IT TRENDS - iunie 2011

B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 6 - Iunie 2011 www.ittrends.ro

INTERV IUR I

Pag. 10

Aurelian Popa, Aurelian Popa, Iniþiator RONUA,Iniþiator RONUA,Preşedinte AXTIPreşedinte AXTI

Pag. 11

Bogdan Laslău, Bogdan Laslău, Product Manager/Product Manager/BPM Consultant, QualysoftBPM Consultant, QualysoftInformation TechnologyInformation Technology

Mihai Bejat,Mihai Bejat,Director, Unitatea deDirector, Unitatea deImplementare Sisteme Implementare Sisteme Informatice CNASInformatice CNAS Pag. 18-19

Dan Antanoaie,Dan Antanoaie, Enterprise Business Enterprise Business Manager Dell România, Manager Dell România, Serbia şi BulgariaSerbia şi Bulgaria Pag. 8

Alexandru Alexandru Andriescu

„Menirea CIO-ului este aceea de a înţelege „Menirea CIO-ului este aceea de a înţelege obiectivele de business în cadrul organizaţiei.”obiectivele de business în cadrul organizaţiei.”

Pag. 16-17

President ProVision IT GroupPresident ProVision IT Group

http://www.millenniumbank.ro

www.ittrends.ro

1Nr. 6 - Iunie 2011

E D I T O R I A L

Aşteptare potenţial letalăP

rezent la recenta conferinţă Agora dedicată solu ţiilor de creştere a productivităţii (până nu demult indi-vidualizate sub acronime precum ERP, CRM, BI etc.), Eugen Schwab-Chesaru, şeful filialei din România al

Pierre Audoin Consultants nu a ezitat să dea câteva verdicte extrem de dure legate de situaţia curentă a relaţiei tehnolo-gie-afaceri de succes din România, dar şi de perspectivele nu tocmai roz, cel puţin pentru viitorul apropiat.

„Anul 2010 a fost un an bun din punct de vedere al in-teresului pentru soluţiile IT pentru afaceri, dar dezamăgitor din punct de vedere al deciziilor de implementare,” declara domnia sa. „Nu am asistat la o revenire a pieţei ba, din con-tra, asistăm la o veritabilă frânare a dezvoltării multor com-panii locale.”

„Este un fenomen periculos, deoarece o economie slab echipată tehnologic este handicapată. Tehnologia poate compensa deficienţele din zone precum resursele umane. Din nefericire, în România, dar nu numai aici, vorbim de o economie în care afacerile se desfăşoară în mod oportu-nist. Ca atare, vedem azi diferenţe extrem de mari pe piaţă, fie şi dacă comparăm afacerile mari cu cele mijlocii şi mici, iar aceste diferenţe sunt mult mai mari decât cele generate în mod obiectiv de criza financiară. Nu întâmplător, actual-mente România este ţara cea mai puţin competitivă din punct de vedere economic din întreaga regiune.”

Era nevoie cumplită de o astfel de confirmare venită de la omul care conduce filiala locală a uneia din cele mai pu-ternice companii mondiale de cercetare şi auditare a pieţei. O companie ale cărei studii şi date au avut de foarte multe ori impact şi relevanţă mai mari decât cele publicate de in-stitute naţionale şi regionale de statistică, şi asta pentru că, dincolo de cifre, motivaţiile oferite de PAC au avut aproape întotdeauna darul de a pune degetul pe rănile deschise ale economiilor.

Diagnosticul de mai sus sintetizează în cuvinte puţine dura realitate a unei economii văzută mereu ca dispunând de potenţial de Goliat, dar cu realizări de pitic neputincios. O economie care răspunde în mod firesc, ca şi mama natură, la bătăile, violurile şi batjocura la care a fost supusă timp de două decenii.

Căci, până la urmă, ceea ce se petrece acum nu înseamnă decât acţiunea devastatoare a melanjului format din men-talitatea păguboasă şi egoistă a multor aşa zişi oameni de afaceri cu incompetenţa şi reaua credinţă a clasei politice, şi cu îndărătnicia şi conservatorismul social de tip paternalist al unei imense părţi a populaţiei acestei ţări.

Desigur, soluţia ideală ar fi cea a schimbării mentalităţii sociale. Greu de crezut că aşa ceva se va petrece în Româ-nia foarte curând. În plus, aşa cum o demonstrează isto-ria, speranţele de schimbare legate de mase mari de oameni s-au materializat, de principiu, nu în sens pozitiv, evolutiv, ci în sens negativ, dictatorial şi autocratic.

Ca atare, soluţiile nu pot veni decât din paşi mici. Cel puţin în planul afacerilor private. Ajunşi cu cuţitul la os, oame-nii de afaceri responsabili, patroni sau directori generali de companii mici şi medii, au şansa de a-şi schimba radical mentalitatea şi de a privi achiziţiile de soluţii IT pentru afa-ceri drept investiţii şi nu drept cheltuieli.

A doua soluţie, cea a implicării factorului public, pare şi ea să dea semne importante de viaţă, cel puţin de o jumătate de an încoace. Evident, amendamentul aici este că până acum s-a făcut atât de puţin încât întreg teritoriul rămas virgin constituie o oportunitate. În plus, factorul public este sin-gurul care depinde în mod direct de voinţa politică. Indi-ciile oferite de ministerul de resort până acum sunt pozitive. Rămâne de văzut cât anume din ele se va şi concretiza.

În rest, realist vorbind, nu există decât soluţia observării şi aşteptării. Dacă se poate, o aşteptare cât mai activă, venită mai ales din partea factorilor de influenţă şi mai puţin din partea factorilor de decizie. Cu alte cuvinte, un lobby efi-cientizat din partea asociaţiilor IT responsabile şi al presei rămase neatârnată de diverse interese de tip mafiot.

Fiindcă altfel se poate adeveri în cel mai scurt timp o predicţie a şefului PAC, care, cu aceeaşi ocazie, declara: „Ca perspective, văd o concentrare şi mai mare a soluţiilor IT pentru afaceri în zona întreprinderilor şi a proiectelor mari. Pentru celelalte zone, nici măcar fenomenul cloud compu-ting nu pare să fie de ajutor, deşi acest fenomen este o şansă enormă pentru o ţară subdezvoltată precum România, şi asta pentru că şi aici apare acel nefericit paradox al mentalităţii celor care nu sunt obişnuiţi cu avantajele tehnologiei.” �

[email protected]

Bogdan Marchidanu

http://www.eset.ro

www.ittrends.ro

2 Nr. 6 - Iunie 2011P E S C U R T

Programul filantropic Smarter Cities Challenge a fost lansat de IBM în 2010, cu scopul de a identifica un număr de peste 100 de oraşe pe care să le transforme în oraşe mai in-teligente. Oraşele din întreaga lume au fost invitate să aplice, iar după o selecţie riguroasă, în martie 2011 IBM a anunţat primele 24 de oraşe din toată lumea care vor primi granturi în cadrul pro gramului IBM Smar-ter Ci ties Challenge. Bucureștiul s-a numărat printre ele.

Granturile oferă oraşelor ac-ces la experţi IBM de vârf, care

vor analiza şi vor recomanda modalităţi de a îmbunătăţi ca-litatea vieţii oraşului. Timp de trei săptămâni, în perioada 6 - 28 mai, o echipă formată din patru executivi voluntari IBM din trei ţări (SUA, Marea Bri-tanie şi Emiratele Arabe Unite) a venit la Bucureşti pentru a elabora o strategie privind dez-voltarea unui oraş inteligent. Echipa a intervievat şi adunat date de la directori şi factori de decizie din Primărie, de la me-diul academic, de la comuni-tatea oamenilor de afaceri, pre-cum şi de la înalţi demnitari.

Obiectivul echipei IBM Exe-cutive Service Corps a fost acela de a ajuta la consoli-darea unei viziuni strategice asupra oraşului Bucureşti, de a evalua starea actuală şi de a identifica abordări viabile pentru accelerarea progresului în concordanță cu strategia de

perspectivă a municipalităţii.Urmare a concluziilor des-

prinse în cadrul misiunii ESC la Bucureşti, IBM va elabora o se-rie de strategii menite să ajute oraşul să devină mai sănătos, mai sigur, mai prosper şi mai atractiv pentru cetăţeni şi pen-tru investitori. � (EL)

Expertiză IBM pentru Bucureşti

Senior Software a anunțat pe 1 iunie achiziţia unui pachet de 49% din acţiunile ContentSpeed, un produ că-

tor local de soft pentru comerţul electronic.„Decizia a pornit de la nevoia clienţilor

Senior Software - distribuitori şi producă-tori deopotrivă (majoritatea vând în Key Accounts, retail tradiţional, Horeca) - de a-şi extinde vânzarea prin Internet. În condiţiile consolidării canalelor de vânzări tradiţionale, comerţul online va înregistra o explozie în următorii ani, creştere de care dorim ca toţi clienţii Senior Software să beneficieze”, declară Daniel Toma, Direc-tor General Senior Software.

„Am decis să le oferim soluţia completă, specializată: ERP (Enterprise Resource Plan ning), cumulat cu portal online sub forma de One Stop Shop şi expertiza unui specialist în domeniu. Am găsit în Con-tentSpeed un furnizor cu know-how, capa-bil să ofere clienţilor o platformă specializată şi modalitatea de a folosi sistemele pentru

a garanta obţinerea rezultatelor dorite în e-commerce”, mai spune Daniel Toma.

Obiectivul Senior Software este să îşi consolideze poziţia de cel mai dinamic furnizor de soluţii informatice pentru

IMM-uri. Strategia companiei merge pe două coordonate. Senior Software oferă instrumente de business de tip ERP, CRM, BI, SFA (specializate pe domenii de activi-tate: producţie, distribuţie, servicii, retail), cărora li se adaugă know-how-ul unor experţi capabili de a ajuta companiile să recupereze rapid investiţia în sisteme in-formatice şi să-şi crească vânzările.

Preluarea ContentSpeed de către Se-nior Software este un proces etapizat: „Tranzacţiei iniţiale de 20.000 de euro i se adaugă investiţii inițiale pentru anul 2011 în valoare de peste 120.000 de euro, prin care vom accelera creşterea companiei: 20% în infrastructură - sediu şi sisteme informatice pentru managementul aface-rilor, 40% în servicii de marketing, HR, financiare, logistice, administrative, 40% în resurse umane: training şi angajări”, adaugă Daniel Toma. În prezent, Con-tentSpeed are nouă angajaţi, urmând ca până la sfârşitul anului să aibă 20. � (EL)

Senior Software achiziţionează ContentSpeed

Daniel Toma, Director General Senior Software

IBM România împreună cu Primăria Municipiului Bucureşti au organi-zat pe 26 mai un eveniment ocazionat de derularea iniţiativei globale filantropice „IBM Executive Service Corps” (IBM ESC), în contextul selectării Bucureştiului între primele 24 de oraşe care vor primi

granturi în cadrul programului „IBM Smarter Cities Challenge”.

www.ittrends.ro

3Nr. 6 - Iunie 2011

http://www.dlink.ro

www.ittrends.ro


În premieră pentru piaţa din România, Millennium Bank oferă un cont curent pentru a cărui deschidere nu este necesară nicio vizită la bancă. Pachetul e-Cont este gratuit şi conţine un cont curent în lei, card de debit Visa Electron, precum şi serviciile Internet Banking şi Call Center.

Pentru a satisface nevoia de mobilitate a clienţilor dinamici, banca a creat şi o aplicaţie de tip smartphone banking. Cu ajutorul aces-teia, utilizatorii de smartphone-uri pot vizualiza toate produsele contractate de la Millennium Bank şi efectua tranzacţii financiare. Aplicaţia este concepută special pentru smartphone-uri şi poate fi descărcată şi folosită gratuit.

Procesul de deschidere a unui e-Cont presupune doar comple-tarea unui formular online. Toată comunicarea necesară dintre bancă şi client este apoi realizată prin telefon şi prin curier. Clientul primeşte, la adresa aleasă de el, contractul pe care trebuie să-l sem-neze, împreună cu toate informaţiile necesare despre produs. După ce semnează documentele, clientul le înapoiază curierului pentru a fi livrate băncii. Toţi aceşti paşi nu implică niciun cost pentru client.

Pe lângă avantajele de a fi comodă şi flexibilă, deschiderea e-Cont este şi gratuită. Beneficiile contului mai includ şi zero comision pentru administrarea contului curent în lei şi pentru re-tragerile de numerar la bancomatele Millennium Bank, zero comi-sion de administrare pentru card în primul an de folosire, acces şi

admi nistrare fără costuri pentru serviciile Internet Banking şi Call Center. De asemenea, banca nu percepe niciun comision pentru plăţile interbancare în lei efectuate prin Internet Banking sau Call Center, clienţii achitând doar comisionul TransFond.

Campania de promovare a produsului e-Cont include un concurs cu premii consistente. Inspirat din principalul avantaj al produsului e-Cont - posibilitatea clientului de a beneficia de produse şi servicii bancare fără a fi nevoit să plece de acasă sau de la birou - con cursul premiază cele mai ingenioase idei de a face în interior activităţi care, în mod obişnuit, presupun deplasarea în exterior. Cele mai bune filme/fotografii care ilustrează astfel de idei vor fi premiate cu o maşină MINI One, un scuter Vespa, o bicicletă BMW şi 200 de euro săptămânal.

Detalii suplimentare pe www.millenniumbank.ro, pe site-ul concursului, www.primul-e-cont.ro, precum şi pe Facebook şi YouTube. �

Premieră pentru piaţa din România:

Millennium Bank oferă primul cont curent care nu necesită nicio vizită la sucursală

C ompania Star Storage a organizat pe 27 mai, la sediul său din Bucureș ti, o conferinţă de presă în cadrul căreia au

fost prezentate rezultatele implementării proiectului „Performanță pentru competi-tivitate prin implementare sistem ERP în cadrul SC STAR STORAGE SRL” în perioa-da 2 septembrie 2010 – 1 iunie 2011, pro-iect co-finanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională, în baza contractului de finanţare încheiat cu Ministerul Comu-nicațiilor și Societății Informaționale.

Valoarea totală a proiectului a fost de 1.500.772,00 lei, din care asistenţă fi nan-ciară nerambursabilă de 580.450,00 lei, obiectivul fiind acela de a crește eficiența companiei Star Storage prin reorganizarea tuturor proceselor sale interne, pe baza in-troducerii unui sistem informatic modern, care să încurajeze performanța și inovarea și să ofere sprijin pentru îmbunătățirea deciziilor managementului.

„Pentru noi, acest proiect înseamnă eco-nomie de timp prin automatizarea activi-tăţilor şi introducerea singulară a datelor,

precum şi economie de costuri operaţionale printr-o înţelegere mai profundă şi, impli-cit, o gestiune mai eficientă a costurilor la nivel de activităţi. Tocmai de aceea a fost nevoie de un sistem ERP eficient, care să ne ajute să controlăm ce se întamplă în in-

terior în vederea luării rapide a celor mai bune decizii”, spune Cătălin Păunescu, Managing Director Star Storage.

Având ca principale atribute integrarea și accesul în timp real, sistemul are zece mo-dule, se integrează cu aplicațiile existente și se bazează pe infrastructura din centrul de date al companiei. Deținând toate carac-teristicile unui centru de date de nivel 3 (Tier 3), în concordanță cu cerințele stan-dardelor internaționale în vigoare TIA-942 (Telecommunications Industry Associa-tion) și Uptime Institute, centrul de date al Star Storage se desfășoară pe o suprafață de peste 800 mp și oferă facilităţi complete de redundanţă pentru furnizarea de ener-gie electrică (UPS şi electroalimentare de urgenţă cu generatoare diesel), sistem de climatizare şi control al mediului, precum şi sisteme avansate de securitate, protecţie antiseismică şi prevenire/stingere incen-diu. � (EL)

ERP cu finanțare din fonduri europene

Radu Isaia, Presales Director, Star Storage

www.ittrends.ro

5Nr. 6 - Iunie 2011

O P I N I I

(Anti)Pirateria salvează economia

Tradiţionalul comunicat anual legat de evoluţia pirateriei soft-ware a zbârnâit pe canalele media preţ de câteva ore, fără a stârni prea mult interes. Ştirile legate de alegerile unui par-tid, scandalul ce a afectat imaginea FMI sau înjurăturile din

fotbal au mai multă priză la mase. Şi pe bună dreptate… Ce e aşa important că rata naţională a pirateriei a ajuns la 64%? Cu ce ne încălzeşte pe noi că, paradoxal, în pofida scăderii cu un procent a ratei, volumul pierderilor cauzate de pirateria software a fost cu 6,5% mai mare decât în 2009, ajungând la 195 milioane de dolari? Astea-s pierderi? E un fleac, dacă ne gândim la cât costă un kilometru nerealizat de autostradă…

Dincolo de rigiditatea cifrelor, în spatele statisticilor se află o rea litate. Avem o mare problemă cu pirateria software. Deşi avem o legislaţie naţională şi europeană, iar marii vendori de soft-ware înrolaţi în BSA îşi derulează şi la noi programele cu aceeaşi sârguinţă cu care o fac şi în alte ţări, rezultatele nu se prea văd. Şi pierderile se amplifică de la an la an. E la fel ca la Capela Sixtină, unde nişte paznici blazaţi strigă fără convingere la fiecare 10 mi-nute: „No photos! No photos!”, iar gloatele de turişti răspund cu salve de blitz-uri, fără să-şi pună măcar camerele pe „No flash”…

Aşa şi cu pirateria software. Avem lege, avem programe, avem – din când în când – câte un ţap ispăşitor plimbat prin târg în cuşca ruşinii, dar rezultatele sunt minore, în raport cu miza pierderilor. Puţini înţeleg că de fapt pierde toată lumea: companiile de soft-

ware, statul care încasează mai puţine impozite, dar şi utilizatorii ce se expun la mari riscuri pe termen lung… Suntem mulţumiţi că am redus pirateria cu 5-6% în ultimii 5 ani, dar unde e entuziasmul din 2006 când se estima că după aderarea la UE rata va coborî sub pragul de 60%?

Ce s-ar mai putea face? Să îi punem pe piraţi la treabă, în slujba comunităţii! Hai să organizăm un campionat de piratare! Dacă o companie poate instala şi folosi versiuni fără licenţiere, înseamnă că şi-ar putea folosi energia creatoare în acţiuni de legalizare! De ce să plătească amenzi către stat şi vendori, când cei prinşi în culpă ar putea investi penalităţile în programe anti-piraterie? Cu alte cuvinte, la fiecare licenţă fără acoperire, să legalizeze 2 licenţe!...

E uşor să visezi, dar greu să pui în practică… Pe la sfârşitul anu-lui trecut, un studiu IDC estima ce ar însemna o reducere de 10% a pirateriei în următorii 4 ani: peste 3700 de noi locuri de muncă, 573 milioane USD la PIB, 87 milioane încasări din taxe pentru gu-vern şi 500 de milioane venituri în plus pe piaţa IT. Pare utopic… în condiţiile în care, cu toate eforturile de aderarea la UE, am reuşit abia o reducere de 5-6% în ultimii 5 ani? Cu toate acestea, studiul

e un prim pas înainte, accentuând impactul industriei software în economie și în societate.

Nu e suficient că rata naţională a pirateriei a egalat media de 64% din CEE, în condiţiile în care media mondială este de 42%, iar în Europa de Vest de 35%. Oare cum fac cehii care au 36% pirate-rie? Aici ar fi de căutat programe. Sau slovacii cu 42% piraterie, slovenii cu 47%, croaţii sau polonezii cu 54%? Cum se descurcă guvernele şi filialele BSA din aceste ţări?

Pornind de la studiului IDC, care ne oferă şi două poveşti de succes şi propune chiar şi un ghid de reducere a pirateriei software, se evidenţiază trei direcţii majore de acţiune:

1. Legislativă – avem o lege a dreptului de autor din 1996, modificată de câteva ori în scopul alinierii la Directivele UE

2. Colaborare între sectorul privat și cel public – şi aici tot privaţii trebuie să ducă greul… Tot în PPP ne stă nădejdea…

3. Îndrumare prin exemplu – parcă anticipam mai devreme cu soluţia „2 licenţe legale pentru fiecare piratată”… Ce se omite aici este faptul că educarea populaţiei depinde de guverne, iar administrațiile publice sunt printre cei mai mari utilizatori de software.

Singura acţiune mai coerentă de îndrumare a venit tot de la BSA, care în Noiembrie 2010 a lansat o iniţiativă de consiliere în inven-tarierea licenţelor software. Orice companie interesată se putea în-registra la o adresă BSA România şi putea beneficia de consultanţă din partea unor specialişti. Sunt tare curios care au fost rezultatele acestei campanii, estimând un nivel ridicat de reticenţă, chiar dacă doritorii primeau toate garanţiile de fair-play prin notificarea: „Chiar şi în eventualitatea existenţei de discrepanţe între soft ware-ul folosit şi licenţele deţinute, BSA nu va depune din inițiativa sa proprie nicio sesizare,…, ci dimpotrivă, va oferi suport în a găsi cea mai avantajoasă modalitate de a intra în legalitate” … Asta seamănă puţin cu zicala cu lupul care păzeşte oile…

Ceea ce ar trebui să ştie orice companie este faptul că orice problemă de legalitate se poate rezolva mult mai elegant şi mai puţin riscant, printr-o simplă auditare software, însoţită la nevoie şi de alte servicii de consultanţă de tip Software Asset Manage-ment. Care sunt avantajele soluţiilor SAM? Pe lângă rezolvarea problemelor de licenţiere software, se obţin reduceri ale costuri-lor de administrare şi pot fi făcute planificări pentru update şi alte achiziţii software, în cele mai bune condiţii de eficienţă. Dar despre SAM sunt multe de povestit şi merită revenit cu articole dedicate. �

[email protected]

Radu Crahmaliuc

Orice companie îşi poate rezolva problemele de legalitate mai elegant şi mai puţin riscant, printr-o simplă auditare, însoţită la nevoie şi de alte servicii de Software Asset Management.

«

www.ittrends.ro


Noua gamă de produse Autodesk 2012 a fost lansată pe 25 mai în România, în cadrul unui eveniment complex orga-nizat de Man and Machine România la

Hotel Pullman, World Trade Center Bucureşti.

Organizate în suite, noile produse facili-tează accesul către seturi largi de soluţii software pentru proiectare, simulare şi co-municare vizuală special concepute pentru proiectarea în arhitectură, infrastructură, construcţii, mecanică, media şi divertis-ment.

„Clienţii noştri sunt încântaţi de noile Suite de produse mulţumită flexibilităţii şi puterii acestor soluţii complete de a îi ajuta în rezolvarea problemelor ce apar zi de zi în activitatea lor de proiectare”, a

declarat David Palas, Manufacturing Sales Manager, Autodesk CEE. „Aproape toţi utilizatorii aplicaţiilor Autodesk au ne-voie, pe lângă soluţiile de proiectare spe-

cializate, de funcţionalităţi de vizualizare sau simulare a proiectelor lor, însă puţini dintre aceştia îşi pot permite cu uşurinţă achiziţionarea acestor soluţii atâta vreme cât sunt disponibile doar ca produse in-dividuale. Având acum acces la unelte de proiectare, simulare şi vizualizare într-un singur pachet, uşor de instalat, utilizatorii au la dispoziţie toată tehnologia necesară creşterii productivităţii şi calităţii proiec-telor realizate”.

Familia de Suite Autodesk 2012 include: Autodesk Design Suite 2012, Autodesk Product Design Suite 2012, Autodesk Fac-tory Design Suite 2012, Autodesk Build-ing Design Suite 2012, Autodesk Infra-structure Design Suite 2012 şi Autodesk Plant Design Suite 2012. � (EL)

Suitele Autodesk 2012 au ajuns în România

Lenovo a anunţat pe 24 mai lansarea laptop-ului Think-Pad X1, cel mai subţire şi

mai performant din clasa sa. Creat pentru oamenii de afaceri care au nevoie de ceea ce este mai bun din punct de vedere al performanţei, mobilităţii şi divertismentului, laptopul oferă un stil simplu şi modern, cu tastatură iluminată, baterii cu încărcare rapidă şi o serie de opţiuni multimedia şi de performanţă.

„În condițiile unei piețe de business dezvoltate, Lenovo echipează lap-top-ul pentru afaceri cu cele mai noi opţiuni multimedia şi cele mai per-formante tehnologii. Toate acestea, într-un design stilat, ultra-subţire și fără a compromite ultra-portabilitatea”, a declarat Aurel Neţin, Country Manager România, Bulgaria şi Moldova. „Ne-am bazat pe informaţiile obţinute de la clienţii noştri pentru a crea ThinkPad X1, pe care l-am dotat cu opţiuni netradiţionale pentru un laptop business, precum sunet Dolby Home Theater, o tastatură modernă şi un ecran durabil, super-luminos, protejat cu sticlă Corning Gorilla, care livrează caracteristicile de securi-tate, durabilitate şi manevrabilitate pentru afaceri pentru care este cunos-cut ThinkPad”.

Fiind cel mai subţire laptop ThinkPad, modelul măsoară mai puţin de 17 mm, integrează procesoare Intel Core i3, i5 şi i7 de a doua generaţie, și prezintă inovaţii care satisfac cerinţe de business precum video şi voice calling, enterprise management şi o experienţă de computing uşor de utili-zat. Începând de la doar 1.72kg, laptopul ThinkPad X1 este extrem de uşor şi rezistent datorită carcasei interioare şi suportului de magneziu. � (EL)

David Palas, Manufacturing Sales Manager, Autodesk CEE

Începând din 30 mai 2011, IT Trends este disponibilă gratuit în Android Market. Revista poate fi descărcată şi citită pe aproxi-mativ 60 de tablete care au instalat Android 2.2 sau o versiune ulterioară. „Lansarea revistei IT Trends şi pe platforme digitale este un nou pas din cadrul strategiei Agora Group de a oferi informaţii de calitate cititorilor noştri pe acele platforme pe care aceştia îşi doresc să acceseze aceste informaţii. Până acum revista IT Trends a fost disponibilă în print, online pe www.ittrends.ro şi online ca publicaţie digitală pe platforma ISSU. Începând de azi revista este disponibilă şi pentru utilizatorii de tablete Android. Va urma varianta pentru iPad şi, de ce nu, şi variante pentru alte dispozitive digitale în perioada următoare”, a spus Romulus Maier, Managing Partner Agora Group.Aplicaţia pentru Android Market a fost creată folosind Adobe Digi-tal Publishing Suite, beneficiind de consultanţă din partea IT Train-ing, Adobe Authorised Training Center http://www.ittraining.ro. O listă parţială a dispozitivelor pe care poate fi citită revista IT Trends este: Acer Picasso (ventana), Asus Transformer TF101 (EeePad), Dell Streak 7 (streak7), HTC Flyer P512 (flyer), Huawei IDEOS S7 Slim (qsd8k_slim), LG Optimus Pad (v909), Optimus Pad (l06c), LG-V900 (v900), LG-V901 (v901ar), LG-V901 (v901kr), LG-V901 (v901tr), LG-V905R (v905r), LG-V909 (v909mkt), XOOM (wifi_hubble), XOOM (stingray), XOOM (wingray), NEC D000-000001-S01 (LifeTouch_D1), D000-000002-001 (LifeTouch_W1), Samsung Galaxy Tab (GT-P1000), Galaxy Tab (SC-01C), Galaxy Tab (SCH-I800), Galaxy Tab (SHW-M180L), Galaxy Tab (SHW-M180S), Galaxy Tab (SGH-T849), iRIver ILT-MX100 (smdkc110). Revista IT Trends poate fi descărcată gratuit pe aceste tipuri de tablete de la adresa: https://market.android.com/details?id=air.ro.ittrends.android&feature=search_result sau intrând pe https://market.android.com şi căutând „IT Trends Romania”. � (EL)

IT Trends în Android MarketBusiness şi multimedia: ThinkPad X1

www.ittrends.ro

7Nr. 6 - Iunie 2011

E V E N I M E N T

Seria de conferinţe regionale „Soluţii pentru dezvoltarea IMM-urilor”, orga-nizată de BTL Design şi Agora Group, a continuat în luna mai cu două noi

ediţii, la Timişoara (4 mai) şi Arad (5 mai). Adresate top managementului şi specialiştilor IT din IMM-urile din zonă, cele două conferinţe au adus în prim plan oportunităţi de finanţare şi soluţii pentru scăderea costurilor şi eficien-tizarea afacerilor.

CEC Bank oferă în prezent o serie de produse şi servicii dedicate IMM-urilor, cu scopul de a satisface nevoile curente de capital de lucru sau pentru refinanţarea unor credite contractate de la alte instituţii financiare.

În deschiderea evenimentelor, Marcel An-drei Tolomey, Director Sucursala CEC Bank Timişoara, şi Ioan Horhat, Director Sucursa-la CEC Bank Arad, au vorbit des pre pro-dusele de creditare CEC Bank pentru IMM-uri: linii de credit, credit pentru investiţii, credit pentru finanţarea stocu rilor, credite APIA, credite RABLA Agricol, credite pe baza certificatelor de depozit, facilităţi de re-structurare a creditelor în derulare şi soluţii pentru accesarea fondurilor europene.

Rolul EximBank se bazează pe trei pi loni de acţiune - finanţare, garantare, asigu ra-re, unul dintre grupurile ţintă de clienţi fi-ind IMM-urile. Şerban Ghinescu, Director Direcţia Clienţi EximBank, a pus accent în prezentarea sa pe soluţiile pentru fonduri UE oferite de EximBank, precum credite pentru co-finanţare şi pre-finanţare, scrisori de confort şi garanţii.

Pentru a susţine dezvoltarea IMM-urilor, un pilon economic important, FNGCIMM facilitează accesul acestora la finanţări, prin acordarea de garanţii pentru instrumentele de finanţare contractate de la bănci comer-ciale sau din alte surse. „Înfi inţarea Fondu-lui Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii a fost motivată de importanţa sectorului IMM în ansamblul economiei naţionale şi de potenţialul aces-tuia de a participa la crearea produsului intern brut, la dezvolta rea exporturilor, pre-cum şi la crearea de noi locuri de muncă”,

a declarat Gheorghe Lăpădat, Director Ge-neral, Fondul Local de Garantare Craiova. În acelaşi context, Ileana Bratu, Director adjunct al Fondului de Garantare a Credi-tului Rural, a prezentat garanţiile financi-are şi soluţiile de creditate în mediul rural, subliniind faptul că: „pentru cofinanţarea beneficia rilor publici ai FEADR, fondul aco-peră cheltuielile eligibile şi neeligibile pen-tru realizarea proiectelor din cadrul măsurii 322, iar pentru realizarea obiectivelor de investiţii cofinanţate prin FEADR, FEP, re-ali zarea producţiei sau constituirea stocu-rilor necesare până la noua recoltă, fondul oferă până la 2.500.000 euro”.

Programele de finanţare naţionale şi euro pene pentru IMM-uri au fost prezen-tate de Lelica Crişan, Director Executiv OTI-MMC Timişoara, şi Daciana Mihet, Consilier OTIMMC Arad.

În cea de-a doua parte a programului, Ioan Csosz, Director adjunct, Oficiul Judeţean de Plãţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Timiş, şi Arsenie Handră, Di-

rector Adjunct, OJPDRP Arad, au trecut în revistă categoriile de investiţii pentru care se pot solicita fonduri nerambursabile în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013. Ulterior, Ladislau Elek, Director Executiv Adjunct DGFP Arad, a adus în discuţie noutăţile fiscale aplicabile începând cu anul 2011, iar Codruţa Orgo-vici, Customer Support, Agenţia de Proprie-tate Industrială ARIANA, a prezentat o serie de aspecte generale cu privire la obţinerea şi protejarea drepturilor de proprietate in-dustrială, remarcând importanţa protejării mărcilor pentru a interzice terţilor utilizarea acestora fără consimţământul titularului şi pentru a proteja investiţiile în promovarea produselor.

În încheierea conferinţelor, Mihai Ju-muga, Consultant Class IT, a oferit câteva sfaturi pentru eficientizarea IT-ului în com-panii, pornind de la alinierea nevoilor IT la strategia companiei şi până la utilizarea potenţialului social media în promovarea online a companiei. � (EL)

Premise pentru dezvoltarea IMM-urilor din Timiş şi Arad

TiTiTTiTiiiTiTTiiTTTTTTT mmmmmmimimmmmmmmmmm şoşoaararraraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa

Aradd

www.ittrends.ro

8 Nr. 6 - Iunie 2011I N T E R V I U

Manager într-un business provocatorde Bogdan Marchidanu

IT Trends: Care sunt atribuţiunile dum-neavoastră în cadrul Dell?

Dan Antanoaie: Rolul pe care îl am trecut pe cartea de vizită dă cumva o idee despre cele două valenţe ale rolului meu în cadrul Dell din această zonă de pieţe emergente şi reprezintă atât componenta de soluţii, legată de oferirea de consultanţă pentru parteneri şi clienţii Dell din sfera enterprise, cât şi componenta de vânzări pentru tot ceea ce se cheamă produse şi soluţii de tip Enter-prise din portofoliul Dell.

Vorbesc aici despre toatã gama de servere (incluzându-le pe cele de tip Blade), storage și networking. Strategia noastră este de a promova soluții care să permită clienților noștrii să crească și să prospere, iar una din componentele cheie ale acestei strategii este reprezentată de ceea ce noi numim Best Va-lue Solutions. Creșterea inregistrată în do-meniul soluțiilor de stocare și poziționarea in eșalonul de lideri demonstrează, o dată în plus, faptul că luam foarte în serios acest domeniu. Succesul inregistrat prin achiziția Equallogic, noua achiziție a Compellent, pre-cum și o serie de alte achiziții recente legate în special de cloud computing, împreună cu eco-sistemul de parteneriate globale dezvol-tat, ne indreptățesc să apreciem că suntem pe drumul cel bun... și acest lucru îl simt în primul rând clienții.

ITT: Aveţi o echipă de consultanţi...D.A.: Da, există o echipă, şi ne bazăm pe

roluri precum cele de specialişti de produse. Atât pentru România, Serbia şi Bulgaria, cât şi pentru celelalte ţări din zona pieţelor emergente avem consultanţi specializați pe portofoliul de produse. De aproximativ doi ani portofoliul de produse și soluții Dell s-a segmentat pe zone, cea de Consumer şi cea de Commercial, tocmai pentru a ne concen-tra și mai bine strategiile specifice zonei de soluţii de tip Enterprise.

ITT: Ce înseamnă zona de enterprise pentru o zonă geografică precum România, Bulgaria şi Serbia?

D.A.: Pentru segmentul de piaţă pe care îl gestionez limita este destul de elastică și diferă, variind de la țară la țara și putem spune că sunt mai mulți factori precum mărimea busines-ului, procesele de business gestionate cu aplicaţii IT și sisteme IT&C afe-rente dar mediind, putem privi o companie ca aparţinând zonei enterprise dacă are, să zicem, minim 250 de utilizatori de aplicaţii de întreprindere gen ERP, SCM, CRM etc...

ITT: Echipa de consultanţi aparţine chiar companiei Dell?

D.A.: Da, ei sunt angajaţi Dell. Trebuie să subliniez că noi avem în această regiu-ne un model de business exclusiv indirect, urmărind permanent un transfer de know-how și expertiză către partenerii noștri cer-tificați. Ca atare, există programe de training adresate partenerilor Dell, şi care urmăresc să crească forţa de consultanţă specifică soluțiilor Dell oferite prin parteneri. Tocmai de aceea, Dell are la ora actuală atât parte-neri de distribuţie, cât şi parteneri de inte-grare de sistem cărora li se adresează pro-grame diferite, specifice.

ITT: Dell a anunţat recent extinderea gamei de produse storage. De ce este nevoie de un astfel de proces continuu de extindere?

D.A.: Dell este mereu în căutarea poten-țialului de proprietate intelectuală care va ajuta la construirea viitorului, fie că vorbim de software, cloud sau servicii. Achiziţiile Dell sunt bazate pe identificarea companiilor corespunzătoare pentru a sprijini iniţiativele noastre cheie de afaceri. La ora actuală, una din cele mai mari creşteri în zona enterprise se remarcă pe segmentul cantităţii de date stocate. Din studiile văzute de mine, în anul 2020 volumele de date stocate vor fi de peste 40 de ori mai mari decât volumele de azi.

În acelaşi timp, nevoia de automatizare şi de management automatizat al acestui seg-ment de produse au fost luate în calcul de către Dell cu ocazia ultimei achiziţii înche-iate de companie în februarie anul acesta. Mă refer la achiziţia Compellent, în urma căreia s-a consolidat portofoliul de produse de stocare din zona high-end. Până la urmă, dezvoltările din zona storage se petrec inevi-tabil în sensul virtualizarii, automatizării şi accceptării eterogenităţii specifice mediilor Enterprise, ceea ce Compellent oferă, în ve-derea plasării acestor tipuri de soluţii în sfera noilor trenduri tehnologice din lume: IaaS, PaaS, SaaS, și evident Cloud Computing etc.

ITT: Cum percepeţi ceea ce se întâmplă în regiunea pe care o acoperiţi din punct de ve-dere al acestor noi tendinţe?

D.A.: Nu de mult, toate speranţele lega-te de cloud erau îndreptate către cloud-ul public, dar in ultima vreme se reflectă din ce în ce mai mult tendinţa de adoptare a cloud-ului privat. Este genul de cloud care a în-ceput să fie adoptat de firmele de o anumită mărime. De multe ori, prin combinarea ofer-telor de infrastructură virtualizată cu ofer-tele de software oferite ca și serviciu, există tendinţa de a apărea infrastructuri de cloud hibrid, în care practic cloud-ul privat îşi găseşte un back-up direct în serviciile oferite vendorii mari de tehnologie de tip Cloud, in variatele ei instanțieri: IaaS, PaaS, SaaS. Pe undeva, ne încadrăm în tendinţa deplasării către cloud, cu menţiunea că, în mod natu-ral, private cloud este una din opţiune alese în aceste ţări pe segmentul Enterprise. �

Interviul integral poate fi citit pe www.ittrends.ro

Dan Antanoaie este Enterprise Business Manager Dell pentru România, Serbia şi Bulgaria. O poziţie de manager regional care se ocupă de soluţiile şi produsele adresate între-prinderilor, dar şi membru activ al unei echipe care se ocupă de consultanţa necesară implementării unor astfel de soluţii şi produse. O poziţie de provocare maximă în

condiţiile în care strategia Dell de atacare a domeniului de tip Enterprise cu soluţii IT integrate pentru datacenterele nu are o vechime foarte însemnată.

Dan Antanoaie, Enterprise Business Manager Dell România, Serbia şi Bulgaria

www.ittrends.ro

9Nr. 6 - Iunie 2011

A D V E R T O R I A L

Digital China (DC) este un grup de companii de top din China, din domeniul IT. Grupul s-a format în anul 2000 printr-o separare de Lenovo Group. Începând din 2001, compania este listată pe bursă (în Hong Kong stock Market). Aria de competenţă a grupului Digital China cuprinde produse şi servicii din gama IT&C: distribuţie de produse Business IT , integrare de sisteme, servicii IT şi producător de switchuri.DC este cel mai mare integrator de servicii IT şi distribuitor de produse IT în China, cel mai mare integrator de reţele Ipv6.Compania Digital China Network face parte din grupul DC şi operează pe partea de networking/telecom. Pentru a-şi asigura penetrarea pe cele mai exigente pieţe, DCN a acordat o importanţă specială standardelor de calitate şi de mediu, precum şi tendinţelor tehnologiei, fi ind certifi cată ISO14001, ISO9001/9002, IPv6 Phase II, EAL3, CE şi ROHS.Portofoliul de produse DCN cuprinde: gama completă de Ethernet switch, routere, soluţii integrate de securitate, wireless şi soluţii software de management al reţelei. Echipamentele pot fi integrate în cele mai complexe şi strategice soluţii, pentru diverse verticale industriale: educaţie, guvern, ISP/carrier, bănci, sănătate, sectorul militar, al energiei, industrial.Contextul unei pieţe telecom cu o concurenţă din ce în ce mai acerbă şi nevoia crescută de trafi c din partea utilizatorilor (oportunităţi pentru migrarea de la Fast Ethernet către GigaEthernet şi 10G), impun furnizorilor de servicii să opereze reţele din ce în ce mai fi abile şi sigure.RAL întrevede, astfel, oportunitatea promovării pe piaţa românească de profi l a gamei de switchuri Ethernet a DCN, oferind soluţii profesionale pentru reţele fi abile, inteligente, rulând aplicaţii în condiţii de maximă securitate, toate acestea în condiţii de raport excelent calitate/preţ.Gama de switchuri DCN este una complexă şi conţine atât switchuri modulare de mare densitate de porturi Giga Ethernet şi 10GigaEthernet,

cât şi o mare varietate de switchuri compacte, Giga sau Fast Ethernet, Layer 3 şi Layer 2, cu opţiunea de alimentare PoE (Power over Ethernet):

Core modular Switch: � seria DCRS-9808/9816 Core Routing Switch: modular cu până la 192/

384 x10G sau 192/384 Gigabit; suportă MPLS, VPLS;� DCRS-7608/7604 10G Core Routing Switch: modular cu până la 13/32

x10G sau 188/384 Gigabit.

L3 Switch: � seria 10G DCRS-5980 (220V AC +-48V DC Dual Power) suportă MPLS,

BGP şi IPv6; � seria 10G DCRS-5960: până la 4x10G şi 24/48 Gigabit, cuprinde şi mo-

dele cu PoE; suportă BGP, L3+, MRPP, OSPF, VRRP;� seria 10G DCRS-5950: până la 2x10G şi 24/48 Gigabit, suportă Stackable,

BGP, L3+, MRPP, OSPF, VRRP;� seria 10G DCRS-5750, suportă max. 24/48 PoE; până la 4x10G, alimentare

redundantă;� seria Fast Ethernet DCRS-5650 şi DCRS-5200, cu 4xGE şi 24/48 Giga

Ethernet; suportă IPv6, RIP, OSPF, BGP;

L2/L2+ Managed Switch: � seria DCS-4500 Full Giga Aggregation Switch, suportă PoE; � seria DCS-3950 Smart Fast Ethernet Aggregation Switch, suportă PoE,

Q-in-Q IPv6, DHCP, QoS, PoE, OAM, ACL, 802.1x, STP/RSTP/MSTP, IGMP Snooping;

� seria DCS-3650 Smart FE Switch (PoE), suportă IPv6, DHCP, QoS, PoE, OAM, ACL, 802.1x, STP/RSTP/MSTP, IGMP Snooping.

Mai multe detalii găsiţi pe site-ul www.ral.ro

de Aura Diaconescu, Product Manager

În luna aprilie 2011, RAL şi Digital China Network au pus bazele unei noi colaborări de succes. RAL va distribui şi promova pe piaţa românească gama completă de Ethernet Switch a renumitului producător din China.

RAL promovează noua gamă de switchuri DCN

www.ittrends.ro

10 Nr. 6 - Iunie 2011I N T E R V I U

IT Trends: Ce rezultate aşteptaţi de la turneul RONUA din acest an?

Aurelian Popa: Faţă de anii trecuţi, în acest an dorim promovarea speakerilor din rândul comunităţii. Cuvântul cheie al turneului este „community driven”. Fără speakeri VIP. Fără speakeri corporatişti. De asemenea, tot ca noutate, ne dorim să conservăm prin înregistrări de tip screen-cast şi video toate sesiunile. Participanţii vor putea, astfel, să revadă şi să consulte după eveniment tot ce s-a discutat. Astfel cei care din diverse motive nu au putut ajunge, vor putea consuma conţinutul tehnic rezultat în urma turneului, online, după eveniment.

ITT: Aţi afirmat că în cadrul acestor tur-nee apar oportunităţi de afaceri. La ce gen de oportunităţi va referiţi?

A.P.: RONUA este un usergroup, nu un club de afaceri. Totuşi, absolvenţii care îşi caută un job au posibilitatea de a întâlni team-leaderi din companiile locale. Cei care au deja un job, prin faptul că îşi îmbogăţesc cunoştinţele, vor fi mai în măsură să şi-l păstreze sau să evolueze în carieră. De ase-menea, freelancerii şi antreprenorii start-up-urilor vor putea lega noi prietenii şi pot dezvolta noi relaţii lucrative, deoarece pro-gramul fiecărui eveniment include o ieşire în oraş, opţional, după terminarea sesiu-nilor tehnice.

În plus, eu personal am fost contactat şi am recomandat diverse persoane şi compa-nii pe anumite proiecte punctuale de câteva ori. Ca un factor de divertisment, ştiu, de pildă, că la filiala din Timişoara s-au încheiat multe tranzacţii imobiliare între participanţi.

ITT: Aveţi exemple concrete de afaceri perfectate în urma turneelor RONUA?

A.P.: Nu este scopul nostru primar, deoa-rece RONUA nu este un club de afaceri în sensul strict al cuvântului. De aceea, mă abţin la a da exemple concrete, deşi ele sunt nenumărate. Primesc de 2-3 ori pe lună

cereri în acest sens de la diverşi stakehold-eri de proiect.

ITT: Care este adresabilitatea acestor turnee şi ce deschidere au faţă de publicul larg?

A.P.: Evenimentele noastre nu se adre-sează publicului larg. Temele sunt destul de tehnice şi neinteresante dacă nu lucrezi în industria dezvoltării software. Mai exact, dacă nu lucrezi cu .Net Framework sau Visual Studio, Eclipse sau Zend. Dacă nu înţelegi sintaxa C#, java sau php sunt şanse mari să pleci după 5 minute de la eveniment. Accesul la evenimentele RONUA este gra-tuit, însă. Teoretic, oricine poate intra în săli şi poate participa nestingherit. Publicul nos-tru ţintă este reprezentat de profesionişti, managerii de proiect, liderii de echipă pre-cum şi arhitecţii din industria dezvoltării de software.

ITT: Ce alte iniţiative are în vedere RONUA, ca grup de utilizatori profesionişti?

A.P.: În afară de turneele bianuale, des-făşurate din 2004 încoace, fiecare filială îşi organizează aproximativ la fiecare două luni un eveniment „informal” cum obişnuim să-l denumim noi. Tot ca proiecte RONUA, amintesc aşa-numitele tabere de coding, unde firmele îşi pot trimite oamenii la in-struire şi team-building. Taberele de coding (codecamp-urile) RONUA împachetează in-struirea tehnică cu dezvoltarea spiritului de echipă pentru softişti.

Ca o iniţiativă online, recomand tuturor să se aboneze la RonuaTV. În acest fel, cei care se vor abona vor primi periodic pe email câte o sesiune de training complet gratuită sau interviuri cu oameni din comunitatea noastră. Deja avem peste 2000 de abonaţi la mai puţin de 1 an de la lansarea RonuaTV. Pentru moment prin RonuaTV am livrat in-struire pe subiecte ca C#, F#, Visual Studio, Windows Phone, ASP.NET, ASP.NET MVC sau SQL.

Alte iniţiative conexe, similare usergru-pu lui nostru sunt ITBoard.RO adresat pro fesioniştilor IT, winadmin.ro, un blog inte resant adresat sysadminilor windows, codexpert.ro - un forum pentru dezvolta-torii de C++ şi rasa.ro o iniţiativă specifică arhitecţilor software. În fine, în 24-26 iunie 2011 urmărim să organizăm o conferinţă cu 20 de speakeri români şi din afară, cu 4 track-uri separate (dezvoltatori, admini, afaceri şi mobile) la Buziaş, după mode-lul Kulen Days, Croaţia. Costurile de par-ticipare sunt modice. Mai multe detalii pe itchillout.ro.

ITT: Din experienţa dv., cum este apre-ciat un grup precum RONUA drept potenţial partener de către diverse firme de IT, dar şi de către diverse entităţi publice?

A.P.: RONUA a demarat începând cu anul trecut un program special adresat firmelor de IT, deoarece credem că acestea reprezintă un element foarte important din ecosiste-mul IT de la noi din ţară. Dacă veţi merge pe ronua.ro, în meniul de sus avem un link „Sponsori”. Acolo îi veţi afla pe cei care ne sprijină ca parteneri, nu numai la nivel de intenţie sau declarativ, ci şi cu resurse fi-nanciare sau materiale.

De asemeni, pe pagina de înregistrare a turneului (http://ronua.ro/turneu) sunt listaţi toţi sponsorii externi. Aceştia sunt, în principal, firme ce vând componente software, cu sediul în afara României, care ne-au căutat şi ne-au oferit licenţe pentru produsele lor. Datorită lor avem posibilitatea să oferim, prin tombole, la sfârşitul fiecărui eveniment, licenţe în valoare de câte 2000 EURO pentru fiecare oraş în care ajunge tur-neul acesta. Asta se traduce în componente software de zeci de mii de euro care ajung în mâinile dezvoltatorilor români care participă la evenimentele noastre. �

Turneu ambiţiosde Bogdan Marchidanu

RONUA, o comunitate de dezvoltatori software şi utilizatori organizată ca un grup de lucru cu filiale în întreaga ţară, organizează şi în acest an o serie de turnee - întâlniri în diverse oraşe din România. De această dată, aşa cum spune Aurelian Popa, „sufletul” acestei comunităţi, intenţiile sunt clar legate de extinderea sferei de interese către mediul IT de afaceri.

Aurelian Popa, Iniþiator RONUA, Preşedinte AXTI

www.ittrends.ro

11Nr. 6 - Iunie 2011

I N T E R V I U

IT TRENDS: Ce presupune acest concept şi care este impactul său asupra business-ului?

Bogdan Laslău: Compoziţia documente-lor înseamnă, practic, creare de documente. Acest proces are loc într-o manieră similară managementului proceselor business (BPM), un concept mai popular pe piaţa lo cală. Conceptul presupune, aşadar, auto ma tizare, preluare şi prelucrare de date pe baza unor reguli predefinite, interacţiune cu utilizatorii. Toate acestea au loc sub forma unui proces monitorizabil ce acoperă toate etapele creării unui document, începând cu definirea struc-turii documentului şi finali zând cu livrarea către client.

O astfel de abordare oferă oportunităţi noi de optimizare a fluxului documentelor şi a proceselor business din care acestea fac parte. Obţinem un conţinut inteligent şi flexibil, uşor adaptabil la schimbări conti-nue. Se reduc costuri asociate documente-lor, se îmbunătăţeşte calitatea documentelor şi, ca rezultat al celor menţionate mai sus, are loc o evoluţie a interacţiunii cu clienţii.

ITT: Ce aduce nou Infinica în domeniul managementului de documente?

B.L.: Managementul şi compoziţia docu-mentelor reprezintă două discipline diferi te dar, atenţie, complementare în cadrul ECM. Astfel încât, Infinica, o unealtă de creare a documentelor, vine să completeze tra di ţio-nalele soluţii de DMS/ECM în sensul că, în timp ce sistemele tip DMS stochează şi ţin evidenţa documentelor, jobul Infinica este să le compună, să le genereze şi să le distri-buie controlat către diverse canale de ieşire (email, imprimantă, DMS etc.).

Acest conglomerat de funcţionalităţi este în general o raritate în gama soluţiilor de acest tip, deoarece aplicaţiile similare

se axează de obicei pe anumite aspecte ale creării documentelor: în general nu acoperă toată gama de tipuri de documen-te sau nu asigură un management al ca-nalelor de ieşire. Astfel încât îndrăznesc să afirm că, pe piaţa locală, soluţia noastră este singulară din punct de vedere al funcţionalităţilor oferite.

ITT: Ce tip de companii vizaţi prin Infi-nica şi ce ne puteţi spune din experienţa de până acum pe piaţa românească?

B.L.: Infinica este o soluţie destinată do cu mentelor. Dorim să abordăm, aşadar, com panii pentru care calitatea şi cantitatea documentelor reprezintă aspecte esenţiale ale proceselor business. Mă refer în spe-cial la domeniile asigurări, utilităţi, bănci, telecomunicaţii. Însă orice companie ce do-reşte o optimizare a proceselor şi o îmbu-nătăţire a calităţii documentelor poate fi utilizatoare de Infinica.

Din păcate, pe piaţa românească, acest concept al compoziţiei documentelor şi avan tajale ce le aduce sunt puţin cunos cute. Reprezintă într-adevăr un mic segment din domeniul ECM, însă are o im por tanţă in-discutabilă în optimizarea cos tu rilor. Acest aspect este cu atât mai impor tant cu cât situaţia economică curentă cere o analiză atentă mai ales a soluţiilor cu potenţial de reducere de costuri. Soluţia noastră încearcă să depăşească era hârtiei, ce caracterizează încă piaţa românească, şi să ajute la dez-voltarea unui simţ al documentelor digitale.

ITT: Cât de adaptabilă este soluţia şi în ce măsură se pretează la furnizarea în regim SaaS?

B.L.: Infinica este o soluţie completă şi flexibilă. Adaptabilitatea este maximă deoarece conceptul de compoziţie a docu-

mentelor este croit pe procesele de business proprii clientului. În ce priveşte regimul de furnizare practicat pentru Infinca, deşi până în prezent acesta a fost pe bază de licenţe ca modalitate preferată atât de noi cât şi de clienţi, putem oferi soluţia şi în regim SaaS.

ITT: Care sunt avantajele măsurabile pentru companiile care implementează Infinica?

B.L.: Unitatea consacrată de măsură aici ar fi cea financiară, iar Infinica oferă avan-taje considerabile prin reducere de costuri.

Fiind o soluţie vizuală de compoziţie, oferă o modalitate facilă de creare a docu-mentelor, fapt ce scade considerabil timpul şi, în consecinţă, costul de implementare pentru fiecare document. În funcţie de mo dalitatea de livrare aleasă, obţinem, de ase menea, şi o minimizare a costurilor de expediere. De exemplu, expedierea docu-mentelor în format electronic, pe email, re-duce la zero costurile de livrare şi tipărire. Pentru varianta tradiţională de expediere, prin Poşta Română, aceasta din urmă oferă reduceri la preţurile de livrare dacă docu-mentele sunt selecţionate în funcţie de anu mite criterii. Deşi un amănunt oarecum banal, o astfel de oportunitate poate oferi o reducere financiară considerabilă. Iar Infi-nica asigură funcţionalităţile necesare pen-tru un astfel de câştig.

Premiul ECM pe care Infinica l-a obţinut la Viena în 2010 la categoria „soluţii cu eficienţă economică” confirmă aceste avan-taje pe care soluţia noastră le oferă şi pune în lumină acest concept promiţător al com-po ziţiei documentelor. �

Citiţi articolul integral pe IT TRENDS.ro

Compoziţia documentelor, un concept promiţătorde Elena Andreea Liţă

În cadrul conferinţei Business Productivity Solutions, organizată de Agora Group pe 17 mai la Bucureşti, am aflat despre un nou concept - compoziţia documentelor. Bogdan Laslău, Product Manager/BPM Consultant, Qualysoft Information Technology, a avut amabilitatea să ne ofere mai multe detalii despre subiect, dar şi despre avantajele Infinica, soluţia pe care

compania Qualysoft o oferă în domeniu.

Bogdan Laslău, Product Manager/BPM Consultant, Qualysoft Information Technology

www.ittrends.ro

12 Nr. 6 - Iunie 2011E V E N I M E N T

Platforma Java este o platformă complexă, care nu începe şi nu se finalizează într-un server – Java este pretutindeni. De la ser-vere şi aplicaţii pentru desktop la dispozi-tive pentru telefoane mobile, senzori wire-less, card-uri smart şi televizoare, Java este deopotrivă software de dezvoltare, cât şi platformă. 9 milioane de dezvolta-tori din toate colţurile lumii utilizează în prezent tehnologia Java.

Conferinţa s-a adresat dezvoltatorilor Java, Solutions Architect-ilor şi direc-torilor IT. Aceştia au putut afla detalii des pre noutăţile din Java EE6, Glass-

Fish Reference implementation, Develo-per Experience şi WebLogic Server. Alte subiecte importante dezbătute în cadrul conferinţei se referă la Java ME – Aplicaţii şi Servicii pentru Mobile, Java FX 2.0 – Modalităţi pentru dezvoltarea aplicaţiilor pentru clienţi şi Java ME Embedded şi SE Embedded.

Printre speakeri a fost prezent Terrence Barr, Principal Member of Technical Staff, Oracle, care a susţinut prezentarea de des-chidere, în care s-a referit la viitorul plat-formei Java şi la noutăţi privind Java EE6. De altfel, Terrence Barr a susţinut şi alte

două sesiuni de prezentări – demo, una dintre ele privind SE Embedded, iar cea de-a doua Java Embedded şi ME Embed-ded.

Andrei Cristian Niculae, Technology Pre-sales Consultant, Oracle EMEA a vorbit despre Java EE6 şi GlassFish, dar şi despre experienţa dezvoltatorilor şi servere Web-logic. Ben Pashkoff, Principal Sales Con-sultant la Oracle a avut şi el, la rândul său, doua prezentări tehnice, una intitulată Java ME – Dincolo de Smart-Phones: Aplicaţii şi Servicii pentru utilizatori dinamici, iar cealaltă, Java FX 2.0 – Modalităţi pentru dezvoltarea aplicaţiilor pentru clienţi. Nu în ultimul rând, un speaker important prezent la eveniment a fost Michael Heinrichs, Software Developer 3, Oracle. � (CF)

Oracle Java Day, know-how pentru dezvoltatorii români

CodeCamp și ITSpark au organizat în perioada 26-27 mai, în Cluj-Napoca, o conferinţă adresată atât profesioniştilor implicaţi în implementări de tehnologie Microsoft, cât şi celor cu rol decizional, ce doresc să fie la curent cu ul-

timele tehnologii din domeniul IT, să-şi îmbogăţească cunoştinţele tehnice şi care urmăresc participarea la training-uri cu adevărat eficiente, bazate pe tehnologiile disponibile astăzi.

Organizatorii au pregătit două zile în care dezvoltatorii şi profesioniştii IT au putut beneficia de 24 sesiuni tehnice, prezen-tate de 20 speakeri locali şi internaţionali. Între aceştia, 11 experţi cu titlul Microsoft Most Valuable Professional (MVP), o parte din ei fiind speakeri internaţionali (Paula Januszkiewicz, Enterprise Security MVP; Stephen Forte, Microsoft Regional Director; Ales-sandro Pilotti, IIS MVP).

Tudor Damian, co-organizator IT Câmp, a declarat: „Recunoaştem importanţa întâlnirilor „offline” ale comunităţilor IT, iar scopul pe care îl urmărim cu acest eveniment e să reunim specialişti, firme de profil şi speakeri recunoscuţi într-un singur loc. Oferim astfel un mediu propice pentru dezvoltarea personală şi profesională a fiecăruia dintre participanţi, atât prin conţinutul de calitate al se-

siunilor, cât şi prin posibilitatea interacţiunii cu alţi profesionişti de excepţie din domeniul IT.”

Conferinţa a acoperit teme de interes general, precum Hyper-V, System Center şi private cloud pentru profesionişti IT, Windows Azure şi platforme de cloud pentru dezvoltatori, securitate în tehnologia informaţiei şi multe altele. Conţinutul a fost organizat pe două track-uri paralele (pentru dezvoltatori şi profesionişti IT), adresând probleme şi nevoi specifice fiecărei audienţe.

Mihai Tătăran, co-organizator al evenimentului, ne-a confirmat faptul că audienţa a depăşit 230 de persoane, iar feed-back-ul de la participanţi a fost unul caracterizat de entuziasm. „Urmează şi ediţiile viitoare, anuale, în care vom creşte atât numărul speake-rilor, cât şi al participanţilor”, a conchis Mihai Tătăran. � (CF)

ITCamp 2011, un succes

Oracle România a organizat la Bucureşti conferinţa „Oracle Java Day”. Evenimentul a avut ca scop să demonstreze cum tehnologia Java poate îmbogăţi experienţa şi modul de lucru în cadrul companiilor.

www.ittrends.ro

13Nr. 6 - Iunie 2011

E V E N I M E N T

Aşa cum era de aşteptat, aşteptările sunt legate în foarte mare măsură de acţiunile statului, în speţă ale ministerului de resort, şi ele vizează măsuri şi proiecte de impulsionare a dezvoltării comunicaţiilor, privite deja de multă vreme ca locomotivă de dezvoltare a fenomenului IT&C nu doar în România, ci la scară mondială.

Prezent la eveniment, ministrul Valerian Vreme a declarat: „Comunicaţiile stau la baza aplicaţiilor viitorului, ale societăţii infor maţio-nale. În momentul de faţă, la nivelul MCSI, lucrăm la un proiect care are în vedere infor-matizarea instituţiilor statului, dezvoltarea de noi servicii electronice pentru populaţie, con-tinuarea dezvoltării comunicaţiilor electronice: broadband şi trecerea de la TV analogic la digi-tal, dezvoltarea industriei prin sprijinirea pro-gramelor de e-business, educaţie şi instruire în domeniul TIC şi nu în ultimul rând susţinerea programelor de cercetare-dezvoltare. Ne pro-punem ca, în curând, fiecare român să aibă o identitate şi în mediul virtual, prin implemen-tarea managementului identităţii electronice, proiect major al MCSI. Cel mai important pion este cetăţenul, căruia trebuie să-i acordăm toată atenţia şi să-i uşurăm viaţa prin intermediul tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor.”

Dincolo de proiectele şi implicarea MCSI, eve-nimentele mai importante aşteptate de jucătorii de pe piaţa telecom din România sunt legate de vânzarea acţiunilor statului la Romtelecom, un eveniment cu finalitate greu de anticipat în condiţiile persistenţei crizei economice, fuziu-nea dintre Romtelecom şi Cosmote, un plan cu şanse mari de a se întâmpla, dar şi extinderea Romtelecom în mediul online.

Discuţiile şi prezentările legate de prezenţa şi planurile altor jucători de pe piaţă au avut loc în contextul în care ANCOM a prezentat ra-portul său statistic despre piaţa comunicaţiilor la sfârşitul anului 2010. Conform raportului, numărul de utilizatori activi ai serviciilor de telefonie mobilă a crescut cu 1% în cel de-al doilea semestru din 2010 faţă de jumătatea aceluiaşi an, ajungând la 24,6 milioane.

Numărul de utilizatori prin intermediul car-telelor preplătite şi numărul abonamen telor

persoanelor juridice au înregistrat creş teri cu 2%, respectiv 0,1%, în timp ce numărul abona-mentelor încheiate de persoane fizice a scăzut cu 0,6%.

Potrivit raportului publicat de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglemen-tare în Comunicaţii (ANCOM), traficul to-tal de voce originat în reţelele de telefonie mobilă a continuat să crească, până la 26,5 miliarde de minute, însă creşterea de 4% este de aproape trei ori mai mică decât creşterea înregistrată în primul semestru al anului 2010.

Traficul de voce mediu lunar originat per cartelă SIM „activă” a ajuns la 3ore şi 01min, în timp ce numărul mediu lunar de SMS-uri trimise se menţine la aceeaşi valoare de 27 de SMS-uri. În acelaşi timp, durata medie a unui apel în reţelele de telefonie mobilă a scăzut cu 2 secunde, fiind de 2 minute şi 12 secunde.

În segmentul telefoniei fixe, în a doua jumă-tate a anului 2010 s-au înregistrat scăderi pe linie, atât ale numărului de linii (-4%), numărului de abonaţi (-4%), cât şi ale trafi cului total (-7%) şi duratei medii a unui apel de voce (-2%). Numărul de linii instalate persoanelor fizice a înregistrat o rată de scădere dublă com-parativ cu cea a numărului de linii instalate persoanelor juridice (-4%, comparativ cu -2%).

Datele ANCOM mai arată că, în a doua parte a anului 2010, serviciile de acces la internet au continuat să înregistreze creşteri, cu toate că ratele de creştere au fost inferioare celor din se-mestrul precedent. Conexiunile de acces la in-ternet la puncte mobile în bandă largă au crescut cu 21%, ajungând la 4 milioane de co nexiuni, dintre care aproape 1 milion îl reprezintă co-nexiunile prin intermediul modemurilor/car-durilor/USB (+31% în semestrul anterior).Rata de creştere de 2% a conexiunilor de ac-ces la internet la puncte fixe se situează la jumătatea ratei de creştere înregistrate în primul semestru al anului 2010, numărul

acestora ajungând la 3 milioane. În funcţie de suportul utilizat, co nexiunile prin xDSL (9%) şi cablu UTP/FTP (1%) au înregistrat creşteri, în timp ce conexiunile prin ce lelalte suporturi au înregistrat scăderi.

De asemenea, rata de penetrare a conexiu-nilor de acces la internet la puncte fixe la 100 locuitori a ajuns la 14%, în timp ce rata de pene-trare la 100 gospodării a crescut la 36,8%. După creşteri în ultimele trei perioade de raportare, conexiunile la puncte fixe instalate persoanelor juridice au scăzut cu 6% în a doua jumătate a anului 2010, comparativ cu o creştere de 3% a celor instalate persoanelor fizice.

Potrivit ANCOM, după ce în primul semes-tru al anului 2010, numărul total de abonaţi

la servicii de retransmisie a programelor au-diovizuale a scăzut, în cel de-al doilea semes-tru, numărul acestora a crescut cu 2%, până la valoarea de 5,74 de milioane. Această creştere a fost bazată în principal pe creşterea cu 5% a numărul de abonaţi prin reţele satelit (DTH), deoarece numărul de abonaţi prin reţele de ca-blu a continuat să scadă cu 1%.

Numărul de abonaţi prin tehnologie IP (IPTV) continuă să înregistreze creşteri im -portante (+135%), însă ponderea aces tora în numărul total de abonaţi la ser vicii de re-transmisie a programelor audio vizuale rămâne foarte redusă (0,5%).

Totodată, numărul de abonaţi din mediul urban la servicii de retransmisie a programelor audiovizuale prin cablu îşi continuă trendul descendent din ultimii ani, iar numărul de abonaţi din mediul rural a rămas constant.

La sfârşitul anului 2010, în România se în-registrau 2,8 milioane de abonaţi la serviciile de retransmisie a programelor audiovizuale recepţionate în format digital, în creştere cu 7% faţă de jumătatea anului. Deşi numărul total de abonaţi la servicii de retransmisie a programelor audiovizuale prin cablu a scăzut, numărul de abonaţi ai serviciilor de retrans-misie a programelor audiovizuale prin cablu în format digital a crescut cu 13% (până la 0,4 milioane). �

Stadiu de aşteptarede Bogdan Marchidanu

A 15-a ediţie a Zilei Comunicaţiilor, unul din cele mai longevive evenimente dedicate unei întregi pieţe, a stat anul acesta mai degrabă sub semnul aşteptărilor decât sub cel al unor mutări semnificative efectuate de actorii pieţei.

Rata de penetrare a conexiunilor de acces la internet la puncte fixe la 100 locuitori a ajuns la 14%. «

www.ittrends.ro


S-au anunţat înţelegeri semnate sau în curs de finalizare cu nume puternice de pe această piaţă. În plus, compania a dezvăluit faptul că soluţiile vor putea fi văzute în curând la lucru în cadrul unui Technolo gy Center. Acolo, clienţii şi partenerii vor avea acces la tehnologii, le vor putea ve-dea funcţionând şi chiar vor putea sim-ula condiţiile din propria organizaţie în prezent sau în perspectivă. Utilitatea cen-trului tehnologic va fi foarte importantă din mai multe puncte de vedere. Acesta va permite partenerilor să construiască oferte realiste şi demonstrabile în faţa clienţilor. Aceştia din urmă, la rândul lor, vor benefi-cia nu numai de date tehnice şi financiare, ci şi de un proof-of-concept tehnologic. Şi Provision va putea profita de acum încolo de acest centru, care permite o optimizare a proceselor de business şi o alocare mai eficientă a resurselor.

Până la apariţia centrului de tehnolo-gie, partenerii şi clienţii participanţi la întâlnirea din poarta Deltei au putut afla răspunsurile la nevoile lor tehnologice chiar la Provision Security Days. Acolo, ei s-au putut bucura de o serie de prezentări şi sesiuni demo care ilustrau unele dintre cele mai noi soluţii şi cele mai recente tren-duri din IT. Cei care le-au furnizat au fost chiar reprezentanţii unor companii aflate în avangarda inovaţiilor tehnologice. Reprezentanţi care le-au stat la dispoziţie şi în afara sesiunilor, în cadrul întâlnirilor one-to-one.

Patru direcţii de interes au fost cele mai importante în cadrul sesiunilor interac-

tive: securitate, reţelistică, virtualizare şi stocare. Partea de securitate a vizat soluţii privind ac cess management-ul, manage-mentul ame ninţărilor şi managementul securităţii. În ceea ce priveşte soluţiile de networking, ele s-au adresat nevoilor de management al infrastructurii reţelelor, de optimizare a lor şi de management al aplicaţiilor. În privinţa virtualizării şi a stocării, subiectele pe marginea cărora s-a discutat au fost infrastructura de stocare, managementul stocării şi virtualizare – cloud computing.

În mediul business din ziua de azi, orice nevoie specială cere o soluţie specială, personalizată, croită în funcţie de obiec-tive specifice de business, priorităţi şi bugete. Lucrurile nu puteau să rămână la stadiul de simple discursuri, slide-uri sau conversaţii şi nici nu aveau cum, la un asemenea eveniment. Dincolo de su-biectele sau titlurile pre zentărilor, ceea ce s-a putut simţi în discuţii a fost realismul. Speakerii invitaţi, dar şi auditoriul au ata-cat probleme concrete, nu s-au limitat doar la a discuta trenduri sau teorii. De exem-plu, problema bugetului. S-au prezentat soluţii pentru reducerea costurilor livrării de aplicaţii. S-au arătat căi de a inova respectând standardele şi neschimbând ra-dical infrastructurile. Toate acestea, cres-când performanţele.

Constrângerile financiare şi practicile din IT care au dus la cheltuirea a trei sferturi din bugete pentru mentenanţă minează eforturile de adaptare la noi cerinţe. Odată puse la lucru, noile tehnologii pot reduce

timpii de răspuns necesari proceselor de business, dar şi costurile. Cu ajutorul virtualizării şi al migrării către cloud, sa-tisfacerea cerinţelor devine tangibilă. Secu rity Days a fost o ocazie bună de a afla soluţii şi coduri de bune practici pentru a ajunge acolo.

Cum grăbim adoptarea noilor tehnolo-gii? Odată ajunşi în cloud, cum facem să-l securizăm?

Ce se poate face în privinţa transferului de date sensibile în siguranţă? Cum ne protejăm centrul de date? Cum răspundem nevoilor de flexibilitate şi scalabilitate? Toate acestea sunt întrebări şi nevoi reale la care publicul a putut găsi soluţii în cadrul evenimentului.

Pentru fiecare domeniu de interes, au-ditoriul a avut parte de vorbitori de cel mai înalt nivel, specialişti internaţionali, reprezentanţi ai companiilor de top. Cei in teresaţi au putut urmări sesiuni interac-tive de prezentare sau demo. Dar a existat şi posibilitatea de a participa şi la discuţii private pe teme de tehnologie cu respectivii speakeri, invitaţi din partea unor firme cu-noscute pentru inovaţiile lor, precum VM-ware, Check Point, HP Software, McAfee, Cyber-Ark, F5 Networks sau Riverbed.

Ca o concluzie, se poate spune că Pro-vision Security Days a fost locul în care companiile şi responsabilii cu IT-ul au pu-tut sta la aceeaşi masă pentru trei zile. Fie că au fost prezenţi în calitate de furnizori, parteneri sau clienţi, cu toţii au putut pro-fita de noi oportunităţi pentru a-şi satis-face nevoile de know-how, de tehnologie sau de business aşa cum le simte fiecare.

De asemenea, anunţul privind prezenţa pe segmentul de storage este unul care promite creştere şi local, şi global, ceea ce dovedeşte că Provision are simţul pieţei, că va rămâne printre companiile de IT româneşti de top şi că ne putem aştepta la noi ediţii de succes ale Provision Security Days şi pe viitor. �

Provision Security Days – întâlnire cu tehnologiade Cristian Faur

Provision a organizat la Tulcea o nouă ediţie a întâlnirii anuale a companiei cu furnizorii, partenerii şi clienţii, dedicată IT-ului. Evenimentul s-a remarcat prin trei lucruri impor-tante. În primul rând, a fost vorba de interesul crescut al participanţilor pentru noile tehnologii. Lucru vizibil printr-o prezenţă şi mai numeroasă faţă de anii trecuţi. Apoi,

s-a putut simţi determinare: toată lumea a dorit să facă business. În majoritatea discuţiilor, găsirea de noi oportunităţi şi generarea de noi lead-uri au fost temele centrale. Nu în ultimul rând, Provision a făcut, cu această ocazie, un anunţ important: firma devine şi furnizor de soluţii de storage.

www.ittrends.ro

15Nr. 6 - Iunie 2011

A D V E R T O R I A L

http://www.scop.ro

www.ittrends.ro

16 Nr. 6 - Iunie 2011C L U B

IT înseamnă schimbarede Cristian Faur

Tehnologia informaţiei a răspuns la criză prin schimbare şi prin inovaţie. Am dis-cutat despre cum se schimbă unul dintre cele mai puternice branduri româneşti

de IT - Provision, chiar cu ocazia Provision Security Days, cu Alexandru Andriescu, owner al companiei.

ITT: Deschideţi un nou capitol în istoria firmei Provision prin oferirea de soluţii de stocare date...

Alexandru Andriescu: Nu este chiar un capitol nou. Alăturarea securității in-formațiilor de stocarea și virtualizarea da-telor este destul de naturală. Uitându-ne în piaţă, toată lumea încearcă să combine acum stocarea de date cu soluţii de virtua lizare şi cu securitate. Marii jucători precum VMware sau EMC au deja în portofoliu companii, pro-duse sau colaborări cu furnizori de securitate pentru a propune soluții complete pe piață. Marea majoritate a vendorilor din portofoliul nostru deja şi-au dezvoltat soluţiile de secu-ritate pentru a putea fi folosite şi în mediul virtual. De aceea, pe viitor, probabil că se va vedea din ce în ce mai mult integrarea dintre aceste concepte. Un alt motiv este acela că şi noi dorim să ne dezvoltăm portofoliul, astfel încât să mergem către parteneri cu o soluţie completă. Acestea au fost argumentele din spatele deciziei. În principiu, este vorba de un model pe care îl au foar te puțini în mo-mentul de faţă. Vorbim de România, desigur. Noi încercăm întotdeauna să fim inovativi, să venim cu ceva nou.

ITT: Se schimbă relaţia cu partenerii tradiţionali? Cu ce veniţi nou în afară de oferta propriu-zisă?

AA: Venim şi le punem la dispoziţie partenerilor noile soluţii. Oriunde aceştia identifică nevoi de stocare, virtualizare şi securitate, de „private cloud”, vor putea pro-pune soluțiile noastre. Partenerii tra dițio nali de storage vor avea suport de plin din partea noastră şi cred că vor fi interesaţi să dezvolte afaceri suplimentare şi din zona de securi-tate date. Şi pentru furnizorii tradiţionali de securitate va fi interesant să genereze afa-

ceri din zona de virtualizare şi de stocare. Iar pentru a sprijini întregul proces, vom apela la o idee pe care o aveam de ceva vreme în plan, un Technology Center pe care îl dezvoltăm chiar în acest moment.

ITT: Ce se va întâmpla în acest centru?AA: Am plecat de la ideea de a oferi acces

mult mai rapid la soluţii combinate partene-rilor şi clienţilor. Aceştia pot să vină şi să vadă soluţia la lucru, doar apăsând pe un buton. Partenerii care nu au posibilitatea să investească în tehnologii demo şi să înveţe au, astfel, posibilitatea să vină la noi ca să testeze tehnologia sau să aducă un client şi să-i prezinte soluţiile respective. Încercăm să fim mai aproape de nevoile clientului şi să-i dăm posibilitatea să testeze fără să se piardă mult timp. În centru vom avea sală dedicată pentru virtualizare, sală dedicată pentru net-working, o sală mare în care vor fi prezentate

toate tehnologiile, un mic centru de date cu scop demonstrativ. A nu se înţelege că vom oferi servicii din acest centru, este vorba doar de un spaţiu cu scop de prezentare şi funcţie de laborator. De asemenea, intenţionăm să găzduim în acest centru şi câteva produse care să genereze trafic de date. Astfel vom putea simula condiţiile de trafic ale unui cli-ent şi vom vedea cum răspund tehnologiile pe profilul respectiv. Este foarte interesant pentru un client ca atunci când îşi alege o anumită soluţie şi o anumită tehnologie, să vadă cum va răspunde acea tehnologie în cazul unei evoluţii.

ITT: Revenind la tehnologiile de virtua-lizare si stocare de date, ce alte schimbări a presupus această direcţie în companie?

AA: Fiind o direcţie nouă, normal că a trebuit să alocăm resurse şi persoane spe-cializate pe această zonă. Avem deja discuţii

Alexandru Andriescu, President ProVision IT Group

www.ittrends.ro

17Nr. 6 - Iunie 2011

C L U B

cu mai mulţi vendori de profil, mai multe parteneriate semnate, am semnat deja un contract de distribuţie pentru Brocade, am semnat, de asemenea, cu FalconStor, cu Vi-sion Solutions pentru produsul Double Take, un produs, iarăşi, interesant. Intenţionăm să semnăm înţelegeri cu una sau două dintre cele mai mari companii care activează pe piaţă. Oricum, ca efort, a fost vorba şi despre angajarea de persoane dedicate acestei zone: product manager şi ingineri, spre exemplu.

ITT: Virtualizarea şi stocarea de date ar fi o zonă cu potenţial. Mai vedeţi şi alte posibilităţi de creştere în IT în perioada următoare?

AA: Noi intenţionăm să atingem cifre le de anul trecut. Piaţa de securitate tra diţională va creşte, probabil, odată cu piaţa, cu cel mult 2 sau 3 la sută. Partea de securitate în zona de „cloud computing”, în schimb, are un potenţial mare de creştere. Sunt încă des-tul de multe companii care privesc cu rezervă securitatea la nivel de „cloud computing” din cauza arhitecturilor diferite şi pentru că, de fapt, furnizorii de „cloud” sunt cele mai râvnite „ținte”… Recentele atacuri îndrep-tate către serviciul de e-mail Google Gmail și către rețeaua Sony PlayStation (am avut și noi o prezentare în detaliu a acestui atac la Provision Security Days) demonstrază acest lucru. Observăm o ințitiativă importantă a furnizorilor de „cloud” la nivel mondial în a investi cât mai mult în ultimele tehnologii și procese de securitate. Sperăm ca și la noi această direcție să fie urmată. În rest, depin-dem foarte mult de climatul și nivelul econo-miei româneşti.

ITT: Despre condiţiile schimbătoare din economie şi din IT s-a tot vorbit. Economia trebuie să crească, IT-ul trebuie să inoveze, să adopte concepte noi, precum infrastruc-ture-as-a-service, de exemplu. Dar o între-bare rămâne: care este acum rolul CIO-ului? Aici ce se schimbă?

AA: Menirea CIO-ului este aceea de a înţelege obiectivele de business în cadrul organizaţiei. Apoi, prin IT, el trebuie să ofere suportul necesar susținerii proceselor de business. Rolul său este poate mai impor-tant ca niciodată. El trebuie să gândească şi să regândească toate procesele de IT pentru a putea susţine afacerile companiei, să efi-cientizeze, să optimizeze, să ofere valoare practic. CIO-ul trebuie să explice board-ului că dacă se pregăteşte oferirea unui anumit serviciu către piaţă, virtualizarea ajută la

optimizarea costurilor pe acel proiect şi con-duce la dimensio narea eficientă a IT-ului.

Numai că, sigur, el va trebui să constru-iască un întreg studiu de caz, ca să demon-streze managementului rolul fundamental al IT-ul în susţinerea unei afaceri. De aseme-nea, CIO va avea o relaţie extrem de bună cu responsabilul pe probleme de securitate IT (CSO-ul) din companie. Pentru că, dacă vor-bim de securitate, este obli gatoriu ca orice soluţie adoptată să ţină seama de riscurile posibile. Dacă, până acum, totul era oare-cum sub controlul CIO-ului, inclusiv infra-structura de date, CSO-ul, sau res ponsabilul cu securitatea, trebuie să vină cu măsurile adec vate pentru protejarea şi securizarea valorilor din companie, pentru că, în cazul unor incidente de securitate cu pierderi de date, de exemplu, toată munca depusă se dovedeşte zadarnică. Este limpede, aşadar, că ambii responsabili trebuie să lucreze împreună. Unul, ca să genereze eficienţă, celălalt, ca să minimizeze riscurile. Ei merg împreună, exact cum tehnologiile merg împreună. E o alăturare naturală.

ITT: Totuşi, nu în toate culturile de afa-ceri şi nu în toate organizaţiile responsabi-lul IT deţine controlul asupra unui buget sau asupra unei decizii de cumpărare. Din experienţa dumneavoastră, se simte în ul-tima vreme tendinţa de a lua mai în serios rolul CIO-ului?

AA: Acum zece ani am fondat filiala locală ISACA România. Este vorba de o organizaţie non-profit de prestigiu care şi-a adus o contribuţie remarcabilă la creş-terea vizibilităţii CIO-ului şi CSO-ului în faţa consiliului de administraţie. Faptul că în organizaţiile normale ei sunt membri ai consiliului de administraţie al companiei şi nu subordonaţii CFO-ului, de exemplu, este un pas înainte. La noi, lucrurile sunt încă în schimbare. Atâta timp cât aceşti oameni raportează altcuiva şi nu au acces şi vizibili-tate în CA, ca să explice de ce trebuie să se întâmple anumite lucruri, le este şi le va fi foarte greu. Este şi cazul altei greşeli care se face, anume subordonarea CSO-ului în faţa CIO-ului. Responsabilul IT va avea întot-deauna tendinţa să micşoreze bugetul de se-curitate, iar responsabilul cu securitatea va fi legat de mâini şi de pi cioare. În momentul în care responsabilul cu securitatea are acces la CEO, atunci, da, el poate să expună situaţia şi lucrurile pe care le riscă organizaţia şi-şi poate face şi el datoria cu succes. Toată

lumea trebuie să înţeleagă că aceşti doi oa-meni trebuie să fie membri ai consiliului de administraţie. De asemenea, aceşti oameni trec dincolo de abilităţile tehnice, şi trebuie să dispună şi de capabilităţi manageriale. Tocmai de aceea, pentru mine rolul CIO-ului în momentul de faţă este unul foarte impor-tant, pentru că el chiar poate face diferenţa în business. Dacă vrei să eficientizezi, dacă vrei să lucrezi într-un mediu securizat, oa-menii aceştia capătă nişte răspunderi uriaşe. Da, toată lumea vrea să se îndrepte către „cloud”, spre „infrastructure-as-a-service”, spre virtualizare… dar contează enorm cum se face asta. Este bine ca CIO, CSO, CEO să apeleze la specialişti care să ajute compani-ile să migreze IT-ul de la o infrastructură IT clasică către o infrastructură IT în „cloud”.

Dacă costurile sunt ţinute sub control, dacă se aleg cele mai bune soluţii şi nu se aruncă doar cu banii pe orice fel de lucruri, şi dacă toate acestea se petrec în condiţii de maximă securitate, atunci cresc enorm şansele de succes. �

www.ittrends.ro

18 Nr. 6 - Iunie 2011e H E A L T H

Complexitate IT în administraţia publicăde Bogdan Marchidanu

Mihai Bejat, Director, Unitatea de Implementare Sisteme Informatice CNAS

IT Trends: Sistemul informatic al asigu-rărilor de sănătate este cel mai complex sistem pus în funcţiune în România până acum. Care sunt argumentele în favoarea unei asemenea afirmaţii?

Mihai Bejat: Acest sistem gravitează în jurul a trei elemente principale: codul nu meric personal al pacientului, parafa spe cialistului (medic de familie, medic specialist etc.) angajat al furnizorului de servicii medico-farmaceutice şi codul fiscal al angajatorului, cel care prin plata la fon-dul de asigurari de sănătate stabileşte cali-tatea de asigurat a cetăţeanului. Numărul de tranzacţii zilnice care se efectuează în jurul acestor trei elemente ajunge la până la 20000, cu intersecţii pe toate posibilele elemente care contribuie la agregarea da-telor între cele trei elemente principale. Asta în condiţiile în care cadrul legislativ împarte raportarea lunară pe categorii de furnizori. Principalul generator de cheltu-ieli în sistem ar fi medicul de familie. În momentul în care pacientul vine la medi-cul de familie, acesta este cel care constată stadiul biologic al pacientului şi începe procedurile: scrie o reţetă sau o recoman-dare către medicul specialist. Ca atare, medicul de familie este elementul princi-pal care stabileşte atât statusul biologic al cetăţeanului cât şi constituirea primelor cărămizi ale bazei de date a sistemului.

În plus, dpdv tehnic, aria de acoperire şi legislaţia în domeniu dau complexitatea sistemului. Să menţionăm numai faptul că aproximativ 15.000 de furnizori (din cei 26.000 în contract cu CNAS) folosesc funcţionalităţile online ale sistemului, iar aceştia prestează servicii medicale întregii populaţii a României.

ITT: Ca date numerice legate de numărul de pacienţi, numărul de medici...

MB: Sunt circa 18 milioane de asiguraţi şi până la 19,7 milioane de cetăţeni înscrişi în listele medicilor de familie. Aici in-clud sistemul public şi cele două case de sănătate dedicate. Fac aici o diferenţiere clară între asiguraţi, adică aceia care au o plată către sistem în spate şi cetăţeni, în sensul în care România este la ora actuală singurul stat din Uniunea Europeană care mai merge pe principiul solidarităţii sociale când este vorba de asigurări de sănătate. Orice cetăţean al acestei ţări, de la naştere şi până la deces, este asigurat. Doar că fiecare cetăţean trece prin diverse etape de asigurare. Până la vârsta de 18 ani sun-tem copii în cadrul familiei şi beneficiem de toate serviciile în mod gratuit. Între 18 şi 26 de ani există o completare la etapa următoare dacă cetăţeanul dovedeşte că este cuprins într-o formă sau alta de învă-ţământ şi nu obţine venituri. După aceea există etapa salarială sau de co-asigurare, şomerii, handicapaţii şi, în fine, pensionaţii de boală şi cei de vârstă.

ITT: Există un plan de instruire a me-dicilor de familie, de pildă, privind relaţio-narea cu sistemul informatic CNAS?

MB: Furnizorii de servicii medico-far-ma ceutice au primit de-a lungul timpului instruire, doar că sistemul în forma ac-tuală a fost transformat dintr-un sistem des centralizat, offline, cu servere la nivelul fiecărei case judeţene de sănătate, într-un sistem centralizat, online, care permite furni zorului care utilizează aplicaţiile puse la dispoziţie în mod gratuit de către CNAS deschiderea, prin autentificare cu cheie cu certificat calificat, direct către bază.

Furnizorul nu mai are nevoie să-şi con-stituie o bază offline, ci îşi poate actualiza baza de date online. Deocamdată, până la 1 iunie, sunt furnizori care folosesc aplicaţii de la terţi. Piaţa IT este o piaţă deschisă. Nu putem obliga noi folosirea exclusivă a aplicaţiei noastre, deoarece ea este limitată exclusiv în relaţia cu casa judeţeană. În momentul în care toţi furni-zorii se vor conecta online, cu toţii vor opera cu acest sistem centralizat. Ca să fac o comparaţie, acest sistem funcţionează în momentul de faţă aşa cum funcţionează, de pildă, Yahoo, cu diferenţa că nu oricine poate accesa nucleul bazei de date. Spre deosebire de ANAF, unde se face rapor-tarea prin semnătură electronică, la noi acel certificat calificat are două funcţii: cheia de acces în reţeaua privată şi cheia de autentificare în raport cu contractul. Spre deosebire de sistemul descentralizat, actualul sistem avertizează dacă există probleme legate de elementele constitutive ale contractului.

ITT: Dincolo de avertizări, cum poate împiedica sistemul informatic o fraudă?

MB: Să luăm cazul unui medic de fami-lie, care este avertizat că trebuie să-şi înnoiască avizul de practică. Avertizarea apare atât pe interfaţa online a medicului de familie, cât şi pe interfaţa end-user de la casa judeţeană. În momentul în care a venit raportarea, care se efectuează pen-tru luna anterioară, orice neregularităţi apărute se rezolvă, fie prin regularizarea decontărilor, fie prin intrarea furnizorului în normalitate. Regularizarea este un pro-ces necesar din pricina diverselor situaţii care pot apărea în relaţia furnizor de servicii – client.

Mihai Bejat este responsabil cu tot ceea ce înseamnă structură IT în cadrul Casei Naţionale de Sănătate. Poziţia ocupată îl face gestionarul, din punct de vedere IT, al celui mai complex sistem informatic (SIUI) lansat până acum în România. Domnia sa a discutat cu IT Trends despre com-plexitatea SIUI, dar şi despre ameninţările şi provocările induse de gestionarea lui eficientă.

www.ittrends.ro

19Nr. 6 - Iunie 2011

e H E A L T H

ITT: Dacă de la 1 iunie intervine obli-gativitatea raportărilor online, ce se va întâmpla cu zonele izolate, unde accesul online este puternic afectat sau inexistent?

MB: Din analiza efectuată de noi în întrea-ga ţară, am constatat că nu există primărie care să nu dispună de comunicaţii. Ca atare, medicul de familie din astfel de zone defavorizate, cum le numim noi, se poate duce la primărie ca să-şi facă raportarea odată pe zi, pe săptămână sau pe lună. Nu există obligativitatea ca raportarea să fie făcută zilnic. Dezavantajul este al lui. Dacă în zona respectivă nu există niciun mijloc de comunicaţii, medicului respectiv nu i se reziliază contractul de servicii. El poate face raportarea şi în format clasic. Oricum, legislaţia românească specifică în mod clar că deocamdată primează documentul scris faţă de documentul asumat electronic. La nivelul administraţiei centrale şi locale nu există o interconectare interactivă între ba-zele de date constituite de fiecare entitate publică în parte.

ITT: Unde s-a realizat deja o interconec-tare între sistemele informatice?

MB: Deocamdată exemplul clar este ANAF. Declaraţia 112 depusă acolo este în mod automat transmisă în patru sisteme informatice, printre care şi cel al CNAS.

ITT: Ministerul Administraţiei şi Inter-nelor are în lucru realizarea unei baze de date centralizate la nivel naţional. Veţi realiza interconectarea şi cu această bază de date?

MB: Noi lucrăm deja bidirecţional cu acest minister, pe bază de suporturi mag neto-optice. SIUI este însă deschis şi are constru-ite mecanisme care permit interacţiunea cu oricare din sistemele din administraţia publică existente. Aşteptăm să se pună în practică acest sistem centralizat de la Evidenţa Populaţiei, cu care intenţionăm să interacţionăm interactiv. Pentru noi este foarte important pentru că atunci când un cetăţean îşi schimbă starea (de la nou-născut, la căsătorit, divorţat, decedat etc), toate aceste informaţii se înregistrează la Starea Civilă, un serviciul subordonat direcţiei de evidenţă a populaţiei. Întârzierea constatată de noi între transmiterea datelor de la serviciul de stare civilă la direcţia de evidenţă informatizată a populaţiei este de un trimestru. Pentru noi acest lucru este dezastruos, deoarece medicii de familie, de pildă, prestează servicii în timp real.

În atari condiţii, întârzierile de un trimes-tru reprezintă în mod clar o defavorizare a prestatorilor de servicii din sistemul sanitar.

ITT: Câţi furnizori de servicii sunt agregaţi în SIUI?

MB: În momentul de faţă sunt circa 26.000 de furnizori în contract cu casele judeţene. De reţinut aici este faptul că numărul celor care sunt legaţi de sistem este mult mai mare. Asta se întâmplă din diverse motive. Există, de pildă, cabinete asociate de medicină de familie, unde pe un singur contract funcţionează trei medici. La spitale, raportarea se face pe codul fiscal al spitalului. În laboratoare la fel. Cert este că sunt între 50.000 şi 60.000 de actori care activează sistemul în timp real. Aici includ şi farmaciile.

ITT: Când se va realiza interoperabili-tatea dintre SIUI şi alte sisteme izolate, cum ar fi cele imagistice, realizate deja la unele instituţii prestatoare de servicii medicale?

MB: SIUI reprezintă temelia sistemului in-formatic al asigurărilor sociale de sănătate. Conform viziunii Ministerului Sănătăţii şi a Casei Naţionale de Sănătate, în jurul acestui nucleu, numit SIUI, vor gravita şi alte sis-teme, fie dezvoltate prin viziunea CNAS, fie sisteme terţe. De exemplu, cardul naţional de asigurări de sănătate are nevoie din SIUI cel puţin de codul numeric personal şi de prescriptori. Prescripţia electronică are ne-voie de CNP, de codul parafă al prescrip-torului şi de codul fiscal al farmaciei care se află în relaţie contractuală cu CNAS. Fişa electronică a pacientului, unde ne legăm de elementele pe care le pot pune la dispoziţie actorii din sistem, este deocamdată doar un proiect pentru anul viitor. Aici se va con-stitui informaţia pentru fiecare pacient din mai multe locuri: din spitale, de la medi-cul de familie etc. Prescripţia electronică şi fişa electronică a pacientului nu vor putea exista fără cardul de sănătate. Acest card reprezintă garanţia că informaţiile despre pacient şi prescriptor se regăsesc în baza de date SIUI, care reprezintă cadrul ju-ridic şi economic al actului medical. Până la sfârşitul anului intenţionăm să punem în practică cardul naţional de sănătate. În paralel cu acesta încercăm să constituim cadrul tehnic pentru prescripţia electronică, iar în a doua jumătate a anului următor vom putea discuta despre fişa electronică a pacientului.

ITT: Beneficiarul final, cetăţeanul, cum îşi va încărca datele pe card?

MB: Iniţial, pe card vor fi încărcate câteva elemente de bază ale cetăţeanului: nume, prenume, cod numeric personal (CNP / cod de asigurat) şi, eventual, un status de bază al lui. Aceste date sunt constituite din SIUI. Pe măsură ce cetăţeanul se prezintă la me-dicul de familie cu cardul de sănătate, are loc actualizarea datelor.

ITT: Asta înseamnă că medicii de familie vor fi înzestraţi cu dispozitive speciale...

MB: Toţi furnizorii vor beneficia de ele-mente de citire a datelor de pe carduri. Vreau să specific că nu vor exista obli ga-tivităţi privind achiziţionarea acestor dis-pozitive. Şi asta pentru că acest cititor este doar un dispozitiv simplu, de preluare a unor informaţii din creierul SIUI. Mai mult, odată încărcat cu date, acest card va putea fi folosit în întreg spaţiul Uniunii Euro-pene, deoarece SIUI a fost realizat în con-formitate cu specificaţiile europene.

ITT: Cât de protejat este sistemul?MB: Vulnerabilitatea sistemului e dată

de două elemente: elementul interior şi cel exterior. Cel mai periculos este elementul interior. Ei bine, în cadrul SIUI, monitoriza-rea este extrem de eficientă. Dacă cineva din interior, de pildă, descarcă pe suport magento-optic date, se înregistrează toate elementele: adresa MAC a calculatorului, user-ul, parola, dispozitivul care a fost fo-losit, indiferent că e vorba de un memory stick, un CD sau altceva. Odată cu cardul naţional de sănătate, se generează un cer-tificat calificat recunoscut intern în sistem pentru fiecare utilizator definit cu rolul lui specific în sistem. Un medic de familie care se va conecta, de pildă, în altă parte decât ar trebui, va fi imediat avertizat şi respins de către sistem. În plus, multe din funcţiile obişnuite ale unui computer, cum ar fi print screen, sunt dezactivate de către sistem. Cât priveşte tentativele de infracţiune din exterior, orice infractor potenţial, ca să ajungă la SIUI, ar trebui să treacă mai întâi de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Cred că nu mai e nevoie de a adăuga alte comentarii.

ITT: Şi în privinţa protecţiei datelor în caz de dezastre?

MB: Dispunem de trei metode de back-up: centrul de disaster recovery, care este la Braşov, o unitate de bandă cu back-up săptămânal, şi back-up online. �

www.ittrends.ro

20 Nr. 6 - Iunie 2011A N A L I Z Ã

Deşi puternic afectată de condiţiile economice adverse din 2009 şi 2010, industria TI&C românească a trecut prin perioada de recesiune mai bine

decât multe alte zone ale economiei.

Cifra de afaceri totală a celor trei sectoare: Software şi servicii, Telecomunicaţii şi Hard-ware şi electronică a scăzut în 2009 cu 8,8%, dar a urcat cu 6% în 2010 la o valoare de 8,82 mld.euro, cu doar 3,3% mai mică decât în anul de referinţă 2008. Producţia/ serviciile vândute au avut o traiectorie asemănătoare, iar exporturile TI&C au evoluat ascendent pe întreaga perioadă, acumulând un avans cu cca 45%, mult superior altor sectoare ale economiei şi comparabil doar cu cel din in-dustria auto.

Pe ansamblu, bilanţul pare neaşteptat de pozitiv pentru o perioadă de recesiune atât de severă, dar, la o analiză de detaliu, tre-buie notate traiectorii diferite şi decalaje considerabile în evoluţia sectoarelor TI&C. Creşterile au fost date aproape în întregime de fabricaţia de hardware şi electronică (+67%), propulsată de exporturi şi dominată de platforma Nokia care a ajuns să reprezinte două treimi din producţia totală. In schimb, sectoarele de servicii au evoluat negativ, fiind influenţate mai puternic de contracţia pieţei interne. Telecomunicaţiile au scăzut cu 23% în cei doi ani şi continuă descendent şi la începutul acestui an, în timp ce sectorul software şi servicii a regresat cu 13% în 2009, dar a recuperat o parte din pierdere pe parcursul lui 2010.

Sectorul telecomunicaţii, care depinde cel mai mult de consumul intern, a fost şi cel mai puternic afectat de criză. Cifra de afa-ceri a sectorului a scăzut cu -14% în 2009 (la 4,42 mld. euro) şi cu încă -10% în 2010 (la 3,97 mld. euro), iar producţia vândută a în-registrat o scădere asemănătoare, ajungând la nivelul de 3,68 mld. euro, în condiţiile unui declin al veniturilor din telefonie fixă şi mobilă şi din cablu TV analogic, necompen-sat de avansul segmentelor Internet broad-band şi TV digital. In doi ani sectorul telecom a pierdut 1,1 mld.euro (-23%), din care cca

850 mil.euro reprezintă reducerile insumate ale primelor trei companii (Orange, Vodafone şi Romtelecom).

Cifra de afaceri a sectorului software şi servicii TI a scăzut în 2009 cu 12,8% la 2,19 mld. euro, dar a urcat cu 9,3% la 2,39 mld.euro în 2010. Contracţia din 2009 a fost mai puţin severă decât în estimarea din analiza noastră anterioară, iar revenirea a început mai devreme decât în alte zone ale economiei. Cu toate acestea, şocul resimţit în primul an de criză de majoritatea companiilor de software şi servicii a fost deosebit de pu-ternic, mai ales că a survenit după opt ani de creşteri continue ale sectorului cu rate anuale depăşind 20%

Evoluţia sectorului arată reducerea din 2009 a consumului intern de produse şi ser-vicii TI atât în întreprinderi cât şi în sectorul public, asociată cu o stagnare a cererii pe pieţele externe, şi urmată în 2010 de stabi-lizarea pieţei interne în paralel cu reluarea creşterii exporturilor (+11%).

Cumulată pe cei doi ani de criză, pierderea sectorului la cifra de afaceri este de doar 5% (cca 120 mil. euro), iar reducerea valo-rii adăugate brute este mai mică decât cea a PIB-ului exprimat în euro.

Sectorul hardware şi electronică a fost singurul care a evoluat ascendent pe întrega perioadă a crizei, cu creşteri de 16% în 2009 şi 43% în 2010. Reducerea consumului in-

Fără aparate de menţinere a vieţii (încă)de Mircea Vuici, analist IT, ITC

Cifra de afaceri a sectoarelor TI&C 2008-2010 (mil.euro)5.136

2.1881.7161.473

2510

4.416

2.391 2.454

3.975

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

Telecomunica ii Software i servicii Hardware

2008 2009 2010

Personal TI&C 2008-2010 (mii angaja i)

49,854,3

20

45,9 43,1

16,1

55,5

16,4

56,6

0

30

60

Telecomunica ii Software i servicii Hardware

2008 2009 2010

Exportul sectoarelor TI&C 2008-2010 (mil.euro)

784

1.578

650

2.030

730

2.990

640623 640

0

1000

2000

3000

Servici i Telecom Software si servicii Hardware

2008 2009 2010

www.ittrends.ro

21Nr. 6 - Iunie 2011

A N A L I Z Ã

tern la aproape jumătate a afectat mai mult producătorii locali, în special retailerii-asam-blatori de calculatoare, care au cunoscut un declin dramatic soldat cu insolvenţe şi fali-mente. Unităţile de producţie ale companiilor străine au întâmpinat dificultăţi în 2009, dar au avansat puternic în 2010, o dată cu reve-nirea comenzilor externe. Contribuţia cea mai importantă a avut-o platforma Nokia de la Jucu/Cluj care a adăugat in doi ani peste un miliard de euro la cifra de afaceri a sec-torului. Producţia de la Nokia a compensat în 2009 scăderea din restul sectorului şi a ac-celerat creşterea în 2010.

Valoarea adăugată şi contribuţia la PIB Valoarea adăugată brută realizată de cele trei sectoare (contribuţia la PIB) a coborât cu 15%, de la 3,79 mld. euro în 2008 la 3,23 mld.euro în 2010. Scăderea a fost provocată de ser vicii, mai ales de telecomunicaţii (-22%) şi nu a putut fi compensată de sectorul hard-ware unde, deşi în creştere, valoa rea adău-gată se menţine la un nivel coborât.

Contribuţia industriei TI&C la PIB (pon-derea în totalul valorii adăugate brute pe în-treaga economie) s-a situat la cca 3% în 2010, cu o zecime de punct procentual mai puţin decât în 2008. Aportul telecomunicaţiilor s-a diminuat 1,80%, continuând tendinţa din anii anteriori crizei, în timp ce contribuţia din software şi servicii (0,93%) şi hardware (0,276%) a crescut uşor.

O imagine sugestivă asupra efectelor rece-siunii asupra industriei TI&C este dată de

statistica firmelor care au intrat în insolvenţă sau faliment, în dizolvare voluntară şi lichi-dare, sau si-au întrerupt temporar activita-tea. La sfârşitul lui 2009, cca 3.140 de firme TI&C se aflau într-una din aceste situaţii, iar un an mai târziu, în 2010, numărul se mărise la 4.870, din care 3.900 activau în sectorul software şi servicii. Majoritatea sunt firme mici şi foarte mici dar există şi exemple de companii importante cum ar fi K-Tech Elec-tronics, Flamingo Computers, DTH Television Group sau CCC Blue Telecom.

Comerţul exterior TI&C Exporturile TI&C s-au menţinut pe un curs ascendent pe toată perioada recesiunii (+45%), iar soldul negativ al balanţei comer-ciale s-a diminuat (-46%) în raport cu anul de referinţă 2008. Performanţa se datorează mai ales sectorului hardware şi electronică, unde exportul a avansat cu 29% în 2009 (an de regres general al exporturilor României) şi cu încă 48% în 2010 atingând un nivel apropiat de 3 mld. euro. În 2009 creşterile au provenit exclusiv de la Nokia, care a de-venit al doilea mare exportator al României, dar în 2010 au contribuit şi celelalte unităţi de producţie ale companiilor străine, unde au fost reluate comenzile externe. Ponderea sectorului in totalul exporturilor româneşti de bunuri a urcat la 8%.

În software şi servicii exporturile au stag-nat în 2009 şi au revenit în 2010 la o creştere mai viguroasă (+11%), generată atât de cen-trele de servicii şi de dezvoltare software

ale multinaţionalelor, cât şi de vânzările de soluţii software şi contractele externe ale companiilor locale.

În tabloul general al celor doi ani de criză, una din cele mai grave căderi este cea înregistrată la capitolul investiţii străine di-recte. Fluxul net ISD în România a scăzut în 2010 la un sfert din valoarea anului de maxim 2008, iar ponderea TI&C în stocul to-tal ISD a continuat să se diminueze (7,9%).

În hardware şi electronică majoritatea planurilor de investiţii despre se vorbea în 2008 au fost amânate, iar lista noilor obiec-tive din 2009 şi 2010 este scurtă şi conţine mai ales continuări ale investiţiilor începute anterior şi dezvoltarea capacităţilor existente. În schimb, în software şi servicii interesul companii străine s-a menţinut ridicat şi s-a materializat atât prin deschiderea de noi cen-tre R&D şi de servicii, cât şi prin extinderea celor existente şi continuarea recrutărilor de personal.

Piaţa totală M&A a cunoscut doi ani de scădere la nivelul întregii economii, dar în telecomunicaţii şi în distribuţia şi retailul TI&C s-a înregistrat un nivel al tranzacţiilor comparabil cu cel din anii anteriori, în condiţiile în care recesiunea a condus la o intensificare a concurenţei şi a eforturilor de consolidare. Majoritatea achiziţiilor au avut ca obiect firme aflate în dificultate, cu pierderi si datorii acumulate mari, sau intrate deja în stadiul de insolvenţă, iar cumpărătorii cei mai activi au fost Romtelecom, RCS&RDS, Cosmote şi Asesoft.

În software şi servicii cele mai multe din tranzacţii au fost de tipul achiziţiilor stra-tegice având drept cumpărători companii IT străine, în timp ce fondurile de investiţii s-au implicat mai puţin.

Fondurile structurale s-au dovedit a fi o sursă deloc neglijabilă de venituri pentru firmele TI, compensând parţial reducerea cere rii interne. Programele operaţionale POS CCE (cu axa 3 dedicată TI&C), POS DRU, POR, POS DCA, etc. generează numeroase proiecte care au o componentă TI consistentă şi prevăd achiziţii de hardware, software şi servicii. Se poate estima că veniturile com-paniilor TI au inclus în 2010 peste 100 mil. euro proveniţi din proiectele finanţate din fonduri europene şi că în 2011 această sumă se va ridica la peste 250 mil.euro. �

Materialul integral poate fi citit pe www.ittrends.ro.

Distribu ia pe regiuni. Cifra de afaceri, mil.euro (2010)

203

1.573

14723441 59105133143 190

48 23773

1.830

130

0

500

1000

1500

Nord-Vest Bucuresti Vest Centru Sud Nord-Est Sud-Est Sud-Vest

Software si Servicii

Hardware

Numar firme TI&C in diferite stadii ale incetarii de activitate (2010)

10 11 41 94314

81

721

77 68 116

518

dizolvare, lichidare insolventa, faliment, legea85/2006

radiata ( in urma dizolvarii,lichidarii , falimentului)

intrerupere temporara deactiv itate

2822Hardware Software & Servic ii Telecomunica ii

www.ittrends.ro

22 Nr. 6 - Iunie 2011S O L U Ţ I I

Reiau foarte pe scurt evenimentele legate de cloud apărute în ultimele 30 de zile, în ordinea în care acestea au avut loc. Sony Playstation Network a fost vizitată de hackeri şi nu a funcţionat mai mult de 3 săptămâni. Amazon.com suferă o avarie majoră ce afectează utilizatorii platformei inclusiv site-uri cunoscute ca Foursquare ce durează mai mult de 72 de ore. Apoi, o parte a utilizatorilor Micro-soft BPOS sunt afectaţi de o întrerupere a serviciilor livrate urmată de o întârzi-ere a livrării mesajelor de email găzduite de acestea. Ca triunghiul să fie complet, Google Blogger suferă o avarie care face platforma indisponibilă pentru mai mult de 48 de ore. Doar cu o lună în urmă VM-Ware (un nume mai puţin cunoscut, însă furnizorul celei mai importante soluţii de cloud pentru virtualizare de platforme) a suferit la rând două avarii în interval de câteva zile.

Stau să mă întreb câţi utilizatori sau companii îşi permit ca documentele la care au lucrat ieri să nu fie disponibile astăzi, să nu poată comunica prin email cu partene-rii de afaceri sau cel mai grav că soluţiile de tip ERP sau CRM de conducere a aface-rii să nu fie disponibile mai mult de 48 de ore. Probabil că scenariile de mai sus re-prezintă coşmarul pentru majoritatea utili-zatorilor şi companiilor responsabile.

Vorbim de companii cu nume grele în industrie, ce se întâmplă totuşi? Deşi dis pun uneori de o putere financiară capa bi lă să genereze investiţii impor-tante şi să atragă cei mai buni specialişti, aces tea nu sunt infailibile!

Care este cauza principală a evenimentelor legate de securitate?Ştiţi abordarea: există două veşti, una bună şi una rea. Cu care vreţi să încep? Vestea bună cu care voi începe este că realist vorbind datele tale în general nu interesează pe nimeni. Vestea rea este că acum fiind stocate alături de datele altor milioane de utilizatori, încep să fie intere-sante!

Până acum datele tale personale sau ale companiei, stocate local pentru tine sau distribuite - în multe locuri - din punct de vedere al unui eventual atacator, necesi-tau un efort mult prea mare comparativ cu beneficiul obţinut pentru a deveni o ţintă interesantă pentru hackerii foarte bine pregătiţi şi organizaţi - vezi grupul anony-mous, care a atacat serverele Sony.

Marea schimbare este că soluţiile în cloud atrag ca un magnet persoanele rău intenţionate, care acum găsesc într-un singur loc datele personale ale mai multor utilizatori, uneori de ordinul milioanelor, date ce pot fi foarte interesante în a fi ex-ploatate în scop financiar.

Care este cauza principală a avariilor?Un prim răspuns şi un lucru mai greu de remarcat pentru utilizatori este complexi-tatea. Cu cât gestionezi un număr mai mare de utilizatori sau stochezi o capacitate mai mare de date cu atât soluţia folosită este mai complexă, iar gradul de speciali zare creşte. Cu atât riscul să se petreacă ceva în afara controlului propriu este mai mare. Gestionarea unei soluţii de 10, 100, 1000 de utilizatori este la îndemâna unei per-

soane cu cunoştinţe tehnice medii, însă gestiona rea unei soluţii de câteva ori mai complexe este doar la îndemâna unor spe-cialişti extrem de bine pregătiţi iar riscul apariţiei unor probleme neaşteptate creşte.

ConcluziiCele două cauze majore a întreruperilor reprezintă doar o parte a lucrurilor care pot merge prost şi care pot duce la indis-ponibilitate.

Nu e deloc momentul ca cineva să se grăbească să adopte exclusiv soluţiile în cloud înainte ca cei mai importanţi pro-videri să înveţe să asigure disponibilitatea necesară funcţionării neîntrerupte a aces-tora. În afara acestor companii, accesul la serviciile în cloud depinde suplimentar de furnizorul de servicii de comunicaţii, iar dependenţa este atât la platformă cât şi la utilizator.

Dependenţa de toţi aceşti factori consti-tuie cel mai important argument împotriva unei strategii de migrare exclusivă în cloud a datelor sau aplicaţiilor proprii. Dacă acce-sul la datele sau la aplicaţiile tale contează ai nevoie de o strategie hibridă, mixtă, în care să stochezi datele şi aplicaţiile atât lo-cal cât şi în cloud. În cazul în care operarea locală nu este posibilă, lucrezi în cloud. Dacă ai conexiune Internet sau soluţia în cloud sugera o avarie, poţi opera fără pro-bleme local. Astfel disponibiltatea ta creşte şi beneficiezi de avantajele ambelor lumi. �

Luna de miere a soluţiilor în Cloud s-a terminat mult înainte să înceapăde Bogdan Tudor

Ultimele evenimente de avarie apărute în cloud readuc cu picioarele pe pământ analizele şi analiştii ce avansau procente irealiste de adopţie a acestora pentru utilizatori sau companii, clatină serios piedestalul pe care acestea se aflau expuse şi repoziţionează abordarea în direcţia soluţiilor hibride ce combină atât soluţiile şi serviciile locale cât şi

cele găzduite la distanţă.

Bogdan Tudor,Founder&CEO Class IT

www.ittrends.ro

23Nr. 6 - Iunie 2011

S O L U Ţ I I

Comunicarea în business se schimbă. Tot mai mulţi oameni petrec tot mai mult timp trimiţând mesaje tot mai mari. Cu explo-zia utilizării device-urilor mobile, toate acestea se întâmplă non-stop. Pentru oa-menii de IT, provocarea cea mai mare este să furnizeze căsuţe de e-mail tot mai mari, care să găzduiască avalanşa de informaţii fără a afecta productivitatea utilizatorilor.

Microsoft a ţinut cont de aceste provocări când a dezvoltat Exchange 2010 şi a venit cu:

1 Productivitate crescută pentru utili-zatorul din mediul business prin eli-

mi narea fişierelor *.pst, care a dus la re-nun ţarea la arhivele de pe desktops şi a re dus din povara administrării de pe ume-rii utilizatorilor;

2 Performanţe îmbunătăţite prin noi modele Input/Output care reduc ce rin-

ţele IOPS cu 85%

3 Disponibilitate de capacitate de sto-care la preţuri mai mici şi capacităţi de

replicare implicite pentru stocarea ataşată direct.

HP estimează că peste o treime din organizaţiile de IT plănuiesc să facă un upgrade la Exchange 2010 în următorul an, pentru a putea beneficia de aceste inovaţii. Dar sistemele de mesagerie nu sunt simple şi trebuie să luaţi multe de-cizii cu impact asupra nivelurilor servi-ciilor. Astfel, câteva întrebări trebuie să primească răspunsuri:� Cum configuraţi serverul?� Ce tehnologie de stocare folosiţi?

� Câtă lăţime de bandă este suficientă?� Virtualizaţi sau nu?

HP E5000 Messaging System răspunde tuturor întrebărilor de mai sus şi chiar face un pas mai departe, punând la dis-poziţia clienţilor o soluţie plug-and-play avantajoasă financiar şi simplă.

Cu peste 25 de ani de experienţă în co-laborare şi furnizare de peste 19 milioane de conturi de Exchange, HP şi Microsoft şi-au unit forţele pentru a veni cu o nouă generaţie de sisteme de mesagerie tip ap-pliance, construite pe hardware HP dedi-cat, care rulează Exchange 2010 şi conţine implicit cele mai bune practici în domeniu.

Puteţi alege dintre unităţi de stoc singu-lare, predimensionate şi preconfigurate

pentru a reduce timpii de planificare şi deployment. Acceleraţi implementarea cu noul instrument HP Quick Deployment implicit, care validează configurarea şi permisiunile de Active Directory, pentru a putea începe lucrul mai rapid.

Asiguraţi-vă performanţa şi nivelurile de de disponibilitate ale serviciilor pe termen lung prin codurile de bune practici create şi definite în cooperare şi incluse în produs. Software-ul de management integrat de la hardware la aplicaţie, împreună cu trei ani de garanţie şi suport pentru întreaga soluţie simplifică sarcinile repetitive de mentenanţă.

Măriţi capacitatea şi dimensiunea mail-box-ului cu uşurinţă, cu ajutorul upgrade-urilor de capacitate opţionale. Veniţi cu aparatură adiţională pentru a vă mări mediul de la 500 la 15.000 de căsuţe de e-mail şi lăsaţi-l pe E5000 să controleze încărcarea automatizat. Scalaţi dinamic on-line fără niciun impact asupra utiliza-torului. �

Să simplificăm mesageria optimizată pentru businessde Cristian Faur

...cu sistemul HP E5000 pentru Microsoft Exchange

Iată cea mai simplă metodă de a optimiza upgrade-urile de Exchange 2010 pe primul sistem din industrie preconfigurat, pretestat special în acest scop şi cu suport din partea celor mai experimentaţi lideri din domeniul mesageriei – HP şi Microsoft.

Totul începe aici: HP şi Microsoft

Planificare simplificată. Deployment simplificat.

Scalaţi după nevoi

Optimizaţi operaţiunile din mers

Soluţia HP este disponibilă în România încă de la începutul anului 2011.

www.ittrends.ro


Agora Group a organizat pe 27 mai, la Hotel Intercontinental din Bucureşti, conferinţa cu tema „Data Centers and IT Infrastructure Management”.

Influenţate de tendinţe globale precum creşterea accelerată a universului digital, concomitent cu necesitatea de a reduce emisiile de carbon, centrele de date devin tot mai dense, implicând un management activ al infrastructurii fizice. În plus, la aceste tendinţe se adaugă cerinţe specifice, precum cloud computing sau necesitatea de a îndeplini cerinţele de business.

„De multe ori există tendinţa de a de-fini un centru de date ca un spaţiu în care rezidă servere şi dispozitive de stocare; de fapt, vorbim şi despre instalaţii elec-trice, echipamente mecanice, de securitate şi comunicaţii”, a afirmat Eduard Bodor, Data Center BDM for Central Europe, APC by Schneider Electric. „Managementul infra structurii fizice în centre de date este o necesitate, nu un moft. Managerii de

centre de date au nevoie de acces la toate sistemele interdependente - clădire, came-ra echipamentelor IT, securitate, alimenta-re - care au efect asupra disponibilităţii şi eficienţei. InfraStruXure reprezintă soluţia interconectată de care aceştia au nevoie, realizând conexiunile necesare între mana -gementul clădirii, al camerei echipamen-telor IT, al securităţii şi al alimentării”.

InfraStruXure Central, platforma de ma-nagement centralizat de la APC by Schnei-der Electric, le oferă companiilor o modali-tate eficientă de a-şi monitoriza întreaga in frastructură fizică, indiferent de furni-zor, la nivel de alimentare, răcire, securi-tate şi me diu. Monitorizarea în timp real, graficele şi rapoartele definite de utilizator, alertele in stantanee în caz de avarie şi in-formarea per soanei capabile de a lua o de-cizie, permit evaluarea şi rezolvarea rapidă a evenimentelor critice asociate infrastruc-turii, care pot afec ta ireversibil disponibili-tatea sistemului IT.

Portofoliul vast de tehnologii de stocare al Fujitsu, care include seria de produse ETER-NUS şi NetApp, reprezintă o componentă importantă a conceptului Fujitsu Dynamic Infrastructures de soluţii şi centre de date fiabile. NetApp oferă unul dintre cele mai bune portofolii din industrie pentru a oferi baza unei infrastructuri IT flexibile şi efi-ciente, care în viitor va fi indispensabilă oricărei afaceri. Pornind de la aceste premise, Daniel Tănase, Technology Sales Consultant, Fujitsu, a vorbit despre creşterea eficienţei centrelor de date cu Fujitsu şi NetApp.

Prin parteneriatul cu NetApp, Fujitsu furnizează produse şi soluţii complete de

stocare, împreună cu service şi suport, pentru a ajuta clienţii să accelereze trans-ferul către o infrastructură IT comună, integrată şi flexibilă.

Pe măsură ce tehnologiile mobile şi de cloud computing câştigă tot mai mulţi adepţi, lumea se transformă într-un mediu perma-nent conectat. Clienţii şi cetăţenii aşteaptă răspunsuri imediate sau în doar câteva secunde, nemaifiind dispuşi să aştepte zile sau săptămâni întregi. Dragoș Cărare, Se-nior Systems Consulting - Business Critical Sytems, HP România, a prezentat conceptul „Instant-On Enterprise”, viziunea HP pen-

Inovaţie pentru infrastructuri ITde Elena Andreea Liþã

Eduard Bodor, Data Center BDM for Central Europe, APC by Schneider Electric

Daniel Tănase, Technology Sales Consultant, Fujitsu

www.ittrends.ro

25Nr. 6 - Iunie 2011

E V E N I M E N T

tru infrastructuri IT de generaţie următoare, ce presupune includerea tehnologiei în toate iniţiativele companiilor sau instituţiilor, ast-fel să le pregătească pentru a răspunde mai bine aşteptărilor.

Cu ajutorul unor pachete integrate de servicii şi soluţii, HP ajută companiile să reinventeze modul în care utilizează tehno-logia pentru a oferi valoare adăugată pe tot parcursul proceselor care se desfăşoară în activitatea acestora. Oferta HP include serviciile de implementare, dispozitivele mobile necesare pentru acces, precum şi centrele de date globale necesare pentru a susţine un timp de răspuns imediat.

Parteneriatul dintre Bull şi EMC datează din 1993. În cadrul prezentării comune BULL România – EMC România, Tudor Pop, Ionix Consultant, a prezentat familia de soluţii EMC Ionix, punând accent pe managementul serviciilor şi infrastructurii dintr-o singură consolă.

Soluţia EMC Ionix for IT Operation In-telligence automatizează monitorizarea serviciilor şi infrastructurii, analiza şi ra-portarea în medii fizice şi virtuale. În mo-mentul apariţiei unui incident, analize auto mate, bazate pe modele, permit alo-carea imediată a persoanei potrivite pentru a remedia respectiva problemă. Această fa-cilitate permite restaurarea mult mai rapidă decât înainte a serviciilor şi proceselor de business, crescând în acelaşi timp eficienţa operaţională. În acest fel se înţelege mai bine care este impactul problemelor IT asu-pra business-ului, se pot unifica şi con-solida monitorizarea şi managementul, şi se poate extinde analiza cauzei sursă către medii VMware, Microsoft şi F5, reducând în acelaşi timp costurile monitorizării IT cu până la 70 de procente.

Începând din 2010, IBM România a in-trat pe piaţa serviciilor de Data Center, adresându-se atât clienţilor din segmen-tul Mid-Market cât şi celor din Enter-prise. Data Center-ul operat de IBM se află în nordul Bucureştiului, într-o clădire proiectată specific, spaţiul disponibil pen-tru echipamente IT fiind de 1060 m2, cu posibilităţi de extindere. Data Center-ul a

fost proiectat şi construit în conformitate cu cele mai înalte standarde din industrie: TIA-942 Tier 3 şi Uptime Institute, astfel asigurând o disponibilitate de 99.982% într-un an.

„Esenţa este simplă. Suntem una dintre puţinele companii care deţin într-adevăr un Data Center, care este şi cel mai mare din România şi din regiune. De asemenea, este Data Center-ul cu disponibilitatea cea mai

mare. Asta îl face spectaculos, la fel cum îl fac şi toate investiţiile care s-au făcut în asigurarea redundanţei tuturor sistemelor infrastructurii critice - electroalimentare, aer condiţionat, asigurarea umidităţii şi a securităţii”, a afirmat Mihai Petrov, Data Center Operations Manager, IBM România.

Cristian Bucur, Consultant Power, Power Back-up Services, a vorbit despre rolul consultantului în achiziţia de echipamente de electroalimentare. „Sunt foarte multe persoane care se pricep la IT, dar electro-alimentarea este oarecum la graniţa din-tre IT şi problemele electrice. Mai mult decât atât, electroalimentarea este ca un puzzle, de multe ori existând diferenţe între specificaţii şi performanţe. În acest caz, un consultant vă poate oferi garanţia că aţi cumpărat exact produsul care vi se prezintă”, susţine Cristian Bucur.

În finalul conferinţei, Florian Bucă, Manager Advanced Services, Class IT, a prezentat o serie de soluţii pentru con-tinuitarea şi disponibilitatea afacerii. „Me rită să vă asumaţi riscul întreruperii activităţii din cauza unui dezastru, în condiţiile în care puteţi elimina acest risc printr-un cost bugetat? Class IT este un integrator neutru de soluţii, cunoaştem toţi jucătorii de pe piaţă, lucrăm cu toţi furnizorii, le cunoaştem şi calităţile şi de-fectele, şi atunci putem face propunerea cea mai bună”. �

Dragoș Cărare, Senior Systems Consulting - Business Critical Sytems, HP România

Tudor Pop, Ionix Consultant

Mihai Petrov, Data Center Operations Manager, IBM România

Cristian Bucur, Consultant Power, Power Back-up Services

Florian Bucă, Manager Advanced Services, Class IT

www.ittrends.ro

26 Nr. 6 - Iunie 2011O P I N I I

eGuvernarea, OpenID și telefonul

Vorbim despre eGuvernare de zeci de ani și până acum nu s-a făcut cu mult mai mult decât ar fi putut face o echipă de liceeni de la Liceul de Informatică, ca proiect de sfârșit de an. Suntem pe locurile fruntașe la viteza de acces la

Internet, zeci de mii de români rup net-ul descoperindu-și peste noapte veleitățile literar-artistice, blogurile răsar peste noapte mai dihai decât ceapa și roșiile pe brazdele offline, că alea online din FarmVille dau pe-afară de recolte mănoase și vaci virtuale grase și lăptoase. Tot avem un avantaj, castraveții virtuali suntem siguri că n-au eColi, poate doar vreun virus informatic dar n-a murit nimeni din asta, unii chiar au făcut avere.

Cu toate acestea, nu poți face o cerere pe net, nu poți vedea ce impozite ai de plătit, nu poți obține un document din fotoliul de acasă, trebuie musai să pleci de la serviciu în timpul programu-lui, participând la crearea unei atmosfere parcă destinate unei execuții prin gazare pe termen lung și îngroșând tradiționalele cozi la orice ghișeu.

Apropo de taxa de poluare, domnu’ Borbely, am văzut că vreți să finanțați achiziționarea de mașini electrice cu 6 vouchere. Nu-i rău, dar nu credeți că ar fi mai logic să finanțați chiar și cu 8 vouchere înlocuirea taxiurilor din marile orașe cu mașini elec-trice? Că eficiența maximă a banului cheltuit (pentru mediu) ar fi să înlocuiesc de pe străzi o mașină care-mi scoate fum pe țeavă 16 ore pe zi, nu mașinile de fițe ale pițipoancei vreunui fotbalist, care merge doar 10 km pe zi, între Dorobanți, Bamboo și Mall.

Revenind la net-ul nostru de zi cu zi, problema cea mai mare a momentului de față, care trebuie surmontată, este autentifi-carea electronică a cetățeanului din fața monitorului la servi ciile electronice ale adminstrației publice. Am încercat de-a lungul timpului, de când MCTI s-a transformat în MCSI să atrag atenția domnilor Sandu și Vreme că există de peste doi ani atât cadrul legislativ cât și tehnologiile și chiar și infrastructura pentru rea-lizarea unei autentificări electronice CEL PUȚIN la nivelul de siguranță oferit de multe soluții de eBanking fără ca statul să cheltuiască nici un ban.

Este vorba de HG nr. 1129/2008, hotărâre privind procedura de autorizare a furnizorilor de servicii publice de autentificare electronică, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 671 din 29/09/2008.

Folosind protocolul deschis OpenID, hotărârea reglementa mo-dul în care peste noapte, fără investiții deosebite, ar fi putut apărea mai mulți furnizori de servicii publice de autentificare electronică, fiecare din ei realizând autentificarea prin minim două metode. Fiecare putea folosi orice metodă, poate dispozitive de autenti-ficare biometrice sau de verificare a posesiei unui dispozitiv, fie el card electronic, token pentru OTP, token pentru semnătură electronică sau chiar telefon mobil și pe viitor chiar a cardului electronic de sănătate sau a cardului electronic de identitate fără ca cineva să dețină un monopol al serviciilor de autentificare.

Nu credeți? Dar furnizorii aceia sunt deja printre noi, mulți din-tre dumneavoastră folosiți serviciile lor de autentificare, însă doar pentru aplicațiile lor. Ei sunt orice bancă ce are sistem de e-bank-ing bazat pe token-uri OTP, sunt cei trei furnizori de semnătură electronică digitală, sunt furnizorii de comunicații mobile.

Toate sistemele lor de calcul FAC astăzi această autentificare, HG-ul respectiv nu făcea altceva decât să reglementeze modul în care ei pot deveni furnizori de servicii publice de autentificare electronică, nivelul minim de securitate impus pentru ca acele servicii să poată deveni suficient de sigure pentru sistemele in-formatice ale administrațiilor publice.

Pentru că dacă astăzi, o bancă îți autorizează plăți electronice chiar și de mii de euro din contul tău personal în baza meca-nismelor de autentificare folosite de aplicația sa e-banking, banca poate transfera „capitalul de încredere” pe care ți-l acordă către serverul unei Primării, ca să accepte o cerere din partea ta. Să nu uităm, banca ARE datele tale personale, legal, are copia buletinu-lui tău de identitate și chiar mai mult, are chiar banii tăi. La fel și furnizorii de semnătură electronică digitală, la fel și operatorii de comunicații la care ai abonament stabil.

Deși la momentul inițierii HG-ului au existat doi mari furnizori de comunicații mobile care au și implementat siturile web pentru demonstrațiile publice, nu s-a mai întâmplat nimic. „Societatea informațională” a rămas la același stadiu de slogan folosit în campanii electorale și începusem să-mi pierd definitiv speranța că va apărea vreodată un furnizor de servicii publice de autentificare bazat pe protocoale deschise.

O plăcută surpriză am avut însă acum o lună, când am fost con-tactat de domnul Daniel Gruia, director general adjunct la direcția de IT&C a ANAF care depune eforturi ca mecanismul de autenti-ficare publică cu two-factor-authentication prin procotol OpenID să devină unul din mecanismele oficiale prin care cetățeanul să poată interacționa în primă instanță cu aplicațiile ANAF.

Am rămas plăcut impresionat să aud că discuțiile sunt deja într-un stadiu avansat și am aflat că unul dintre operatorii de telefonie mobilă va deveni, probabil, primul furnizor de servicii publice de autentificare câștigând astfel un pole-position în cursa către utilizatorul de net care de abia așteaptă explozia serviciilor informaționale pe net-ul românesc. �

[email protected]

Constantin Teodorescu

www.ittrends.ro

27Nr. 6 - Iunie 2011

E V E N I M E N T

CALENDARCONFERIN}E AGORA

GET IN CONTACT WITH YOUR FUTURE BUSINESS PARTNERS! 2011 � 9 iunie – eHealth 2011 � 30 iunie – Programatica 2011 -

Mobile Services and Apps� 8 septembrie – Storage & Business

Continuity� 29 septembrie – Green IT&C� 12 octombrie – Virtualizare� 27 octombrie – Cloud Computing, SaaS,

IaaS, PaaS� 10 noiembrie – Securitate� 24 noiembrie – Programatica 2011 -

Platforme Enterprise � 6 decembrie – Centre de date

Solu]ii pentru dezvoltarea IMM-urilor

� 22 iunie – Constan]a� 23 iunie – Gala]i� 21 septembrie – T=rgu Jiu� 22 septembrie – Craiova� 19 octombrie – Deva� 20 octombrie – R=mnicu V=lcea� 8 decembrie – Suceava� 9 decembrie – Piatra Neam]

Modernizarea [i Eficientizarea Administra]iei Publice Locale

� 6 octombrie – Moldova - Ia[i� 3 noiembrie – Muntenia [i Dobrogea -

Constan]a� 17 noiembrie – Transilvania - Bra[ov� 25 noiembrie – Banat [i Oltenia - Craiova

C O N F E R I N Ț E L E D E

TEHNOLOGIEC O N F

TETEHNOLOGIILE CARE MODELEAZĂ AFACERILE

La eveniment au participat aproximativ 80 de reprezentanţi ai autorităţilor locale din zona Moldovei.

„Organizarea la Bacău, în noul Centru de Afaceri şi Expoziţie «Mircea Cancicov», nu a fost întâmplătoare”, a declarat Corneliu Pricope, Director General Agenţia de Dez-voltare Locală Bacău. „Bacăul este un lider indiscutabil în ceea ce priveşte proiectele şi investiţiile majore pentru infrastructu-ra oraşului, chiar locaţia unde s-a derulat evenimentul fiind o dovadă grăitoare în acest sens. Toate proiectele realizate de ad-ministraţia băcăuană şi propuse spre fi nan-ţare însumează 884 milioane de euro din

care, până acum, prin proiecte finalizate sau în curs de derulare au fost atrase în muni-cipiu cca 402 milioane de euro. Preconizăm că, până în 2015, fondurile atrase însumate să fie de peste 650 milioane euro. Aşadar, putem spune că, Municipiul Bacău a oferit participanţilor exemple de bună practică. Astăzi, prin acest eveniment, am creat pre-misele pentru ca Bacăul să fie un centru de interes şi un catalizator pentru administraţiile locale din Moldova. Cel mai bine putem să ne prezentăm, să ne cunoaştem şi să ne apărăm interesele chiar noi, cei care locuim în această regiune istorică cu resurse umane, culturale şi naturale deosebite”.

Centrul de Afaceri şi Expoziţii „Mircea Cancicov” a fost construit în urma cererii de finanţare depuse de Primăria Municipiului Bacău pentru Proiectul „Centrul de Afaceri şi Expoziţie Bacău” în cadrul Programului PHARE CES 2004-2006 - Proiecte mari de infrastructură regională. Acesta cuprinde un incubator de afaceri, un centru de afaceri şi marketing unde se pot organiza conferinţe la standarde europene, împreună cu două pa-vilioane expoziţionale de 6000 de mp., fiind cel mai nou, modern şi funcţional complex de afaceri din zona Moldovei. � (EL)

Exemple de bună practică pentru administraţia publică

Centrul de Afaceri şi Expoziţii „Mircea Cancicov” din Bacău a găzduit pe 13 mai seminarul „Soluţii pentru dezvoltarea durabilă a autorităţilor publice locale”, ediţia a patra, pe regiu-nea Moldova. Evenimentul a făcut parte din seria de conferinţe destinate autorităţilor pu-blice locale şi îmbunătăţirii activităţii lor, organizate de BTL Design în colaborare cu Agora

Group, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Comunelor din România şi ADL Bacău.

http://www.agora.ro

www.ittrends.ro


Agora Group a organizat pe 17 mai, la Hotelul Ramada Majestic din Bucureşti, Conferinţa de Tehnologie Agora cu tema Business Productivity Solutions.

În deschidere, Eugen Schwab-Chesaru, Managing Director, Pierre Audoin Consul-tants, a declarat: „2010 a fost un an bun din punct de vedere al interesului pentru astfel de soluţii, dar un an dezamăgitor din

punct de vedere al deciziilor pentru imple-mentarea acestor soluţii. Există o distanţă destul de importantă între interesul pentru anumite soluţii şi popularitatea unor teme, conştientizarea nevoii pentru aplicaţii care să îmbunătăţească procesele de business şi deciziile de a se investi atât bani, cât şi energie şi resurse. Abordarea cloud a tehnologiei este o soluţie, o şansă pe care o poate avea o ţară subdezvoltată pentru a recupera din timpul pierdut, dar aici apare paradoxul că cei care nu cunosc foarte bine tehnologia o adoptă foarte greu. Cloud-ul este foarte greu de acceptat de către cineva care nu cunoaşte, dar extraordinar pentru cineva care ştie ce să ceară”.

Bogdan Laslău, Product Manager, Qualy-soft, şi-a propus în continuare să facă cu-noscut conceptul compoziţiei de documen-

te şi să evidenţieze avantajele aduse la nivelul business-ului de integrarea soluţiei Infinica. „Ce este această compoziţie de docu mente? Este, practic, o generare auto-mată a documentelor şi acţiunile adiacen-te, inclusiv colectare de date din diverse surse, formatarea conţinutului, procesarea conţinutului pe parcursul generării docu-

mentelor şi managementul documentelor de ieşire, toate acestea sub forma unui proces monitorizat. Soluţia noastră, Infi-nica, este o soluţie completă, ce înglobează funcţionalităţi pentru crearea şi generarea tuturor tipurilor de documente, precum şi distribuirea acestora în mod controlat către

diverse surse de ieşire: de la documente simple la cele cu complexitate ridicată, do-cu mente bazate pe text, tranzacţionale, pro moţionale şi, foarte important, docu-mente transpromo (tranzacţional-promo-ţionale)”, a afirmat Bogdan Laslău. „Deşi poate mai greu cuantificabile, avantajele obţinute prin intermediul documentelor de tip transpromo sunt de menţionat. Că acestea reprezintă o unealtă puţin cos-tisitoare şi eficientă de marketing este deja un fapt cunoscut şi demonstrat. Iar funcţionalităţile oferite de Infinica pentru generarea unui astfel de tip de document adaugă la cele menţionate mai sus un set considerabil de avantaje ce vin în ajutorul departamentelor de marketing”.

Oferta BIT Software pentru adminis-trarea afacerilor, a serviciilor şi a relaţiei cu clienţii este sistemul Socrate+ ERP sau SocrateOpen ERP&CRM, iar pentru partea de comunicare şi colaborare suita de aplicaţii online Google Apps, o alternativă la varianta tradiţională oferită de Micro-soft, care include tot ce înseamnă email, chat, site-uri, grupuri, astfel încât utiliza-torii să poată comunica şi colabora foarte eficient în cadrul organizaţiei.

„Bugetele de IT, ce includ, de obicei, tot ce înseamnă partea de infrastructură,

Soluţiile de productivitate migrează spre cloudde Elena Andreea Liþã

Eugen Schwab-Chesaru, Managing Director, Pierre Audoin Consultants

Bogdan Laslău, Product Manager, Qualysoft

www.ittrends.ro

29Nr. 6 - Iunie 2011

E V E N I M E N T

hardware, aplicaţii, dar şi partea de sala-rizare a personalului IT, curent electic, aer condiţionat etc., se situează în cazul firmelor medii la 1-3% din cifra de afa-ceri, ca valoare aproximativ între 100 şi 300 de euro per utilizator, pe lună. Pro-punerea BIT Software este ca atunci când încercaţi să alegeţi un sistem care să vă eficientizeze compania, să aveţi în vedere o soluţie integrată, în condiţiile în care costurile pentru a menţine în cadrul com-

paniei o soluţie disparată sau pentru a in-tegra diferite soluţii sunt mult mai mari”, a spus Anca Cazacu, Marketing Manager, BIT Software. „SocrateOpen, de exemplu, este o soluţie ERP/CRM open source, mo-dernă, adaptabilă, de clasă mondială, care poate fi utilizată pe serverul propriu sau în Amazon Cloud la o fracţiune din costul unui sistem ERP tradiţional”.

În încheierea conferinţiei, Aspazia Marin-Diu, Vice President/Commercial Di-rector, Class IT, a oferit o serie de idei pen-tru creşterea productivităţii angajaţilor, cu peste 20%, pornind de la soluţii şi sisteme IT. „Dacă ar fi să vorbim despre ce am putea face pentru a creşte productivitatea, pe de o parte ar fi să optimizăm resursele IT, ast-fel încât să creştem viteza de lucru pentru utilizatori. Un alt aspect ar fi să eliminăm dramatic întreruperile de activitate şi să susţinem angajaţii printr-un serviciu de suport IT”. În viziunea Class IT, soluţia cea mai potrivită în această direcţie o constituie externalizarea IT-ului. „Prin externalizarea IT-ului, o companie îşi asigură toată partea de suport IT şi tot ce înseamnă acoperire de

riscuri pentru activitatea companiei, ceea ce se traduce în timp câştigat, timp care se transformă în bani”, a susţinut Aspazia Marin-Diu. Pentru Class IT, externalizare înseamnă asumarea responsabilităţii pen-tru întregul sau numai o parte a sistemu-lui informaţional şi garantarea serviciilor furnizate din punct de vedere al practicilor de top la nivelul industriei din care compa-nia respectivă face parte, al securităţii şi al backup-ului. �

Anca Cazacu, Marketing Manager, BIT Software

Aspazia Marin-Diu, Vice President/Commercial Director, Class IT

http://www.nemira.ro

www.ittrends.ro

30 Nr. 6 - Iunie 2011O P I N I I

Dintr-o singură mișcare de piață, campionul bazelor de date relaționale și-a adăugat în por-tofoliu nu numai o platformă de programare importantă (Java), hardware ultraperformant (linii de servere care vor susține performanța bazelor de date), ci și o suită de programe de birou cunoscută (OpenOffice.org). Să nu uităm că Oracle oferea deja un sistem de operare GNU/Linux de vârf, ce se dorește a fi concurent co-mercial al Red Hat – mai puțin cunoscutul Oracle Enterprise Linux.

„Marele dispărut” Sun Microsystems fuse-se un contribuitor important la comunitatea de Software Liber internațională și un sponsor generos. Era firesc ca o achiziție de asemnea amploare, dublată de speculații privind formarea unui nou „pol de putere comercială absolută”, gen Microsoft, să stârnească reacții imediate. O

mișcare bruscă a venit din partea Red Hat, dis-tribuitorul Red Hat Enterprise Linux - un sistem de operare ultraperformant, pentru afaceri, lider mondial pentru centre de date (folosit și de bur-sa din Londra). Ei au anunțat că sursele kerne-lului Red Hat Enterprise Linux nu vor mai fi disponibile sub forma unui set de mici patch-uri ce se aplică versiunii standard („vanilla”) a ker-nelului Linux, ci sub forma unui unic fișier - de dimensiuni mari - ce conține tot codul. Această manieră de publicare respectă licența GPL, dar

limitează drastic capacitatea Oracle de a „se in-spira” de la îmbunătățirile aduse de Red Hat ker-nelului Linux și de a le copia în propriul produs.

A doua - și poate cea mai hotărâtă reacție anti-Oracle - a aparținut comunității dezvol-tatorilor și utilizatorilor suitei Openoffice.org. Aceștia nu par deloc tentați să creadă în since-ritatea „jurămintelor de simpatie și credință” pe care Oracle le face ideii de Software Liber și susținătorilor ei. Temându-se că „marele O” va transforma suita liberă Openoffice.org într-un produs proprietar, disponibil doar contra cost, dezvoltatorii suitei - în majoritate, foști angajați ai Sun - au decis să cloneze codul Openoffice.org și să continue contribuțiile la cod exclusiv către această „copie”.

Așa a luat naștere LibreOffice, o nouă suită de birou liberă și gratuită.

Peste o sută de programatori, foști contribu-tori de seamă la OpenOffice.org, au părăsit com-pania Oracle și s-au alăturat fundației The Docu-ment Foundation. Recent înființata fundație are sediul în Germania și se inspiră din modelul de succes al Mozilla. Ea reunește toți contributo-rii - persoane fizice și juridice - care doresc ca dezvoltarea suitei de birou să continue rapid și nestingherit, dincolo de influența comercială a oricărei companii (inclusiv Oracle). Compania Oracle a fost invitată să se alăture fundației, ca

membru de seamă, dar care nu ar mai deține controlul absolut, discreționar, asupra modului cum este dezvoltat software-ul. Până azi, însă Oracle a preferat să decline această invitație...

Rezultatele noii paradigme de organizare de-mocratice, în interiorul The Document Founda-tion, nu au întârziat să apară. LibreOffice - a cărui primă versiune a fost 3.3 - este un produs software mai bun și mai rapid, care beneficiază de contribuții din partea unui număr mare de membri. Îmbunătățiri vizibile, care așteptau de-mult „la rând” pe agenda OpenOffice.org - inclu-siv la nivelul aspectului vizual - au fost imple-mentate încă de la prima versiune. Un exemplu este posibilitatea de a edita și salva fișiere .docx, produse de Microsoft Office.

Foarte important, atât suita LibreOffice, cât și OpenOffice.org folosesc formatul de fișier Open-Document (ODF) pentru a salva documentele. Fișierele .odt, .ods, .odp, au format standardi-zat internațional (ISO), prin standardul ISO/IEC 26300:2006. Pe piață, ele tind să înlocuiască rapid fișierele în formate Microsoft (clasicele .doc, .xls, .ppt, .docx, .pptx, .xlsx) și să devină „numitorul comun” al multor editoare de birou - acel grad plăcut de universalitate, accesibilitate, interoperabilitate și încredere pe care formatul PDF îl asigură pentru fișiere needitabile.

Succesul formatului ODF este confirmat și de faptul că și programele Microsoft (Micro-soft Office 2007 Service Pack 2 sau mai noi) „înțeleg” acum noul format și pot schimba liber fișiere cu programele non-Microsoft.

Pentru aceia dintre Dvs. care doresc să-si for-meze o impresie personală, suita LibreOffice este disponibilă pentru descărcare, legal și gratuit, la http://www.libreoffice.org. Pe site se găsesc și documentația de utilizare, interfețe grafice traduse în limba română; programul funcționează similar sub Linux, Windows sau MacOS. Aștept cu plăcere ideile și comentariile Dvs. pe adresa [email protected]. �

Biroul Liberde Răzvan Sandu

A trecut mai bine de un an de când Oracle, liderul mondial al bazelor de date proprietare, a achiziționat celebra firmă Sun Microsystems. N-am să comentez aici detaliile financiare sau „dedesubturile” corporatiste ale tranzacției, care au făcut multă cerneală să curgă. În special, ceea ce a uimit publicul a fost enorma extindere pe care interesele Oracle au căpătat-o, prin

această cumpărare.

Rãzvan Sandu

www.ittrends.ro

31Nr. 6 - Iunie 2011

E V E N I M E N T

Valerian Vreme, Ministru, Mi nis-terul Comunicaţiilor şi Socie tă ţii Informaţionale, a des chis lucrările conferinţei cu următoarea decla-raţie: „Tre buie să tragem un semnal foarte important privind importanţa Open Source-ului. Mă bucur că există această co-munitate. Eu, când mă gândesc la comunitatea care dezvoltă Open Source, spun că este un domeniu în care creativitatea se manifestă, poate, mai mult decât în alte locuri. Totodată, econo-mia şi instituţiile statului au

nevoie de această componentă. Vorbind un pic mai tehnic despre priorităţi, încă de la începutul mandatului am deschis şi această componentă în cadrul strategiei ministerului. Promovarea curen-tului Open Source este una din-tre priorităţile mele ca ministru, dar cred că trebuie să fie una din priorităţile noastre, ale societăţii româneşti”, a spus ministrul.

Felix Enescu, din partea CIO Council, a fost cel care a pus situaţia Open Source în contex-tul în care se află acum. Acela

de a fi o alternativă reală: „La ora actuală, în orice companie, de la o dimensiune încolo, fără excepţie, vom găsi Open Source. Din păcate, de cele mai multe ori, fără ca acea companie să ştie.

Ce vreau să spun este că am tre-cut, marea majoritate dintre noi, din etapa în care Open Source era o chestiune filosofică şi am ajuns în etapa în care Open Source este o unealtă, o soluţie în arsenalul nostru. Cei mai mulţi dintre noi ne uităm la OS nu atât că este open, nu atât că avem sursele, nu atât că este gratuit, ci ca la o altă soluţie.”

Todi Pruteanu şi Tudor Da-mian au vorbit despre colabora-rea Microsoft cu oamenii din co-munităţile de dezvoltatori. Unul, din perspectiva corporaţiei, celă-lalt, din cea a lumii Open Source.

Todi Pruteanu, Microsoft Ro-mânia - Platform Strategy Mana-ger, a fost cel care a împărtăşit din experienţa companiei pe care

o reprezintă în interacţiunea cu Open Source. „Şi Microsoft s-a schimbat foarte mult. Suntem mult mai deschişi decât am fost vreodată. Acesta este şi moti-vul pentru care eu am un job la Microsoft. Faptul că discuţiile pragmatice, despre ce soluţii ale-gem, implică şi software proprie-tar, şi software Open Source, ca să nu mai spunem că noi înşine dezvoltăm Open Source, mă fac să fiu aici în dialog cu clienţi, cu parteneri şi comunităţi.”

Tudor Damian, Consultant IT, Microsoft Virtual Machine MVP, a accentuat un mesaj. Şi anume, că oamenii din comunităţi trebuie să îşi fixeze scopuri şi să coope-reze: „În ultimele luni, am intrat şi în mediul off-line şi am abor-dat diverse teme. Aici, de exem-plu, fiind la o conferinţă de Open

Disputa OS/FS versus closed software nu este una nouă. Totuşi, ceva se întâmplă. Bariera se subţiază tot mai mult şi tot mai multe organizaţii – fie corporaţii, fie grupuri de dezvoltatori de soft „deschis” încep să coopereze. Şi dezvoltatorii se raliază unor proiecte până mai ieri închise, şi proprietarii de soft pun tot mai mult cod la dispoziţia pasionaţilor, pentru că aceştia să aibă posibilitatea să-l dezvolte

cum le place şi în funcţie de ce funcţionalităţi doresc în proiectele lor. Bineînţeles, toată lumea este animată de acelaşi lucru – pasiune pentru soft, iar acesta este numitorul comun care-i uneşte de cele mai multe ori. Ambele tabere au reuşit să mai stea o dată la aceeaşi masă la conferinţa Agora dedicată acestei mişcări.

Open Source/Free Software – Open Source/Free Software – unind comunităţileunind comunităţile

Valerian Vreme

Felix Enescu

Todi Pruteanu

de Cristian Faur

www.ittrends.ro


REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor [email protected]

Elena Andreea Liþã, Senior [email protected]

Cristian Faur, Business [email protected]

Nicolae Bucur, [email protected]

Marian Teodorescu, [email protected]

EDITORIALIŞTI:

Radu Crahmaliuc [email protected] Teodorescu [email protected]ãzvan Sandu [email protected]

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing [email protected] Bucuroiu, Sales [email protected] Maier, Marketing & PR [email protected]

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2011 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Str. Constantin Rãdulescu Motru Nr. 13, Et. 7, Ap. 71, Sector 4, Bucureºti, 040361 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; [email protected]

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

Download IT Trends Android Market:https://market.android.com/details?id=air.ro.ittrends.android&feature=search_result

sau intrând pe https://market.android.com şi căutând „IT Trends Romania”

Source, discutăm despre interope-rabilitate şi medii eterogene. Aş vrea să avem o discuţie aici. Ce-ar fi mai bine să folosim, ce-ar fi mai bine să implementăm? Şi în instituţiile guvernamentale, şi în companii. Ce vă pot spune eu din experienţa mea, şi din ţară, şi de dinafară, este că domeniul IT nu este unul foarte polarizat. Este unul mixt. Trebuie să ne gândim la interoperabilitate.”

A venit rândul reprezen tanţilor a două puternice comu nităţi Open Source, Fedora şi Ceata.org, plini de entuziasm, cum îi ştim - şi înarmaţi cu poveşti de succes, care au pledat pentru ideea de alăturare şi contribuţie a utiliza-torilor în comunitate.

Nicu Buculei, Contributor, Fe-dora, a spus despre organizaţia pe care o reprezintă că sunt „vo-luntari care nu vor să vă vândă nimic, uniţi doar de pasiu nea noastră. Ne interesează liberta-tea. Noi facem numai progra me li-bere. Încercăm ca funcţionalitatea să apară la noi cât mai repede

posibil. Veţi găsi în Fedora func-ţionalitate pentru tot ce aveţi nevoie. Ce facem noi ca şi comu-nitate locală? Noi nu facem pro-gramare local. De exemplu, nu facem îmbunătăţiri pentru Firefox

la Fedora. Facem îmbunătăţiri di-rect la Mozilla, iar convingerea noastră este că îmbunătăţirile vor veni, mai târziu, la noi, la toţi ceilalţi. Ce facem special: con-tribuim la localizare. În rest, ne concentrăm pe utilizatori şi pe comunitate. Scopul nostru este să vă aducem şi pe dumneavoastră contribuitori nu neapărat la Fe-dora, ci la programele libere şi cu sursa deschisă”.

Alina Bordeianu, membru Cea-ta.org a declarat: „Suntem un grup de entuziaşti care promo vează ar-tele şi tehnologiile libe re. Printre proiectele noastre se numără Fufl, Să Eliberăm Peisajele, Temelia, Fii Liber. Prin proiectul Fii Liber, dorim să aducem la cunoştinţa utilizatori lor obişnuiţi de calcula-toare des pre artele şi tehnologiile li-bere. Despre cum pot să folosească

tehnologiile libere şi despre cum le pot îmbunătăţi astfel încât să îi ajute cât mai mult. Prin utiliza-tor obişnuit înţelegem o persoană care foloseşte servicii proprietare, de cele mai multe ori fără licenţă sau înregistrate fraudulos şi care nu ştie de existenţa programelor libere. Noi încercăm să le arătăm alternativele libere şi cum pot să le folosească. Oricine promovează artele şi tehnologiile libere poate deveni contribuitor.”

Alexandru Lăpușan, Zitec - CEO & Founding Partner a discutat din nou despre aspecte practice, într-o prezentare foarte interesan-tă, denumită „Picking the right weapon: Drupal sau Zend Frame-work.” Dar a vorbit şi despre ce înseamnă, pentru un om care vrea să rezolve probleme, lucrul cu Open Source. „Vă vorbesc din pos-tura de om care se luptă cu Open Source-ul şi cu rezolvarea nevo-ilor clienţilor. E OK să scrii Open Source de dragul de a scrie soft. E minunat şi personal, şi în colectiv. Dar, în momentul în care trebuie

să-i rezolvi problema unui client sau prieten, în primul rând trebuie să o rezolvi. În al doilea rând, tre-buie să fii eficient. De-abia în al treilea rând avem timp şi de ceea ce ţine de artă. Eu aşa văd proble-ma. În momentul în care trebuie să rezolv ceva, eu caut cea mai bună variantă. Noi am contribuit, de exemplu, cu proiectele noastre, la Azure. De ce? Pentru că aveam, în primul rând, nevoie. Dar, acum,

aveţi libertatea să folosiţi ce am făcut şi noi.” Prezentarea a par-curs o parte din multele proiecte marca Zitec, dar concluzia a fost cea mai interesantă: ambele soluţii au acelaşi avantaj, libertate de a alege pentru dezvoltator – avanta-jul, până la urmă, al Open Source-ului.

Conferinţa a fost una deschisă, ca şi titlul, în care s-au tras multe concluzii interesante, s-a discutat despre proiecte, despre ambiţii, despre comunitate şi cooperare şi, nu în ultimul rând, despre ceea ce înseamnă, poate, cel mai mult, Open Source: libertate. �

Tudor Damian

Nicu Buculei

Alina Bordeianu

Alexandru Lăpușan

http://www.byblos.ro

http://www.geminisp.ro

IT TRENDS - iunie 2011

Documents

Transcript of IT TRENDS - iunie 2011