Introducere in studiul dreptului-Curs 4 si 5 Izvoarele Dreptului
Izvoarele Dreptului International
2
TITLUL II IZVOARELE DREPTULUI INTERNAŢIONAL PUBLIC CAPITOLUL 1 CONSIDERAŢII GENERALE 99. Preliminarii. Noţiunea de izvor de drept este strâns legată de normă, o regulă de conduită obligatorie în societate, în speţă în cadrul comunităţii internaţionale. Norma este deci conţinutul, substanţa unei reguli elaborate în funcţie de exigenţele procedurale ale izvoarelor. Izvoarele sunt aşadar simple instrumente care transporta norma, care o conţin. Aşa cum un izvor poate conţine mai multe norme, în acelaşi timp o aceeaşi normă se poate regăsi în mai multe izvoare. Mai mult, un acelaşi izvor poate da naştere mai multor norme, cu un conţinut foarte variat. 100. Accepţiuni. Astfel, noţiunea de izvor de drept internaţional public are două accepţiuni: ■ o accepţiune formală, prin care se înţeleg procedeele de formare, de elaborare a normei juridice; ■ o accepţiune materială, prin care se înţelege fundamentul sociologic al normelor internaţionale, baza lor politică, morală sau economică. 101. Regulile stabilite prin art. 38 al Statutului CIJ. Punctul de plecare în analiza izvoarelor, este articolul 38 al Statutului Curţii Internaţionale de Justiţie, care enumera o serie de reguli, susceptibile a fi aplicate de către Curte în soluţionarea litigiilor ce îi sunt prezentate: * Tratatele internaţionale, fie generale, fie speciale, care stabilesc reguli recunoscute în mod expres de către State; * Cutuma internaţională, ca dovadă a unei practici repetate şi generale, recunoscută ca şi drept; ■ Principiile generale de drept, recunoscute de către naţiunile civilizate; ■ Jurisprudenţa internaţională, doctrina celor mai eminenţi jurişti inter- naţionali. în acelaşi timp, articolul 38.2 lasă la latitudinea Curţii, cu acordul expres al părţilor, capacitatea de a statua ex cequo ei buono, în virtutea principiilor echităţii.
-
Upload
florin-purice -
Category
Documents
-
view
218 -
download
4
description
izvoare de drept
Transcript of Izvoarele Dreptului International
-
TITLUL IIIZVOARELE DREPTULUI INTERNAIONAL PUBLIC
CAPITOLUL 1CONSIDERAII GENERALE
99. Preliminarii. Noiunea de izvor de drept este strns legat de norm, o regul de conduit obligatorie n societate, n spe n cadrul comunitii internaionale. Norma este deci coninutul, substana unei reguli elaborate n funcie de exigenele procedurale ale izvoarelor. Izvoarele sunt aadar simple instrumente care transporta norma, care o conin. Aa cum un izvor poate conine mai multe norme, n acelai timp o aceeai norm se poate regsi n mai multe izvoare. Mai mult, un acelai izvor poate da natere mai multor norme, cu un coninut foarte variat.
100. Accepiuni. Astfel, noiunea de izvor de drept internaional public are dou accepiuni: o accepiune formal, prin care se neleg procedeele de formare, de
elaborare a normei juridice; o accepiune material, prin care se nelege fundamentul sociologic
al normelor internaionale, baza lor politic, moral sau economic.
101. Regulile stabilite prin art. 38 al Statutului CIJ. Punctul de plecare n analiza izvoarelor, este articolul 38 al Statutului Curii Internaionale de Justiie, care enumera o serie de reguli, susceptibile a fi aplicate de ctre Curte n soluionarea litigiilor ce i sunt prezentate:* Tratatele internaionale, fie generale, fie speciale, care stabilesc reguli
recunoscute n mod expres de ctre State;* Cutuma internaional, ca dovad a unei practici repetate i generale,
recunoscut ca i drept; Principiile generale de drept, recunoscute de ctre naiunile civilizate; Jurisprudena internaional, doctrina celor mai emineni juriti inter
naionali.n acelai timp, articolul 38.2 las la latitudinea Curii, cu acordul
expres al prilor, capacitatea de a statua ex cequo ei buono, n virtutea principiilor echitii.
-
Trebuie remarcat c se face vorbire aici de izvoarele formale ale dreptului internaional public, direct aplicabile de ctre Curte, articolul 38 nefiind ns o list exhaustiv a izvoarelor formale, actele unilaterale ale Statelor i deciziile Organizaiilor internaionale nefigurnd aici, n timp de jurisprudena i doctrina nu pot fi considerate dect izvoare auxiliare, secundare, datorit faptului c decizia Curii nu este obligatorie dect pentru prile n litigiu i n cazul n care o decizie a fost luat.
Acest articol trebuie considerat ca fcnd o simpl enumerare a izvoarelor dreptului internaional public, principiul de baz fiind c nu exist o ierarhie a normelor n dreptul societii internaionale. Cu toate acestea, o serie de norme au un caracter secundar, auxiliar, la care se recurge n cazul n care normele primare sunt inexistente sau nu sunt suficiente pentru a soluiona un litigiu.
102. Ordine de precdere. Cu toate acestea, o ierarhie exist, n sensul n care nici o norm de drept internaional nu poate deroga unei norme de jus cogens. Mai mult, exist anumite principii care stabilesc o anumit ordine de precdere ntre aceste izvoare:
Lex speciais derogat lex generali (un tratat poate deroga unei cutume);Lex posterior derogat lex priori;Lex posterior generali non derogat priori speciale.
N.B. Tratatul internaional, principalul izvor de drept internaional public, face obiectul unui capitol separat, nefiind studiat n cadrul acestui capitol general.
41
