ROMANIA CURTEA DE APEL BUCURE~TI \3plaiullndependen\ei nr.5. Cod postal 050091 , Bucure~ti. Sector 4 SECTIA A VII-A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA ~ I ASIGURARI SOCIALE

DOSARUL NR. 371061312015 Materia: Utigii de munca Stadiul procesual al dosarului: Apel Obiectul dosarului: despagubire DISJUNS DIN DOSAR NR. 168211312015 Comple!: 57 c.3a as-1m

COMUNICARE HOTARARE CIVILA

Destinatar: UNIUNEA SINDICATELOR CADRELOR DIDACTICE DIN UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURE$TI PENTRU DOBRE cATALINA GEORGIANA sector 3. Bucure~ti. LA AV. DUMITRU IULIA - STR. CALOIAN JUDETU. nr. 17. bl. B4C. sc. B. ap. 57

NR. 261212016 DIN DATA DE 20 Mai 2016

Stimata doamniifStimate damn,

M.C.22.06.201610:13:19

ROMANIA CURTEA DE APEL BUCURE~TI

SECTIA A VII A PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCA ~I ASIGURARI SOCIALE

Dosar nr.37106/3/2015 (Numar in format vechi 84/2016)

Decizia Civila N r. 2612 Sedinla publica din data de 20 Mai 2016

CUltea compusa din: PRESEDINTE Nadia Raluca Hie

JUDECA.TOR Silvia Georgiana Ignat GREFIER Mihaela Colindeala

Pe rol se afla solulionarea cererilor de apel formulate de apelanlii-parali Universitatea Politehnica Bucure~ti, Ministerul Educatiei Nationale ~i Cercetarii ~tiilltifice ~i Statui Roman prin Ministerul Finantelor Publice, impotriva sentinlei civile nr. 12782/07. 12.20 15, pronunlate de Tribunalul Bucure~ti - Seqia a VIII-a Conflicte de Muncii ~i Asigurari Sociale, in dosarul nr. 37106/3/2015, in contradictoriu cu intimata-reclamanta Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehllica Bucure~ti, in numele ~i pentru membrul sau Dobre Catalina Georgiana ~i cu intimatul-parat Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, cauza pe fond avand ca obiect "despagubire".

La apelul nominal Tacut in ~edinla publica a raspuns intimata-reclamanta Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnica Bucure~ti, in numele ~i pentru membrul sau Dobre Catalina Georgiana, prin avocat Dobre lulia, cu imputel'l1icire avocaliala de reprezentare ata~ata la fila 58 dosar, emisa in baza contractu lui de asistenla juridica incheiat sub nr. 1278009/2015, lipsind apelanlii-parali Universitatea Politehnica Bucure~ti, Ministcrul Educaliei Nalionale ~i Cercetarii Stiinlifice ~i Statui Roman prin Ministerul Finanlelor Publicc ~i intimatul-parat Consiliul Nalional pentru Combaterea Discriminarii.

Procedura de citare legal indeplinitii. S-a Tacut referatul cauzei de grefierul de ~edinla in cadrul caruia se invedereaza Curlii

faptul ca prezenta cauza se afla la primul term en de judecatii, precum ~i imprejurarea ca prin cererile de apel formulate s-a solicitat de catre partile apelante judecarea pricinii in lipsa, potrivit dispoziliilor prey. de alt. 223 coroborate cu cele prey. de art. 411 alin.{ I) pet. 2 din Codul de procedura civilii.

La data de 12.04.2016 s-a depus la dosarul cauzei, prin intermediul serviciului "registratura" al acestei seclii, de catre intimatul Consiliul Nalional pentru Combaterea Discriminarii un inscris calificat ca fiind "note de ~edinlii", in dublu exemplar.

La data de 20.05.2016 s-a depus la dosarul cauzei de catre apelanta Universitatea Politehnica Bucure~ti, note scrise, intr-un singur exemplar, fala de apelul dcclarat in cauza dedusii judecalii, intr-un singur exemplar.

Intimata-reclamanta Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnicii Bucure~ti, in numele ~i pentru membrul sau Dobre CiHalina Georgiana, prin avocat, interpelata fiind, arata ca nu are cereri, chestiuni prealabile de formulat, exceplii de invocat sau inscrisuri noi de ata~at.

Curtea, din oficiu, invoca exceplia tardivitiilii declararii apelului de catre apeianta-paratii Universitatea Politehnica Bucure~ti ~i, acorda intimatei-reclamante cuvantul asupra exceplici invocate, dar ~i asupra celor doua cereri de apel formulate de catre apelanlii-pariili Ministerul Educaliei Nalionale ~i Cercetarii Stiinlifice ~i Statui Roman prin Ministerul Finanlelor Publice.

Intimata-reclamanta, prin avocat, depune la dosar concluzii scrise, precum ~i Inscrisuri cu titlu de practicajudiciara.

Intimata-reclamanta Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnica Bucure~ti, In numele ~i pentru membrul sau Dobre Catalina Georgiana, prin avocat, aviind cuvantul, solicita admiterea excepliei invocate din oficiu de ciitre instanla de control judicial' la termenul de judecata de la aceasta data.

In ceea ce prive~te cererile de apel formulate de catre apelanlii-panlli, intimata-reclamata, prin avocat, solicita respingerea excepliilor invocate (cu referire la exceplia lipsei calitalii procesuale pasive fala de cele doua institulii parate), In raport de obiectul aCliunii, acela al discriminarii. Ca atare, considera ca In spela discriminare a survenit din partea statului roman prin instituliile sale, reclamanta fiind angajata a statului. Solicita, ca atare, obligarea instituliilor statu lui la plata catre reclamanta a despagubirilor ce i se cuvin, reprezentand sporul de 15%, In conformitate cu dispoziliile prey. de art. 2 alin.(2) pct.1 din Directiva Consiliului 2000/78/CE/2. I 2.2000 de creare a unui cadru general In favoarea egalitalii de munca In ceea ce prive~te Incadrarea In munca ~i ocuparea forlei de muncii, ~i care, In esenla, statueaza faptul ca persoanele sunt egale In fala legii, statui urmiind a garanta tuturor 0 proteclie egala, efectiva, Impotriva discriminarii In baza oricarui criteriu. Interpelata fiind cu privire la criteriu pe care apreciaza ca instanla ar trebui sa-I aiba In vedere aliituri de celelalte criterii stabilite prin lege, precizeaza ca, In opinia sa, criteriul ce trebuie avut In vedere este cel al timpului ~i, fala de aceasta imprejurare, solicita ca instanla de control judiciar sa se raporteze la criteriul menlionat.

Cliliea reline cauza in pronunlare asupra excepliei tardivitalii declararii apelului formulat de catre apelanta-parata Universitatea Politehnica Bucure~ti, cat ~i asupra fondului celor doua cereri de apel formulate de catre apelanlii-parali Ministerul Educaliei Nalionale ~i Cercetarii Stiinlifice ~i Statui Roman prin Ministerul Finanlelor Publice.

CURTEA,

Deliberand asupra apelurilor de fala, constata urmatoarele: Prin sentinla civila nr.12782/07 .12.2015, pronunlata de Tribunalul Bucure~ti - Seqia a

VIlI-a Contlicte de munca ~i asigurari sociale, in dosarul nr.37106/3/2015, s-a admis, In parte, cererea de chemare In judecata privind pe reclamanta UNIUNEA SINDICA TELOR CADRELOR DIDACTICE DIN UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI, In numele ~i pentru membrul sau Dobre Catalina Georgiana, In contradictoriu cu paralii UNIVERSITA TEA POLITEHNICA BUCURESTI, MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE, STATUL ROMAN - PRIN MINISTERUL FINANTELOR PUB LICE ~i CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII; a fost obligata parata la acordarea catre reclamanta cu titlu de despagubiri materiale a sumelor echivalente sporului de 15 % din indemnizalia de Incadrare bruta lunara, ca unnare a oblinerii titlului ~tiinlific de doctor, calculata de la data depunerii diplomei la paJ'ata, dar nu mai devreme de 08.05.2012 a titlului de doctor de catre reclamanta, sume ce VOl' Ii actualizate cu indicele de intlalie ~i In continuare pentru viitor prin includerea acesteia In salariu de baza, conform art.l alin.5 din Legea nr.285/2010; s-au respins pretenliile aferente perioadei 01.01.20 I 0 - 08.05.2012 ca fiind prescris dreptul la aqiune.

In considerente analizand cu prioritate exceplia prescripliei dreptului material la aCliune pentru pretenliile aferente perioadei 01.01.20 I 0-08.05.20 12, exceplie de fond, absoluta ~i

peremptorie, invocata din oficiu, in condiliile 248 alin. I din Codul de procedura civila, instanla a admis-o, apreciind ca este Intemeiata, pentru urmatoarele motive:

Obiectul cererii de fala 11 constituie un drept personal-patrimonial, respectiv un drept de creanla.

2

Potrivit art. I alin. I din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescriplia extinctiva, dreptulla aqiune, aviind un obiect patrimonial, se stinge prin prescriplie daca nu a fost exercitat in termenul prevazut de lege.

Art. 3 alin. I al aceluia~i act normativ stabile~te termenul general de prescriplie de 3 ani. dadi nu exista alte prevederi legale derogatorii, tennen de prescriplie care incepe sa curga de la data ciind se na~te dreptulla actiune sau dreptul de a cere executarea silita (art. 7 din Decretul nr. 167/1958).

Conform art. 268 al.I lit. c din Codul Muncii, cererile in materia conflictelor de munca pot Ii formulate "in term en de 3 ani de la data na~terii dreptului la aCliune. in situalia in care obiectul conflictului de munca consta in plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despagubiri catre salariat".

Potrivit art. 12 din Decretul nr. 16711958 privitor la prescriptia extinctiva,,,in cazul ciind un debitor este obligat la prestatii succesive, dreptul la actiune cu privire la fiecare din aceste prestalii se stinge printr-o prescriplie deosebita".

Faptul ca este yorba de un drept supus prescripliei rezulta eu claritate din natura dreptului care impune plata periodica, respectiv lunara.

Modalitatea ~i data plalii salariilor sunt stabilite expres prin art. I din Ordinul nr. 86/2005 pentru reglementarea datei plalii salariilor la instituliile publice, in forma de la data introducerii acliunii, respectiv intr-o singura tran~a lunara, In pcrioada 5-15 a luni i curente pentru luna precedenta.

Momentul na~terii dreptului la actiune este cella care dreptul a fost incalcat sau contestat ori, in lipsa unei incalcari sau contestari, data de la care el trebuie exercitat.

S-a relinut astfel ca pana la momentul formularii actiunii de fala s-a implinit termenul de prescriplie de 3 ani mai sus aratat pentru acordarea catre reclamantul IVAN MARIN ANDREI, cu titlu de despagubiri materiale, a sumelor echivalente sporului de 15% din indemnizalia de lncadrare bruta lunara,ca urmare a obtinerii titlului ~tiinlilic de doctor, deoarece actiunea a fost inregistrata pe rolul acestei instante la data de 08.05.2015.

De asemenea, Tribunalul a relinut ca in cauza nu a intervenit niciun caz de suspendare ori de intrerupere a tennenului de prescriplie.

Fata de cele menlionate de mai sus, Tribunalul a admis exceplia prescripliei dreptului material la acliune ~i in consecinla respinge acliunea ca liind prescrisa pentru perioada 01.01.20 I 0-08.05.20 12.

Pe/ondul cauzei s-au relinut urll1aloarele: Reclamantul IVAN MARIN ANDREI din prezenta cauza are calitatea de cadru didactic

la UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURE~Tl liind beneliciara sporului de 15% din salariul de baza, pentru personalul didactic din lnvalamiintul universitar cu titlul ~tiintific de DOCTOR, a~a cum se prevede in art.50 alin.1 0 din Legea nr.128/1997.

Potrivit prevederilor art. I, 2 ~i 3 din OG nr.137/2000 in Romunia. slat de drept, democralic ~i social, dell1nilalea oll1ului, dreplurile ~i libertalile celalenilor, libera dezvoltare a personalilalii ull1ane reprezinta valori supreme ~i sunl garanlale de lege. (2) Principiul egalilalii inlre celaleni, al excluderii privilegiilor ~i discriminarii sllnl garanlate il1 .'pecial in exercilarea urmaloarelor drepluri: d) dreptllrile civile, in special: (i) dreplul la lI1unca, la libera alegere a OClipaliei, la condilii de lIIunca eehilabile ,)i

salislacaloare, la proleelia llllpolriva ~'Olnajului, la un salarill egal pentrll mllnea egala, la 0

relllllneralie eehilabila ~i sati,~facaloare; (4) Grice persoana/izica sau juridica are obligalia sa re,'pecle principiile emm(ale la alill. (2). Art. 2. - (1) Polrivil prezentei ordonanle, prin discriminare se in(elege O/'ice deosebire, excllldere, reslriclie sail preferinla, pe baza de rasa, nalionalilale, elnie. limb a, religie, calegorie sociala, convingeri, sex, orienlare sexuala, vursta, handicap, boala cronic,) necontagioascl,

3

inject are HIV, apartenenfa ia 0 categorie delavorizata, precum ~'i orice alt criterill care are ca scop sail eject restrdngerea, iniatllrarea recllnoa$terii, foiosinfei SOli exercitarii, in condifii de egalitate, a drepturilor omuiui ~'i a iibertafilor fundamentaie sou a drepturilor recunoscute de lege, in domeniui politic, economic, social ~'i cultural sou in orice aite domenii ale viefii publice. (I J) Comportamentul discriminatoriu prevazut 10 olin. (1)-(7) atrage raspunderea civila, contraven/ionala sou penala, dupa caz, in condiliile legii. Art. 3. - Diopoziliile prezentei ordonanfe se aplica tuturor persoaneior ./izice sau juridice, publice sou private, precum ,I'i institu/iiiorpublice cu atribulii in ceea ce prive~·te: a) condiliile de incadrare in munca, criteriile .yi condi/iile de recrutare, seiectare $i promovare, accesulla toateformele $i nivelurile de orientare, formare ~'i perfeclionare profesionala;

Paralii au invederat in intampinare ca sporul de 15% din indemnizalia de incadrare bruta lunara acordata reclamantului care posed a titlul de doctor era abrogat la data la care parlile din prezenta cauza au solicitat acordarea acestuia. S-a subliniat ca in Legea nr.330/2009, sporul de 15% pentru titlul de doctor ~tiinlific in drept nu a mai fost prevazut, acesta acordandu-se in continuare numai personalului care a beneficiat de respectivul spor ~i in anul 2009.

Tribunalul a relinut ca situalia de fapt, astfel cum a fost recunoscuta de parata in intampinare, conlinna suslinerile reclamantei In sensul existenlei unei situalii discriminatorii intre delinatori i titlurilor de doctor oblinute anterior datei de 31.12.2009 ~i aceia care Ie-au oblinut dupa aceastii data, Intrucat legiuitorul are dreptul de a modi fica, suspenda sau anula sporuri, indemnizalii, etc., in funclie de categoriile de personal carora Ii se acorda, Insa cu respectarea principiului egalitiilii, Hotararea nr.67 1/20. I 1.2013 a Consiliului Nalional pentru Combaterea Discriminiirii fiind pronunlata in acest sens, Intr-o situalie de fapt simi lara.

in esenla, situalia acordarii acestui spor, poate fi astfel definita: legea a menlinut acest spor, prin introducerea acestuia in salariul de baza, pentru un grup de cadre didactice ~i a inlMurat posibilitatea oblinerii acestuia, ca ~i parte a aceleia~i indemnizalii de baza, pentru un alt grup de cadre didactice, de~i ambele categorii de cadre didactice apm1in aceleia~i clase profesionale ~i desla~oarii aceia~i activitate.

S-a constatat ca nu a lost respectat principiul egalitali ~i nediscriminarii, ca urmare a sistemului diferit de stabilire a indemnizaliei de baza pentru aceia~i categorie de salariali, principiu care In aceasta materie specilica, presupune plata egala pentru munca egala. Situalia discriminatoare consta in esenla, in acest caz, In acordarea sporului respectiv ca parte a salariului de baza, doar pentru cadrele didactice care au oblinut acest titlu academic de doctor in drept inainte de 31.12.2009.

Potrivit art.3 lit. c) din Legea nr. 284/20 I 0, sistemul de salarizare are la baza principiul echitalii ~i coerenlei, "prin crearea de 0p0l1unitali egale ~i remuneralie egala pentru munca de valoare egala, pe baza principiilor ~i nonnelor unitare privind stabilirea ~i acordarea salariului ~i a celorlalte drepturi de natura salariala ale personalului din sectorul bugetar".

La art.2 din Legea nr. 285/2010 se prevede ca, "in anul 2011, pentru personalul nou­incadrat pe func(ii, pentru personalul numit I1ncadrat In aceea~i institulie/autoritate publica pe functii de acela~i fel, precum ~i pentru personalul promovat in funclii sau in grad Itrepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare In plata pentru funcliile similare din institulia/autoritatea publica la care acesta este incadrat".

Deci, potrivit acestor dispozilii legale, ordonatorul de credite este obligat sa respecte principiul egalitiilii in drepturi ~i cel al nediscriminarii In cadrul relaliilor de munca, prin aplicarea aceluia~i sistem de salarizare pentru toli salarialii atlali in aceea~i situalie juridicii (acela~i grad de pregatire profesionala).

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, referitor de art.14 privind interzicerea discriminarii, a apreciat cii diferenla de tratament devine discriminare, in sensul a11.14 din Convenlie, atunci cand se induc distinclii intre situalii analoage sau comparabile Tara ca acestea sa se bazeze pc 0 justificare rezonabila ~i obiectiva (cauza Marks contra Belgiei).

4

De altfel, instan\a europeana In cauza Driha contra Romaniei Hotararea din 21.02.2008. a constatat existen\a discriminarii lntre reclamanta ~i alte persoane care apaqineau aceleia~i categorii profesionale, iar In prezenta cauza se invoca discriminarea dintre reclaman\i (intervenien\i In interes propriu) ~i persoane care apar\in aceleia~i categorii profesionale, care se alla In situa\ii comparabile, a~a cum s-a men\ionat anterior.

Astfel, instan\a a constatat ca, spre deosebire de reclal1lant, al\i colegi ai acestuia cu acela~i grad de pregatire profesionala, au 0 indemniza\ie bruta lunara mai mare, ca urmare a lmprejurarii ca au ob\inut titlul de doctor In drept anterior intrarii In vigoare a legii de salarizare.

Or, instan\a nu a observat, In spe\a, nici un motiv care sa justiiice 0 asemenea discril1linare.

Prin unnare, a fost lncalcat art. 14 din Conven\ie. Referitor la articolul 14 din Conven\ia Europeana a Drepturilor Omului invocat, Curtea

Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca diferen\a de tratament devine 0 discriminare In masura In care se induc distinqii lntre situa\ii analoge ~i cOl1lparabile. Dreptul instituit de Conven\ia Europeana a Drepturilor Omului, de a nu fi discriminare, este lncalcat nu doar atunci cand statele trateaza In mod diferit persoane all ate In situa\ii comparabile, analoge, Tara a oferi justificari obiective, rezonabile, ci ~i atunci cand state Ie omit sa trateze diferit, tot Tara justificari obiective ~i rezonabile, persoane allate In situa\ii diferite, necomparabile - cauza Thlimmenos IGreciei. Este adevarat ca, Curtea Constitu\ionala a deciarat neconstitu\ionale anumite articolc din OG. nr. 137/2000 privind prevenirea ~i sanqionarea tuturor forme lor de discriminare, lnsa In cauza sunt aplicabile dispozi\iile dreptului comunitar al muncii, dispozi\ii care au caracter prioritar fa\a de dreptul intern ~i anume prevederile Directivei Consiliului nr. 200/43/CE/19 iulie 2000 privind aplicarea principiului egalitii\ii de tratament lntre persoane, Tara deosebire de originc rasiala sau etnica ~i prevederile Directivei Consiliului 111'. 2000178/CE/2 decembrie 2000 de creare a unui cadru general In favoarea egalita\ii de tratament In ceca cc prive~te lncadrarea In munca ~i ocuparea for\ei de mundi. Totodata, art. 20 din Constitu\ia ROiTIllniei prevede ca dispozi\iile constitu\ionale privind drepturile ~i liberta\ile ceta\enilor VOl' fi interpretate ~i aplicate In concordan\a cu Deciara\ia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele ~i celelalte tratate la care Romania este parte.

Art. 5 din Codul muncii a stabilit ca In cadrul rela\iilor de munca func\ioneaza principiul egalita\ii de tratament fa\a de to\i salaria\ii ~i angajatorii, fiind interzisa atat discriminarea directa cat ~i indirecta, iar In art. 155 s-a stabilit ca salariul cuprinde salariul de baza, indemniza\iile, sporurile ~i alte adaosuri, art. 154 alin. 3 prevazand ca la stabilirea ~i acordarea salariului, este interzisa orice discriminare.

Pactul Interna\ional cu privire la drepturile civile ~i politice, In art. 26 a stabilit eli toate persoanele sunt egale In fala legii ~i sunt Indreptalite Tara nici 0 discriminare, la protectic egala din partea legii, lege ce trebuie sa interzica orice discriminare ~i sa garanteze tuturor persoanelor protectie egala, efectiva lmpotriva discriminarii In baza oricarui criteriu. Conven\ia Europeana a Drepturilor Omului In Protocolul nr. 12 privind apararea drepturilor omului ~i liberta\ilor fundamentale, In paragraful nr. I a stabilit ca, exerci\iul drepturilor ~i liberta\ilor recunoscute de lege, trebuie sa fie asigurat Tara nici 0 discriminare bazata In special pc sex, rasa, culoare, limba, religie, opinii politice, sau alt tip de opinii, origine na\ionala sau sociala, apartenen\a la 0

minoritate nalionala .... , nimeni nu poate fi discriminat de nici 0 autoritate publica pe nici un criteriu, iar In jllrisprudenla C.J.C.E. In cauza Von J. L. - E. 14/1983 s-a statuat eli ordinea jllridica comllnitara permite tuturor persoanelor ce se considera nedrepta\ite de 0 discriminare, rezultata din acte normative, sa 0 invoce efectiv In litigiile de pe rollli tribunalelor na\ionale.

ART.23 alin.(2) din Deciara\ia Universala a Drepturilor Omului prevede In mod expres ca " toli oamenii, Tara nici 0 discriminare, au dreptul la lin salariu egal pentrll munca egala". Carta sociala europeana revizuita (ratificata de Romania prin Legea nr. 74/1999) instituie necesitatea adoptarii (de catre state Ie care au acceptat ART.4 referitor la 0 salarizare echitabila) masurilor

5

necesare in vederea garantarii unei salariziirii echitabile, care sa lina cont inclusiv de dreptulla 0

salarizare egalii pentru munca de valoare egala. In mod similar, Pactul internalional cu privire la drepturile economice, sociale ~i culturale(adoptat in 1966 ~i ratificat de Romania prin Decretul nr. 212/1974) conIine dispozilii relative la nediscriminare, inclusiv dreptulla un salariu echitabil ~i la o remunerare egalii pentru 0 munca de valoare egala.

Cum aceste prevederi internalionale au priori tate in raport cu intreaga legislalie romana (conform art.20 alin.1 in Constitulie), instanla a apreciat ca, in condiliile in care munca desra~uratii de reclamanta este identica, la fel ~i pregatirea profesionala, cu aceea a membrilor aceleia~i categorii profesionale, diferenla de remunerare nu este justificatii, exclusiv pe considerentul datei la care s-a oblinut titlul ~tiinlific de doctor.

In ceea ce prive~te deciziile CUf\ii Constitulionale nr.818-820103.07.2008, Tribunalul a relinut ca nu impieteazii cu nimic solulionarea prezentului litigiu. Prin aceste decizii Curtea Constitulionalii constata ca prevederile art. I, 311.2 alin.(3) ~i art.27 alin.(I) din Ordonanla Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea ~i sanclionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, sunt neconstitulionale, in masura in care din acestea se desprinde inlelesul ca instanlele judeciitore~ti au competenla sii anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege,considerand ca sunt discriminatorii, ~i sa Ie inlocuiasca cu norme create pe cale judiciarii sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative.

In spelii nu sunt incidente doar prevederile O.G. 137/2000, ci ~i cele ale Constituliei Romiiniei ~i Codului muncii. Astfel potrivit art. 16 din Constitulie, cetalenii sunt egali in fala legii ~i autoritalilor publice, rara privilegii ~i rara discriminari, iar potrivitart.21, orice persoana se po ate adresa justiliei pentru apararea drepturilor, a libertalilor ~i a intereselor sale legitime; nici 0

lege nu poate ingriidi exercitarea acestui drept. Art.5 din Codul muncii interzice discriminarea, previizand cii in cadrul relaliilor de munca

func(ioneaza principiul egalitalii de tratament fata de toli salarialii ~i angajatorii, orice discriminare directii sau indirecta fiind interzisii. Prevederi asemiiniitoare sunt cuprinse ~i in Protocolul 12 la Convenlia Europeana a Drepturilor Omului, art.14 din Convenlia Europeanii a Drepturilor Omului, art.25 alin.(l) din Declaralia Universalii a Drepturilor Omului, art.26 din Pactul internalional cu privire la drepturile civile ~i politice.

In jurisprudenla C.C.J.E., cauza Von D. Kamann c. M. NordS.-E. 14/83, s-a statuat cii ordinea juridicii comunitara permite tuturor persoanelor care se considera nedreptalite de 0

discriminare rezultatii din acte normative sa 0 invoce efectiv in litigiile de pe rolul tribunalelor nalionale.

Principiul egalitiilii in fala legii previizut de art.l6 alin.1 din Constitulie ~i al nediscriminarii prevazut de art.5 alin.1 din Codul muncii nu inseamnii uniformitate, fiind admise solUlii legislative diferite pentru situalii diferite, justificate obiectiv. Curtea Constitulionalii a mai stabilit ca legiuitorul este in drept sa instituie anumite sporuri la indemnizaliile ~i salariile de baza, pe care Ie poate diferenlia in funclie de categoriile de personal carora Ii se acorda. in acela~i sens, C.J.C.E. a statuat principiul egalitalii ca unul din principiile genera Ie ale dreptului comunitar. In sfera dreptului comunitar, principiul egalitalii exclude cii situaliile comparabile sa fie tratate diferit ~i situaliile diferite sii fie tratate similar, cu exceplia cazului in care tratamentul este justificat obiectiv.

A vand in vedere aceste considerente, Tribunalul in baza art. 16, art. 2 I , art.126 din Constitutia Romiiniei, art.6 parg.l din Convenlia-EDO, artJ pct.! din Protocolul nr.12 la Conventia-EDO, art.2 alin.(I) cor. cu art.6 lit.h ~i c, art. 27 din OG nr. 137/2000, a admis, in parte, cererea de chemare in judecata urmiind a obliga piiriitii la acordarea catre reclamanta, cu titlu de despiigubiri materiale a sumelor echivalente sporului de 15% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, ca urmare a oblinerii titlului ~tiinlific de doctor, incepiind cu data de 08.05.2012, actualizata cu indicele de inflalie ~i in continuare pentru viitor prin includerea acesteia in indemnizatia lunara de incadrare, conform art. I alin.5 din Legea nr.285/20 I O.

6

impotriva acestei hotarari, au declarat apel in termcn legal ~i motivat paratii Universitatea Politehnica Bucure~ti, Ministerul Educatiei Nationale ~i Cercetarii ~tiintificc ~i Statui Roman prin Ministerul Finantelor Publice, criticand solutia pentru nelcgalitatc ~i nctemeinicie.

Prin motivele de apel formulate, apelantul-parilt Statui Roman prin Ministerul Finantelor Publice a aratat ca, din analiza sentin\ei civile apeiate, se poate observa ca asupra celor trei excep\ii invocate prin lntampinare de Statui Roman prin Ministerul Finan\elor Publice instanta de fond a omis sa se pronunte (excep\ia lipsei calitatii procesuale pasive: exceptia prematuritatii ~i excep\ia inadmisibilitalii).

in considerentele hotararii apelate, instanta de fond nu a lacut altceva decat sa arate sustinerile reclamantului formulate prin acliune, dar cu privire la apararile paratului Statului Roman prin Ministerul Finanlelor Publice nu a lacut absolut nicio referire.

Din perspectiva art.425 Cod procedura civilii, instanla are obligatia de a mentiona In mod ex pres ~i explicit In considerentele hotararii date, care sunt argumentele In masura sa Ii sustina solulia pronunlata, ea fiind de natura sa lnlature orice arbitrariu, sa convinga partile In litigiu de temeinicia ~i legalitatea hotararii ~i sa faca posibila exercitarea controlului judecatoresc.

in spela, instanla trebuia sa examineze pricina sub toate aspectele, sa analizeze toate excepliile invocate ~i apararile formulate.

Prin urmare, la 0 simpla lecturare a hotararii este evident ca In considerentele sentintci apelate instanla nu a relinut ~i analizat excepliile invocate de Statui Roman prin Ministerul Finantelor Publice ~i, prin unnare nici nu s-a pronuntat cu privire la temeinicia sau netemeinicia acestora.

Procedand In acest mod, considera apelantul ea instanta de fond a lncalcat obligalia stabilita de art. art. 425 alin. (I) lit. b din Cod proc. civ. Aceea de a demonstra In scris de ce s-a ajuns la solulia data, obligalie esenliala, a carei lncalcare este sanclionata cu nulitatea hotararii conform art. 174 ~i 175 din C. proc. civ.

Neanalizarea excepliilor invocate In cauza lmpiedica exercitarea controlului judiciar, punand instanla de apel In imposibilitate de a putea analiza justelea solutiei adoptate In lntregul sau, astfellncat, prin aceasta, paratul Statui Roman prin Ministerul Finan\elor Publice ar suferi 0

vatilmare care nu se poate lnliltura dedit prin anularea hotararii. Totodatil, analiza excep\iilor invocate de ciltre Statui roman prin MFP ~i admiterea uneia

dintre acestea, ar fi obligat instanta sa respingil pretentiile reclamantului In raport (contradictoriu) cu institutia apelanta, pe de alta parte, iar omisiunea de a pune 0 exceptie In dezbaterea contradictorie a pilrtilor ~i apoi ada solutia motivat, echivaleazil cu lncalcarea de catre instantil a dreptului sau la aparare fiindca, procedand astfel, I-ar priva deopotriva de posibilitatca de a 0

sustine ~i, respectiv de a 0 combate, pc de alta parte. Astfei apelantul solicita sa se constate faptul ca In cauza a fost lncalcat principiul

contradictorialitiltii ~i respectiv principiul oralitatii procesului civil. Principiul contradictorialitil\ii a fost definit In doctrina ca fiind posibilitatea conferita de

lege partilor de a discuta ~i combate orice element de fapt sau de drept al procesului civil. Exigenta fundamentalil a contradictorialitatii impune ca nicio masura sa nu fie ordonata de ciitre instan\a lnainte ca aceasta sa fie pusa In discutia contradictorie a partilor.

A~a cum s-a aratat, acest principiu domina lntreaga activitate de solutionare a litigiului, gasindu-~i aplicarea ~i In faza executarii silite, dandu-se exemplul clasic al debitorului care estc lncuno~tintata prin somatie ca se va trece la executa rea silita daca nu l~i executa de bunavoie obligatia, iar judecata unei eventuale contestatii la executare unnand a se face cu citarea partilor implicate In faza executarii silite (creditorul ~i debitorul), iar daca este cazul ~i cu citarea celor cc pretind ca au fost lezati In drepturile lor.

in Noul Cod de Procedura Civila (NCPC), principiul contradictorialitatii este consacrat In tenninis, In cadrul art. 14, unde sunt enumerate ~i cateva dintre elementele structurante, respectiv:

7

citarea saulnTa\i~area paqilor; comunicarea reciproca de catre par\i a motivelor de fapt ~i de drept pe care l~i lntemeiaza preten\iile ~i apararile, precum ~i mijloacele de proba; dreptul paqilor de a discuta ~i a argumenta orice chestiune de drept invocata In cursu I procesului, inclusiv de instan\a; obliga\ia instan\ei de a supune discu\iei paqilor toate cererile, excep\iile ~i lmprejurarile de fapt sau de, drept invocate, ea neputandu-~i lntemeia hotararea decat pe motive de fapt ~i de drept care au fost puse In prealabilln discu\ia paqilor.

Totodata din cuprinsul hotararii atacate rezulta ca a fost lncalcat ~i principiul oralita\ii dezbaterilor, regula potrivit careia pricinile se dezbat verbal daca legea nu dispune altfel, instan\a fiind obligata sa dea cuvantul paqilor, pentru ca fiecare dintre ele sa-~i sus\ina pozi\ia procesuala.

Principiul oralita\ii dezbaterilor este complemental' principiului publicita\ii dezbaterilor: numai In cadrul unoI' dezbateri desTa~urate oral procesul po ate fi urmarit, In succesiunea fazelor sale, atiit de catre paqi, cat ~i de catre orice alte persoane care asista la dezbateri.

Principiul oralita\ii dezbaterilor nu este contrazis de faptul ca legea pretinde ca sus\inerile orale Tacute pe parcursul desfa~urarii procesului sa fie consemnate In scris, iar lnscrisurile respective sa fie depuse la dosar; aceasta este necesar pentru ca, pe calea controlului judicial', sa devina posibila verificarea sub toate aspectele - de legalitate ~i temeinicie prin hotararii pronun\ate, ca ~i a regularita\ii desTa~urarii lntregii proceduri judiciare. Principiul oralita\ii dezbaterilor presupune deci 1mbinarea procedurii orale cu cea scrisa, asiguriind, pe aceasta cale, condi\iile optime pentru pronun\area unor hotarari legale ~i temeinice.

Potrivit art.248 alin.1 ~i 2 Cod pr.civ. instan\a de fond era obligata sa se pronun\e mai lntiii asupra excep\iilor de procedura precum ~i asupra celor de fond care fac inutila, In tot sau In parte, cercetarea In fond a pricinii, cu exceplia celor pentru dezlegarea carora este necesara administrarea de dovezi, situalie In care VOl' fi unite cu fondul cauzei.

Precizeaza apelantul ca, pe cale de exceplie, a invocat prescriplia dreptului material la aCliune, raportat la obiectul acliunii, prin care se solicita despagubiri pentru prejudiciul creat prin discriminare, echivalente a sporului de 15%, pentru titlul de doctor, calculat de la 01.01.20 I 0 pana la zi, actualizata cu indicele de infialie lunar ~i In continuare, sunt incidente dispoziliile art. I ~i 3 din Decretul nl'. 1671 1958 ~i menlinute de prevederile ari. 2500, 250 I ~i 2517 din Noul Cod Civil, care prevad un term en de 3 ani de la data la care i s-a nascut dreptul de a pretinde aceste preten\ii.

Prin urmare, cererea de chemare In judecata formulata de reclamant, ce figureaza a fi lnregistrata la data de 08.05.2015 (potrivit datelor existente pe portalul instanlei de judecata), prin care se solicita valorificarea unui drept principal ~i accesoriile acestuia, pretins a fi nascut In perioada 01.01.20 I 0 -08.05.2012 este In mod evident prescrisa.

Mai mata apelantul ca, pe calc de exceplie, a invocat In fala instanlei de fond ~i inadmisibilitatea cererii de chemare In judecata formulata de reclamant, pentru urmatoarele considerente:

in ceea ce privqte invocarea, de reclamant a existentei unei discriminari, trebuie avut In vedere faptul ca O.G. nl'. 137/2000 este actul nonnativ care reglementeaza prevenirea ~i

sanC\ionarea oricaror forme de discriminare. insa, In egala masura trebuie re\inut ca, prin Deciziile 111'. 818, 819, 820 ~i 821 pronunlate

de Curtea Constitulionala la data de 03.07.2008 ~i publicate In Monitorul Oficial nr. 537 din data de 16.07.2008, s-a stabilit ca, "Un asemenea lnleles al dispoziliilor ordonan\ei (O.G. nr. I 37/2000-n.n), prin care se confera instanlelor judecatore~ti competenta de a desfiinta norme juridice instituite prin lege ~i de a crea In locul acestora alte norme sau de a Ie substitui cu norme cuprinse In alte acte normative, este evident neconstitutional, lntrucilt lncalca principiul separatiei puteri lor, con sac rat In art. I alin. (4) din Constitutie, precum ~i prevederile alt. 61 alin. (I), In con/ormitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a larii.

in virtutea textelor constitutionale mentionate, Parlamentul ~i, prin delegare legislativa, In conditiile art. 115 din Constitutie, Guvernul au competenta de a institui, modifica ~i abroga

8

norme juridice de aplicare generala. Instan\ele judecatore~ti nu au 0 asemenea compcten\a. misiunea lor constitu\ionala fiind aceea de a realiza justitia - art. 126 alin. (I) din Legea fundamental a -, adica de a solu\iona, aplicand legea, litigiile dintre subiectele de drept cu privire la existen\a, intinderea ~i exercitarea drepturilor lor subiective."

Prin unnare, Intrucat prevederile alt.5 din aUG nr.27/2006 ce reglementau salarizarea ~i alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor ~i altor categorii de personal din sistemul justi\iei judecatorii au fost abrogate, prin artA8 din Legea cadru nr. 330 din 5 noiembrie 2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fond uri publice, iar acest spor nu a mai fost prevazut nici prin Legea nr.284/20 I 0 privind salarizarea In anul 20 II a personalului platit din fonduri publice, prin capatul de cerere, privind constatarea existen\ei discriminarii Intre reclamant. In calitate de de\inator al titlului ~tiin\ific de doctor ~i alte persoane de\inatoare ale aceluia~i titlu reclamantul solicita, practic, instan\ei judecatore~ti, sa se substituie puterii legislative prin modificarea cadrului legislativ In sensu I dorit de acesta.

De altfel, acest fapt a fost deja stabilit ~i prin Decizia nr. 594 din 5 iunie 2012 referitoare la excep\ia de neconstitu\ionalitate a dispozi\iilor art. 30 alin. (6) ~i art. 48 alin. (I) pet. 7 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fond uri publice. ale art. 6 alin. (I) din Ordonan\a de urgen\a a Guvernului nr. 1/2010 privind uncle masuri de relncadrare In func\ii a unor categorii de personal din sectorul bugetar ~i stabilirea salariilor acestora, precum ~i ale alt. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea In anul 2011 a personalului platit din fond uri publice, prin care CUltea Constitu\ionala a constatat ca "sporurile, premiile ~i alte stimulente acordate demnitarilor ~i altor salaria\i prin acte normative reprezinta drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate ~i garantate de Constitu\ie.

In decizia Curtii Constitu\ionale se reline faptul ca, "diferen\ierea indemniza\iilor ~i a salariilor de baza pentru demnitari ~i al\i salaria\i din sectorul bugetar este op\iunea liberii a legiuitorului, \inand seama de importanta ~i complexitatea diferitelor functii. Legiuitorul este In drept, totodata, sa instituie anumite sporuri la indemniza\iile ai salariile de baza, premii period ice ~i alte stimulente, pe care Ie poate diferen\ia In func\ie de categoriile de personal carora Ii se acorda, Ie poate modifica In diferite perioade de timp, Ie poate suspenda sau chiar anula".

Or, In cauza de fa\a, Curtea constata ca sporulln discu\ie a fost eliminat Incepand cu data de 0 I ianuarie 20 I O. Faptul ca sumele de bani aferente sporului au fost men\inute in continuare sub forma unei sume compensatorii cu caracter tranzitoriu pentru persoanele care 11 aveau In plata la data de 31 decembrie 2009 nu vizeaza existen\a sau inexisten\a sporului, ci reprezinta 0 masura tranzitorie pan a la intrarea In vigoare, In totalitate, a prevederilor Legii-cadru nr. 284/20 I 0 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, publicata In Monitorul Olicial al Romaniei, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 20 I 0, lege In care nu se regase~te acest spor.

Prin unnare, este de competen\a legiuitorului eliminarea sau, din contra, acordarea drepturilor salariale suplimentare, Tara relevan\a constitll\ionala, astfel in cat abrogarea art. 48 alin. (I) pct. 7 din Legea-cadru nr.330/2009 nu este discriminatorie ~i nu afecteaza dreptlll constitu\ional la salariu.

Potrivit art. 7 alin. (2) din Legea-cadru nr. 330/2009, realizarea trecerii la noul sistem de salarizare reglementat se efectueaza in mod etapizat, astfel incat In perioada de implementare a legii nicio persoana sa nu Inregistreze 0 diminuare a salarililui brut de care beneficiaza potrivit reglementarilor anterioare. De aceea, alt. 30 alin. (6) din lege a prevazut ca, pentru persoanele ale caror sporuri cu caracter permanent acordate In luna decembrie 2009 nu se mai regasesc in anexele la lege ~i nu au fost incluse In indemniza\iile lunare de Incadrare, sumele corespunzatoare acestor sporuri vor fi avute In vedere In legile anuale de salarizare, pana la acoperirea integrala a acestora. Or, art. 1 alin. (5) din Legea nr. 285/20 I 0, criticata In prezenta callza, nu face altceva decat sa integreze aceste sporuri, care in cursu I anului 20 I 0 au fost acordate sub forma de sume compensatorii cu caracter tranzitoriu, In indemniza\ia lunara de Incadrare, Tara ca acordarea lor sa

9

conduca la cre~teri salariale, altele decM cele prevazute de lege. Astfel, calculul celorlalte sporuri la indemniza\ia lunara de lncadrare se va face Tara a lua In considerare suma compensatorie cu caracter tranzitoriu men\ionata mai sus.

Nu In ultimul rand s-a re\inut de catre Curtea Constitu\ionala faptul cii "a accepta sus\inerea autorului excep\iei ar echivala cu subrogarea Cur\ii Constitu\ionale In sfera de competen\a a legiuitorului ~i cu acordarea sporului In cauza, lncalcand astfel ari 2 alin. (3) din Legea nr. 4711992. ( ... ) or, CUltea nu este competenta sa complineasca un atare text legislativ, lntrucat, astfel cum s-a ariitat mai sus, ar lncalca sfera de competen\a a Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a \arii."

in sensu I celor ariitate mai sus, solicita apelantul M.F.P. sa se aiba In vedere Decizia nr.838 pronun\ata In ~edin\a din data de 27 mai 2009, prin care Curtea Constitu\ionala s-a prol1lm\at asupra cererii de solu\ionare a conflictului juridic de natura constitu\ionala dintre autoritatea judecatoreasca, reprezentata de inalta Curte de Casa\ie ~i Justi\ie, pe de 0 parte ~i Parlamentul Romaniei ~i Guvernul Romaniei, pe de altii patte, cerere formulatii de Pre~edintele Romaniei In temeiul art. 146 lit. e) din Constitu\ie.

Astfel, cu unanimitate de voturi, "Curtea Constitu\ionala a constatat existen\a unui conflict juridic de natura constitu\ionala lntre autoritatea judecatoreascii, pe de 0 parte, ~i

Parlamentul Romaniei ~i Guvernul Romaniei, pe de alta parte. in exercitarea atribu\iilor previizute de att. 126 alin. (3) din Constitu\ie, inalta Cutte de

Casa\ie ~i Justi\ie are competen\a de a asigura interpretarea ~i aplicarea unitara a legii de catre toate instan\ele judecatorqti, cu respectarea principiului fundamental al separa\iei ~i echilibrului puterilor. consacrat de art. I alin. (4) din Constitu\ia Romaniei, inalta Cutte de Casa\ie ~i Justi\ie nu poate sa instituie, sa modifice sau sa abroge norme juridice cu putere de lege ori sa efectueze controlul de constitu\ionalitate al acestora".

Prin urmare, In lumina Deciziei nr.838 din data de 27 mai 2009 precum ~i a Deciziei nr.594 din 5 iunie 2012, pronun\ate de Curtea Constitu\ionala, este evident faptul ca, a se da curs de catre instan\a solicitarii reclamantului echivaleazii cu lncalcarea unuia din principiile de functionare ale statu lui de drept, respectiv a principiului separa\iei ~i echilibrului puterilor In stat, astfel lncat solicitam admiterea excep\iei inadmisibilita\ii cererii de chemare In judecata ~i

respingerea acesteia, ca atare. Mai arata apelantul ca, pe cale de excep\ie, a invocat ~i invoca ~i lipsa calita\ii procesuale

pasive a Statului Roman prin Ministerul Finan\elor Publice, pentru urmatoarele considerente: Prin cererea formulata, reclamantul a solicitat, cu titlu de despagubiri pentru prejudiciul

creat prin discriminare, acordarea sumelor echivalente contravalorii sporului de 15% din indemniza\ia de lncadrare bruta lunara, ca urmare a de\inerii titlului ~tiin\ific de doctor. actualizate cu indicele de infla\ie de la data de 01.01.20 10 ~i In continuare.

Prin Legea - cadru nr.284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, acest spor nu a mai fost prevazut.

intrucat, prin cererea de chemare In judecata a reclamantului se solicita acordarea cu titlu de despagubiri pentru prejudiciul creat prin discriminare a sumelor echivalente contravalorii sporului de 15%, ca unnare a de\inerii titlului ~tiin\ific de doctor, actualizate cu indicele de infla\ie ~i continuare, apreciem ca practic, se tinde la recunoa~terea unui drept de natura salariala cu caracter permanent, In raport de care doar angajatorul reclamantului justitica calitate procesuala pasiva In cauza, respectiv Universitatea Politehnica Bucure~ti, singurul care poate fi obI igat In raportul juridic dedus judeca\ii.

Pe de alta parte, StatuI Roman prin Ministerul Finan\elor Publice nu are calitate procesttala pasiva, nici In raport de art.3 alin.(I) lit.c din HG nr.344 din 30 aprilie 2014 privind organizarea ~i func\ionarea Ministerului Muncii, Familiei, Protec\iei Sociale ~i Persoanelor Varstnice, precum ~i pentru modificarea unor acte normative, In conformitate cu care, In vederea realizarii rolttlui satt, Ministerttl Muncii, Familiei ~i Proteqiei Socia Ie lndepline~te func\ia de

10

reprezentare, respectiv "reprezinta Guvernul in relatiile cu institutiile ~i organismele, organizatiile ~i asociatiile interne, europene ~i internationale din domeniile sale de activitate, promoveaza interesul national:"

Potrivit art. din HG nr. 344 din 30 aprilie 2014: "(I) Ministerlll Muncii, Familiei. Protectiei Sociale ~i Persoanelor Viirstnice se organizeaza ~i functioneaza ca organ de specialitate al administratiei pllblice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernuilli.

(2) Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Socia Ie ~i Persoanelor Varstnice realizeaza politicile nationale, corelate cu cele la nivel european ~i international, in domeniile mllncii. familiei, protectiei sociale ~i persoanelor viirstnice, indeplinind rolul de alltoritate de stat, strategie ~i planificare, reglementare, sinteza, coordonare, monitorizare, inspectie ~i control.

(3)Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale ~i Persoanelor Varstnice asigura coordonarea aplicarii strategiei ~i politicilor Guvernului in domeniile muncii, familiei, protectiei sociale ~i persoanelor varstnice."

Precizeaza apelantul ca, art.223 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil stabile~te faptlll ca, "in raporturile civile in care se prezinta nemijlocit, in Illllne propriu, ca titular de drepturi ~i obligatii, statui participa prin Ministerlll Finantelor Publice, afara de cazul in care legea stabile~te un alt organ in acest sens."

Totodata, potrivit art.!, alin.1 din H.G. nr.34/2009 privind organizarea ~i functionarea Ministerlilui Finantelor Pliblice "Ministerul Finantelor Publice se organizeaza ~i functioneaza ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului, care aplica strategia ~i Programul de guvernare in domeniul finantelor publice".

Or, pretentiile reclamantului constau In drepturi, care nu pot fi platite deciit de catre angajator, iar chemarea in judecata a Statului Roman prin Ministerului Finantelor Publice, in calitate de reprezentant al Statului Roman e nejustificata, aviind in vedere ca reclamantul nu a avut ~i nu are raporturi de munciilserviciu incheiate cu Ministerul Finantelor Pliblice, pentru a ne fi putut raporta la drepturi ~i obligatii izvorate din acestea, sau din alte raporturi obligationale.

Prin urmare, reclamantul nefiind vreun moment salariat al Ministeruilli Finanlelor Publice, in cauza nu se realizeaza identitatea impusa de legea procesuala civila, intre partea care poate fi obligata In raportullitigios ~i cea care detine calitatea de piira!.

Aceea~i idee rezulta ~i din Decizia nr. 10/2011 (pllblicata in Monitorul Olicial nr. 786/4.11.2011) prin care Inalta Curte de Casatie ~i Justitie a admis recursul in interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lilnga Inalta Curte de Casalie ~i Justilie. Astfel, prin respectiva decizie s-a retinut ca, "intre institutiile publice piirate chemate in judecata pentru plata drepturilor de natura salariala ori a ajutoarelor financiare ~i Ministerul Finanlelor Publice exista rapOlturi juridice de drept administrativ, care iau na~tere in virtutea obligaliilor legale reciproce ~i specifice ce Ie revin In procesul bugetar, iar Intre Ministerul Finanlelor Publice ~i institutiile respective nu exista nicio obligatie de garantie sau de despagubire in cazul neexecutarii de ciitre 0 institutia publica a obligatiei ce ii incumba fie in baza raportului juridic de munca, fie in baza dispozitiilor Legii nr. 315/2006."

Ina Ita Curte de Casatie ~i Justitie a constatat deci ca, de~i intre institutiile publice parate ~i Ministerul Finantelor Publice exista raporturi juridice de drept administrativ, IllI exista 0 obligatie de garantie. Drept unnare, cu atat mai putin poate subzista obligatia de garantie intre angajatul unei institutii publice finantate de la bugetul de stat ~i Ministerul Finantelor Publice, intre cele doua subiecte neexistiind niciun raport juridic.

Drept urmare, intre reclamant ~i Ministerul Finantelor Publice nu exista niciun fel de raporturi juridice ~i implicit, niciun fel de drepturi ~i obligatii reciproce.

Mai mult decM atiit, trebuie avuta In vedere procedura bugetara reglementata de Legea nr.500/2002 privind finantele publice, respectiv faptul ca, decizia finala privind continutul bugetului, nu apartine Ministerului Finantelor Publice.

II

In considerarea acestei dispozilii legale, art.S lit.e) din H.G. nr. 34/2009 privind organizarea ~i funclionarea Ministerului Finanlelor Publice prevede ca "in indeplinirea atribuliilor sale, Ministerul Finanlelor Publice este autorizat sa refuze cererile de finanlare de la bugetul de stat, de suplimentare ~i de virare a creditelor bugetare, in cazurile in care acestea nu indeplinesc condiliile legale sau se abat de la reglementarile in vigoare".

De asemenea, potrivit dispoziliilor art.6 din Legea nr.SOO/2002, "Iegile bugetare anuale pot fi modificate in cursul exerciliului bugetar prin legi de rectificare, elaborate cel mai tarziu pan a la data de 30 noiembrie. Legilor de rectificare Ii se VOl' aplica acelea~i proceduri ca ~i legilor bugetare anuale iniliale, cu exceplia tcrmenelor din calendal'lll bugetar."

Din coroborarea dispoziliilor legale invocate mai sus, rezulta ca responsabilitatea Ministerului Finanlelor Publice prive~te numai faza de proiect bugetar.

Totodata, solicita apelantul M.F.P. sa se aiba in vedere faptul ca, Ministerul Finanlelor Publice nu are incheiate niciun lei de rapotturi juridice, sau de alta natura obligalionala, nici cu reclamantul ~i nici cu paralii Universitatea Politehnica din Bucure~ti ~i Ministel'lll Educaliei Nalionale care ar fi fost de natura sa justifice calitatea de parat a Statu lui Roman prin Ministerului Finanle lor Publice.

Ministerul Finanlelor Publice nu este ~i nu a fost ordonator de credite pentru reclamant. Ministerul Finanlelor Publice raspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, respectand procedura reglementata de Legea nr. 500/2002 privind finanlele publice.

Pe de alta parte, neaeordarea de catre ordonatorii principali de credite, care, potrivit legii, elaboreaza propriile lor bugete, a acestor dreptlll'i bane~ti, nu poate atrage riispunderea Statu lui Roman prin Ministenil Finanlelor Pub lice.

Ministerul Finanlelor Publice are atribulii in elaborarea bugetului de stat, in funclie de propunerile tuturor ordonatorilor principali de eredite, de necesitalile estimate pentru anul respectiv ~i in principal, linand cont de prioritalile stabilite de Guvern.

Aprobarea bugetului de stat, se face de catre Parlamentul Romaniei, fiind a~adar un atribut exclusiv allegiuitorului.

Procedura bugetara este urmatoarea: ordonatorii principali de credite i~i elaboreaza propriile bugete, in concordanla cu legea bugetului pe anul respectiv ~i a Legii 111'.500/2002 privind linanlele publice, iar ulterior acestea sunt transmise Ministerului Finanlelor Publiee in vederea centralizarii ~i a constituirii bugetului general consolidat.

Ministerul Finanlelor Publice nu poate decat sa se conformeze legilor bugetului ~i a linanlelor publice, precum ~i tuturor actelor normative incidente.

Prin urmare, avand in vedere prevederile legale mai sus menlionate, in raport de obieetul dedus judecalii, va rugam sa admiteli exceptia lipsei calitalii procesuale pasive a Statu lui Roman prin Ministerul Finanlelor Publice ~i pe cale de consecinla sa respingeli cererea de chemare in judecata ca atare.

In masura in care instanla de ape I va trece peste excepliile mai sus invocate, pe fondul apelului, solicita apelantul sa se aiba in vedere urmatoarele:

Pe de 0 parte, trebuic relinut ca, printr-o opinie juridica de specialitate, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a mentionat ca, "pentru a ne situa in domeniul de aplieare al art. 2. alin. I deosebirea, excluderea, restriqia sau preferinla trebuie sa aiba la baza unul din criteriile prevazute de clitre art. 2 alin. I (din O.G. nr. 137/2000 - n.n.), ~i trebuie sa se refere la persoane allatc in situalii eomparabile dar care sunt tratate in mod dilerit datorita apartenentei lor la una din categoriile prevazute in textul de lege menlionat anterior pentl'll a ne gasi in situatia unei [apte de discriminare trebuie sa avcm doua situalii comparabile la care tratamentul aplicat sa fi fost dilerit, avand la baza apartenenla la una din categoriile (criteriile) prevazute de lege.

Subsccvent, tratamentul diferentiat trebuie sa urmareasca sau sa aiba ca elect restrangerea ori inlaturarea rccunoa~terii, folosinlei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a dreptlll'ilor omului

12

~i a liberta\ilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, In domeniul public, economic, social ~i cultural sau In orice alte domenii ale vie\ii publice" iar, "condi\ia criteriului ca mobil determinant trebuie interpretata In sensu I existentei ca element care este concretizat, materializat ~i care constituie cauza actului sau faptului discriminatoriu, ~i care, In situa\ia inexistentei, nu ar determina savar~irea discriminarii. Astfel, natura discriminarii, sub aspectul ei constitutiv, dec urge tocmai din faptul ca diferen\a de tratament este determinata de existenta unui criteriu, ceea ce presupune 0 legatura de cauzalitate lntre tratamentul diferit imputat ~i criteriul invocat In situa\ia persoanei care se considera discriminata."

Or, In cauza de fa\a, reclamantul nu a indicat In concret criteriul de discriminarc, care ar Ii stat la baza diferen\ierii sesizate.

Pe de alta parte, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statu at ca politica salariala a personalului bugetar este atributul exclusiv al Statu lui, cuantumul drepturilor de natura salariala liind indisolubil legat de nivelul resurselor bugetului din care acestea se achita, iar statui prin legislativul sau, dispune de 0 larga latitudine prin prisma Conven\iei de a stabili politica economica ~i sociala a tarii (Hotararea din 21.02.1986 pronun\ata In cauza James ~i al\ii lmpotriva Marii Britanii).

De asemenea, cu privire la "speran\a legitima" s-a re\inut de catre Cliliea Europeana ca reprezentand un bun, In sensul primei reguli a art. I din Protocolul nr. I la Convcn\ie, In special atunci cand In favoarea particularilor a fost recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca dreptul la o crean\a suficient de bine determinata lmpotriva statu lui pentl'll exigibila (Hotararea din 15 iunie 20 I 0, pronun\ata In cauza M contra Romaniei), sau atunci cand cauza frecventelor modilieari legislative, In special prin interven\ia Guvernului prin ordonanle sueeesive, s-a cautat sa se contracareze masurile legislative, dispuse de Pari ament, cu privire la anumite politici ale statului (Hotararea nr.7 din 2 I iulie 2005 pronun\ata In cauza S ~i al\ii lmpotriva Romaniei, Hotararea din 01.12.2005 pronun\ata In cauza P lmpotriva Romaniei, Hotararea din 20.07.2006 pronun\ata In cauza Radu lmpotriva Romaniei).

Prin urmare, 0 crean\a cum este eea privind un drept salarial, poate reprezenta un bun, numai In masura In care are 0 baza suficienta In dreptul intern. Or, In condi\iile In care In dreptul intern au fost abrogate dispozi\iile legale care reglementau acordarea sporului de 15% din indemniza\ia de lncadrare bruta lunara, ca urmare a de\inerii titlului ~tiinlific de doctor, sumele solicitate de reclamant, reprezinta un bun In sensul mi. I din Protocolul adilional nr. I la Conven\ie, 0 astfel de creanla neaviind 0 baza suficienta In dreptul intern.

Aviind In vedere prevederile legale mai sus menlionate, solicitii admiterca apelului, schimbarea sentinlei civile apelate, In sensu I respingerii cererii de chemare In judecata a Statului Roman prin Ministerul Finan\elor Publice, In principal ca fiind inadmisibila ~i formulata lmpotriva unei persoane Tara calitate procesuala pasiva, iar In subsidiar ea nelntemeiata.

Prin motivele de ape I formulate, apelantul-piirilt Ministerul Educatiei Nationale ~i

Cercetiirii ~tiintifice a ariitat ca In mod nelegal, instanla de fond IllI a analizat modalitatea de plata a acestui spor cu raportare la calitatea de angajat a reclamantului ~i a Ministerului Eduealiei Na\ionale ~i Cercetarii ~tiin\ifice, raportat la acesta calitate a reclamantului.

Ministerului Educa\iei Na\ionale ~i Cercetiirii ~tiin\ifice nu are calitate procesual pasivn In aceasta cauza, deoarece lntre Ministel'lll Educa\iei Na\ionale ~i Cercetarii ~tiin\ilice ~i cadrelc didactice nu exista nici un fel de raporturi juridice de muncn, cu atiit mai mult IllI exista niei obliga\ii din partea acestuia cu privire la plata salariilor acestora.

Prin defini\ie, rapOliurile juridice de munca au caracter intuituu personae, presupun existen\a numai a doua par\i contractante spre deosebire de rapOliurile juridice civile ~i eele comerciale.

Calitatea de angajator, a~a cum este definita aceasta no\iune la art. 10 ~i art. 14 din Legca nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicata, eu modificarile ~i completarile ulterioare, 0 are numai

13

universitatea, conform art. 293 ~i urm. Din Legea educatiei nationale nl'. 1/20 II, cu modificarile ~i completarile ulterioare.

Potrivit art. 121 din Legea educatiei nationale nl'. 1/2011, Cll moditicarile ~i completarile ulterioare ~i in conformitate cu prevederile Legii nl'. 90/200 I privind organizarea ~i functionarea Guvernului Romaniei ~i a ministerelor, cu modificarile ~i completarile ulterioare, Ministerul Educatiei Nationale in calitate de organ de specialitate al administratiei publice centrale are f'unqii publice specitice care implica exercitiul autoritatii de stat ~i functii de conducere, indrumare ~i control.

In niciun caz Ministerul nu are calitate de angajator fata de reclamanti, conform principiului specialitatii capacitatii de folosinta, nu poate incheia contracte individuale de munca cu personalul didactic de predare, nu are competenta de a recalcula salarii ~i implicit nici de a plati salarii.

In ipoteza admiterii unei astfel de cereri de chemare in judecata, Ministerul Educatiei Nalionale ~i Cercetarii Stiintifice nefiind angajatorul reclamantilor nu poate calcula ~i plati aceste sporuri,o asemenea obligatie este imposibil de executat.

Precizeaza apelantul ca, in domeniul bugetar, procedura privind formarea, administrarea, angajarea ~i utilizarea fondurilor publice sunt supuse normelor de drept public, astfel incat in acest domeniu IllI se pot realiza negocieri.

Potrivit art.l4 din Legea nl'. 500/2002 privind tinantele publice, cu modificarile ~i completarile ulterioare "nici 0 cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetele prevazute la art. I (2) ~i nici angajata ~i efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respect iva cheltuiala."

In al doilea rand Ministerul Educatiei Nationale nu este ordonator de credite pentru tinantarea invaliimantului universitar de stat.

Potrivit art. 222 ~i unn. Din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile ~i

completi'irile ulterioare, toate resursele de finantare ale universitatilor de stat sunt venituri proprii, iar sumele alocate din bugetul Ministerului Educatiei Nationale sunt alocate pe baza de contract institutional pentru finantarea de baza, pentru fondul de burse ~i protectie sociala a studentilor, pentru fondul de dezvoltare institutionala, precum ~i pentru finantarea de obiective de investitii ~i contract complemental' pentru tinantarea reparatiilor capitale, a dotarilor ~i a altor cheltuieli de investitii, precum ~i subventii pentru cazare ~i masii.

Toate aceste venituri sunt utilizate de institutiile de inviitamant superior, in conditiile autonomiei universitare, in vederea realizarii obiectivelor care Ie revin in cadrul politicii statului din domeniul invatamantului ~i cercetarii ~tiintifice universitare, iar rectorii universitatilor de stat sunt direct responsabili de alocarea resurselor institutiei, priori tar spre departamentele ~i

structurile cele mai performante. Precizeaza apelantul ca, in domeniul bugetar, procedura privind formarea, administrarea,

angajarea ~i utilizarea fondurilor publice sunt supuse nonnelor de drept public, astfel incat in acest domeniu nu se pot realiza negocieri.

Potrivit art. 14 din Legea nl'. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile ~i

completarile ulterioare "nici 0 cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetele prevazute la 311. I (2) ~i nici angajata ~i efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respect iva cheltuiala."

Avand in vedere atributiile Ministerului Educatiei Nationale care nu are calitatea de ordonator de credite pentru institutiile de invatamant superior ~i nici angajator al personalului didactic, reitereaza apelantul exceptia lipsei calitatii procesual pasive a Ministerului Educatiei nalionale ~i Cercetarii Stiintifice.

De asemenea, actiunea este inadmisibila raportat la prevederile art. 8 din Anexa 5 la Legea nl'. 63/20 I I privind incadrarea ~i salarizarea in anul 20 II a personalului didactic ~i didactic auxiliar din invatamant, cu moditicarile ~i completarile ulterioare.

14

in confonnitate cu aceste prevederi legale, beneliciarii compensa(lel tranzitorii - spar pentru titlul ~tiin(ific de doctor, sunt doar persoanele care la data de 31 decembrie 2009 beneliciau de acest spor. Or, din motivarea cererii de chemare In judecata rezulta faptul ca reclamantele au ob(inut titiul ~tiin(ific de doctor In anul 2012, prin unnare, solicitarea reclamantelor nu se lnscrie In condiliile legale.

Avand In vedere cele men(ionate, solicita apelantul-parat admiterea apelului ~i respingerea actiunii ca nelntemeiata fa(ii de Ministerul Educa(iei Na(ionale ~i Cercetiirii Stiinlifice.

Prin motivele de apel formulate, apelanta-paratii Universitatea Politehnicii Bucure~ti a aratat ca lncepand cu data de 01.01.20 I 0, toate prevederile legale privitoare la acordarea sporului pentru titlul ~tiin(ific de doctor au fost abrogate prin Legea salarizarii unitare nr. 330/2009. in conformitate cu art.6 al O.U.G. nr.1/2010 privind unele masuri de relncadrare In func(ii a unoI' categorii de personal din sectorul bugetar ~i stabilirea salariilor acestora, in cazul in care drepturile salariale determinate in conformitate cu Legea cadru 330/2009 sunt mai mici deeM cele stabilite prin legi sau hotarari ale guvernului fata de luna decembrie 2009 se acorda 0 suma compensatorie cu caracter tranzitoriu care sa acopere diferen(a, In masura In care persoana l~i

desfii~oara activitatea in acelea~i condi(ii. In anul 20 II, personalului care la data de 31 decembrie 2009 beneficia de sporul pentru titlul ~tiin(ific de doctor i s-a men(inut suma aferenta acestui spor In compensa(ie tranzitorie conform prevederilor Legii 285/20 I 0 ~i a Legii nr.63/20 II.

in concluzie, prin abrogarea prevederilor legislative privitoare la acordarea sporului pentru titlul ~tiin(ific de doctor, persoanele care au ob(inut acest titlu dupa intrarea in vigoare a Legii 284/2010 nu mai au baza legislativa In viltutea careia sa primeasca sporul de 15% ce face obiectul acestei cauze.

Totodata, privitor la capatul de cerere al reclaman(ilor ce invoca discriminarea, precizeazii apelanta urmatoarele:

Legea nr. 324/2006 define~te discriminarea ca fiind: "orice deasebire, excludere, restrictie sau preferin(a, pe baza de rasa, na(ionalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri. sex, orientare sexual a, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenen(a la 0 categorie defavorizata, precum ~i orice - alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, Maturarea recunoa~terii, folosin(ei sau exercitarii, In condi(ii de egalitate, a drepturilor omului ~i

a libertalilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, In domeniul politic, economic, social ~i cultural sau In orice alte domenii ale vielii publice."

in cauza, prin cererea de chemare in judecata dedusa judeca(ii instan(ei fondului, reclaman(ii solicita, potrivit propriilor sus(ineri, ca instanla de judecata sa constatate caracterul discriminatoriu al dispoziliilor a1t.8 din Anexa 5 Legea nr. 63/2011 ~i acordarea catre acesta a drepturilor reprezentand sporul de doctorat de 15% anterior menlionat cu titlu de despagubiri pentru discriminare, suslinand ca aceste dispozilii nu au 0 justificare obiectiva ~i rezonabila ~i

sunt discriminatorii prin prisma prevederilor Constitu(iei Romaniei ~i a Codului Muncii, potrivit carora "tOli oamenii, fiira nici 0 discriminare, au dreptulla salariu egal pentru munca egala".

Pe cale de consecinla, In mod nelegal, reciamanlii, solicitau instanlei fondului sa constate neconstitulionalitatea prevederilor unui act normativ ~i sa acorde dreptul prevazut de norma juridica, unor persoane ce nu se lnscriu In ipoteza normei juridice (respectiv aceea de a fi beneficiar al titlului ~tiinlific de doctor), deci implicit se salicita "inlocuirea (unoI' norme juridice) cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse In acte normative neavute in vedere de legiuitor la adoptarea actelor normative considerate discriminatorii".

Privitor la aceasta, prin deciziile CUr(ii Constitulionale nr.818-821/2008, obligatorii pentru instan(e potrivit art.l47 alinA din Constitulie, s-a constat ca "prevederile art. I, art.2 alin.3 ~i art.27 alin.1 din Ordonan(a Guvernului nr.137/2000 privind prevenirea ~i sanc(ionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, sunt neconstitu(ionale, In masura in care din aces tea se desprinde inlelesul ca instanlele judecatore~ti au competenla sa anuleze ori sa reluze aplicarca

15

unOl" acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, ~i sa Ie lnlocuiasca cu norme create pe calejudiciara sau cu prevederi cuprinse In alte acte normative".

in ceea ce prive~te suslinerea instanlei de fond ca legiuitorul are dreptul de a modi fica, suspenda, sau anula sporuri, indemnizalii, functie de categoriile de personal cu respectarea principiului egalitalii, invocand ca exemplu Hotararea 671/20.11.2013 a Consiliului Nalional pentru combaterea discriminarii, subliniaza apelanta ca aceasta hotarare nu este pronunlata lntr-o cauza similara ~i IllI are legatura cu obiectul cauzei.

Reclamanlii au drcptulln acest proces sa suslina nerespectarea legislaliei muncii de catre Universitatea Politehnica Bucure~ti prin neaplicarea corecta a legislaliei salarizarii (ceea ce nu este cazul) fapt ce ar fi putut duce la discriminarea lor In raport cu ceilalli angajali ~i nicidecum dadi articolele de lege sunt sau nu constitulionale sau discriminatoare.

Diferenla de tratament dintre salariali nu este cauzata de catre angajator ci eventual de catre prevederile legale In materie poate chiar de neconcordanla dintre legislalia de pana In anul 20 I 0 cu cea de dupa 01.01.20 I 0 neconcordanta care nu poate fi rezolvata In acest proces ~i

pcntru care instanla nu are calitate. Cauza Driha contra Romaniei, invocata In dispozitivul Hotararilor atacate de catre

instanla de fond nu are legatura cu spela acestui dosar, fiind yorba fie aplicarea In mod discriminatoriu a impozitului pe venit unui fost salariat al Ministerului de Interne In raport cu ceilalli salariali, In condiliile In care scutirea de impozit era prevazuta de aceea~i lege sub incidenla careia intrau tOli salarialii.

in cazul acestui dosar, sporul de 15% ce se considera a nu fi fost acordat reclamanlilor, nu a mai fost introdus In legislalia de dupa 01.01.20 I 0 a~a cum reiese din cele relatate mai sus cat ~i din toata legislalia invocata.

in suslinerea celor menlionate mai sus, solicita sa se lina seama ~i de Decizia nr.89/2014 cat ~i a Deciziei nr. 594/05.06.2012 prin care CUltea Constitulionala respinge exceplia de neconstitulionalitate a dispoziliilor art.8 din cap.! al anexei 5 la Legea nr.63/2011, invocat de reciamanli a dispoziliilor alin. 6 ~i art. 48 alin. I pct. 7 din Legea nr. 330/2009 a art. 6 alin I din OUG nr. 1/2010 precum ~i ale art. I alin. 5 din Legea nr.285/2010 ceea ce demonstreaza lara echivoc ca, cererea de chemare In judecata este nefondata ~i lipsita de temei legal ~i implicit hotararile atacate prin acest ape!.

Considera de asemenea, nefondata hotariirea instanlei de fond de a disjunge Dosarul m.1 16821/3/2015 In 38 treizeci ~i opt de dosare identice care au aceea~i cerere de chemare In judecata cu acela~i obiect ~i In care tOli reciamanlii sunt reprezentali In dosarul inilial de Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didacticc din Universitatea Politehnica Bucure~ti prin avocat ~i care, toate au primit hotariiri ale instanlei de fond cu solulii identice.

in ceea ce prive~te solulia instanlei de fond prin care Universitatea Politehnica Bucure~ti este obligata sa acorde reciamanlilor despagubiri materiale actualizate cu indicele de inflalie lncepand cu data depunerii diplomei de ditre ace~tia, lnvedereaza apelata ca nu exista prevedere legislativa In acest sens ~i In acest caz sumele ce ar trebui acordate nu sunt prevazute In buget deci Universitatea ca institulie publica nu poate elibera aceste sume lara un Ordin al Ministerului de finanle ~i/sau al Ministerului Educaliei ~i cercetarii ~tiinlifice.

Analizand aetcle ~i lueriirile dosarului, Curtea reline urmiitoarele: ill privinta apelului dec1arat de Universitatea Politehnicii Bueure~ti, la termenul din

20.05.2016, s-a illvoeat dill ofieiu exceplia tardivitiilii. intr-adevar, prezentul litigiu aviind drept obiect acordarea unui drept salarial, este un conflict

de munca, In sensu I art. I lit.n) din Legea nr.62/2011 a dialogului social, pentru care termenul de ape I este de 10 zile, prevazut de art.215 din actul normativ tocmai evocat.

Or, hotariirea atacata a fost comunicata apelantei la data de 22.12.2015, conform dovezii de predare de la fila 56 a dosarului de fond, fala de care tennenul de apel de 10 zile a expirat la data de

16

02.01.2016, zi nelucratoare, prorogandu-se pana la pnma zi lucratoare care a unnat. anume 04.01.2016.

Astfel, declararea caii de atac la data de 05.01.2016, potrivit vizei Tribunalului, s-a facut cu depa~irea tennenului imperativ legal, calculat, potrivit art.181 alin.( I) pct.2 din Noul Cod de procedura civila, pe zile libere.

In sens contrar nu se poate retine nici copia scrisorii recomandate depuse la dosar, pentru ca ea nu face vorbire despre obiectul trimiterii, iar specimenul ata~at privqte un apel declarat lntr-un alt dosar, nr.16821 /3/20 15, care nu valoreaza cale de atac ~i In prezentul.

In consecinta celor expuse ~i avand In vedere ca nerespectarea tennenului pcntru declararea caii de atac at rage sanctiunea decaderii partii din exerciliul acesteia, Curtea va respinge apelul Universitalii, ca tardiv declarat.

Apelurile declarate de Ministerul Educatiei Nationale ~i Cercetarii ~tiin(ifice ~i Statui Roman prin Ministerul Finan(elor Publice sunt fondate pe motivul lipsei calitatii procesuale pasive, ceea ce face de prisos cercetarea celorlalte motive cuprinse in apelurilc lor.

Se reline ca indiferent de cauza ac(iunii, ca rezidand lntr-un pretins act de discriminare ori de atribuliile celor doua parti In materia instituirii sporllilli pretins OI'i a finanliirii universitalii. salariatul acesteia din urma nu are acliune directii lmpotriva lor, nici pentru a cere sanclionarea unei obliga\ii solidare de plata a adaosului salarial, nici pentru a pretinde lndeplinirea atribuliilor ce Ie revin potrivit legislaliei financiar-bugetare cu privire la alocarea fondurilOl' publice.

Ambele ipoteze pleaca de la obiectul cauzei (iar nu de la cauza ac(iunii), constand in valorificarea unui drept subiectiv izvorat din raporturile de mllnca. pentru care calitatea procesuala revine subiectului pasiv al relaliei juridice deduse judecatii, in spela, angajatorului, restul aspectelor care ar line de executa rea titlului fiind irelevante pentru aprecierea obiectului juridic, pe fond, dupa cum sunt ~i inactuale, intrucat privesc chestiuni ulterioare, care IllI au a Ii anticipate prin hotararea data asupra fondului.

Pe de 0 parte, Statui Roman nu poate fi chemat in judecata pe motiv de discriminare, caci aceasta ar fi savar~ita, In domeniul salarizarii, printr-o lege (in sens larg), care nu poate face obiectul cenzurii din partea instanlei ordinare, ci nllmai a celei constitulionale, dupa 0 procedura specifica (in acela~i sens, ~i deciziile Curtii Constitulionale nr.8 I 8-820/03.07.2008, prin care s-a statu at di prevederile art.l. art.2 alin. (3) $i arl.27 alin. (1) din Ordonan(a GlIvel'l1l1ll1i nl'.13712000 privind prevenirea $i sanc{ionarea luturor formelor de discriminare. republicala. sunl neconslilu{ionale, i'n masura i'n care din aces/ea se de.lprinde i'n(elesul ca inslan(ele judecalore:jti au compelen{a sa anuleze ori sa refilze aplicarea unoI' acte normative ell pUlel'e de lege. considel'and ca sunl discriminatorii. ~'i sa Ie inloclliasca cu norme creale pe calejudiciara sau cu prevedel'i cliprinse in alte acle normative). Pe de alta parte, orice acliune adresata unci instanle are obiect ~i interes numai In masura in care se dovede~te 0 pretenlie legitima ~i un rcfuz culpabil de aducere a acesteia la indeplinire, or, sanc\ionarea unor modalita\ile de executare, prin antrenarea apriorica a atribu\iilor ministerelor, pe langa ea 0 cerere cu un astfel de obiect pune in discu\ie rapOlturile obligatului fundamental cu institulii eiirora le-ar reveni calitatea de ordonator de credite ~i care nu au nicio obligalie ~i niciun raport eu reclamantul (izvorMe din lege OI'i din contract), nici nu se justifica la acest moment. Aducerea la indeplinire a unui titlu este, prin ipoteza, subsecventa emiterii lui ~i de natura atribuliilor debitOl'ului, orientate catre efectuarea plalii, In caz de absen\a a resurselor necesare, de atragere a acestora In conditiile, modalita\ile ~i

procedurile prevazute de lege ~i direct In puterea ei. Astfel, legea este 0 sursii suficienta pentru obliga\ia de executare a unlli titlu, pentru a nu fi necesara obligarea prin hotarare judeditOl'easca. numai prin reluarea prevederilor ei, in mod anticipat, pana ce 0 omisiune sau 0 nelegalitate in dcmersul execu\ional, sa se fi inregistrat, caz in care ~i obiectul demersului judiciar trebuie sa priveasdi respectiva ac(iune ori inacliune ~i masura in care aceasta ar impieta. in concret, asupra dreptului creditorului de a-~i vedea realizata crean\a cuprinsa lntr-o hotarare judecatoreasca.

17

Rezerva ar constitui-o Insa, ~i de aceasta data, Indreptarea ofensivei catre cel caruia ii revine calitatea de obligat fat a de reclamant, in mod nemediat, revenind eventual, acestuia din unna, in caz ca a indeplinit din parte-i toate obligatiile de asigurare a plalii titlului , sa se intoarca impotriva celui care, cu nesocotirea legii , Illi ~i Ie respecta pe ale sale, in procedura execulionalii previizuta de Legea nr.500/2002 ~i O.G. nr.22/2002.

Deocamdatii insii, in prezenta cauza, ce reprezintii, substantial , un conflict de munca, a~a CUI11 este el definit de arl. 266 din Codulmuncii , intre reciamant ~i insti tuliile publice apelante nu existii un raport juridic obligational, iar atribuliile in materie legislativa ori financiar-bugetarii ce revin acestora sunt expresia prerogativelor de drept public cu care sunt ele inzestrate, dar care nu furnizeazii fundamentul vreunui raport juridic In conlinutul ciiruia sa intre dreptul subiectiv cerul.

In conseeinlii, potrivit eelor expuse, Curtea constatii ea din punetul de vedere al exeepliei lipsei calita\ii pasive a acestor doi parali , sentinla a fost pronunlata cu aplicarea gre~itii a legii , falii de care ape lui deciarat este fond at ~i de admis, in conformitate cu prevederile arl.480 (2) din Noul Cod de procedurii civila.

Se va schimba in parte sentinla atacatii, in sensu I de a respinge aqiunea formulata in contradictoriu cu aee~ti doi parali , pentru lipsa calitiilii procesuale pasive, pastrand hotiirarea pentru rest.

PENTRU ACESTE MOTIVE iN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca tardiv declarat , apelul formulat de ciitre apelanta-paratii Universitatea Politehnica Bncure~ti, cu sedi ul aflat in Municipiul Bucure~ti , SIr. Splaiul Independentei 111'.313, seclor 6, CU I 4183199, impotriva sentinlei civile 111'.12782/07 .12.2015, pronunlate de Tribunalul Bucure~ti - Seetia a VIlI-a Contlicte de Muncii ~i Asigurari Sociale, in dosarul nr. 37106/3/2015, in contradictoriu cu apelanlii-pariili Ministerul Educatiei Nationale ~i Cercetarii ~tiintifice, cu secli ul in Munieipiul Bucure~ti , Str. G-ral Berthelot nr. 28-30, sector I ~i Statui Roman prin Ministerul Finantelor Publice, cu sediul in Municipiul Bucure~ti, Str. Apolodor, nr. 17, sector 5, cu intimata-reciamantii Uniunea Sindicatelor Cadrelor Didactice din Universitatea Politehnica Bucure~ti, cu domiciliul ales pentru comllnicarea actelor de procedurii la Cabinet Avocat Dlimitru lulia, cu sediul aflat In Municipiul Bucure~ti , Str. Caloian Judelu nr. 17, bl. B4C, sc. B, ap. 57, sector 3, in numele ~i pentru membrul sau Dobre Catalina Georgiana ~i cu intimatul-parat Consiliul National pentru Combaterca Discriminarii, cu sediul in Municipiul Bucure~ti , Str. Piata Valter Miiriicineanu nr. 1- 3, sector I.

Admite apelurile deciarate de apelanlii Ministerul Educaliei Nationale ~i Cercetarii $tiinlitice ~i Statui Roman prin Ministerul Finanlelor Publice, impotriva aceleia~i sentinle.

Schimba In parte sentinta atacata, In sensul cii respinge aqiunea formulata in contraclictoriu cu ace~ti doi parali, pentru lipsa calitiilii procesuale pasive.

Piistreazii pentru rest sentinla. Definitiva. Pronunlatii In ~edinlii publicii azi , 20 mai 2016.

P re~ed i n te, Nadia Raluca lIie

Judeciitor, Silvia Georgiana Ignat

18

----------.-r.o.rrRr; flqr. ;U originalul I vlihaera .olilldeata

( .. HEFlER

Ih·d.I.I\'.R. Trhnorrd.'\. \'.17 rx.107.06,2016 .Iud.fond: (!danl!;inIHiz\'an

19