&@

FRHffiMRHffiffi. NHffiffi$ffiffiffi

i

ifrg;it' .,w

tr#F,*ffi

:al* ' 4r{ rJ

Fnrporucn NrnrzscHE

1AQIDEEAtrURoPEANX

Ecce homoCum devii ceea ce egti

Prefa!6 deVasnp MuscA

Traducere din limba germani deVrcron Sconanot

Cuprins

+-Insemniri pentru o lectur[: Ecce homo.......5Prefalb .....33De ce sunt atAt de inlelept ........40De ce sunt atAt de degtept .......64De ce scriu cirfi atAt de bune.....................96Nagterea tragediei .................772Inactualele............... ................t22Omenesc, prea omenesc. Cu douicontinulri ..............130Aurora. GAnduri despre moralSca prejudecatl .......... ...............141$tiin{a veseld (,la gaya scienza") .............146Astfel a grdit Zarathustra. O cartepentru toti qi niciunul... .......... 148Dincolo de bine gi de rdu. Preludiu lao filosofi e a viitorului ................................ 1 71-

Genealogia moralei. O scriere polemici...174Amurgul idolilor. Cum se filosofeazdcu ciocanuI................ ...............176CazuI Wagner. Problema unuimuzician ................180De ce sunt un destin ...............792

Insemniri pentru o lectur5:Ecce homo

Sb limurim niqte date care tin de bio-grafia lui Nietzsche. Acesta incepe si scrieEcce homo la 15 octombrie 1888, exact Ia o zidupi ce implinise 44 de ani. Lucrarea apar-line unei perioade de cumpini din viala lui.1888 este cel din urm5. an al siu de lucidi-tate. Va mai avea de trlit doar cAteva lunide via{i congtienti pAni la pribugirea cares-a produs la inceputul lui ianuarie 1889 laTorino qi incd unsprezece ani de boali, pAnIcAnd in 25 august 1900, la Weimar, intervinemoartea. Este, totodati, un an de supremiincordare a ultimelor sale puteri spiritualepe tirAmui crealiei, neobignuitd pentru unom ameninlat de boa16.

Epoca marilor lucrS.ri ale maturititii cre-atoare a trecut. Au apirut pe rAnd:

FnrnnnrcH Nrnrzscnn

1878 - Omenesc preo omenesc;1881 - Aurora. Gd.nduri osuprd. prejude-

cdlilor morale;7882 - $tiinya uoioasd;1883/84 - A7a grdit-a Zarathustra;1886 - Dincolo de bine qi rd,u;1887 - Genealogia moralei.

Anul 1888 aduce o serie de ultime lucriride o intindere mai mic5:

1888 - Cazul Wagner;1888 - Antichristul;1888/89 - Ecce homo;1888/89 - Ditirambii lui Dionysos;1889 - Nietzsche contra Wagner;1889 - Amurgul idolilor.

+.In aceastd perioadd a celor din urmi aniai sii de luciditate, 1886-1888, Nietzscheeste relinut mai cu seam5. de preocuparea dea elabora o operd de mari dimensiuni, un felde summa a concepliei sale, care si-i adunela un loc intr-o forml sistematizatb nume-roasele idei imprigtiate in volume unde auprimit forma unor fragmente rdzlele sau aunor exprimiri aforistice, nelegate intre ele.Din acest material brut, pe care Nietzsche

Ecce homo

insugi nu va mai apuca si-i prelucreze pdnhla capet, sora filosofuiui, Elisabeth For-ster-Nietzsche, va reugi si alcdtuiascd volu-mul intitulat Voinla de putere. Cel pulin inintenlia lui Nietzsche aceasta urma sI con-stituie o incercare de de-valorizare gi re-eva-luare a tuturor valorilor - Die Umwertungaller Werte. De fapt, era vorba de o cur6{i-re valorici a terenului, necesar5" ln vedereaunei noi instauriri valorice. O instauratiomagna a gAndirii nietzscheene. Acest flo-uptwerk, urma si constituie piatra de temeliea reagezlrii lumii intr-o nou6 ordine valori-ci. Premisa teoreticd a acestui grandios pro-iect este aceea c5. omul nu poate trii la nive-lul adeviratei sale demnitili in afara uneiorganizbrrvalorice a vielii, altfel zis, fLr6. afrscufundat intr-o ,,baie valoric6", dupi expre-sia hii Nicolai Hartmann. Dup[ ce Nietzscheva intreprinde noua cotiturS. axiologici in fi-losofi.e, omul se va concepe pe sine ca o fiin!5in mod esenfial valorici. in aceastS. privin{6pentru un gAnditor de importanfa lui Nico-lai Hartmann, ,,nu incape nici o discufie inprivinla faptului ci: 1) viala noastri este pedeplin inscrisi in planul valoricului; 2) acestconlinut valoric se prezinti in general ames-tecat cu opusul s5.u, nevaloricul; 3) cu toate

FnrponrcH Nrrrzsctro

acestea diinuie in noi cerinla de a ne legiti_ma in lume prin ceea ce este valoric qi 4) de arealiza valori". Valorile pe care omul le poa_te accepta ca nigte indreptdri ale existenleisale, pot fi ineficiente ca urmare a golirii lorde un conlinut valabil, pot sd-gi fi pierdut,deci, conlinutul, pot deveni gregite sau false.In ciuda tuturor acestor primejdii care pots5-l ameninfe, s5-l determine si triiascI pe_riculos in afara valorilor - uiuere periculosa_mente - omul nu poate renunla la a se agezaintr-un orizontvaloric care si. deschidd vasteperspective vielii sale, fir[ de care n_ar maifi om in inleiesul deplin al cuvAntului. Fiintaomului nu poate fi despdrtitd de actele de va_Iorizaye pe care omul le realizeazd in fiecaremoment hotSrAtor al vietii sale.

Dar, in ultima duminici din luna augusta lui 1888, Nietzsche renunli la acest mire!proiect de legitimare valoricd. Dorin{a vd_ditd a lui Nietzsche era, de fapt, aceea de aincorpora in ansamblul operei sale de pAniatunci o intenlie sistematicd, unitard, caresd ordoneze lumea haoticd a ideilor sale, pecAt era aceasta cu putinfi. Scopul urmdritera unul destul de simplu. Nietzsche s-a con_vins de avantajele pe care o formd sistema-tizati" a concepliei sale le-ar fi putut ad.uce

Ecce homo

Ia recunoaqterea pe care considera ci ideilesale formulate, destul de rizlele, pAni atuncile merit6. RenunlAnd la acest plan aI uneimari opere, impins de un secret instinct pre-monitoriu care il apropia cAt mai mult de fa-talitatea bolii, Nietzsche se concentreazh, inschimb, in elaborarea unor lucriri de dimen-siuni mai reduse sau a unor prefefe la lucririanterioare de dimensiuni mai intinse. Aces-tea, Ecce homo,la fel ca scrierile anexe amin-tite, pot fi considerate ca nigte agchii siritedin munca indArjitl la marele trunchi al lu-cririi privind reevaluarea tuturor valorilor.

***

tntAi de toate, Nietzsche igi va l5muri re-Ia{ia hotirAtoare pentru intreaga sa carierdcu Wagner. Este vorba, aici, de Cazul Wag-ner (1,8E8) gi Nietzsche contra Wagner (termi-nat in 15 decembrie 1888 la Torino). Dar, inacelagi an, 1888, mai scoate Amurgul zeilor(intre 5 iunie gi 20 septembrie 1888 la SilsMaria) gi Antichristul (pfimdvara qi vara lui1888). Initial proiectat ca o parte a ampleilucriri de re-evaluare a tuturor valorilor, ointroducere la aceasta, dar dupi renunlareala ea, rd.masi singura dus5. la realizare dinacest proiect neterminat, Antichristul, con-sidera Nietzsche, epuizeaz6., in fapt, intreg

FRrnnnrcn Nrnrzscnn

programul reevaluiri valorice a lumii moder-ne in care dorea si se angajeze.

Ecce horno, la care ne vom referi in conti-nuare, apirutl in acest timp, aparline, aga-dar, acestei ultime perioade de crealie a luiNietzsche. Munca la aceasti operi inaintea-26. cu repeziciune, incAt, ia nici o luni dupi4 noiembrie 1888, lucrarea este incheiatiintr-o primd varianti a sa. Dar, pe parcurs,pAnd la tragedia ce se va petrece in ianua-rie 1889, Nietzsche va reveni cu numeroasecorecturi gi interven\Li. Ecce homo insi vavedea lumina tiparului ceva mai tArziu, pos-

tum, in 1908.

*:k:k

in fafa bolii a chrettnvazie amenin!5 sd-ldestrame, Nietzsche recurge la terapia scri-sului. Valoarea cathartici a scrisului a fostrecunoscutl incd din antichitate de citreAristotel. Scrisul eliberator ugureazS. omulde povara interioarS. pe care este condamnats-o poarte pretutindeni cu sine - cd,ld,torulgi umbra so - dupi expresia lui Nietzsche.Scrisul conteazl" ca un mijloc de eliberare incare singura preocupare este de a gisi expre-sia cea mai potriviti pe seama gAndurilor decare vrei s[ te eliberezi. Scrisul elibereazi,ugurcazri dc' o povarfl, de care omul vrea si

10

l1 Ecce homo

scape, imprejurare in care ceea ce este strictindividual poate deveni universal, se univer-saltzeaz4. devenind al tuturor. Este semni-ficalia universal5 a artei subliniati cu pre-cidere de Hegel in definilia frumosului dincstetica sa, aparitie sensibiii, pe mS"sura tu-turor, a Ideii, a universalului - die sinnlicheScheinung d,er ldee. Aceasti eliberare prinscris constituie insi un privilegiu oferit doarunor pufini alegi ai sorfii. Goethe se consi-dera intre acegti alegi; in timp ce ceiialli oa-meni de rAnd sunt condamnali s6-gi poartedurerea in ticere, poetului i se acordi pri-vilegiul de a o rosti, impirtiqind-o gi altora,f5cAnd-o un bun comun:

,,IJnd wenn der Mensch in seiner Qualverstummt,

Gab mir ein Gott zu sagen, was ich Ieide."Elegie

$i daci pe ceilalli oameni durerea-i lasdmu!i,

Mie un Zeu mi-a dat s5. spun tot ce m[doare.

intre acegti alegi de divinitate, care igipot scrie gAndurile, eliberAndu-se de povara

Fnrnnnrcn Nrprzscnp

lor, se afld gi Nietzsche. Datoriti scrisuluiomul poate si iasS din pegtera platoniciania trdirilor proprii de viatd in care este inchis.

In cazul lui Nietzsche este vorba prinEcce homo de eliberare de propriul trecutcare se realizeaz[. prin recapitularea qi re-trlirea intr-un alt plan a ideilor triite careil urmdresc, avAnd parci intenlia de a-l de-vora, conform topos-ului cu fiii care igi sfAqietatdl. Nietzsche se reinventeazl, pe sine inpaginile din Ecce homo ca cel care a scris toa-te cdrlile pe care le inventariazdin continu,are. lntr-un act de dedublare se infiligeaz|.ca autorul cdrlilor sale, pe care le-a scris, dargi cel care vorbegte despre ele, asumAndu-gipersoana intAi. Prin multiplele pianuri pecare le desfdgoari Ecce homo, Nietzsche ,,seinventeazi sau se descoperd pe sine gi in carepersonajul care ne vorbegte este autorul carea creat personajul gi care este, la rAndul s6u,un personaj creat de toate cirlile care aufost scrise de cdtre acelapi autor care o scriepe aceasta, sau acest personaj se gisegte inacestea in mod explicit". Anormalitatea, ne-bunia ni se dezviluie Ia Nietzsche intocmaica la Holderlin sau Van Gogh, nu in scris, ciin ticerea care urmeazi scrisului ca pr6bugi-re psihici totalS.

12