'a ;rodo. 1e ce, credeam că ai să stai cel puţin o săptămână.


29/284

mult, $ncât silueta $nvelită $n manta pieri curând $n umbrele amur'ului, iar ;rodo nul maivă0u multă vreme.

II U*ra tre/utului

-ârfele nu sau stins $n nouă 0ile, şi nici $n nouă0eci şi nouă. * doua dispariţie adomnului -ilbo -a''ins a fost $ntoarsă pe toate feţele $n (obbiton şi de altfel peste tot $n4omitat, timp de un an şi o 0i, iar $n amintirea tuturor a rămas mult mai mult decât atât.2entru +obbiţii tineri, a devenit povestea de la 'ura sobei3 ca, până la urmă, Nebunul-a''ins care dispărea cu tunet şi ful'er şi apărea cu saci plini de biuterii şi aur să devinăun persona le'endar $ndră'it şi să continue să trăiască mult după ce $ntâmplărileadevărate au fost uitate.

#n acelaşi timp $nsă părerea 'enerală a celor din $mpreurimi era că -ilbo, care $ntotdeauna fusese oarecum sărit de pe fi:, $nnebunise acum de tot şi se topise $n vă0du+.1e acolo ne'reşit că a că0ut $ntro baltă sau $ntrun râu unde şia 'ăsit sfârşitul tra'ic, darcum nu se poate mai nimerit. andalf.

&ăcar dacă lar lăsa vrăitorul ăla afurisit $n pace pe ;rodo, să se aşe0e şi el la casalui şi săi vină mintea la cap, spuneau ei.

Şi, din câte se părea, vrăitorul la lăsat pe ;rodo sin'ur, iar ;rodo anceput să se'ospodărească, dar semne că iar fi venit mintea de +obbit la cap nu se vădeau. -adimpotrivă, a auns săi mear'ă şi lui bu+ul cum că ar fi ceva ciudat cu el, aşa cum fuseseşi cu -ilbo. * refu0at să poarte doliu3 iar anul următor a dat o petrecere $n cinstea celei dea o sută douăspre0ecea 0i de naştere a lui -ilbo, pe care el a bote0ato Ospăţul celor O"uta 1oispre0ece. 4eea ce sa dovedit departe de adevăr, căci au fost invitaţi doardouă0eci de oaspeţi şi sau servit mai multe mese la care a nins cu mâncare şi a turnat cuvin, cum spun +obb

J. R. R. Tolkien - 01 - Fratia Inelului

Documents

Transcript of J. R. R. Tolkien - 01 - Fratia Inelului