Descrierea CIP a Eibliotecii Nalionale a RomanieiWOOLF, VIRCIMA

Camem lui Job / Virginia Woolf; trad,, pref, qi note: Mihai Mitoiu -Bucutegi: RAO Intemational Publishing Company, 2006

rsBN (r0) 973-5?6-939-5 ISBN (13) 978-973-57G9394

I. Miroiu, Mihai (trad., pref. qi note)

821.1I l-31-135.1

RAO Inr,rmationd Publishing Companycrupul Edilorial RAO

Str. Tuda ll?-119, Buculesti, Romaniawwv.taotrooks.com

www.mo.to

VIRGINIA WOOLFld'sRun

Copyright @ Thc Estalo of WSiniq Woolf, 1922

Tiaducere din timba cnglezl, prcfala ti noleMIHAI MTROIU

Ilustralia copeneiKURT SCHWITIIRS

Collagc

@ RAO Intemational Publishing Company, 2005pentlu versiunca ln limba romenA

Tipsnrl executat deALFOLDI NYOMDA AG

DebEler\ Ungaria

aprilic 2006

rsBN (10) 9?3-5?6939-5rsBN (13) 9?E-973.5?6-939-0

Camera lui Jacob -romanul sui generis al unei vieli

Publicat in anul 1922, dupd ce Viroinia Woolf scrisese

,"J "i""u;;;;;'6i voiue" our: lel5 ;i Nisltt-21!

ill -isiqiti"J"mul de schiie Mondav orTuesdav-(1921)'

f,*"^,,t ai"ru lui lacob (Iacob's Room') marcneaza o

""r,i'irJ' in u",iuio,* scriitoarei' fiind prima incercare con-

il;,'t.e.i"-;;iiJ," intr-o lu"r"re intinsi a metodei impre-

i-^",i"-*ii-i" in tchite si descrise in eseul Programatic Mr'

\i;;.;;:;fr;:';;;;; 'camem tui tacobeste romanur unei

ftf, ;i:ffit;;i;Ggm*t" Ei re:tih'rite p.nntl--o t"qi:1-::

""li" i" l".i"u

"""asii caracteristicl dominanti a exrstenier

:ffi;#ii;i i"i"u "uptino"

toate elementele biosrafiei

il"it,fi"il;t ;;;stea s'int structurate dintr-o perspectivd

i""-iig. t"""a^t". cind incepe povestirea "la trei septembrie"'

i'i""^fl."' "i ur"p; *"-;i Petrece vacanta in comwall'

ilH#-J;;;;i,ii' "eo'i"i Bettv Flanden ei cu cei doi

ii;lt'"JJil;;;h"' ii lot'n Apoi icena se schimbi; Jacob

"J'"na-iu S"utuotough, in casa pirinteasca unde i$i Petrece

lliiili". ri;;iilin?'0" r" aonin"t Flovd (care-i cere mina

""T."i tir"j s'i

""i*tioneaze fluturi' La virsta de noudsprezece

H:fifti;;t studieze la Cambridge' iar acolo se impn-

:[** il'ilffiJii"""iv li ii*"tt'v Durrant' Este invitat

ffJ'i"al"n1ai;il'tnra tuirimottrv (in comwall)' unde face

:11;#il;;;"ti"ia ctu.u'.riupa "e

iei incheie studiile

i" t"l"t[Gl" "r"ta de doudzeci si doi de ani' inchiriazi un

aDarument elegant in Conourt Sireet la Londra' lucreazd

i"{lil$il;;ii- ia parte la sindrofii 9i la vindtoare' le

6 : Mihai Miroiu

viziteaze pe prietenele mamei sale, frecventeazi opera, scrieeseuri. La douizeci gi cinci de ani cildtorette in Franla, ItaliaSi Grecia; cind se intoarce acasd lncepe rdzboiul, se inroleazlin armati si este ucis pe front. Biografia eroului este lipsite deevenimente dramatica. Singurul moment dramatic este moar-tea lui Jacob, prezentatd ink-un registru cit se poate de relinut.Atenlia biografului este solicitate de tot felul de alte elemente,nu atit de fapte. Detaliile privind virsta, locuinta gi cunogtintelelui Jacob sint inserate in fesdtura unei descrieri sau a uneimeditalii. De pildd, ,,faptul" ci Scarborough este ora$ul natalal protagonistului se imbini pe prima pagind cu scrisoarea luiBetty Flanders, cu emolia, cu lacrimile gi punchrl de vedere alacesteia. Degi fiecare capitol oglindegte un aspect al viejii luiJacob. nu ni se oferd o prezentare obiectivd a biografiei sale,ln schimb, personalitatea eroului este evocati din diferitepuncte de vedere, constituindu-se astfel un portret cuprinzitor.Florinda gi Fanny Elmer il compari cu o statuie greceasci,Sandra Wentworth Williams il socoteqte un b6iefel. Clara, ceamai sensibilS dintre femei, il consideri o fiintd nepeminteascd.

Toli cei care-l cunosc sint mai mult sau mai pufin nedu-meri{i. Defi Jacob nu este o fiinli prea complicatl, el estedistant si misterios. Bonamy il privepte cu admirafie ameste-catd cu teami. Imaginea oferita de fiecare observator, Bo-namy sau Betty Flanders, doamna Durrant, Lucinda sau San-dra, este insi incompletd. Metoda portretizdrii se aseamdnicu modelarea statuilor grece$ti, despre care Jacob lnsugiafirmi: ,,Acea parte a fefei care este indepefiatd de luminarEmine sumar schilati"l.

Aceasti yiziune estompatd despre vialS qi personaj im-pune un mod de exprimare adecvat, Calitatea esenliald a ro-manului rdmine raportul fluid dintre biogmf gi subiect:Camera lui Jacob este gi un roman despre ce inseamni sI scriidespre Jacob.

,,Ce ar fi dacd un lucru ar rezulta din altul - ca intr-un ro-man nescris, dar nu numai pe zece pagini, ci pe doui sutesau mai multe... In orice caz, trebuie si bijbii incd si sd

ROMANUL SUI GENEPJS AL UNEI VIETI .'7

experimentez, dar in dupi-amiaza aceasta am intrevdzut o

licirire de lumini."lDe$i din aceast6 insemnare s-ar putea trage concluzia ci

ideile autoarei cu privire Ia formi domini conceplia romanu-

lui, existii unele indicii ci lucrurile nu stau tocmai astfel. Cind

a inceput si scrie noul ei roman, probabil cd Virginia Woolfnici nu-gi dehnise precis tema, adici ea nu se hotdrise s5

infiliqeze experienla de viafd a unui tindr care inffeprinde o

,,cdlitorie" din copilirie in lumea mai largi a maturitd$i; este

insi evident cd ea a tinut de la inceput si-gi supuni conceplia

principiului ,,reflectirii in oglind6" la care se refer6 in schita

Semnul de pe perete.

insemnarea din Juma,laminti6 mai inainte este ilustrata de

schimbarea planurilor gi de tmnzilia abruptd de la o sceni la

alta, care devine cel mai de seami procedeu artistic folosit inroman. Astfel, intr-una din scene, Jacob aleargi duPd fluturi,in timp ce mama lui intreline o convesatie cu cdpitanul

Barfooi despre viitorul fiului. il vedem apoi pe Jacob caldto-

rind la Cambridge, stind in capel6, luind prinzul cu domnul

Plumer, vislind pe Tamisa. Toate aceste episoade se succed cu

o mare repeziciune. Cadrul narativ, portretizarea directi qi

descrierea auctoriali sint pe de-a-ntregul eliminate

Nu amdnuntele statice, neconcludente, ci surprinderea im-presiilor de viati in mis,care constituie scopul primordial

-alautoarei. Capitolul care prezinti serata organizate de familia

Durrant este o buni ilustrare a posibilitdlilor ce se deschideau

in fala scriitoarei. Episodul se concentreazi asupra momentului

cind serata este in plini desfiqumre. In mijlocul conversa,tiilor

ce se poarti simultan in salon, al banalitililor de circumstanfigi comentariilor de tot felul, ii vedem pe Jacob striduindu-se.si

iacd fald situaliei cit mai bine !i pe Clard Durmnt lndeplinin-

du-si indatoririle de gazdd. Descrierea, oricit de ampl5 9i

aminunliti, nu ar fi putut reliefa mai bine distan[a dintre lumile

in care trliesc cele doui Personaje.De-a lungul intregului roman, Virginia Woolf adopti

procedeul folosit in schile, transcriind refleclii si speculalii

t Virginia Woolf, "Iumalul unei sciitoare,Edin[a RAo, Bucureiti,2005, pp. 31-34I Jacob's Room, Penguin Books, Harmondsworth, 1961, p. 14l

8 . Mihai Mroiu

intlmplitoare ce survin in timpul conversafiei, idei gi reminis-cenle sugerate de o sceni sau alta. Uneori, auloarea folosegteacest procedeu al asocierii ideilor pentru a imbina elementulspalial cu cel temporal fi pentru a realiza toto&tl efectul con-tinuitdlii. Asocierea ideilor ii ofer4 de asemenea, prilejul de aamplifica dimensiunile scenei in care se migci personajele.

Scena de pe Dods Hill, de exemplu, este priviti prin ochiidoamnei Flanden, dar amplificat6 pentru a cuprinde tot ceea ceea ar putea vedea daci ar privi in jur. Apoi scena se muti inmijlocul oragului Scartorough, prczentat in prim-plan. Astfelprivirile se mi$ctr dintr-un punct in altul; o idee sau reminis-cenli genereazl o alta ce depileste punctul de vedere alpersonajului respectiv care se confundi cu cel al automluigravitind invizibil in jurul acestuia. Cu ajutorul aceluiagi pro-cedeu, se obline un efsct de simultaneitate. Doamna Flandersageapte h Sca6orough o scrisoare de la Jacob care se afld laParis. Scena se muti apoi la Paris, prezenfndu-l pe Jacob 9ipreocupdrile lui in acel moment. Liniqtea gi transparcnfa uneinopli de toamni in Scarborough sint inlocuite, prin contrast, deexuberan{a pi frenezia noplii cind se sdrtitorelte Guy Fawkesin Parliament Hill. Acest procedeu este uneori complicat defaptul ci autoarea prezinttr nu numai episoade gi scene simul-tane, altemindu-le in succesiune rapidd, ci inlocuieste pe

nesimlite un fir din jurubila asocialiei cu altul, pini cind ne ddmseama ce intreaga imagine s-a schimbat deodatd gi ci din vialalui Jacob Flanders s-a scuni un anume timp cronologic. Agaeste, de pild6, episodul infi1iglndu-i pe Jacob gi pe SandraWentworth Williams pe Acropole, peste care se supnpune osceni ce se petrece in Anglia gi ne-o aratd pe Betty Flandersridicindu-se din pat. Scena se muti din nou la Atena, unde iivedcm pe Jacob qi pe Sandra in dimineafa urmdtoare. O altisecvent[ ne prezinti o dimineali oarecare la Londra gi, insffqit, in ultima scend il vedem pe Jacob lntors acasi gi dis-cutind despre ciletorie cu prietenul sau Bonamy, in Hyde Park.

Degi o mare parte din roman se desEgoard in stil liber deconversalie, sub forma refl ecliilor rezumative ale,,penonajuluiautol', cu ajutorul asociafiei libere ce sugereazi camcterul frag-mentar, discontinuu gi ilogic al proceselor de gindire, uneoriapar $i elementc ale tehnicii fl uxului de constiinfi propriu-zise,

ROMANUL SUI AENERIS AL UNEI VIETI.9

ordonind impresiile, sentimentele gi ideile penonajelor. Unexemplu concludent in acest sens apare chiar la incePutul

c64ii, in scena prezentind-o pe Betty Flanders care sti pe plajiscriind o scrisoare.

,,Prelingindu-se incetigor de pe virfrrl penifei de aur, cer-

neala albastru-deschis a dizolvat punctul deoarece acolo i s-a

impotmolit penila. Privirea ii en fixd s-i ochii i s-au umplut de

lacrimi. intregul golf fremhta; farul se cltrtini fi catargul micu-

lui iaht al dornnului O'Connor i se pdru ci se indoaie aidoma

unei luminiri de ceari la soare' Ea clipi repede Accidentele

erau ceva ingrozitor. Clipi din nou. Catargul era drept. Valu-

rile se migcau cu regularitate. Farul se in6lla drept, dar pata de

cemeali se intinsese."lTranscrierea proceselor rapide ale gindirii gi ale impresii

lor altemind cu lacrimile dezviluie izvorul unor emo[iicare se

nasc gi dispar intr-o clipi. Autoarea folosegte imagini din rea-

litatea inconjuritoare pentru a obiecliviza sentimentele cele

mai intime ale personajelor, Iird a compromite efectul triiriidirecte, nemijlocite. Ca in intreaga sa operd, scriitoarea folo-

selte insi gi ;ici ceea ce Robert Humpl[ey2 numefte ,,mono-logul interior indirect", adicd ea nu intervine niciodati in roman

la persoana intii, precum face Joyce in U,lise, ci pestreazi un

minimum de control asupn naraliunii.Existi o permanenti tensiune in roman, genemt6, pe de o

parte, de bogi,tia detaliilor, iar pe de alta, de ideea ci viala nupoate fi surprinsd cu ajutorul detaliilor, tensiune in care se in--fruntd

banalul si insolitul, comedia ;i patosul. Descrierea ca-

merei lui Jacob ilustreazd cu pregnanf5 aceastd tras5turd defi-

nitorie a prozei woolfiene.

,,Camera lui Jacob avea o masi rotundi qi doud scaune

joase. intr-un vas pe polila de deasupra ciminului se aflalsteaguri galbene; o fotografie a mamei lui; cd(i de vizitd dc la

diferite societili cu mici semilune lnillate, blazoane 9i inifiale;

insemniri qi pipe; pe masi era hirtia liniatd cu margine ro-gie - un eseu, iErd indoiali- (Oate Istoria inseamnd biografia

I Jacob's Room,p.52 Robert Humphrey, Stteam ofcoosciousness in the Mgdem Novel,

University of Califomia Pr€ss, 1965, p. 25 fi ufm.

lO . Mihai Mitoiu

oamenilor mari?) Erau destule ci4i; foarte puline cd4i fra-nlu-zeqti... Biografii ale ducelui de Wellington, de exemplu, Spi-noza, operele lui Dickens, Crdiasa zinelor, un diclionar allimbii eline cu petale de mac prcsate ca mitasea intre pagini,tofi dramaturgii elisabetani. Papucii lui erau ingrozitor de po-nosifi, ca niqte coribii arse la marginea apei. Apoi mai erau fo-tografii ale statuilor grecasti Si o gravuri dupi Sir Joshua - totulfoarte englezesc... O boare de indiferenla pluteqte inh-o camerdgoali umflind doar perdeaua; florile din vas se mi9c6. O fibridin scaunul de rdchiti sci(iie, degi nu pde nimeni pe el."l

Acest pasaj conline elemente in cea mai mare parte banale,care creeazi un efect satiric privind viala intelechrali a tini-rului de la Cambridge cu amestecul ei absurd de influenle li-temre gi admiralie fatd de cultura elenistici gi literatura elisa-betani. Dar detaliile produc o impresie ciudati de tristele chiarinainte de lirismul elegiac al ultimelor doui propozilii. Schim-barea registrului stilistic - ilustrati de deosebirea dintre expre-sia uzuali ,,totul foarte englezesc" ;i expresia literari ,,o boarede indiferenf5..." - este anticipati de imaginea papucilor,,ase-menea coribiilor arse la marginea apei" gi a ,,macilor presa{ica mdtasea intre pagini". Prima imagine este mai nea$teptatidecit cea de-a doua, dar ambele evocd aceea;i idee a mor{iigi uit5rii asociate vag cu legenda clasici despre flota greaclsi zeul Morfeu. Jacob tinde astfel sd devini o pirticici a uneilumi mitice, ceea ce sporegte sentimenhrl pierderii provocat deabsenla lui. La sfiqitul ci4ii, camera lui Jacob, din nou goali,cste descrisi cu fraze irnprumutate din acest pasaj qi din primadescriere a apartamentului lui din Londra, cu cipdlina de ber-bec deasupra ugii. Asemenea repetitie are fErd indoiali o func-

fie prenonitoric. Chemarea tristi pe care Archer o adreseazdfratelui siu pe plaji anticipeazl ultima chemare adresati deBonamy prietenului siu dispdrut la sfirpihrl romanului.

Penonalitatea lui Jacob transpare din impresii, din culoriabia deslupite gi din forme ale ceror contururi se gterg ;i dispartreptat. In ficcare momenl al vielii sale, fiinqa lui Jacob se

imbini pind la identificare cu obiectele din mediul inconju-ritor. Sentimentele lui sint sugerate de culori sau priveligti in

ROMANIJL SUI CENERIS AL WEI VIETI. II

Dasaie de prozA liricd aparent, dar numai aparent' detasate-de

!"ri"r"pf.L"" fti Jacob. Fenomenul identificdrii penonajului'

"i"ontioitil ""estuia cu mediul inconjurdtor impenonal nu se

.argin"!t" doar la protagonistul romanului' Realitatea esen-

iiaa"u p.oonuj"loi rezidi in imagini mai degnbd decit in

llor". e.ti"t. personalitatea lui Jacob este sugerati de ima-

"i'""" ".u"fii ce incearcd si scape din galeata cu aP6' de

imaeinea fluuelui prins de el in ptrdure, a copacului ce se

pJu"us"ste "u

rgotnot, a filcii de oaie pe care o Pesreazi in

copildrii fi a capului de berbec atimat deasupra Pragulur us-rr

r.i."i *i". Aceste lucruri il situeazi pe erou in lumea obiec-

telor solide. Nu ni-l inchipuim pe Jacob luind inlEliparea unut

"raU *u " unui fluture, dar ibuciumul li sfiqitul acestor

ui"tuito"r" intr-un -ediu ostil sugereazd dramatismul latent al

unei existente. Se poate astfel constatr ce efectul de estomparc

rci"ut tl a" iintu*i textului) este rezultatul aldturdrii unor ele-

i."ni" "iit"

oout" Ae precije. Repetarea ritmici a unor fraze 9i

i-unini "t".'A imprisia de migcare ;i, totodatS, de imobili-

tateiimpresia ctr Jaiob este prezent tot timpul si totu$l.drsparc

tot iim;ul. Astfel el rimine un personaj aluziv pi problematic'

Oare istoria consti din biografia oamenilor manl lntre-

barea din eseul lui Jacob poate fi aplicati romanului in ansam-

Uf". i"i'". inFf"g" istoria epocii-din biografra lui llcob? Si

oui" l.toau acesiei epoci nu presupune o noui -formd

de

biosrafie? Aceste intrebari stabilesc analogia intre camem lul

iu"ZA si .lu"oU. Romanul este un experiment biografic care

urmireste reflectarca realitalii modeme Ca qi autoarea caill'l""ob t"ti" n"in""t"t criticind scrierile alton s-i strdduindu-se

,A-si formul"z" convingeri proprii asupra existenlei' [n ado--

lescenli il vedem rectificind cu scrupulozitate unele allrmatll

dint.-un tmtat d" botanicd. Cind pirlseste Universitatea Cam-

il;;;';;ti";; ";"u

despre edilia exPurgati a operelor lui

Wvi'herley ingrijiti de un profesor din Leeds Cind se indrd-

noit"tt" d" Fi"orinaa daruiiou-i un volum de poezii scrise de

Shelley copiazd eseul ,,Despre etica indecenlei"

in trum spre Grecia' el plinuie$te se scrie un eseu despre

--civilizatie" continind ,,citeva lovituri destul de dure la adresa

lomnului esquiitr"l. in timp ce se afld in Grecia, reflecliile lui

I Jacob's Roont, p.37 I laab's Room, PP. 9, 128

12 . Mihai Mitoiu

se cristalize?ze intr-o ,,insemnare despre importanJa istoriei -despre democra{ie"l. ln toate aceste referiri la stridaniile li-terare ale lui Jacob tonul este umoristic, accentuind lipsa deexperienti gi tinerelea eroului. Dar ideile literare ale lui Jacoboglindesc condilia lui spidtuale. Fervoarea cu care el exaltdopem lui Shakespeare, crealiile clasicilor greci, robuslelea luiHenry Fielding arati antagonismul eroului faf6 de cultura gi

societatea in care triiegte. AfinitiJile lui fire9ti sint permanentameninlate de conventiile societitii. Jacob se identificd spon-tan cu valorile Eladei, el se aseamini cu o statuie gi aft el, citgi prietenul sdu Timmy Durrant sint convingi ci ei ,,sint sin-gurii oameni din lume care gtiu ce au insemnat grecii'4. Daraceastd aroganfi juvenild nu este tolerati cu usprin{d de adulfi.Nu este vorba doar de o simpli opozilie intre diferifi scriitorigi diferite moduri de gindire cu privire la Grecia, ci de un con-flict intre impulsurile spontane ale copildriei 9i severitatea cucare este impusi autoritatea lumii adulte caracterizate de con-ven{ionalism qi inchistare. Numele banale ale unor oamenibanali, siptdminalele ieftine se afld la supmfala unui sistemrigid, mecanic de clasificare 9i evaluare a lucrurilor, al c6ruiritm este mdsurat de ticditul ceasului qi de huruitul tunurilor,un sistem ostil naturii 9i copiliriei. Ameninfarca rizboiuluiconstituie puncnrl culminant al fortelor cdrora Jacob gi biogra-ful sdu li s-au impotrivit. In momentul cel mai sumbru gi iro-nic al romanului, rdzboiul, ca formi extremd a,,realitdlii"mecanice a viefii modeme, se confruntl cu imagina(ia.

,,Vasele de rdzboi semnalizeazi deasupra Mdrii Norduluimenlinindu-pi cu exactitate pozifiile la distantd unul de alhrl.La un anumit semnal, toate tunurile sint indreptate asupra unei

linte care izbucnegte in fliciri prelEcindu-se in Fndnri (tu-narul-pef numdrd secundele cu ceasul in mini - la a gasea

secundi privegte ln sus)."3Unii comcntatori afirmi ci romanul se aseamini mai cudnd

cu o picnfi pointilistia, in sensul cd cititorul este chemat sd

I lbid.,p. 1282 lbid.,p.721 Jacob's Roo'I,, p. l4'7a Vezi Monique Nathan, Virginia Woo./tf Grove Press, New York,1961, p. 129

ROMANUL SUI GENERIS AL I./NEI VIETI . 13

imbine scenele separate intr-o impresie totald, precum ochiul

privitorului unepti punctele distincte de culori diferite intr-un

singur ton. Allii consideri Camem lui 'Iacob un roman

,,"ribirf'|, vrind probabil sd sugereze ci diversele scene pi mo-

mente reprezentind multiPlele laturi ale personalitdfii lui Jacob

se aseamini cu metoda lui Picasso care i9i descompune pe

pinzi subiectul in falete dezvdluind astfel toate laturile li as-

pectele obiectului vezut Deli aceste comparalii se sustin pine

ia un punct, se poate afirma ci romanul Virginiei Woolf nu are

structura formalE riguroasi ce caracterizeazi gcolile de picturi

amintite qi ci termenul impresionism pare a fi mai Potrivit, dat

fiind faptul ca atit in episoade separate, cit qi in romanul con-

siderat in ansamblu, impresia genemld este aceea a unor

trdsdturi rapide de penel inainte de schimbarea luminii sau de

miqcarea personajului.

Autoarea altemeaza prim-planul cu vederea panorarnicd in

care individul este absorbit de fluxul vielii din jur' Asemenea

unei camere de luat vederi, privirile scriitoarei surprind o

gamd variati de ipostaze pi scene situate la mare dislanli in

ioatiu si in timp. ln e sertl Cum vede lucrurile un contempomn'

rispunzind ind'irect unora dinfte criticile ce-i fuseseri aduse'

Viisinia Woolf formuleazi cu pertinenli mutatia radicall a

uui8rilo, .. s-a produs la inceputul secolului XX, precum pi

trdsbturile definiiorii ale spiritului modem intruchipate cu atita

strilucire de ProPria oPeri.

,,O schimbare in piopo(iile lucrurilor - rizboiul, migcarea

bruscd a maselor lintuiti pe loc secole de'a rindul - a zguduit

din temelii structura exisGnti, ne-a instriinat de trecut, ficin-

il-;;; ;;", prea acut congtienti de Prezent' ln fiecare- zi ne

d.r"oo"rim ficind, spunind sau gindind lucruri ce ar fi fost cu

nepuingi pentru pdrinlii no;tri. $i simtim deosebirile pini

acum ignorate, cu mai multd ascutime decit asemindrile ce au

fost foirrulate in termeni deslvir;ifi."2

I J, Isaacs, Ar Assessm ent of Twentieth CenW LiEnture, Long-

mans. London. 1951, P 3l; viiiri" w"ltrl T'hi connon Reade4 First series' The Hoganh

Press, London, 1925, PP' 241-242

14 . Mihai Mitoiu

Prin formi qi aon+irut, Camen 1ui Jacob pune in lumindtocmai aceastd spectaculoasd ristumare a valorilor, noul modde a privi realitatea caracterizat de,,nuan(e si subtilitd(i...simtul vdzului. auzului, pipditului - mai presus de toatesimtul fiinlei omenesti. profuMimea ei qi varietatea per-cepfiilor sale, complexitatea, incertitudinea acesteia, intr-uncuvint ego-ul ei"l.

Motiwl rizboiului, ca manifestare extremi a fo4elorostile naturii, integritdlii qi imaginaliei se insinueazd in text lasffrqit, pregitind deznoddmintul romanului. Tema caracteru-lui efemer al vielii individului in contrast cu etemitatea $iimensitatea naturii al ciror simbol devin landele din preajmaoragului Scarborough este sugeratd de numeroase episoade.

Prezen{a naturii anticipeazl singura consolare posibild lamoartca lui Jacob. El lasi in urmd un nume, obiecte, scrisori,mSrunlisuri, o pereche de pantofi vechi, detalii inutile pentruidentificarea personalitdlii. Ceea ce stiruie este imagineapistrati de memoria afectivd, viata spirituali trdita de prota-gonist in pofida fo(elor oarbe, Existd, de asemenea, o oare-care consolare in ideea wordsworthian6 cind, in finalulromanului, inainte ca Bonamy se rcsteasci numele prietenu-lui dispdrut ,,toate frunzele au pirut cd se ridici". Dar ideeaaceasta a fost impliciti in conflictul dintre personaj qi real!tatea sociald, precum gi in titlul ceftii. ,,Camera lui Jacob..rcprezinte ,,camera" universului in care se integreaze eroul siea devine totodati insupi romanul,

MIHAI MIROIU

Capitolul I

,,Aqa incit, desigur, n-am awt lncotro ti a trebuit sA ple-cim", scrise Betty Flanden infundindu-qi gi mai adinc c6lcl-iele in nisip. Scurgindu-se incet din virful p€nifei de aur, cer-neala albastru-deschis a dizolvat punctul deoarece acolo i s-aimpotmolit stiloul, Privirea ii era fixE qi ochii i s-au umplut.delacrimi. Intregul golffremdta: farul se clitina gi catargul micu-lui iaht al domnului O'Connor i se p6ru ci se lndoaie aidomaunei luminari de ceari la soare. Ea clipi repede. Accidenteleerau ceva ingrozitor. Clipi din nou. Catargul em drept.Valurile se milcau cu rcgularitate. Farul se lnilla drept, darpata de cemeali se intinsese.

,,... Fi a hebuit sd plecdm", citi ea.

- Ei bine, dacd Jacob nu vrea si sejoace (umbra lui Archer,fiul cel mai mare a cdzut pe hirtia de scris ti pbr€a albas$ penisip gi ea a simlit c6-i e frig - em deja trei septembrie), daciJacob nu vrea si se joace - ce pati groaznici! Se face frziu.

- Pe unde-o fi umblind bdielelul Asta neastimpirat? a

intrebat ea. Nu-l vid nicdieri. Du-te fuga Si cautdJ! Spune-i$ vin6 indattr... ,,dar din fericire", scrise ea fdrd str mai lindseama de punct, ,,s-ar pirea cE toate s-au aranjat mulfumitor,des,i stim inghesuili ca sardelele qi sintem nevoili sI agezdm

cdruciorul drept intrucit proprietareasa bineinleles ci nuingdduie..."

Aqa erau scrisorile adresate de Be$y Flanders CdpitanuluiBarfoot - multe pagini pdtate de lacrimi. Scarborough se aflila $apte sute de mile de Cornwall. CEpitanul Barfoot €ste laScarborough. Seabrook s-a pripidit. Lacrimile au Hcut-osi vadd toate daliile din grddini unduind in valuri rogii pi intlbid.,p.243