7/29/2019 istoria_contabilitatii

1/6

ISTORIA CONTABILITATII

Inca din Antichitate omul a resimtit nevoia unor liste de cheltuieli.De lasimpla evidenta a averii si pina la afacerile negustorului, contabilitatea adevenit un sistem informational cu implicatii asupra resurselor la niveluleconomiei.Contabilitatea are deci un rol indispensabil in societateaomeneasca.

Primele evidente contabile au inceput sa fie tinute odata cu aparitiascrisului la sumerienii (ani 3000 i.Ch.). Utilizand o vergea ascutita de lemn,scribul scria pe placa de argila umeda numele partilor, obligatiile asumate deacestea si obiectele comercializate.Partile semnau atestand astfelcorectitudinea datelor inscrise.

Aparitia si utilizarea papirusului va inlesni si mai mult inregistrarea sidetalierea tranzactiilor comerciale.Este si o perioada in care apar primele

forme de control a inscrisurilor contabile.Un obstacol in calea dezvoltarii evidentei contabile il reprezenta lipsa unei

unitati de masura comune pentru toate bunurile tranzactionate.Cea maiinsemnata contributie adusa de greci in contabilitate o reprezinta utilizareaunor monede de schimb incepand cu anul 600 i.Ch., aspect ce va determinasi o dinamizare a activitatii financiar bancare.

Contabilitatea a fost si este dependenta de dezvoltarea economica.De aceeade-a lungul timpului contabilitatea parcurge un proces de modernizareaccentuata in Europa, odata cu dezvoltarea batranului continent.Aparitia ei

era conditionata de existenta unui sistem numeric accesibil si de un mediuprielnic de dezvoltare.Simplitatea si usurinta sistemului numeric arab aurezolvat acest lucru.Raspandirea in Europa a sistemului numeric a fostrealizata cu ajutorul papei Sylvestru al II-lea (ani 999-1003).Pana la acestmoment se utiliza sistemul numeric roman, care era greoi.

Prosperitatea republicilor italiene duce inevitabil si la dezvoltareacontabilitatii.Astfel apare contabilitatea in partida dubla ce isi are originea inGenova sau Venetia,veritabile centre ale comertului in aceea vreme.Aparitiasi dezvoltarea contabilitatii in partida dubla au fost asadar determinate denecesitatea ordinii in socoteli.

Cel mai vechi fragment de contabilitate care a fost descoperit, dateaza dinanul 1211 si reprezinta registrele unei banci comerciale italiene.

Dincolo de toate avantajele unei evidente contabile riguros organizate,propagarea contabilitatii in partida dubla catre alte regiuni ale Italiei areprezentat un proces de lunga durata, cu piedici greu de trecut.Era invocat secretul afacerilor , iar contabilii se temeau ca divulgarea cunostiintelor siinitierea altora in tainele contabilitatii le-ar fi diminuat pretuirea de care se

1

7/29/2019 istoria_contabilitatii

2/6

bucurau. Un argument n sprijinul celor afirmate l constituie spusele luiWolfgang Schweicker, un pioner n lumea lucrrilor de contabilitate apruten Germania la mijlocul secolului al-16-lea: Nu vreau s afirm c nainteamea n-ar fi existat contabili buni, acetia sunt i astzi, dar ei incontabilitate n secret i nu o dau la lumina zilei sau nu-i dau osteneala s oarate i altora.

Sub influena schimbrilor intervenite n mediul economic, contabilitateava parcurge la rndul ei drumul de la o form primar ctre una complex,capabil s satisfac cerinele tot mai diverse ale utilizatorilor informaieicontabile.

Cadrul ngust al tranzaciilor efectuate pe baza de numerar a fost lrgit odat cu instituirea creditului. Faptele bazate pe ncrederea creditorului iangajamentul debitorului de a-i duce la ndeplinire obligaiile au constrnscontabilitatea s-i dezvolte aparatul de calcul.

Dup apariia creditului, n sfera nregistrrilor au intrat, alturi demicrile de bani i mrfuri, datoriile i creanele. Necesitatea de a oglindiaceste drepturi i obligaii a dat natere contului. La nceput, prile lui erauaezate una dup alta: deasupra debitul i dedesubt creditul.

Acesta a fost, de fapt, punctul de plecare n evoluia contului spre formaclasic, cu debitul la stnga i creditul la dreapta. Debitul indica ceea ce

persoana, al crei nume l purta contul, a primit de la partenerul su, iarcreditul ceea ce persoana respectiv ia dat acestuia.

Ulterior, conturilor de persoane li s-au alturat cele pentru mrfuri, bani

sau alte bunuri. Personificarea conturilor a continuat, considerndu-se cfiecare cont poate fi asimilat unei persoane sau c reprezint o persoan.Contabilitatea medieval italian s-a bazat pe urmtoarele registre

principale:

- memorialul;- cartea mare;- jurnalul.

n afar de aceste registre principale existau i registre particulare.Iniial, memorialul a servit doar pentru operaiunile de credit.

Acest registru descriptiv alimenta cartea mare care, la nceput, oglindea totnumai operaiuni de credit, dar nu n forma descriptiv, ci ntr-o prelucrare

pe conturi individuale.n jurnal se prelucra, n formule contabile, memorialul. n vederea gsirii

contului debitor i a contului creditor aprea mereu aceeai ntrebare: cineprimete i cine d? Dup stabilirea conturilor corespondente, contul careprimete se debita i contul care d se credita.

2

7/29/2019 istoria_contabilitatii

3/6

Aparitia stiintei contabilitatii este datata in anul 1494,atunci cind s-apublicat prima lucrare cu continut contabil ce apartine calugarului franciscansi matematician Luca Paciolo,cu titlul Suma de aritmetica, geometria

proportioni et proportionalita, lucrare ce rezerva un capitol special privindDubla inregistrare.Sunt insa dovezi materiale potrivit carora ,existaureflectari contabile cu mult timp inaintea lui Luca Paciolo, dovezi ce dateazadin anul 1100 si chiar mai devreme, pe teritoriul unor orase ale actualei Italiica Roma, Venetia, Genova, Pisa etc. si de asemenea la Hanselegermane.Insasi Luca Paciolo in cartea sa celebra recunoaste ca nu el a creatcontabilitatea, ci nu face altceva decit sa descrie un mod de inregistrare ce se

practica in timpul sau.Contabilitatea din totdeaua a fost considerata o stiinta sociala,deoarece ea

studiaza unele din activitatile pe care le desfasoara oamenii si careinfluenteaza in mare masura existenta lor.Din totdeauna continutul

obiectului contabilitatii a fost abordat, studiat in contextul procesuluireproductiei sociale, unde contabilitatea urmareste acele laturi ce vizezaactivitatile economice desfasurate in sfera productiei si circulatiei si care seexprima in etalon banesc.Evident ca prima definitie a contabilitatii a fostdata de insasi intemeietorul ei, respectiv Luca Paciolo, care de altfel a si datacestei stiinte denumirea de contabilitate.Luca Paciolo scria ca obiectulcontabilitatii il constituie tot ceea ce dupa parerea negustorului, ii apartine pesume, precum si toate afacerile mari si marunte, in ordinea in care au avutloc.*

Nici o alta lucrare nu a impulsionat atit de mult organizarea calcululuieconomic si prin aceasta activitatea economica insasi, ca opera contabilasemnata de Luca Paciolo.Adept al principiului ubi non est orde, ibiconfusio , adica unde nu este ordine, domneste confuzia , Paciolotrateaza la un nivel superior cunostinte din domeniul creditului, fiinantelor sicontabilitatii.Prin opera de pionerat a savantului matematician, stiintaconturilor dobandeste o deosebita insemnatate, iar cunostintele decontabilitate se raspandesc in intreaga Europa.

In perioada urmatoare aparitiei lucrarii lui Paciolo, se manifesta un interesdeosebit pentru cunoasterea artei calcului economic.Perioada cuprinsa

1494-1600, este numita de profesorul Dumitru Voina, drept faza evolutiva acontabilitatii, respectiv secolul cel mare.**

*Dan Trandafir, Anca Madalina Bogdan, Bazele contabilitatii, Editura Universitaria, Craiova 2003, p.19-22**Dumitru Voina, Faze din evolutia contabilitatii, Editura Cioflec, Cluj, 1930

3

7/29/2019 istoria_contabilitatii

4/6

Prin adoptarea unor concepii progresiste sau chiar prin realizareaunor studii economice originale, literatura economic romneasc i facesimit prezena ncepnd cu sec. al XIX-lea. Astfel, n 1819, la Iai, apareDidascalia, un veritabil manual despre comer, finane i calcule contabile,scris n limba greac.

Dup o ateptare de douzeci de ani, n Scheii Braovului iese de sublumina tiparului Pravila comerial avndu-l ca autor pe Emanoil Ioan

Nichifor. Nu trebuie omis faptul c n anii 30, la coala Comercial aCapelei romneti din Braov, se predau cunotine despre contabilitate,legislaie economic, etic i psihologie comercial. Pravila comerialconine, de altfel, primele principii ale contabilitii n partid dubl.

Un alt centru remarcabil al nvmntului economic romnesc l vareprezenta Academia Mihilean din Iai, ncepnd cu anul 1842, centru cese poate mndri cu profesori precum Ion Ghica sau Ion Ionescu de la Brad.

Perioada scurs pn la sfritul secolului al XIX-lea va fi una aapariiei a numeroase traduceri, dar i lucrri originale n domeniulcontabilitii, n aezminte de cultur economic, cum ar fi Bucureti,Braov, Iai sau Galai. Prima jumtate a sec. XX va fi una de rapidascensiune a culturii economice romneti. Este perioada n care la Bucuretiia fiin Academia de nalte Studii Comerciale i Industriale (anul 1913). O a

doua academie de profil se nfiineaz la Cluj n anul 1920.Fr a omite n vreun fel rolul jucat de celelalte centre de nvmnteconomic superior, s ne oprim n cele ce urmeaz asupra colilor de laBucureti i Cluj.

La Academia de nalte Studii Comerciale i Industriale, coalaprofesorului Spiridon Iacobescu va demonstra universalitatea patrimoniuluii permanenta egalitate a structurilor acestuia. Patrimoniul este definit dreptun ansamblu de drepturi i obligaii cu respectivele lor obiecte de drepturi iobligaii, evaluabile n bani. Iat aadar, pe de o parte realiti concrete, iar

pe de alt parte raporturi juridice privind aceste realiti.

mpotriva scolii patrimonialiste de la Bucureti, n oaza economic dela Cluj, prof. Ion Evian va ncerca, n lucrarea Teoriile conturilor, snlture elementele juridice din contabilitate. Adept al literaturii germane,autorul consider contabilitatea doar un supliment aritmetic al tiineieconomiei ntreprinderilor.*

4

7/29/2019 istoria_contabilitatii

5/6

*Matei Marius, Erhan Cristina, Contabilitatea: nimic mai simplu, Editura Economica, Bucuresti 2003Istoria contabilit ii analizeaz astfel apari ia primelor

nsemn ri contabile si dezvoltarea lor in forme cat mai corespunz toare nevoilor societatii omeneti. Ea ofer exemple conving toare despre suple ea si puterea de adaptare a acestei tiin e, care, in decursul veacurilor , i-a permis sa fac fata noilor cerin e ,corespunz toare fiec rei etape de dezvoltare a societatii umane.

Ca tiin a , istoria permite explicarea fenomenelor si for elor ce ac ioneaz asupra lor.

Concep ia materialista despre istorie pornete de la teza ca produc ia si, al turi de produc ie, schimbul produselor ei

constituie baza oric rei ornduiri sociale; ca, in fiecare societate care apare in istorie, reparti ia produselor si o data cu ea, impartirea sociale in clase sau st ri sociale sunt determinate de ce anume se produce si de felul in care seface

schimbul acestor produse.*

Rela iile sociale de produc ie si de schimb si-au g sit

expresia, la nceput , in nsemn ri contabile izolate , iar mai

trziu in sistemul acestora.

In aceste condi ii, contabilitatea este strns legata de procesele economice si de ra iile de produc ie , care se

schimba in diferitele etape istorice ale societatii.Pe m sura

dezvolt rii for elor de produc ie si a rela iilor de produc ie,

contabilitatea a dobndit anumite particularitati si a devenit

mai importanta si mai necesara.

Bibliografie

Marius Matei, Cristina Erhan, Contabilitatea: nimic mai simplu, EdituraEconomica, Bucuresti , 2003Dan Trandafir, Anca Madalina Bogdan, Bazele contabilitatii, Editura

Universitaria, Craiova , 2003

C.G.Demetrescu, Istoria contabilitatii, Editura Stiintifica, Bucuresti , 1972

Dumitru Voina, Faze din evolutia contabilitatii, Editura Cioflec, Cluj 1930

5

7/29/2019 istoria_contabilitatii

6/6

* Fr. Engels, Anti-Duhring ,Editura Politica,Bucuresti, 1966, p. 269, citat de

C.G.Demetrescu inIstoria contabilitii ,Ed. tiinifica, Bucureti 1972

6