Istorie.Sistemul penitenciarelor.Perioada comunista

5/13/2018 Istorie.Sistemul penitenciarelor.Perioada comunista - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/istoriesistemul-penitenciarelorperioada-comunista 1/9

Departamentul Securitii Statului a fost denumirea oficial a serviciului de informaii din România din perioadacomunist, desemnat colocvial cu denumirea de Securitatea.

Istoric Securitatea a fost, oficial, înfiinat prin Decretul nr. 221 din 30 august 1948 al Prezidiului Marii AdunriNaionale a RPR. Iniial, a purtat numele de Direcia General a Securitii Poporului (DGSP). În realitate,Securitatea a început s acioneze dup 23 august 1944, când Ministerul Afacerilor Interne a fost infiltratmasiv de comuniti. Securitatea a fost creat de SMERc, o divizie a NKVD, având ca misiune înlocuireaserviciilor secrete din rile ocupate de URSS cu structuri de tip sovietic. Unitatea SMERc din România,numit Brigada Mobil, a fost condus, pân în 1948, de colonelul NKVD Boris Grünberg, care folosea, înRomânia, numele Alexandru Nicolski.Primul director al Securitii a fost gen-lt. Gheorghe Pintilie, poreclit Pantiua (nume real: Panteleimon

Bodnarenko). ceful Securitii avea rang de ministru în cadrul Consiliului de Minitri, fiind secondat de 2directori adjunci cu rangul de secretari de stat, gen-mr. Alexandru Nicolski i gen-mr. Vladimir Mazuru(nume real: Wladimir Mazurow). Toi cei 3 erau ofieri sovietici ai MGB, succesoarea NKVD.DGSP a înlocuit Direcia General a Poliiei de Siguran. Conform Decretului 221, Securitatea avea rolulde "a apra cuceririle democratice i de a asigura securitatea Republicii Populare Române împotrivauneltirilor dumanilor interni i externi". De asemenea, organele de securitate erau "singurele abilitate ainstrumenta infraciunile ce primejduiesc regimul democratic i securitatea poporului". Prin Decretul nr.50 din 30 martie 1951, DGSP i-a schimbat numele în Direcia General a Securitii Statului, iar prinDecretul 264 din aprilie 1951, SSI (Serviciul Special de Informaii) a intrat în compunerea DGSS.

Dup moartea lui Stalin, în martie 1953, a urmat o perioad de relativ liberalizare în interiorul lagrului

comunist. Totui Gheorghe Gheorghiu-Dej, un stalinist convins, a iniiat o campanie de epurri dupmodel stalinist, în urma creia i-a eliminat potenialii dumani din interiorul partidului. Securitatea, subcomanda lui Alexandru Drghici, a avut un rol important de jucat în aceast campanie. În anul 1958, personalul Trupelor de Securitate era stabilit la 5.633 ofieri, 4.108 sergeni reangajai,1.416 angajai civil i 46.028 militari în termen, adic 57.185 persoane.Nici Securitatea nu a scpat de epurri, în perioada 1960-1965, fiind înlturai muli ofieri impui de laMoscova, care ar fi putut s amenine autoritatea lui Dej. Securitatea a fcut parte din Gardapreedintelui Ceauescu pân în 1989 când acesta a fost împucat. Dup aceea Securitatea a maifuncionat pentru aproximativ 2 ani dup care i-a schimbat denumirea în SRI.Dup moartea lui Dej, venirea lui Nicolae Ceauescu în fruntea PCR a marcat o nou reorganizare aSecuritii. Astfel, din 22 iulie 1967, în urma Decretului nr. 710, a fost înfiinat Departamentul SecuritiiStatului (DSS), condus de Consiliul Securitii Statului (CSS), având în frunte un preedinte cu rang deministru. La 4 aprilie 1968, Consiliul Securitii Statului devine organ independent de Ministerul deInterne, pentru ca, la 9 aprilie 1972, s reintre în cadrul Ministerului de Interne. DepartamentulSecuritii Statului a fost reorganizat având ase direcii principale (informaii interne, contrainformaiieconomice, contraspionaj, contrainformaii militare, securitate i gard i cercetri penale). Aceasta afost forma sub care a funcionat Securitatea pân la cderea regimului comunist, în decembrie 1989.Ultimul ef al Securitii a fost Iulian Vlad. În 30 decembrie 1989, Consiliul Frontului Salvrii Naionale ahotrât desfiinarea Departamentului Securitii Statului.



Organizare

Direcia de Investigaii avea ageni i informatori la fiecare nivel al structurilor de partid si guvern,precum i în societate pentru a raporta orice activiti sau opinii împotriva regimului. Realiza percheziii

ilegale în instituii i locuine, arestând oponenii regimului lui Ceauescu. Agenii foloseau frecvent forapentru a obliga dizidenii s-i denune compatrioii i activitile lor. Potrivit unor importani dizideni,datorit influenei Securitii asupra unor judectori sau procurori, nici un oponent nu a fost achitatvreodat de vreun tribunal. Direcia de Investigaii lucra în colaborare cu Direcia de Supraveghere iDirecia pentru Cenzura Corespondenei. Ultima s-a ocupat, printre altele, cu supraveghereacorespondenei dizidenilor i etnicilor unguri din Transilvania. Pentru aceasta, agenii au adunat mostrede scris de la populaie i a monitorizat înregistrarea oficial a tuturor mainilor de scris i copiatoarelorde ctre miliie.Direcia General de Tehnic Operativ (DGTO) era un serviciu important pentru activitile Securitii. Afost constituit, cu sprijinul KGB, la mijlocul anilor '50 i avea rolul de a monitoriza toate mijloacele decomunicare electronice i telecomunicaiile din ar. DGTO intercepta toate telefoanele, telegramele saufaxurile venind din sau spre strintate. Agenii DGTO puneau microfoane în cldiri publice i locuineprivate pentru a supraveghea discuiile dintre ceteni.Direcia de Contraspionaj se ocupa cu supravegherea strinilor (în special împotriva cetenilorsovietici) pentru a monitoriza sau împiedica contactele lor cu români. Impunea o serie de restriciipentru a opri întâlnirile dintre strini i oamenii de rând, pentru a-i împiedica pe acetia din urm sajung în ambasade strine i pentru a nu cere azil politic. Oamenii trebuiau s anune orice contact cuvreun strin la Securitate în termen de 24 de ore.Direcia a IV-a avea atribuii similare cu cele ale Direciei de Contraspionaj, numai c avea atribuii lanivelul forelor armate. Principala sa misiune era aceea de a identifica i neutraliza spionajul sovietic.Direcia a V-a asigura protecia demnitarilor.Direcia de Securitate Intern, având peste 1000 de ageni, se ocupa cu eliminarea oponenilor dininteriorul PCR, din Consiliul de Minitri i din Securitate. Aceast direcie reprezenta o Securitate în

interiorul Securitii, având propriile structuri de supraveghere, cenzur a corespondenei imonitorizare a telecomunicaiilor.La nivelul anului 1989, Departamentul Securitii Statului din cadrul Ministerului de Interne, aveaurmtoarea organizare:Direcia I - Informaii InterneDirecia a-II-a - Contraspionaj EconomicDirecia a-III-a - ContrainformaiiDirecia a-IV-a - Contraspionaj militarDirecia a-V-a - Securitate i GardDirecia a-VI-a - Anchete PenaleOpt uniti speciale:

Unitatea Special de Lupt Antiterorist (U.S.L.A.)Unitatea Special F - FilajServiciul de Protejare a Secretelor de StatServiciul Independent pentru Comer ExteriorCentrul de Informatic i DocumentareServiciul D - DezinformareServiciul Independent Secretariat-JuridicServiciul Independent Învmânt-Mobilizare.

Fost sediu al securitii, o

cldire nou a renscut din

ruinele revoluiei



DOCUMENTELE SECURITII I CERCETAREA ISTORICSorin D. Ivnescu

Regimul comunist a însemnat, dincolo de lupta de clas, controlul tuturor domeniilor de activitate,

crearea unor mecanisme destinate s produc atitudini docile i s garanteze c nemulumireacetenilor nu se va putea transforma într-o opoziie organizat.La data de 30 august 1948 s-a publicat în "Monitorul Oficial" textul Decretului nr. 221, privind înfiinareai organizarea, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a Direciunii Generale a Securitii Poporului(DGSP).Iniial, s-a pornit de la personalul i structura Direciei Generale a Siguranei Statului, pentru ca, în scurttimp, conducerea impus de NKVD. (Alexandru Nicolschi, Gheorghe Pintilie i Vladimir Mazuru) s treacla reorganizarea i extinderea noii instituii. O jumtate de an mai târziu, prin Decretul nr. 25, din 23ianuarie 1949, este înfiinat Direcia General a Miliiei, iar la 7 februarie 1949 a fost desfiinatJandarmeria, fiind înlocuit cu trupele de securitate. Dei Securitatea a suferit numeroase modificri destructur din 1948 pân în 1989 (reorganizat în 1951, 1952, 1953, 1956, 1963, 1967, 1971, 1972, 1973,1978), toate reorganizrile efectuate au avut în comun urmtorul model funcional

Direciile (ca o component a instituiei centrale) reprezentau liniile muncii de securitate, fiecare avândo structur unic la nivel naional (ex. Direcia I - informaii interne, Direcia a III-a - contrainformaii).Fiecare dintre acestea executa i coordona la nivel naional munca de securitate pe profil, având încoordonare i control serviciile omoloage din toate unitile teritoriale. Unitile centrale eraustructurate în Servicii, în acord cu diversele aspecte particulare ale profilului general de munc al unitii(probleme, obiective).



Dosarul personal

Securitatea a întocmit dosare atât pentru persoanele care au format agentura secret (reeauainformativ) i anume Dosare personale, cât i pentru cele urmrite (Dosare de verificare, SupraveghereInformativ General, Dosar de urmrire informativ, Dosare de problem, mediu sau obiectiv).

Având drept model sistemul de eviden sovietic, pentru toate categoriile de persoane din reeauainformativ, ofierii de securitate întocmeau dosare personale i fie de eviden. Dosarul personalcuprindea, în capitole distincte, totalitatea materialelor care au stat la baza recrutrii unui informator,precum i cele obinute despre el pe timpul activitii desfurate în aceast calitate. El se forma treptat, începând cu punctarea candidatului, adugându-se mereu noi piese care trebuiau s susin utilitatea icalitile sale, inclusiv rezultatul verificrilor fcute asupra sa.

Un astfel de dosar coninea:

y Materiale de cunoatere (biografia candidatului la recrutare, a rudelor apropiate, prietenilor irelaiilor);

y Materialele de verificare (notele informative referitoare la candidat, rezultatul verificrilor înevidenele centrale, al investigaiilor la domiciliu i la locul de munc, interceptareacorespondenei, ascultarea convorbirilor telefonice);

y Raportul de cunoatere personal, care putea fi realizat de ofierul de Securitate fie direct sausub acoperire (în general acesta se prezenta ca lucrtor în cadrul Miliiei sau a ServiciuluiPaapoarte) i din care trebuia s rezulte calitile candidatului propus;

y Raportul cu propunerea de recrutare, aprobat de eful ierarhic al celui ce realiza documentul, încare trebuiau fcute meniuni cu privire la datele de identificare ale persoanei ce urma a firecrutat

y Raportul asupra modului cum a decurs recrutarea, în care se fceau meniuni cu privire ladesfurarea acestui eveniment, despre sistemul de legtur stabilit, modul i locul de întâlnire

cu ofierul ce-l are în reeaua sa informativ;y Angajamentul (una din piesele de baz ale dosarului personal). În anii '50 coninea meniunea c

în cazul trdrii persoana urma s suporte consecinele legilor scrise i nescrise ale RPR; iar înanii '80 formula mai neutr c "va pstra cu strictee conspirativitatea relaiilor stabilite cuorganele de stat

y Copii ale notelor informative (documentele informative originale, adic notele cu scriereolograf, erau organizate, în cele mai multe cazuri, într-o map anex care avea un regimspecial. Copii ale notelor informative furnizate de informator apar i în dosarul de urmrire alcelui care fcea obiectul acestora); etc.



Recrutarea si recompensarea agentilor Recrutarea agenilor (informatori, colaboratori, gazde) e un proces considerat ca foarte importantpentru un serviciu secret, ei neputând fi înlocuii de celelalte mijloace de culegere a informaiilor,respectiv cele tehnice. Securitatea a încercat s creeze o agentur de mas, având în vedere rolul su depoliie politic. În funcie de scop, recrutarea începea cu punctarea (alegerea) i studierea mai multor

candidai, se trecea apoi la analiza materialelor de arhiv i se continua cu interceptarea corespondeneii a telefonului, filaj i investigaii. Edificatoare este cunoaterea personal, realizat de ofierul recrutor,astfel completându-se datele rezultate din studiul întreprins, precum i aflarea calitilor i defectelorcandidatului, concluziile permiând trecerea la faza de atragere treptat la colaborare (în acest momentprimea unele sarcini uoare). În caz c recrutarea se solda cu un eec, ofierul trebuia s aib pregtitvarianta de retragere, ce trebuia s lase candidatului impresia c motivele discuiilor nu aveau ca obiectrecrutarea sa ca agent. Dac recrutarea avea succes, dup luarea angajamentului începea activitatea deinstruire. Verificarea sa continua pe tot parcursul colaborrii.

Recompensarea agenilor era folosit în vederea stimulrii informatorilor i se realiza în mod difereniat, în funcie de personalitate, motivaie i riscul la care era supus. Ea putea fi fcut în bani, cadouri sau

sprijin în rezolvarea unor probleme personale. Banii se ddeau cu chitan, semnat de agent cu numeleconspirativ pentru a putea fi decontai de ofier

2. Dosare de problem (mediu) i obiectiv

Se deschideau numai cu aprobarea efului suprem al Securitii i erau organizate dup anumite criterii,pentru a cuprinde cât mai multe persoane, care prin activitatea desfurat puteau prejudicia intereseleregimului comunist. În acest mod s-a ajuns la urmrirea specializat, în dosare de problem a fotilormembri ai micrii legionare, ai partidelor istorice (PNL, PN), ofierilor deblocai din Poliie i Siguran,a fotilor condamnai pentru "activiti contrarevoluionare". Dosare de problem au existat i îndomenii precum învmânt-tineret, culte, studeni strini, pres etc. În anii '80 a aprut aa-numituldosar de mediu, ce cuprindea supravegherea general a grupurilor de persoane cu pregtireasemntoare, indiferent dac aveau sau nu antecedente politice.Persoanelor urmrite în aceast form de lucru li se întocmeau mape de verificare informativ, careerau clasate în arhiv în momentul în care se aprecia c activitatea desfurat nu punea în pericolregimul. Informaiile ce se gsesc în mapa persoanei respective erau furnizate din dosarul de problem.Dac se constata c persoana avusese "manifestri dumnoase", era trecut într-o form mai complexde lucru, adic de urmrire informativ, situaie ce presupunea luarea unor msuri de supravegherecalificat (dirijare de informatori, recrutarea unora noi din anturaj, filaj, interceptare).Mape de supraveghere reformativ în probleme se întocmeau i fotilor deinui politici dup eliberare,pentru a li se afla comportamentul.Dosarele de obiectiv cuprindeau supravegherea general a tuturor persoanelor din cadrul unei

întreprinderi sau instituii. Ele erau grupate pe colective de ofieri, în funcie de profil (ex. Industrie

chimic, comer exterior, combinat de utilaj greu etc.). În funcie de situaie, o persoan putea s devinobiectul urmririi într-un astfel de dosar, dac stârnea interesul Securitii.

Dosarele de problem i cele de obiectiv cuprindeau câteva capitole distincte:

y Hotrârea de deschidere a dosarului;

y Opisul informatorilor existeni;

y Lista cu persoanele ce au avut antecedente politice (înainte i dup 23 august 1944) sau penale;

y Lista cu persoanele ce trebuiau protejate din diferite motive;



y Punctele vulnerabile ale obiectivului;

y Lista persoanelor ce dein relaii cu ceteni strini sau au rude stabilite în afara granielor rii;

y Persoanele oficiale la care se poate apela (conducerea instituiei, organe ale PCR);

y Adresa sediului central, a seciilor i sucursalelor;

y Note-sintez de analiz periodic asupra evoluiei situaiei informativ-operative din problem

sau obiectiv;y Planuri de msuri pentru îmbuntirea cunoaterii;

y Planuri de cutare a informaiilor.

Supraveghere informativ general (S.I.G.)

Form de lucru inferioar a Securitii, în ea fiind cuprinse acele persoane din ansamblul bazei de lucru,care au avut funcii importante în cadrul partidelor istorice, sau suferiser condamnri mari pentru"activiti contrarevoluionare", precum i cei care adoptau poziii critice la adresa regimului. Asupra lorera dirijat agentura din mediu sau obiectiv. În funcie de coninutul materialelor ce se acumulau, unelepersoane puteau fi trecute într-o form superioar de verificare.

Dosarul de verificare (D.V.)

Form organizat de urmrire a persoanelor care prin preocupri sau antecedente politice reprezentauun pericol pentru regimul comunist. Aceast form de lucru trebuia s se limiteze la o perioad de aseluni, timp în care, prin msurile întreprinse, trebuiau s se clarifice suspiciunile existente. Erau urmriiprin dosar de verificare persoane aflate în baza de lucru sau care iniial au fcut obiectul unei verificriprin S.I.G. Dosarul de verificare cuprinde planul de msuri preconizate i termenele de executare,numele ofierilor ce trebuiau s rspund, modul cum era dirijat agentura secret i mijloacele tehnicespecifice (interceptare, filaj etc.).

Dosar de urmrire informativ (D.U.I.)

Era forma superioar de lucru instituit de Securitate. Baza începerii urmrii o putea constituiantecedentele politice ale unei persoane, dar mai ales aciunile întreprinse de aceasta, care ar fi pututpune în pericol sigurana regimului comunist. Important e faptul c pentru întocmirea acestor dosare nuse respecta principiul cronologic, plecându-se de la premisa c ele trebuiau s rspund în principalmuncii informativ-operative, ele fiind grupate pe criteriul apartenenei (note informative, rapoarte de

investigaii, de filaj etc.), încât cercetarea unui astfel de dosar devine foarte greoaie. Un dosar deurmrire informativ cuprindea mai multe piese:Raport cu propunerea ofierului de caz de deschidere a D.U.I., aprobat de eful ierarhic;Materiale informative care au stat la baza începerii aciunii (note informative);Biografia urmritului, rude apropiate, persoanele din anturaj;

y Plan de msuri în care erau stabilite mijloacele i metodele ce urmau a fi folosite, termeneprecise, ofierii care aveau responsabiliti;



y Rapoarte de analiz periodic, efectuate de ofierii de caz împreun cu efii ierarhici, în careerau trasate msurile ce urmau a fi luate pentru soluionarea cazului (în cadrul acestor analize seaduceau corecii planului de msuri iniial;

y Note informative date despre persoana care fcea obiectul urmririi informative;

y Rapoarte de investigaie;

y Rapoarte de filaj (în care se meniona când a început acesta, când a fost ridicat, momenteleimportante), buletine radio;

y Rapoarte rezultate din cercetarea informativ (mijloc prin care diferite persoane erau cercetate,fr angrenarea organelor de justiie);

y Rapoarte privind rezultatul percheziiilor secrete (pentru ca o astfel de percheziie s poat avealoc la domiciliul urmritului, ofierul realiza un raport în care prezenta motivul acestei aciuni,modul în care se va desfura, planul apartamentului, vecinii i programul acestora, varianta deretragere în caz de eec i legenda pe care o va folosi). Aprobrile intrau în competena ofierilorcu funcii de comand;

y Rapoarte rezultate din folosire tehnicii operative (de aceast problem se ocupa D.G.T.O. -Direcia General de Tehnic Operativ, în componena ei intrând Serviciul T - responsabil cuintroducerea tehnicii de ascultare i de redare a interceptrilor, Serviciu S - interceptarea saureinerea scrisorilor, obinerea probelor de scris; Serviciul R - ascultarea i interceptareatransmisiilor radio);

y Procese verbale de interogatoriu;

y Raport cu propunere de închidere a aciunii de urmrire informativ (documentul era aprobatde eful ierarhic superior celui ce aprobase deschiderea.

6. Dosarul anchet

Era întocmit pe plan central, iniial de Direcia a V-a, iar ulterior, în bazaHCM nr. 1361 din 11 iulie 1956,de Direcia VII anchete, iar în teritoriu de ctre Serviciile corespondente, pentru cazurile în care sesvâreau infraciuni la adresa statului, prevzute ca atare de codul penal.

Constituirea arhivei securitii

Arhiva, evidenele centrale i locale de securitate s-au constituit la începutul anilor '50, odat cu clasareaprimelor dosare (Decretul nr. 50 din 30.03.1951 reorganiza Direcia General a Securitii poporului i înfiina 6 noi servicii, printre care apare i Serviciul eviden).

Arhiva a fost organizat pe sistemul fondurilor, fiecruia corespunzându-i un anumit tip de dosare.

a) Fondul operativ. Aici se clasau dosarele de aciuni informative (dosarele de obiectiv, problem, dosarde verificare, dosar de urmrire informativ), materialele care au constituit baza lucrrii în cartotecaevidenei generale, precum i materialele provenite din prelucrarea arhivelor preluate de la fosteleorgane de informaii i siguran (Serviciul de informaii al armatei, Secia a II-a a Marelui Stat Major,Serviciul Special de Informaii, Jandarmeria, serviciile operative din Direcia General a Poliiei deSiguran, Consiliului de Minitri, Serviciul special al C.F.R.). Se mai clasau separat i materialeleprovenite din T.O. (tehnic operativ), care aveau acelai numr de înregistrare cu al dosarului deaciune informativ.b) Fondul reea cuprinde dosarele personale ale fotilor ageni (informatori, rezideni, gazdele caselor de întâlniri) i ale celor care au refuzat colaborarea cu Securitatea.



c) Fondul anchet penal era constituit din dosarele de urmrire i cercetare penal finalizate, dosarelede anchet penal privind persoanele demascate public (dosarele tribunalelor militare), mapele depenitenciar, colonii de munc, dislocare i domiciliu obligatoriu, mapele de eviden a bunurilorarestailor (aveau acelai numr de înregistrare cu al dosarului de anchet penal).d) Fondul neoperativ era format din dosarele de cadre ale ofierilor, subofierilor care erau trecui înrezerv, personalului civil, corespondena între unitile de Securitate, statele de plat, documentele întocmite de serviciile administrative i secretariat.e) La fondul documentar se clasau materialele obinute din prelucrarea arhivelor preluate de fosteleorgane de informaii, care nu prezentau interes operativ, dar aveau valoare documentar istoric (seorganizau în funcie de tipologie, în esen ele cuprind problemele cu care s-au confruntat serviciile deinformaii româneti în perioada interbelic i în timpul celui de al doilea rzboi mondial, mai puin celedespre micarea socialist i comunist, care au fost selectate i predate Arhivei Comitetului Central alPCR).Evidena dosarelor care se pstrau în arhiv se inea în registre inventar pentru fiecare fond în parte,controlul efectuându-se cel puin o dat la 3 ani.

Evidena de securitate cuprindea date despre: "trdtorii de patrie", persoanele condamnate pentru

comiterea de infraciuni contra securitii statului; membrii organizaiei legionare i ai altor organizaiicu caracter fascist; membrii fostelor partide "burghezo-moiereti" i ai organizaiilor de tineret aleacestora; membrii fostelor organizaii naionalist-ovine; demnitarii, parlamentarii, prefecii isubprefecii "statului burghezo-moieresc"; fotii industriai, bancheri, moieri i mari comerciani;cadrele de conducere i fotii funcionari operativi ai "aparatului burghez de represiuni", ai serviciuluisecret de informaii i ai celui de contrainformaii militare, ale penitenciarelor i lagrelor de deinuipolitici, precum i persoanele care au colaborat cu acetia, ofierii i subofierii fostei armate burghezecunoscui cu "activitate antidemocratic"; militarii din trupele fasciste germane; persoanele din rândulcultelor i sectelor care au desfurat activiti contra securitii statului; alte persoane despre care sedein informaii c au desfurat activitate contra securitii statului. Sistemul de eviden general eraorganizat la Serviciul "C", iar la inspectoratele judeene de securitate se organiza un sistem propriu de

eviden pentru persoanele aflate în componena lor teritorial. Dup anul 1968 în Româniadocumentele Securitii încep a fi microfilmate, procesul fiind continuat i de lucrtorii SRI pân în 1997,când a fost declarat încheiat (pe coperta dosarului trebuie s apar numrul Unitii Militare care arealizat microfilmarea i data). Dup 1990, SRI a predat documente din arhiva Securitii, în urma unorprotocoale, ctre Ministerul Justiiei (HG nr. 1134/1990), circa 400.000 volume fond penal, i 80.000volume din acelai fond ctre Ministerul Public. În 1992-1993 au fost predai ctre Ministerul de Interne2.000 ml arhiv din fondul neoperativ (protocol nr. 167 din 18.06.1992) i 1.500 ml de materiale cucaracter documentar istoric ctre Arhivele Naionale. Începând cu anul 2001, SRI a început s predeadosare ctre Consiliul Naional de Studiere a Arhivelor Securitii).Preluarea arhivei Securitii, în totalitate, de ctre instituiile specializate ale statului (CNSAS), ar oferiistoricilor, i nu numai lor, un bogat material documentar despre societatea comunist în România.



Soarta arhivelor Securitii Un grup de ofieri ai SRI a încercat s distrug documente ale fostei Securiti. În prima faz, s-a încercatdistrugerea dosarelor la fabricile de tocat hârtie de la Grditea i Scieni, dar muncitorii de acolo nu aucolaborat. Atunci, colonelul Nicolae Bordeianu a transportat cca. 90 de saci cu documente la o rud careavea un cuptor de pâine la Berevoieti. S-au ivit probleme tehnice, i sacii a fost dui pe malul pârâului

Râuor, situat la câiva kilometri de comuna argeean. Au descrcat camionul, au fcut o groap i audat foc hârtiilor, apoi au acoperit groapa cu pmânt.Hârtiile îns nu au ars în totalitate. Locul a fostdescoperit din întâmplare de vcarul satului, i multe documente au ajuns în posesia diferiilor oameniinclusiv a ziaritilor. Marea parte au fost apoi recuperate rapid de SRI.Ulterior, o mare parte a arhivelor Securitii - cu descrierea operaiunilor i listele angajailor iinformatorilor - au fost predate CNSAS.

Istorie.Sistemul penitenciarelor.Perioada comunista

Documents

Transcript of Istorie.Sistemul penitenciarelor.Perioada comunista