Izvoarele istoriei contemporane

4

Click here to load reader

Transcript of Izvoarele istoriei contemporane

Page 1: Izvoarele istoriei contemporane

Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-NapocaFacultatea de Istorie şi FilosofieAnul universitar 2007-2008Semestrul: II

PROGRAMA ANALITICĂ

I. Informaţii generale despre curs, seminar, lucrare practică sau laborator

Titlul disciplinei: IZVOARELE ISTORIEI CONTEMPORANE. IICodul: HIR3247Numărul de credite: 6Locul de desfăşurare: conform oraruluiProgramarea în orar a activităţilor: 2 ore seminar.

II. Informaţii despre titularul de curs, seminar, lucrare practică sau laborator

Nume, titlul ştiinţific: CONF.DR. VIRGILIU ŢÂRĂUInformaţii de contact: [email protected] , [email protected]; 0264/598456Ore de audienţă: luni: orele 12-14

III. Descrierea disciplinei: După ce în primul semestru studenţii au fost familiarizaţi cu principalele evoluţii teoretice şi istoriografice contemporane, respectiv cu principalele categorii de izvoare întâlnite în cercetarea istoriei din ultimul secol, seminariile din cel de al doilea semestru vor urmări familiarizarea studenţilor cu metodologii moderne de analiză ale acestor surse. Vor fi analizate contribuţiile teoretice, epistemologice şi empirice, produse în alte ştiinţe, cu precădere în cele sociale şi umaniste: sociologie, antropologie, psihologie, politologie, psihologie şi lingvistică. De asemenea, ultimele 7 seminarii vor urmări trei studii de caz, prin intermediul cărora studenţii să poată utiliza acumulările teoretice, respectiv cele practice acumulate. În fapt, vor fi introduse spre dezbatere diferite modalităţi de analiză a surselor istorice, specifice istoriei instituţionale, comparatismului, istoriei sociale sau economice, istoriei locale sau regionale.Cele trei teme sunt: alegerile parlamentare în România secolului XX; represiunea şi sistemul concentraţionar în anii 1945-1964; şi, viaţa cotidiană în regimul comunist din România. Nu în ultimul rând,pentru formarea abilităţilor practice, pe baza prezentării de carte realizate în primul semestru, studenţii vor elabora o recenzie asupra acelei lucrări, după ce, în prealabil, vor lectura şi fişa, cinci cărţi (monografii sau sinteze) şi cinci articole, relevante pentru subiectul tratat.

IV. Bibliografie obligatorie.1. Peter Lambert and Phillipp Schofield, Making History: An introduction to the history and

practices of a discipline, Routhledge, London and New York, 2004, XI +299pp.2. Robert E. Goodin, Hans-Dieter Klingemann, coordonatori, Manual de Ştiinţă Politică,

Polirom, 2005, 734p.3. Adrian Neculau, Viaţa cotidiană în comunism, Polirom, Iaşi, 20054. Mattei Dogan, Sociologie politică, Bucureşti, 1999.

V. Materiale folosite în cadrul procesului educaţional specific disciplinei.Documente de epocă, calculator personal şi videoproiector.

Page 2: Izvoarele istoriei contemporane

VI. Planificarea/Calendarul întâlnirilor şi a verificărilor examinărilor intermediare.

Seminar introductiv: prezentarea temelor, explicarea bibliografiei, organizarea activităţilor şi responsabilităţilor studenţilor.

I. Antropologie. Istoric, concepte, metode şi forme. „Cea mai ştiinţifică dintre ştiinţele umaniste şi cea mai umană dintre ştiinţe” Eric Wolf- tradiţii academice: Statele Unite, Marea Britanie, Franţa.; antropologia

culturală sau socială; munca de teren, interviul, etc. Bibliografie:

1. Robert Layton, An Introduction to the Theory in Antropology, 1998.2. Histoire de l’Anthropologie politique,

www.reynier.com/Anthro/Po l itique/pdf/ Histoire .PDF 3. Cliford Geertz, „History and Anthropology”şi Idem, "Thick Description: Toward an

Interpretive Theory of Culture", Interpretation of Cultures, New York: Basic Books, 1973

II. Sociologia şi istoria.- Părinţii fondatori, şcoli şi tradiţii academice naţionale; concepte metode şi

teorii în sociologie; pozitivismul, evoluţionismul, funcţionalismul, realismul social, acţiune socială şi complexitate socială (Weber), sistemul social (Talcott Parsons şi şcoala de la Chicago), marxismul.

Bibliografie:1. Robert Harrison, „History and Anthropology”, in Peter Lambert and Phillipp Schofield,

Making History..., pp. 150-161. 2. Antony Giddens, Sociologie, Bucureşti, 20013. Raymond Boudon, Tratat de sociologie, Bucureşti, 2006.

III. Psihologie, psihanaliză şi istorie contemporană.- comportament uman şi procese cognitive: senzaţia, percepţia; paradigme în pshihologie – de la părinţii fondatori la dezbaterile contemporane: William Wundt , Sigmund Freud şi Carl Gustav Jung.1. Radu, I (si col.), Introducere în psihologia contemporana, Ed. Sincron, 1991. 2. Parot, F., şi Richelle, M., Introducere în psihologie: Istoric şi metode, Ed. Humanitas, 19953. Carl Gustav Jung, Man and his Symbols, London, 1964 (cap.1).4. Sian Nicholas, „History and psichoanalysis” in Peter Lambert and Phillipp Schofield, Making History..., pp.125-137.

IV. Psihologie socială. - cogniţia socială, reprezentările sociale, individ, grup, mulţime.

Bibliografie:1. Septimiu Chelcea, Psihologie socială. Zece lecţii, Bucureşti, 20052. Radu Ioan, Petru Iluţ, Liviu Matei, Psihologia socială, Cluj, 1994.3. Adrian Neculau, coord., Psihologia socială. Aspecte contemporane, Iaşi, 1995.

Page 3: Izvoarele istoriei contemporane

V. Ştiinţele politicului. Istoric- politica şi ştiinţele sale; istoria disciplinei până la profesionalizarea sa în

secolul XX; dezbateri contemporane.

Bibliografie1. Robert E. Goodin, Hans-Dieter Klingemann., „Ştiinţa politică: disciplina” in Robert

E. Goodin, Hans-Dieter Klingemann, coord., op.cit., pp. 21-602. Gabriel Almond, „Ştiinţa politică: istoria disciplinei” in Robert E. Goodin, Hans-

Dieter Klingemann, pp. 60-98.3. Anton Carpinschi, Cristian Bocancea, Ştiinţa politicului. Tratat, vol. I, Iaşi, 1998, pp.

51-152.

VI. Istoria contemporană şi lingvistica.Bibliografie: 1. Georg Iggers, Historiography in the Twentieth Century, capitolul „The Linguistic Turn:

The End of History as a Scholarly Discipline?”, pp. 118-133. 2. Tim Woods, „History and Literature” in Peter Lambert and Phillipp Schofield, Making

History..., pp. 162-174.3. Michael Roberts, „Postmodernism and the linguistic turn” in Peter Lambert and Phillipp

Schofield, Making History..., pp.227-240.

VII- IX. Procese electorale în România secolului XX. Sisteme electorale, legislaţia electorală, geografia electorală, instituţiile politice, poliţieneşti şi juridice şi procesul electoral, campanii electorale, rezultate. Cele trei seminarii vor fi împărţite temporal după cum urmează: 1919-1940; 1946-1989; 1990-2000.

Bibliografie:1. Marcel Ivan, Evoluţia partidelor noastre politice 1919-1932, Sibiu, f.a.2. M. Dogan, Analiza statistică a democraţiei româneşti, Bucureşti, 1945.3. Cristian Preda, România postcomunistă şi România interbelică, Editura Meridiane, Bucureşti, 2002; 4. Sorin Radu, Electoratul din România în anii democraţiei parlamentare (1919-1937), Institutul European,Iaşi, 2004.5. Virgiliu Ţârău, Alegeri fără opţiune. Primele scrutinuri parlamentare din centrul şi estul Europei după cel de al Doilea Război Mondial, Eikon, Cluj, 2005, pp. 427-493.6. Nicoleta Ionescu-Gură, Stalinizarea României. Republica Populară Română 1948-1950: transformări instituţionale, Bucureşti, 2005.7. Voicu Bodocan, Etnie, confesiune şi comportament electoral în Transilvania. Studiu geografic, Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2001.

X-XII. Represiunea şi sistemul concentraţionar în România comunistă 1945-1964.Legislaţia represiunii, instituţiile represiunii (Securitatea, miliţia şi justiţia), sistemul penitenciar (studii de caz: penitenciarele Aiud, Gherla, Sighet, Făgăraş), forme şi tipuri de recluziune politică (condamnări penale, administrative, reţineri fără mandat, etc.),

Bibliografie:1. Vl. Tismăneanu et alii, Raport final al Comisiei prezidenţiale pentru analiza dictaturii

comuniste în România, Bucureşti, 2006.2. Romulus Rusan, ed., Memoria închisorii Sighet, Bucureşti, Acadmia Civică, 1999.3. V. Ţârău, “NOAPTEA DEMNITARILOR”. Partidele politice de opoziţie în vizorul Securităţii, ianuarie-mai 1950, in Calin Vulcu-Morar, Calin Florea, eds., „Naţiune şi

Page 4: Izvoarele istoriei contemporane

Civilizatie. Volum în onoarea profesorului Marcel Ştirban la implinirea a sapte decenii de viata”, Târgu-Mureş, 2002, pp.405-419.4. Ruxandra Cesereanu, ed., Comunism şi represiune în România comunistă. Istoria tematică a unui comunism naţional, Iaşi, Polirom, 20065. M. Oprea, Banalitatea răului. O istorie a Securităţii în documente, 1949-1989, Iaşi, Polirom, 2002.6. Revista Memoria, vol. 1-42; Analele Sighet, vol 1-12; Arhivele Securităţii, vol. 1-4.

XIII-XIV. Viaţa cotidiană în comunismBibliografie:1. Adrian Neculau, ed., Viaţa cotidiană în comunism…(studii de caz asignate)2. Felipe Garcia Casals (Pavel Câmpeanu), Societatea sincretică. 1980, Iaşi, Polirom, 2002.3. Ioan Stanomir, et.alii, Explorări în comunismul românesc, Bucureşti, 2002-2005, vol I-

II.

VII. Modul de evaluare: examinare scrisă: 60%, recenzie carte 40%. VIII. Detalii organizatorice, gestionarea situaţiilor excepţionale.Prezenţa la seminarii nu este facultativă. Prezenţa la seminarii este obligatorie. Frecvenţa minimă pentru acceptarea la examinarea scrisă este de 75% din orele de seminar. Plagiatul este interzis şi se pedepseşte în acord cu reglementările prezente în Carta UBB. Orice încercare de fraudă la examen sau la verificările pe parcurs duce la aplicarea reglementărilor de contractul de studii şi Carta UBB.