Istoria Statelor Unite ale Americii 1

Istoria Statelor Unite ale Americii

„Părinţii fondatori”

George Washington, portret din 1796

Pentru colonizarea Americii de Nord s-a duso luptă acerbă între britanici și francezi.Aceasta s-a încheiat cu victoria MariiBritanii în estul Statelor Unite ale Americiide astăzi și cu cea a Franței în nord. Înnord-estul SUA, imigranții puritani,proprietarii și companiile private au fondatcoloniile Noii Anglii. În secolele XVII șiXVIII acestea și-au câștigat independențaculturală și încrederea că pot duce o politicăproprie, refuzând în cele din urma săplătească impozitele impuse de MareaBritanie. Conflictul a declanșat un războiintre 1775 și 1783, marcat de Declarația deindependență a Statelor Unite ale Americiidin 1776 și de redactarea unei noi constituțiifederale. Statele Unite ale Americii, cuputernicele tradiții spirituale europene, sestrăduiau să-și dezvolte propria identitate.Prin Doctrina Monroe s-a implementat opolitică de izolare pe plan extern. Peparcursul secolului XIX, Statele Unite s-auextins prin cuceriri și anexări de teritoriistrăine. După 1828, diferențele dintre stateledin Sud și statele din Nord se accentuau totmai mult în problema deținerii de sclavi.Războiul de Secesiune din 1861-1865, atraumatizat tânăra țară, însă Uniunea s-amenținut datorită victoriei unioniștilor dinnord. După Războiul de Secesiune, a începutascensiunea economică și tehnologică ațării. Intrarea Statelor Unite ale Americii înPrimul Război Mondial în 1917 a marcatabandonarea izolaționismului. După PrimulRăzboi Mondial, SUA a revenit laizolaționismul său tradițional. Această perioadă a cunoscut o puternică dezvoltare economică, însă încrederea oarbăîn progres a determinat o siguranță exagerată și euforică pe piețele financiare. Când baloanele de săpun alespeculațiilor au explodat în 1929, determinând prăbușirea bursei, economia lumii a intrat în declin. Politica deintervenție a guvernului condus de Franklin Delano Roosevelt atenua multe dintre efectele Marii Crize. În 1939,SUA, oficial neutru, a sprijinit de facto Anglia în lupta împotriva Axei, iar în 1941 a intrat în război împotrivaJaponiei.

Statele Unite ale Americii au ieșit întărite economic din cel de-al Doilea Război Mondial și au devenit liderul politic, economic, industrial, militar, tehnologic și cultural al Vestului în anii imediat următori, în cadrul sistemului bipolar

Istoria Statelor Unite ale Americii 2

ce începea să prindă contur. S-au opus Uniunii Sovietice în timpul Războiului Rece care a durat până în 1991. Peplan intern, mișcările pentru drepturi și libertăți civile și protestele împotriva Războiului din Vietnam au dus laliberalizarea societății în anii 1960. Ca superputere, SUA au oscilat din 1991 între cooperarea globală și tendințehegemonice. La începutul celui de-al treilea mileniu, SUA și Occidentul s-au confruntat cu provocările terorismuluiinternațional și cu obstacolele crizei economice globale.

Istoria Statelor Unite

Acest articol este parte a unei serii

CronologiePerioada pre-colonială

Perioada colonială

1776–1789

1789–1849

1849–1865

1865–1918

1918–1945

1945–1964

1964–1980

1980–1991

1991–prezent

TemaDrepturile civile (1896–1954)

Drepturile civile (1955–1968)

Războiul civil

Istoria culturală

Istoria demografică

Istoria diplomatică

Istoria economică

Istoriografia

Istoria militară

Istoria Sudului

Istoria graniței și a vestului

Istoria tehnologică și industrială

Evoluția teritorială

Istoria feminismului

Istoria Statelor Unite ale Americii 3

Portal Statele Unite ale Americii

Perioada precolonială

Indienii din tribul anasazi au construit orașe cu mult înainte devenirea lui Cristofor Columb. Mesa Verde (Colorado).

Istoria Americii a început cu sosirea primilor imigranțidin Asia peste strâmtoarea Bering cu aproximativ12.000 de ani în urmă urmărind grupe de animalepentru vânătoare în America. Acești Indieni americaniau lăsat urme pentru existența lor prin petroglife și alteartefacte. S-a estimat că 2–9 milioane de oameni aulocuit pe teritoriul care astăzi aparține Statelor Unite,înainte de diminuarea lor numerică ca urmare aepidemiilor cauzate de boli infecțioase care au sosit înAmerica prin intermediul călătorilor europeni (deșicontinuă să existe dubii despre numărul lor exact). Auexistat și societăți avansate, de exemplu anasazi dinsud-vest, sau Indienii de Păduri (Woodland), care auconstruit centrul Cahokia, localizat lângă St Louis, careîn anul 1200 î.Hr. a avut o populație de 40.000.

Perioada colonială

În sec. XVI, conchistadorul Coronado începe căutareaaurului în sud-vestul Statelor Unite de astăzi

Primele contacte cu europenii au avut loc în jurul anului 1000 prinvenirea vikingilor din Groenlanda și Islanda atingând coasteleLabradorului. Exploratorul norvegian Leif Ericson a ajuns înAmerica cu 400 de ani înaintea lui Cristofor Columb, întemeind oașezare în Vinland în extremitatea nordică a insuleiNewfoundland, Canada.[1].

După o perioadă de explorări sponsorizate de marile națiunieuropene, prima așezare a fost stabilită prin 1600[2]. Europeniiaduceau americanilor cai, pisici, vite și suine și în schimb seîntorceau în Europa cu cartofi, curcani, tutun, fasole și dovleci.Mediul nou îi expunea pe coloniștii la diferite boli noi,

necunoscute. Nativii (amerindienii) erau și mai sensibili față de bolile aduse de europeni, în special variola și rujeola.Amerindienii au pierit în număr mare înainte ca să înceapă colonizarea la scară mare. [3][4]

Istoria Statelor Unite ale Americii 4

Colonizarea Americilor. Situaţia din 1750.

Colonizarea spaniolă a Americilor (1492 -1821)

După circa cinci secole după vikingi au venitspaniolii. Întâi Cristofor Columb, apoi Ponce deLeón. Vizitatori străini au sosit și în trecut, dardoar după călătoriile lui Cristofor Columb însecolele XV și XVI au început națiunile europeneexplorarea și colonizarea acestui continent.Expedițiile spaniole au atins repede MunțiiApalași, Fluviul Mississippi, Grand Canyon[5] șiMarile Podișuri. În secolele al XVI-lea și alXVII-lea, spaniolii au ocupat sud-vestul StatelorUnite și Florida.

Prin 1540 Hernando de Soto a întreprins oexpediție mare a teritoriilor care constituie aziSUA. În același an, Francisco Vásquez deCoronado împreună cu 2.000 spanioli și mexicania traversat teritoriul care este azi Arizonaajungând până în centrul Kansasului de astăzi.[6].Alți exploratori spanioli, ca Lucas Vasquez deAyllon, Panfilo de Narvaez, Sebastian Vizcaino,Juan Rodriguez Cabrillo, Gaspar de Portola,Pedro Menéndez de Avilés, Álvar Núñez Cabezade Vaca, Tristan de Luna y Arellano și Juan deOñate, au întreprins expediții în teritoriul Statelor Unite de astăzi. [7].

Spaniolii au creat primele colonii europene în aceste teritorii: St. Augustine în Florida prin 1565 dar aceasta nu aatras prea mulți coloniști care să se stabilească. Au înființat apoi succesiv Santa Fe în New Mexico, San Antonio,Tucson, San Diego, Santa Barbara, Los Angeles și San Francisco[8]. Cea mai mare parte a acestor localități au fostcreate de-a lungul coastei californiene și pe lângă fluviul Santa Fe în New Mexico.[9]

Teritoriile explorate la sfârșitul anului 1535 au fost încadrate sub Viceregatul Noii Spanii, cu capitala în MexicoCity, extinzându-se treptat și în porțiunile sudice și centrale ale Statelor Unite de azi.

Colonizarea britanică a Americilor (1492 - 1776)

Fâșia de-a lungul coastei de est a fost colonizată prima dată de coloniști englezi în sec. al XVII-lea cu participareamunt mai mică a olandezilor și suedezilor. America colonială era caracterizată prin lipsa masivă a mânei de lucru,care a condus la apariția sclaviei și mânei de lucru angajată prin contract. De asemenea, s-a practicat salutaryneglect, adică „neglijarea salutară a coloniilor”, ideea prim-ministrului britanic Robert Walpole în privința unuicontrol mai lax a implementării deciziilor parlamentului englez, în scopul înfloririi economice a coloniilor. Pestejumătate dintre imigranții sosiți în acea perioadă veneau pe baza contractului de muncă.[10]

Prima colonie engleză care a avut succes a fost Jamestown în Virginia, în 1607. La sfârșitul secolului al XVIII-lea valurile de noi coloniști au stabilit agricultură și comerț pe bază de tutun. Între 1610 și Revoluție britanicii au trimis în coloniile americane aproximativ 50.000 condamnați. [11] Au avut loc numeroase conflicte cu amerindienii, printre care masacrul coloniștilor din Jamestown din 1622. Dintre cele treisprezece colonii, care au format apoi SUA ultima a fost stabilită în 1733. Fiecare colonie americană avea guvernare puțin diferită în comparație cu celelalte. De obicei coloniile erau conduse de guvernatori, care erau desemnați de Londra. Noii coloniști erau mai bogați decât locuitorii

Istoria Statelor Unite ale Americii 5

din cea mai mare parte a Angliei și atrăgeau un constant flux de imigranți, ceea ce combinat cu mortalitatea scăzută aavut ca rezultat creșterea rapidă a coloniilor.

Steagul celor Treisprezece Colonii

Mayflower.

Pe parcursul următorilor decenii au apărutunele colonii olandeze, ca New Amsterdam(predecesorul orașului New York), peteritoriul ocupat în modernitate de NewYork și New Jersey.

În 1637, suedezii au creat o colonie numităChristina (în Delaware), însă au pierdutcolonia în favoarea Olandei în 1655.Francezii au navigat în amonte de râul Sf.Lawrence, către interiorul continentului.Spaniolii s-au mutat la nord de imperiul lor,în Mexic. În procesul de colonizare s-au dusrăzboaie sângeroase împotriva populațiilorde indieni, care au fost exterminați sauîmpinși până în Munții Alegani.

Aceste evenimente au fost urmate decolonizarea intensivă a coastei de est deMarea Britanie. Colonizatorii din MareaBritanie au fost lăsați în pace de către patrialor până la Războiul de Șapte Ani, cândFranța a cedat Regatului Unit Canada șiregiunea Marilor Lacuri. Londra a impus atunci impozite asupra celor 13 colonii, pentru a strânge fonduri pentrurăzboi. Mulți colonizatori nu au acceptat impozitele deoarece ei nu erau adecvat reprezentați în Parlamentul britanic.Tensiunile dintre Marea Britanie și colonizatori au crescut, și cele 13 colonii au început o revoluție contra controluluiMarii Britanii.

Crearea națiunii• Pentru mai multe detalii vezi: Revoluția americană

Boston Tea Party

În septembrie-octombrie 1774, la CongresulContinental din Philadelphia, delegații celor13 colonii americane decid să nu maiaccepte nicio taxă fără a avea reprezentareadirectă în Parlament și solicită reinstituireaconstituției de la Massachusetts. Rupturadefinitivă dintre coloniile americane șimetropolă s-a produs în momentul în careParlamentul londonez a introdus noi taxe șirestricții comerciale, în ciuda opozițieicoloniilor. Decizia fatală a

Istoria Statelor Unite ale Americii 6

Washington traverseaza raul Delaware inaintea Bataliei de la Trenton

fost luată în 1773, când coloniștilor lise cere să cumpere ceai numai de laCompania Indiilor Orientale și săplătească o mică taxă directă asupravânzărilor de ceai în America. Așa s-aajuns la Partida de ceai de la Bostondin 16 decembrie 1773, când un grupde oameni deghizați în indieni mohawka urcat la bordul a trei vase din portulBoston și au aruncat în apele oceanuluiîncărcătura de ceai. În consecință,portul Boston a fost închis de englezi,iar populația obligată la întreținereatrupelor engleze și plătirea ceaiului.

Semnarea Declaratiei Independentei de cele 13 colonii ale Americii,1776

De această dată, reacția coloniștilor afost mai fermă. În anul 1774, un primcongres al reprezentanților celor 13colonii a avut loc la Philadelphia,decizându-se boicotarea produselorenglezești și respingerea autoritățiiParlamentului de la Londra. În replică,Londra trimite trupe pentru a restabiliordinea în colonii. După primeleostilități, cel de-al Doilea Congres alcoloniștilor decide în mai 1775 săînființeze o armată mixtă, sub comandasupremă a lui George Washington,sprijinită apoi de marchizul deLafayette al Franței și de baronulprusac von Steuben, care contribuie la organizarea profesionistă a armatei. În primăvara anului 1775, criza politicădevine tot mai evidentă. În fiecare din cele 13 colonii se formează organizații revoluționare și miliții înarmate, iarSamuel Adams și John Hancock devin lideri ai rebelilor. Se cristalizează perspectiva formării unei națiuni americaneunite. În acest context se produc primele ciocniri armate între coloniști și armata engleză. Prima bătălie importantădintre coloniști și metropolă a avut loc la Bunker Hill, în 1775, încheiată cu victoria englezilor.

Istoria Statelor Unite ale Americii 7

Predarea generalului Burgoyne dupa batalia de la Saratoga

Independența era implementată întretimp la nivel politic: la 4 iulie 1776,cele 13 colonii (Massachusetts, NewHampshire, Rhode Island,Connecticut,New York, New Jersey, Pennsylvania,Delaware, Maryland, Virginia,Carolina de Nord,Carolina de Sud șiGeorgia) adoptată la PhiladelphiaDeclarația de independență sub formaunui acord între popor și guvern,subliniind libertatea și egalitateatuturor oamenilor. După aceasta, noilestate ratifică o serie de constituțiirepublicane. Redactată de ThomasJefferson are la bază principiileiluministe, afirmând: Susținem ca este

de la sine înțeles ca toți oamenii sunt egali, că au fost înzestrați de la Creator cu anumite drepturi inalienabile, caprintre acestea se număra Viața, Libertatea și căutarea Fericirii. Conține ideea că regele Angliei a încălcat pactulsocial (guvernarea), ce trebuie să asigure apărarea drepturilor cetățenilor: viața, libertatea și năzuința spre fericire.Deoarece regele a încălcat pactul social, este datoria poporului să înlăture guvernarea devenită tiranică.

Predarea generalului britanic Lord Cornwallis după asediul de la Yorktown

Trupele americane slab înarmate șiprost organizate, însă entuziaste, obțino victorie importantă în octombrie1777, forțând capitularea trupelorbritanice în Saratoga. După aceasta,ambasadorul american la Paris,Benjamin Franklin, reușește sănegocieze o alianță cu Franța înfebruarie 1778. Cu ajutorul unitățilornavale franceze, Washington înfrângeîn final armata britanică din sud,victorioasă înainte, obligând-o săcapituleze în octombrie 1781, laYorktown.

La 1 august 1783, francezii redacteazăTratatul de la Paris care încheie războiul, acordând coloniștilor condiții avantajoase. Londra era obligată sărecunoască independența SUA. Întregul teritoriu de la est de râul Mississippi, de la sud la Marile Lacuri (America deNord) și din nordul Floridei revin națiunii proaspăt fondate. Prin Articolele Confederației, ratificate în 1781, statelese unesc într-o ligă relaxată, în care statele individuale beneficiau de o largă autonomie. Situația se schimbă în 1787,după adoptarea constituției, care întărea guvernul federal. După acesta, în 1789, George Washington devine primulpreședinte al Statelor Unite ale Americii.

Istoria Statelor Unite ale Americii 8

Ascensiunea la rangul de putere mondială

Anii de fondare

Thomas Jefferson

Razboiul din 1812

În anii de început, exista o polemică intensă cu privire la orientareasocio-politică a tinerei republici. Implicarea nefericită a SUA îndisputele europene a condus la politica izolaționistă, formulată în 1832de președintele James Monroe.

După ce cele 13 state inițiale ratifică în 1787 constituția SUA, la doiani după ce aceasta a fost formulată la Philadelphia, GeorgeWashington este ales președinte, iar John Adams vicepreședinte,executând un mandat din 1789 până în 1797. În primii ani suntexplorate opțiunile politice deschise tinerei națiuni. Se dezvoltă douăpoziții: o direcție către o guvernare puternică națională care ar promovaindustria și comerțul, susținută de Alexander Hamilton și de alții,adoptată ulterior de Partidul Federalist; sau o Americă orientată spreagricultură, cu state individuale, idee sprijinită de Partidul Democratcondus de Thomas Jefferson. În 1794, fermierii sunt obligați să accepteo acciză federală pentru Whisky. Dacă Washington promovase opolitică de neintervenție, în timpul președintelui John Adams(1797-1801) se pune întrebarea dacă America trebuie să se alieze cuFranța sau cu Anglia și să tolereze ca flota britanică să debarce și săcaute nave ale SUA, constrângându-i pe marinarii americani, să li sealăture. În 1803, președintele Thomas Jefferson (1801-1809) cumpăravastul teritoriu dintre râul Mississippi și Munții Stâncoși, asa-numitaAchiziția Louisianei, de la Franta, dublând teritoriul SUA.

Pe plan extern, SUA se implica în războiul dintre Napoleon și MareaBritanie, ducând la un război împotriva britanicilor sub președinteleJames Madison. Experiența l-a făcut pe James Madison (1817-1825) săproclame Doctrina Monroe la 2 decembrie 1823, în care stipula căSUA nu se vor implica în conflicte europene și nici nu vor toleratentativele de colonizare din partea puterilor europene în America.

După creșterea economică de după Războiul din 1812, urmeazădezvoltarea teritoriilor centrale de către fermieri care căutau terenurinoi. Aceasta a determinat conflicte interminabile cu triburile deamerindieni care fuseseră înghesuite spre nord sau mutate în rezervații.În 1819, Florida este cumpărată de la spanioli.

Istoria Statelor Unite ale Americii 9

Reorientarea politică

Andrew Jackson

James Polk

Sub președintele Andrew Jackson, democrația populară și dominațiapartidelor încep să contureze sistemul politic american. Președintele JamesKnox Polk anexează spații din vest, extinzând în continuare teritoriilenațiunii, ale cărei granițe se îndreptau către Pacific. Crizele economice dinanii 1820, în urma cărora multi fermieri au rămas datornici la bănci, au fosturmate de o turnură politică, Andrew Jackson (1829-1837), primul președintecare nu făcea parte din elita de est, introducând politica omului simplu. În1832-1836, a desființat a doua bancă americană de mare importanță și adezvoltat un program de ajutorare a fermierilor și coloniștilor. Democrațiajacksoniană marchează politica SUA până în 1860. Aceasta implica dominațiaclasei mijlocii asupra elitei economice, dezvoltarea sistemelor de partide șidominația politică a părților de vest și de sud asupra celei de nord-est. Legileprotecționiste de taxare vamală emise în 1828, în ciuda obiecțiilor vehementeale statelor din sud înaintate de John Calhoun, au condus la Criza Nulificării,o controversă cu privire la dreptul statului de a nesocoti legile federale,considerându-le nule. Jackson a amenințat Sudul cu intervenție armată,salvând astfel Uniunea.

Bătălia de la Alamo

Din 1830, Jackson desfășoara opolitică dură. Triburile amerindienesunt expulzate în vest, în teritoriipustii, sau colonizate în rezervațiideplasate continuu din cauzaexpasiunii permanente. Texas îșideclară independența față de Mexic în1836. Mexicul trimite imediat trupe înscopul de a-și restabili autoritatea.După o serie de înfrângeri, între care senumără masacrarea coloniștiloramericani de trupele mexicane înBătălia de la Alamo, în San Antonio, înmartie 1836, texanii îi înfrâng în finalarmata mexicană la San Jacinto.

Istoria Statelor Unite ale Americii 10

Andrew Jackson în Batalia de la New Orleans

Această perioadă se încheie odată cuvenirea președintelui James Knox Polk(1845-1849). Polk declara că destinulmanifest al cetățenilor SUA este salocuiască pe întregul continent,proclamând Texasul ca stat înCongresul din martie 1845 șiprovocând cu bună știință un război cuMexicul, care începe în 1846 și seîncheie cu victoria SUA. În februarie1848, Mexicul este obligat să încheiepacea cu SUA, care anexeazăCalifornia și New Mexico. Guvernulamerican semnase Tratatul Oregonuluicu Marea Britanie, prin care își asigurateritoriul dintre Munții Stâncoși șiOceanul Pacific. Granița canadiană a

fost stabilita la paralela 49.

Pana în 1848, teritoriul american se mai dublase o dată, iar în California fuseseră descoperite mine de aur. În orașeledin vest domnea legea pistolului.

Începutul Războiului de SecesiunePentru mai multe detalii,vezi : Războiul Civil American

În semn de protest față de alegerea în 1860 a candidatului Abraham Lincoln, adept al abolirii sclaviei, ca președinteal SUA, 11 state sudice ies din Uniune. În consecință, în 1861 izbucnește un război civil sângeros. Problemanerezolvării a deținerii de sclavi creează o prăpastie adâncă între statele din Nord, în care predomina burgheziaorientată către comerț, și Sudul patriarhal agrar.

Abraham Lincoln

Sclavia fusese deja abolită în toate statele de la nord de Maryland cătresfârșitul sec.XVIII, dar Sudul, cu economia sa bazata pe plantații extinse, nuputea supraviețui fără sclavi, principala forță de muncă. Disputa se întețisedin nou după Războiul mexicano-american din 1848, când noile teritoriiobținute - California, New Mexico, Texasul-urmau să fie incorporate înUniune ca state. Nordiștii doreau sa interzică sclavia în toate statele, iarsudiștii nu erau de acord, pretinzând că fiecare stat să aibă putere de decizieindividuală. Neînțelegerile interne au slăbit Partidul Democrat aflat la putere,în timp ce la noul partid, Partidul Republican aderau grupări politice diversece militau împotriva sclaviei. În 1860, pentru prima dată, un candidatrepublican, Abraham Lincoln, câștiga alegerile prezidențiale (1861-1865). Însemn de protest, Carolina de Sud iese din Uniune, declarându-șiindependența. Alte 10 state (Mississippi, Florida, Alabama,

Georgia,Lousiana, Texas, Virginia, Arkansas, Tennessee și Carolina de Nord) se alătură protestului, părăsindUniunea, iar în februarie 1861, formează Statele Confederative ale Americii, cu propria constituție și propriulpreședinte, Jefferson Davis. Cele 11 state sudiste care formau Confederația

Istoria Statelor Unite ale Americii 11

Jefferson Davis

aveau potențial militar slab, dar aveau avantajul unor generali buni și al unuispirit de luptă înflăcărat. La 12 aprilie 1861, trupele din Carolina de Suddeschid focul asupra nordiștilor staționați în fortul Sumter din Charleston,marcând începutul Războiului de Secesiune American. După succeseleinițiale ale Confederației, situația se schimba în favoarea Uniunii în 1863.

Desfășurarea războiului civil

Bătălia de la Gettysburg

Ostilitățile au început la 12 aprilie1861, când forțele confederate auatacat postul militar federal de la FortSumter, din Carolina de Sud. Lincoln arăspuns chemând o armată de voluntaridin fiecare stat și ordonând mobilizareagenerală, ceea ce a condus ladeclararea secesiunii a încă patru statesclavagiste din Sud. Ambele părți și-auconstituit armate de război, iarUniunea a preluat controlul statelor degraniță încă din prima perioadă arăzboiului și a efectuat o severă șieficientă blocadă navală de-a lungulîntregului conflict.

The Peacemakers

În septembrie 1862, Proclamația de emancipare a luiLincoln a transformat desființarea sclaviei din Sudîntr-un scop al războiului și i-a determinat pe britanicisă nu intervină. Comandantul confederat Robert E. Leea repurtat câteva victorii pe frontul estic, dar în 1863înaintarea sa spre nord a fost oprită la Gettysburg decătre general-maior George Meade, în cea maisângeroasă bătălie a războiului, considerată uneori cafiind punctul de cotitură al războiului, iar pe frontulvestic Uniunea a preluat controlul râului Mississippidupă Bătălia de la Vicksburg, separând Confederația îndouă. Avantajele materiale și numerice ale Norduluis-au concretizat în 1864 când Ulysses S. Grant a

Istoria Statelor Unite ale Americii 12

măcinat armata lui Lee în mai multe bătălii de uzură, iar generalul unionist William Sherman a ocupat orașulAtlanta, capitala statului Georgia, pentru ca apoi să se deplaseze spre Oceanul Atlantic. În mai 1864, în Bătălia de laSpotsylvania, Virginia, unioniștii au obținut una dintre cele mai mari victorii. Rezistența Confederației s-a prăbușitdupă ce Lee s-a predat lui Grant la Appomattox pe 9 aprilie 1865. În urma războiului, au fost uciși peste 600 000 desoldați din ambele tabere.

Ulysses S. Grant Robert E. Lee

Victoria Uniunii și reconstrucția

Ulysses S. Grant

De la victoria din 1865 a Uniunii șipâna în 1877, politica americană a fostdominată de dispute referitoare lareconstrucția Sudului distrus laînceputul Războiului de Secesiune.Construcția căii feratetranscontinentale a adus o creștereeconomică.

La începutul anului 1864, Lincoln îlnumește pe generalul Ulysses S. Grantcomandant suprem al forțelor nordiste.La 9 aprilie 1864, la Appomattox,Virginia, Grant îl obliga pe generalulConfederației, Robert E. Lee săcapituleze încheind astfel războiul.Cinci zile mai târziu, Lincoln era împușcat la Washington de actorul Booth, un sudist fanatic.

Istoria Statelor Unite ale Americii 13

Bătălia de la Hampton Roads

La 18 decembrie 1865, sclavii sunteliberați prin cel de-al 13-leaamendament. La fel ca Lincoln,succesorul său, Andrew Johnson(1865-1869) pleda pentru o politică dereconstrucție și reconciliere cu Sudulpatriarhal, care era atât de înapoiat,încât, până în 1870, producția saagricolă nu avea să ajungă nici lajumătatea celei din 1860. Majoritatearepublicanilor radicali din Congresinsistau însă asupra demontării totale astructurilor guvernamentale și socialeși pentru instalarea administrațiilormilitare pentru a controla statele dinsud. Biroul Oamenilor Liberi, instalat

în 1867 pentru protejarea sclavilor eliberați-aproape jumătate din toată populația statelor din Sud. Atitudinile socialedin Sud aveau să se schimbe treptat, cu privire la drepturile civile ale foștilor sclavi. O mișcare rasistă care cuprindeanumeroase societăți secrete, cea mai mare fiind Ku Klux Klan, îi teroriza pe sclavii eliberați. Reformareafundamentală a societății sudice a eșuat în stadiul incipient, sub Grant, ca președinte (1869-1877), Grant nu a avutsucces la fel de mare ca atunci când a fost general. Cel de al doilea mandat al său a fost umbrit de scandaluri decorupție. După retragerea trupelor din Sud în 1870 și după încheierea oficială a Reconstrucției, vechile sisteme dediscriminare aveau să revină rapid pe plantații, deși nu sub forma de sclavie deschisă. La sfârșitul secolului XIX, s-aintrodus segregarea rasială strictă, care afecta școlile, transportul în comun și restaurantele. După Războiul deSecesiune, Nordul a cunoscut o creștere economică puternică, îndeosebi datorită construirii căii feratetranscontinentale. În jurul anului 1893 au fost terminate primele linii de cale ferată, deschizând drumul spre Vestulslab colonizat.

Expansiunea

Achiziţiile teritoriale americane între anii 1810-1920. În verde teritoriile americane; cuportocaliu statele federale ale Uniunii

Coloniștii din Europa se îndreptau sprevest, poposeau peste noapte în tabere,sperând să-și făurească o viață nouă înceea ce ei numeau "țara celor liberi".Pe parcursul secolului al XIX-lea,națiunea s-a extins rapid, adăugândmulte state noi, fie prin cumpărări deregiuni întregi (Louisiana de lafrancezi în 1803; Florida de la spanioliîn 1819; Alaska de la ruși în 1867), fieprin cuceriri (Texasul de la Mexic în1845, mai mult de jumătate dinteritoriul Mexicului în urma războiuluiamericano-mexican din 1846-1848).Destinul Manifest a fost o filozofie

Istoria Statelor Unite ale Americii 14

care a încurajat extinderea Statelor Unite înspre vest: deoarece populația statelor din est creștea și imigranți noiintrau în țară, mulți oameni continuu se mutau înspre vest. Economia americană a luat avânt, ceea ce a dus ladezvoltarea orașelor din est, unde se construiau fabrici și se găseau centre de afaceri. Estul era coloana vertebrală aSUA, iar vestul-imperiul lor. Un stat nou era primit în Uniune dacă avea o populație de 60 000 de locuitori, iar în1821 Uniunea cuprindea 23 de state.

Sitting Bull

Bătălia de la Little Bighorn-ultima rezistență a generalului Custer

Expedițiile conduse de Meriwether Lewis șiWilliam Clark, au dus la explorarea vestului,traversarea Munților Stâncoși și atingerea coasteide vest în Oregon, în 1805, fiind îndrumați de ofemeie nativă din tribul shoshone ulterior.

Ca urmare la acest proces, SUA a ocupatteritoriile Indienilor americani. Aceste acțiunicontinuă sa aibă implicații politice astăzideoarece unele triburi cer aceste pământuriînapoi. În unele locuri, populațiile indigene aufost distruse sau grav reduse de boli infecțioaseaduse de către europeni și astfel colonizatori dinSUA ușor au acaparat aceste teritorii goale. Înalte instanțe, Indienii americani au fost mutațiforțat de pe teritoriile lor tradiționale. Cu toate căunii declară că Statele Unite nu a fost o puterecolonială până ce a acaparat teritorii străine înRăzboiul Spaniol-American, controlul exercitatasupra pământurilor în America de Nord de cătreSUA esențial a fost de natură colonială.

În această perioadă, țara a devenit o putereindustrială și un centru pentru inovație șidezvoltare tehnologică. Deschiderea Vestului decătre coloniști, mineri în căutare de aur și caleaferată s-a realizat în detrimentul băstinașilor

americani."Războaiele cu amerindienii sub guvernul SUA au fost peste 40 la număr. Aceste războaie au costatviața a peste 19.000 bărbați albi, femei și copii, inclusiv cei uciși în lupte individuale, și viața a peste30.000 de indieni."[12]

Triburile care și-au apărat teritoriile erau tratate violent, chiar anihilate. Printre cele mai ample conflicte se numărăBătălia de la Little Bighorn din 1876, unde indienii sioux conduși de căpetenia Sitting Bull au nimicit expediția deatac condusă de George Armstrong Custer. În 1890, a existat o tentativă de a-l aresta pe Sitting Bull, în timpul căreiaa fost ucis. La 29 decembrie 1890, cavaleria SUA a masacrat 200 de indieni sioux la Wounded Knee, Dakota de Sud.

Istoria Statelor Unite ale Americii 15

Creșterea economică

Standard Oil Company.

Împăratul Rockefeller-caricatură

Între 1877-1897, dezvoltarea rapidă aorașelor din SUA, produsă de forța demuncă a imigranților și de muncitoriidin industrie a fost însoțită deprobleme sociale și economice.Ridicarea SUA la rangul de puteremondială începe prin progresul săueconomic rapid. După construcția decăi ferate, descoperirea petrolului acondus la continuarea expansiuniieconomice și la sporirea puteriifinanciare, precum și a capitalului deinvestiții economice. John D.Rockefeller înființează Standard OilCompany în 1870, creând primeletrusturi din SUA: prin 1911, acestacontrola 90% din afacerile cu petrol.Chiar și la înființarea trusturilor,guvernul american a încercat să leinterzică, pentru a asigura competițialiberă, dar cel mai adesea succesulacestuia a fost moderat. Printre legileantitrust din SUA s-au numărat ActulSherman, Actul Elkins, Comisia deComerț federal și Actul Clayton.

În 1873, Andrew Carnegie începeconstrucția industriei oțelului.Dezvoltarea rapidă a orașelor șicreșterea permanentă a numărului deimigranți nevoiași din Europa și Asia acondus la dezvoltarea cartierelor etniceîn marile orașe și la o creștere uriașă anumărului de muncitori din industrie.Nu existau reglementări pentrucondițiile de muncă. Greveleneautorizate și actele de violență erau la ordinea zilei, iar sindicatele se organizau local.

Istoria Statelor Unite ale Americii 16

Revolta de la Haymarket

Rebeliunea din piața Haymarket dinmai 1886 a demonstrat urgențasoluțiilor sociale. În timpul uneidemonstrații în masă, 12 oameni,printre care și politiști, sunt uciși dupăun atac cu bombă. În consecință, patruanarhiști sunt spânzurați, deși nu existanicio dovadă a vinovăției lor.Evenimentele din piața Haymarket auinspirat în mod direct sărbătorirea peplan internațional a zilei muncii pedata de 1 mai. În timp ce sindicatele îșiconsolidau organizarea, clasa de mijloccerea introducerea unor măsuri care sădezvolte economia țării. O problemăcontroversată a fost cea a taxelorvamale la cote protecționiste, carefavorizau vânzarea produselor americane în țară, în defavoarea celor europene, dar amenințau sectoarele care eraudependente de articole importante. Președintele Grover Cleveland (1885-1889, 1892-1897), un oponent al taxelorvamale prohibitive, nu a reușit să-și împiedice succesorii să impună taxe vamale pentru bunurile exportate - TarifulMcKinley în 1890 și Tariful Dingley în 1897. Prin 1909, taxele vamale atingeau 57%. În 1893, căderea piețelorstrăine și speculațiile riscante de la bursă determinau declanșarea unei crize economice grave în SUA.

Politica imperialistă

William McKinley, înainte să fie asasinat

Între 1897-1898, William McKinley și TheodoreRoosevelt au intensificat expansiunea imperialistă aSUA în America Latinǎ și în regiunile din Caraibe.După 1913, președintele Woodrow Wilson s-aconcentrat asupra politicii interne, dar contextul externl-a forțat ca în 1917 să intre în Primul Război Mondialde partea Antantei.

Republicanul William McKinley (1897-1901) esteprimul președinte modern american. El a întăritautoritatea personală a președintiei, a instituit taxevamale de import, a introdus standardul de aur pentrudolar și a întărit încrederea în guvern a comercianților,a industriașilor și a sindicatelor. În 1898, McKinleyintervine în Războiul Hispano-American de eliberare aCubei de sub dominație spaniolă. Interesul guvernuluiera îndreptat către noile piețe și

Istoria Statelor Unite ale Americii 17

Bătălia de la San Juan Hill

surse de materie primă din America Latinăși din regiunea Pacificului până în OrientulÎndepărtat. Cuba devine republică prinTratatul de la Paris, iar Filipinele, Guamul șiPuerto Rico sunt cedate de Spania StatelorUnite, fapt care generează în 1899constituirea ligii antiimperialiste în cercuriledemocratice.

Theodore Roosevelt

După asasinarea lui McKinley în septembrie 1901, succesorul său,Theodore Roosevelt (1901-1909), intensifica politica expansionistă. Peplan intern, realizează un control mai eficient al trusturilor și mediazăconflictele muncitorilor.

Istoria Statelor Unite ale Americii 18

Woodrow Wilson

Reales în 1904, acesta intervine în numeroase țări din AmericaCentrală și mediază Războiul ruso-japonez din 1904-1905, acțiunecare îl face să devină primul președinte american care primeștePremiul Nobel pentru Pace în 1906. După instalarea unui guverndependent de SUA în Panama în 1903, Roosevelt obține controlulzonei viitorului canal și construiește Canalul Panama, deschis în1914, care leagă Pacificul de Atlantic. În timpul mandatului săueste înființat Biroul Federal de Investigații în 1908, agențiefederală de investigații a crimelor și mâna dreaptă aDepartamentului de Justiție al Statelor Unite. J. Edgar Hoover afost directorul acestei agenții din 1935 până la moartea sa din1972.

În 1913, Woodrow Wilson (1913-1921) îi readuce la putere pedemocrați. Wilson temperează politica de expansiune,concentrându-se asupra problemelor interne. Programul său NouaLibertate urmarea reforme sociale. Wilson a avut o politicăliberală pentru diferitele culturi și a promis să respecte drepturile

altor națiuni. După izbucnirea Primului Război Mondial, Wilson răspunde printr-o declarație de neutralitate.Demersul său era controversat, însă promisiunea de neintervenție i-a asigurat realegerea în 1916. Cu toate acestea, afost obligat (mai ales de republicani) să acționeze, cu atât mai mult cu cât războiul submarin fără restricții afectacomerțul SUA. După scufundarea navei RMS Lusitania, cu aprobarea Congresului, la 6 aprilie 1917 preșdinteleWilson a declarat război Germaniei.

Euforie și criză

Izolaționism și prosperitatePentru mai multe detalii,vezi : Primul Război Mondial

Scufundarea navei „Lusitania"

După Primul Război Mondial SUA se retragdin Europa. Progresul tehnic și ratelespectaculoase de dezvoltare din turbulențiianii '20 dădeau impresia că starea deprosperitate va crește în permanență. După operioada lungă de ezitare, SUA conduse depreședintele Woodrow Wilson intră în anul1917 în Primul Război Mondial, cu scopulde a instaura o pace de durată în Europa.După victoria asupra Puterilor Centrale,Wilson înființează Societatea Națiunilor,menită să contribuie la asigurarea păcii delungă durată la nivel mondial, prevăzută înTratatul de la Versailles. Senatul SUA erapreocupat de potențialele restricții în politicaexternă americană. Wilson, care suferise un infarct în timpul campaniei din 1919 pentru adoptarea tratatului, nupoate evita în 1920 refuzul Senatului de a ratifica Tratatul de la Versailles și, implicit, intrarea SUA în Societatea

Istoria Statelor Unite ale Americii 19

Națiunilor. Succesorul său, Warren G. Harding, încheie acorduri de pace separate cu foștii inamici de război în 1921.Până la sfârșitul anilor 1920, politica externă a SUA este definită de principiul de neintervenție în conflicteleeuropene.

Fotografia cu titlul „Migrant Mother” a artisteiDorothea Lange. Este imaginea unei sărace

culegătoare de mazăre din California, FlorenceOwens Thompson, mamă a şapte copii în timpul

Marii crize economice. Martie 1936.

Pe plan intern, modernizarea industrială rapidă contribuie ladezvoltarea economică și la creșterea bunăstării populației. Industriilede construcții și de automobile s-au dezvoltat cel mai mult. Metodelede producție eficiente, reducerea prețurilor și veniturile mari permiteaupentru prima dată dezvoltarea unei societăți de consum, cu noi formede distracție pentru mase, cum ar fi radioul, filmele și sporturile.Petrecerile pline de fast, limuzinele și nou-imbogățiții contrastau cuimaginea fascinantă a turbulenților ani 1920.În opoziție, climatul intelectual era definit de conservatorismul socialși xenofobie în America rurală. Cea mai vizibilă expresie a acestui fapto reprezentă prohibiția-interzicerea consumului și vânzării de alcool,care devine lege federală. În consecință, începe să se dezvoltecontrabanda și comerțul la negru cu alcool distilat în fabrici private.Băuturile alcoolice sunt vândute în baruri ilegale, denumitespeakeasies, și controlate de mafia italiană Cosa Nostra. Gangsterii auînființat localuri ilegale, discrete, unde vindeau băuturi de contrabandă.Luptele la lumina zilei între bandele rivale era ceva obișnuit, iarcorupția instituțiilor chemate să aplice legea se generalizase. AlCapone a condus o bandă din cartierul de sud al orașului Chicago din1925, dominând lumea interlopă a orașului și comerțul ilegal cu băuturi

alcoolice de contrabandă și activități imorale. În cele din urmă în anul 1931 Al Capone a fost închis pentru evaziunefiscală. Ca urmare a gradului de corupție crescut, Legea Prohibiției a fost abrogată în 1933 prin cel de-al 21-leaamendament. Rasismul practicat de Ku Klux Klan câștiga popularitate, mai ales în sud.

Franklin Delano Roosevelt semnând declarația derăzboi împotriva Japoniei

Criza economică și intrarea în război

Pentru mai multe detalii,vezi : Marea criză economică,Al DoileaRăzboi Mondial și Războiul din Pacific (al Doilea RăzboiMondial)

Prăbușirea bruscă a bursei americane în 1929 dă naștere unei crizeeconomice fără precedent. SUA intră în cel de-al Doilea RăzboiMondial împotriva puterilor Axei sub conducerea președinteluiFranklin Delano Roosevelt.

Economia înfloritoare a anilor 1920, datorate returnării a câtevamiliarde de dolari împrumutate de Londra din New York în timpulrăzboiului, încurajată de politicile economice ale președințilorHarding și Coolidge, prețul acțiunilor în SUA a fost ridicat pestevaloarea reală, determinând investiții și speculații bursiereexcesive. În octombrie 1929, prețurile de pe piața bursei din NewYork cunosc o scădere bruscă. Într-o singura zi, la bursa de la NewYork s-au vândut 13 milioane de acțiuni, ducând în scurt timp la

Istoria Statelor Unite ale Americii 20

Crahul de pe Wall Street. Deprecierea ruinează o treime din băncile americane. Creditele sunt stopate, iar fermieriidau faliment. Lipsa capitalului și închiderea companiilor conduc la scăderea dramatică a producției industriale și ladestabilizarea pieței interne. Produsul Intern Brut, veniturile private și comerțul extern se restrâng la jumătate până în1933. Consecința a fost șomajul fără precedent. Până în 1933, aproape 15 milioane de americani și-au pierdutslujbele. Peste 85 000 de întreprinderi au dat faliment.Pe Coasta de Vest, solul din Mariile Câmpii din SUA s-a uscat excesiv din cauza secetei prelungite din anii 1930.Ținutul a fost măturat de o serie de furtuni de praf teribile-Albia de Pulbere (Dust Bowl). Până în 1933, vântul aridicat sute de milioane de sol din stratul de suprafață, solul fiind distrus. Ruinate, mii de familii lovite de sărăcie auplecat din Albia de Pulbere, căutând de lucru în California sau alte regiuni.Marea criză economică a cuprins rapid și națiunile europene, din cauza naturii globale a rețelei economice. Europa,care devenise după Primul Război Mondial datornicul principal al SUA, își finanțase creșterea economică postbelicăcu ajutorul creditelor americane. Acest lucru nu mai era posibil după 1929, prin urmare Europa avea de suferit peplan social și se confrunta cu șomajul masiv, mai ales în țările industrializate ca Germania.

Atacul de la Pearl Harbour.

Scăderea prețurilor și a producțieidetermina în final un colaps mondialcare a atins apogeul în 1932.Administrația Herbert Hoover a luatpuține măsuri directe, crezând căeconomia se va redresa pe calenaturală. În timp ce forțeleantidemocratice profitau de criză, maiales în Germania, președinteleamerican Franklin Roosevelt a începutsă reconstruiască statul după alegereasa în 1932. Politica New Deal includeaprograme destinate combateriișomajului și a sărăciei și a pus bazeleunui sistem de protecție socială prinActul de securitate socială, prinameliorarea situației categoriilor celormai sărace, susținerea băncilor șiprotejarea economiilor populației. Agricultura a fost subvenționată, a fost stabilit salariul minim pe economie și s-alansat un vast program de construcții pentru crearea de locuri de muncă, mulți șomeri primind locuri de muncă lalucrările finanțate de stat. Însă criza a fost soluționată în primul rând prin programul național de înarmare din 1938.

Istoria Statelor Unite ale Americii 21

Debarcarea în Normandia.

Deși SUA iși exprimase neutralitatea în1935, ca răspuns la politica germanăexpansionistă Roosevelt vorbea în 1937,despre o eventuală luptă pentrusupraviețuire între democrație șitotalitarism. În 1938, a crescut bugetulpentru apărare, iar în 1940 s-a schițat unprogram de înarmare.

Bombardiere SBD Dauntless atacând nava japoneză Mikuma

După izbucnirea războiului din Europa în1939, SUA și-a reafirmat oficialneutralitatea. Însă, începând cu 1940,sprijină Marea Britanie prin livrarea de armeîmpotriva Puterilor Axei. În 1941, premierulbritanic Winston Churchill și președinteleamerican Roosevelt au semnat CartaAtlantică-un manifest pentru libertateatuturor oamenilor.

Al Doilea Război Mondial

După atacul japonez asupra flotei americanede la baza navală Pearl Harbour, pe 7decembrie 1941, SUA a intrat în război,preluând conducerea Aliaților împotrivaAxei, Dwight David Eisenhower fiind

Comandatul Suprem al Aliaților. După Pearl Harbour, cinci portavioane americane au zădărnicit speranțele deexpansiune ale japonezilor în 1942 în două bătălii navale importante. Bătălia din Marea Coralilor din 4-8 mai a fostprima luptă din istorie în care vasele implicate nu s-au aflat în raza vizuală a adversarului, lupta desfășurându-se întreavioanele lansate de portavioane. Nu a fost clar cine a învins, însă bătălia a zădărnicit planurile japonezilor de-ainvada Australia. În iunie, japonezii au plănuit să atace mica insulă strategică Midway și Insulele Aleutine. N-aureușit să distrugă aviația americană amplasată acolo, SUA descifrând codurile radio japoneze ce așteptau atacul. ÎnBătălia de la Midway, din 4-6 iunie, marina japoneză a fost lovită de aviația americană de pe portavioane, ulterior,s-a retras. Bătălia de la Midway a fost o victorie decisivă a forțelor SUA și un punct de cotitură a războiului dinPacific. În următorii trei ani, SUA au recucerit insulele Gillbert, Marshall, Caroline și Mariane. Au bombardat orașeși obiective industriale japoneze, inclusiv pe cele din Tokyo.

În 1943, la Conferința de la Teheran, Roosevelt, Churchill și Stalin declară că atât ei, cât și Națiunile Unite au ca sarcină primordială instaurarea unei păci de durată. Marea Britanie și SUA au început să bombardeze industria și

Istoria Statelor Unite ale Americii 22

orașele germane. În iulie, forțele britanice și americane au debarcat în Sicilia, iar până în septembrie au ajuns înItalia, capturându-l pe Mussolini și înlăturând regimul fascist italian. În Ziua-Z-6 iunie 1944- a fost deschis un aldoilea front, când Aliații au invadat Normandia, din Franța. 1200 de nave de război și 4100 de nave de desant auadus pe țărm 132 000 de soldați, în timp ce 10 000 de avioane atacau pozițiile germane. Datorită debarcării în ZiuaZ, trupele Aliaților au putut să-i alunge pe germani din Franța. Până în 1945, Aliații au traversat Rinul după ce auoprit contraofensiva germană. Forțele generalului american George S. Patton n-au putut ajunge la Berlin, acesta fiinddeja asediat de sovietici.În septembrie 1944, forțele americane au început lupta pentru redobândirea Filipinelor, în timp ce Armata a Patrabritanică făcea același lucru în Filipine. După lupte grele, trupele americane au cucerit insulele japoneze Okinawa șiIwo Jima la începutul anului 1945, în care au pierit 100 000 de soldați japonezi și 12 000 de soldați americani.

Harry Truman şi Stalin la Conferinţa de la Potsdam

Imensele sale resurse umane și materiales-au dovedit decisive pentru victoria din1945 a Aliaților. Președintele Rooseveltcare, în pofida tradiției politice americane, afost reales președinte pentru a treia oară, amurit în 12 aprilie 1945, înainte ca războiuldin Europa să ia sfârșit. Deși naziștii au fostînvinși, Imperiul Japonez încă reprezenta ogravă amenințare la adresa forțeloramericane. Aliaților le era teamă că numărulvictimelor din luptele pentru ocupareaJaponiei va fi foarte mare. Japonezii ar filuptat până la ultimul om și s-a estimat căîntr-o invazie ar fi murit 1 milion de soldațiai Aliaților. Pe baza teoriilor lui Albert Einstein, oamenii de știință realizaseră în mare secret o nouă armă, cea maimortală din istorie: bomba atomică. Trinity a fost primul test al tehnologiei pentru bomba atomică (varianta cuimplozie cu plutoniu - fisiune lansată asupra orașului japonez Nagasaki). Testul a avut loc pe 16 iulie1945 lângăAlamogordo, New Mexico. Succesorul lui Roosevelt, Harry Truman, a luat grava decizie de a lansa noua armăasupra Japoniei.

Testul Trinity

Truman a susținut că utilizarea bombelor atomice va duce la sfârșitulgrabnic al războiului, salvând milioane de vieți din rândurile trupelorAliaților. La sfârșitul lunii iulie 1945, Aliații i-au dat Japoniei unultimatum, amenințând cu distrugerea completă a acesteia, dacă nu vacapitula. Nu s-a întrevazut nicio intenție de capitulare din parteajaponezilor. Așa că bombardierul american B-29 Superfortress EnolaGay pe data de 6 august 1945 a lansat bomba atomică „Little Boy” de 5tone asupra orașului japonez Hiroshima. În urma exploziei au murit130 000 de japonezi. Trei zile mai târziu, o a doua bombă atomică, „FatMan", a fost lansată dintr-un bombardier Superfortress, Bockstar,pentru a distruge orașul Nagasaki. În acest atac au fost uciși 75 000 dejaponezi. Mii se oameni au murit ulterior, din cauza radiațiilor, carele-au provocat răni și boli.

În cele din urmă, japonezii au capitulat pe 14 august. Reprezentanțiijaponezi au semnat declarația oficială de capitulare, în prezența

Istoria Statelor Unite ale Americii 23

generalului Douglas MacArthur, la bordul navei americane de luptă USS Missouri, pe 2 septembrie 1945. LaConferința de la San Francisco, reprezentanții celor 50 de state membre ale Alianței au elaborat Carta NațiunilorUnite, astfel s-a născut Organizația Națiunilor Unite.Al doilea război mondial s-a sfârșit. Zorii unei Noi Ordini Mondiale și al unui nou război mondial și rece seîntrevedeau la orizont.

Superputere globalăPentru mai multe detalii: Războiul Rece

O lume bipolarăDupă 1945, la începutul Războiului Rece, SUA deveniseră superputerea economică, militară și politică dominantă înOccident.

Soldați americani în Coreea

Cel de-al Doilea Război Mondial ademonstrat enorma putere economică șimilitară a Statelor Unite. Economia derăzboi crease locuri de muncă și o creștere aprodusului intern brut ce se puteaautosusține, tranzitând din 1945 fără oprirespre o economie prosperă pe timp de pace.Dezvoltarea societății de consum, carefusese intreruptă de Marea Criză, a prins dinnou forță în anii 1930 și o creștereeconomică sănătoasă a continuat în anii1960. Pe plan intern, președintele democratHarry Truman (1945-1953) a încercat săasigure bunăstarea socială prin politică NewDeal, inițiată de predecesorul său, FranklinD. Roosevelt.

Semnarea Tratatului NATO

Unul dintre cele mai semnificative progreseîn politica externă americană de după 1945 afost ruperea alianței nesănătoase de războicu Uniunea Sovietică, în fața extinderiiputerii comuniste în Europa de Est. Nouaordine postbelică în Europa și Asia a fostcaracterizată de începutul unui nou războimondial, Războiul Rece între Est și Vest, unnou tip de război ce cuprindea tensiuni șiconfruntări politice și ideologice, fiind maidegrabă o stare de tensiune și competiție peplan militar, diplomatic, ideologic,economic și tehnologic întreținută. StateleUnite și-au abandonat definitiv pozițiaizolaționistă și au devenit liderul țărilor dinsfera lor de influență din punct de vedere

Istoria Statelor Unite ale Americii 24

politic și ideologic, sfera fiind denumită și "Lumea Liberă". După 1947, obiectivul central al politicii americane îl vaconstitui îngrădirea expansiunii sovietice. Președintele Truman a promis tuturor țărilor occidentale ajutor militar șieconomic pentru a-și păstra independența. Reconstrucția Europei de Vest a fost sprijinită cu generozitate, prin planuleconomic Marshall, ceea ce a dus la un boom economic, mai ales în Germania de Vest.În timpul mandatului lui Truman, sunt înființate servicii secrete ca Central Intelligence Agency (Central IntelligenceAgency, abreviat CIA) sau National Security Agency. SUA dețineau monopolul asupra armelor nucleare până latestarea bombei atomice de către sovietici în 1949. În același an, statele din vestul Europei semnează o alianțămilitară, sub conducerea SUA, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, prin care semnatarii se obligă să pună înaplicare o strategie militară de apărare în eventualitatea unui atac asupra unuia dintre statele membre.

Înarmare și escaladarePentru mai multe detalii:Războiul din Coreea

Dwight D Eisenhower

Atât pe plan extern, cât și pe cel intern, SUA și-auconcentrat atenția în anii 1950 asupra conflictelor cuURSS. În același timp, mișcarea pentru drepturile civileînregistrau primele succese în campaniaafro-americanilor.

În timpul Războiului din Coreea din 1950-1953, trupeleamericane au luptat alături de forțele sud-coreeneîmpotriva nord-coreenilor și chinezilor, înfruntândpentru prima dată armatele comuniste. Din 1953 pânăîn 1961, președinția americană a fost deținută derepublicanul Dwight David Eisenhower, popularul eroual războiului. În această perioadă, Războiul Rece seintensificase într-atât, încât era pe primul loc în agendapoliticii externe. Odată cu primul test atomic alsovieticilor în 1949 și cu ocolul Pământului de cătresatelitul sovietic Sputnik 1 în 1957, s-a pus în discuțiesupremația militară și tehnologică a SUA. S-a decisasupra inițierii unui program de înarmare la scara largă.Guvernul american a început să dezvolte programespațiale și militare și a sporit cursa înarmării nucleare.Secretarul de stat John Foster Dulles a urmat o politicăde subminare a influențelor sovietice în blocul estic, numită replică masivă. În 1954, SUA intervin în Guatemala.Criza Suezului din 1956 și Revoluția ungară din 1956 sporesc tensiunea dintre Est și Vest, fără să provoace totuși unconflict deschis. În 1959, SUA includ Alaska și Hawaii ca al 49-lea, respectiv al 50-lea state ale țării. În același an,în curtea Americii se produce o criză, revoluția comunistă din Cuba.

Efectele Războiului Rece s-au resimțit în anii 1950 și pe plan intern. Senatorul Joseph McCarthy și House

Istoria Statelor Unite ale Americii 25

Elvis Presley-idolul muzicii anilor '60-'70

Emblema anilor 1960: Marilyn Monroe

Committee on Un-American Activites (Comisia Camerei deActivități Non-Americane) erau forțele directoare din spatelevalului de persecuție anticomunist în administrația și viața publicăamericană. S-a dezvoltat astfel un climat de isterie în masănemaîntâlnit în istoria americană, pe măsură ce liberalii, artiștii șiintelectualii erau defăimați și frica de trădare se răspândea încercurile guvernamentale. În 1954, McCarthy este cenzurat decătre colegii săi senatori pentru că a dezonorat și compromisSenatul în această perioadă. Boom-ul continuu anunța o epocă deabundență. A urmat apoi baby-boom-ul. Automobilele, mașinilede spălat, televizoarele și bunurile de consum deveniseră cevaobișnuit în gospodăria unei familii cu venit mediu. Alături de nouacultură exprimată prin muzică și film, modelul de viață americans-a impus în tot occidentul. În anii 1950, lupta afro-americanilorpentru drepturi civile și împotriva discriminării și segregării rasialea progresat sub conducerea carismaticului lider și predicatorbaptist, Martin Luther King, Jr.. În 1954, segregarea rasială a fostabolită în școlile publice, iar în 1956 și în transportul în comun.

Istoria Statelor Unite ale Americii 26

Criză și reformă

Dallas - Asasinarea lui JFK

John Kennedy şi Nikita Hruşciov în 1961

La începutul anilor 1960, președinteleKennedy întruchipa speranța edificăriiunei Americi prospere. Construindu-șicampania pe o platformă de promisiunide reformă socială și deschidere închestiunea rasială, democratul John F.Kennedy a câștigat alegerile în 1960împotriva candidatului său republican,Richard Nixon. Promovând viziuneaunei Americi revitalizate,îndreptându-se spre noi orizonturi,tânărul și dinamicul democrat a devenitsperanța unei noi generații. Cueleganța lui soție Jackie alături,Kennedy a încetățenit un stil modernde guvernare la Casa Albă. Totuși,mandatul său nu a fost însoțit deschimbări radicale pe plan intern, ci decrize politice externe. După asasinareaacestuia, Johnson a continuat reformelesale pe plan intern, dar a intervenit cuforțe armate în Vietnam.

Construcția Zidului Berlinului de cătresovietici, respectiv invazia nereușită înCuba comunistă în 1961 a exilațilorcubanezi sprijiniți de forțeleamericane, au dus la creștereatensiunilor intre Est și Vest.

Lyndon B.Johnson semnează Civil Rights Act

După descoperirea rachetelor sovietice în Cuba în anul 1962, lumeaaștepta îngrozită declanșarea unui război nuclear. După acest incident,Kennedy a încercat să reducă tensiunile dintre SUA și URSS, cufermitatea sa, negociind cu liderul sovietic Nikita SergheeviciHrușciov. S-a creat o linie fierbinte, adică o rețea de teleimprimatoarede mare viteză, care uneau Moscova cu Washingtonul. SUA, URSS șiMarea Britanie au semnat în august 1963 acordul asupra Tratatului deinterzicere a testelor nucleare, pe care Franța și China au refuzat să-lsemneze.

Asasinarea lui Kennedy la Dallas, pe 22 noiembrie 1963 a șocatîntreaga națiune. Numele autorului asasinatului este și în zilele noastrecontroversat, fiind pus pe seama unui asasin amator simpatizantcomunist ca Lee Harvey Oswald, ori pe seama unei conspirații

guvernamentale din interor, politica lui Kennedy nefiind pe placul

Istoria Statelor Unite ale Americii 27

Robert Kennedy

grupărilor de interes și mafiei care dominau America la aceea vreme.Sub sloganul "Marea Societate", succesorul lui Kennedy, Lyndon B.Johnson, a continuat programele sociale ale acestuia, cheltuind multpentru educație, sistemul sanitar, modernizarea urbană, eradicareasărăciei și a corupției.

Martin Luther King

Pe plan intern, Marșul spre Washington al afro-americanilor ce luptaupentru drepturile civile l-au transformat pe Martin Luther King într-unsimbol al mișcărilor de protest în anii 60'. În timpul unui marș pentrulibertate el a pronunțat unul dintre cele mai celebre discursuri:I Have aDream (Am un vis). Ca susținător al integrării pe cale pașnică, în 1964a primit Premiul Nobel pentru Pace. Cele mai multe astfel de legi, șianume Civil Rights Act, Voting Rights Act, au fost promulgate subpreședinția lui Lyndon B. Johnson. El depus eforturi în lupta împotrivasărăciei precum și a opririi războiului din Vietnam.

Legea drepturilor civile din 1964 garanta protecția afro-americanilor înexercitarea dreptului lor de vot, încuraja integrarea în scoli șiinterzicerea segregării rasiale. Discriminările economice pentruafro-americani sunt tolerate și chiar președintele Johnson i-a sprijinitpe rasiști în Mississippi. Protestul afro-americanilor a atins apogeulîntre anii 1964-1968, revoltele fiind la ordinea zilei în cartierele locuite de aceștia. Organizații ca Panterele Negre șiNațiunea Islamului (pe care îl avea ca purtător de cuvânt pe preotul american musulman, Malcolm X), care susțineausuperioritatea negrilor și considerau violența ca fiind legitimă, au câștigat influență tot mai mare.

Pe plan extern, în anul 1964 președintele Johnson a decis implicarea militară a SUA în Vietnam, fapt care a dus laescaladarea conflictului. Lupta a continuat până la începutul anilor 1970. Eșecurile militare și mișcările de protestdin ce în ce mai puternice l-au împiedicat pe Johnson să candideze din nou. Asasinarea lui Martin Luther King jr. și apopularului democrat Robert F. Kennedy (fratele președintelui precedent), care candida pentru președintia Americiiîn 1968 au constituit un sfârșit sângeros pentru perioada de reformă americană.

Istoria Statelor Unite ale Americii 28

Divizarea națiuniiPentru mai multe detalii: Războiul din Vietnam

Războiul din Vietnam

Polarizarea între mișcările de protest șiguvernare au distrus consensul intern alSUA la sfârșitul anilor 60. Eșecul dinVietnam și scandalul Watergate au dus la oreevaluare a identității naționale și culturale,mai ales de către cei tineri. Protesteleîmpotriva războiului din Vietnam s-autransformat într-o rebeliune împotrivasistemului, care s-a extins în toată lumeaapuseană. Prin haine, tunsorinonconformiste și muzică, tinerii respingeauordinea tradițională. Mișcarea pacifistăHippie se revolta împotriva guvernuluiamerican, afacerilor corporatiste,moravurilor sociale tradiționale și zeflemeavalorile reprezentanților clasei de mijlocprin glorificarea drogurilor și a iubirii libere.Mișcarea de protest a divizat societateaamericană, în mare parte conservatoare.Odată cu alegerea în 1968 a republicanuluiRichard Nixon, America a ajuns să fiecondusă de un anticomunist inveterat.Arborând sloganul Lege și Ordine, el a luatmăsuri extreme împotriva celor ce se aflauîn centrul mișcării de protest.

Istoria Statelor Unite ale Americii 29

Festivalul de la Woodstock

Un festival de muzică în aer liber laWoodstock, New York intre 15 august-18august 1969, devine simbolul generațieihippy, care spera la o reînnoire culturală șipolitică. Peste 500 000 de participanți le-ausărbătorit pe vedele muzicii rock, pop,blues, Joe Cocker, Jimi Hendrix, JanisJoplin și Joan Baez au susținut concertefaimoase aici. În ciuda aglomerației care s-acreat, totul s-a desfășurat, în modsurprinzător, în liniște și armonie, chiar dacăatmosfera a fost întreținuta de participanți cudroguri, băutură și sex.

Nixon şi Zhou

În 1961 sovieticii lansau primul om înspațiu. În timpul administrației Nixon, pe 20iulie 1969, primul om, Neil Armstrong, apășit pe Lună. Pe plan internațional, Nixonși consilierul său Henry Kissinger au reușitsă îmbunătățească relațiile cu liderii statelorcomuniste. În 1972, Nixon a fost primulpreședinte american, care a vizitat China,întâlnindu-se cu Mao Zedong și, în acelașian, negocierile pentru limitarea armelorstrategice (SALT) cu URSS, începute cu 3ani mai devreme, se concretizează într-untratat interimar. Aceste vizite istorice anunță

Istoria Statelor Unite ale Americii 30

Demisia lui Nixon

o noua fază a relațiilor comerciale pentru ambele state.Un alt punct pe agenda lui Nixon a fost obținerea unuitratat de pace acceptabil cu Vietnamul. Demoralizate,trupele americane s-au retras din Vietnam începând din1969. În 1973, după luni negocieri, s-a ajuns la unarmistițiu cu Vietnamul de Nord. Pentru prima oară înistorie, SUA pierduse un război. Războiul din Vietnama costat viețile a 58 236 de militari americani și acauzat apariția sindromului Vietnam printre veteraniide război. Nixon a manipulat abil neîncrederea dintresovietici și chinezi în avantajul SUA, obținândcooperarea ambelor părți și destinderea[13].

Pe lângă acestea, scandalul Watergate a zdruncinatîncrederea și siguranța în instituția prezidențială. În mai1973, s-a descoperit că Nixon autorizase o descindereîn sediul central al Partidului Democrat, pentru a montadispozitive de ascultare în timpul alegerilorprezidențiale din anul precedent. Încercărilepreședintelui de a ascunde faptul au dus la punerea lui sub acuzare după mai 1974. Pe data de 9 august 1974, Nixon ademisionat din funcția de președinte.

Consolidare și destindere

Acordurile de la Camp David dintre Israel și Egipt sub supravegherea președinteluiCarter

Sub adminisțrația Ford, instituțiaprezidențială s-a reabilitat într-o anumitămăsură. Mandatul succesorului sau a fostumbrit de o implicare cu urmări nefericite înevenimentele internaționale. După demisialui Nixon în 1974, vicepreședintele GeraldFord devenea succesorul acestuia. Ford aîncercat să îmbunătățească, printr-oadministrație riguroasă și corectă, imagineadefectuoasă a președinției. PutereaCongresului a fost sporită și, din 1975, maimulte dintre operațiunile secrete aleAgenției Centrale de Informații au ajuns săfie discutate de public și mass-media.

Istoria Statelor Unite ale Americii 31

Carter şi Brejnev semnează SALT II

În timpul președinției lui Ford s-au agravatproblemele interne ca șomajul și inflația.Criza internațională a petrolului din1973-1974 a demonstrat dependențanațiunilor industriale occidentale deexportatorii de petrol arabi. La mijloculanilor 1970, populația a început săconștientizeze efectele devastatoareprovocate asupra mediului de companiileindustriale care nu fuseseră până atuncimonitorizate de guvern.

Riscurile și oportunitățile folosirii pașnice aenergiei nucleare au fost discutate și auprovocat controverse. În afacerile externe,noile negocieri SALT au continuat politica de destindere a URSS. În 1976, candidatul democrat Jimmy Carter acâștigat alegerile prezidențiale. Carter a amplificat eforturile internaționale ale SUA în sfera drepturilor omului și adrepturilor civile-ambele fiind arii de interes pentru Partidul Democrat-eforturi vizibile mai ales în relațiileîmbunătățite cu regimurile din America Latină, deși abordarea lui era oarecum naiva și adesea bazată pe încredereaîn regimuri corupte și sângeroase. Cel mai mare succes al său pe planul politicii externe a fost medierea în 1979 aunui acord de pace intre Israel și Egipt.

După semnarea Tratatului SALT II în 1979, politica de destindere a suferit o criza în 1980 din cauza invazieiAfghanistanului de către trupele sovietice. Transporturile americane de grâu spre Uniunea Sovietică au fostsuspendate, fiind boicotate și Jocurile Olimpice de la Moscova de SUA și aliați. Revoluția Islamică din Iran în 1979a produs dificultăți serioase Statelor Unite, care susținuseră șahul. În noiembrie 1979, peste 50 de cetățeni americaniau fost luați ostatici la ambasada americană din Teheran; în schimbul lor se va cere extrădarea șahului Reza Pahlavi.

Anticomunism și dezarmare

Discursul lui Reagan la Berlin

Atât pe plan intern, cât și pe planextern, Reagan a urmat o politică strictanticomunistă. Odată cu venirea luiGorbaciov la putere în 1985, cele douăsuperputeri încep negocierile dedezarmare. Fost guvernator alCaliforniei și candidat republican,Ronald Reagan a câștigat alegerileprezidențiale din 1981 datorităpromisiunilor sale de a reinstaurasupremația militară și politică globalăamericană. Odată cu alegerea sa, s-aconstituit o Americă maiconservatoare, atât pe plan intern, câtși extern. Adepții partidului tradiționalcreștin, care se aflaseră în declin în anii1960 și 1970, câștigă influența. Reagan

Istoria Statelor Unite ale Americii 32

Gorbaciov și Reagan semnează Tratatul INF

Space Laser Satellite Defense System Concept

a impulsionat cu succes economia, prin reducereacheltuielilor, mai ales pentru programele de asistențăsocială, și a micșorat taxele. În același timp a crescutdecalajul dintre săraci și bogați. În paralel, Reagan asporit cheltuielile în sfera militară. Planificarea unuisistem de apărare ce prevedea desfășurarea dearmament în spațiu-Initiativa Strategică de Apărare - acostat miliarde de dolari. Retorica lui Reagan împotrivaURSS, pe care o descria drept Imperiul Răului, erasusținută de acțiuni concrete. El a impus sancțiunieconomice după ce Uniunea Sovietică a sprijinit legeamarțială în Polonia în 1981. SUA au susținut mișcărileanticomuniste peste tot în lume, mai ales în AmericaLatină și în Orientul Apropiat, indiferent de tipul deguvernare al statelor sau de respectarea drepturiloromului. În Nicaragua, gherilele Contras care acționauîmpotriva sandiniștilor de stânga au fost sprijinite prinfonduri americane și cu arme prin intermediul CIA.Investigatiile jurnaliștilor referitor la implicareaadministrației în această acțiune au dus la controverse.Trupele americane au intervenit în 1982 în războiulcivil din Liban, iar în 1983 au răsturnat guvernarea destânga din insula Grenada din Caraibe. După cenegocierile cu Uniunea Sovietică pentru dezarmare aueșuat în 1983, au fost amplasate rachete balistice curaza medie de acțiune în vestul Germaniei, ca simbol alputerii militare americane în Europa.

În Afghanistan, din 1988, în timpul RăzboiuluiAfgano-Ssovietic, Rebelii Mujahedini au fost susținuțide mai multe țări, printre care și Statele Unite aleAmericii, Arabia Saudită, Pakistan și alte state musulmane, în lupta împotriva sovieticilor invadatori. În august,Osama bin Laden a înființat organizația teroristă al-Qaida, cu scopul de a extinde mișcarea de rezistență contraforțelor sovietice în Afganistan într-o mișcare pan-islamică. De facto, războiul civil continua (1989-1992) întreguvernul comunist și elementele islamiste (Talibanii), care au dus războiul cu sovieticii. Talibanii au câstigatrăzboiul și în 1992 Afganistanul a fost Emirat Islamic, guvernat de talibani. Deși existau zvonuri, experții încontraterorism afirmau că Osama Bin Laden nu a fost o creație a CIA și că nu a primit vreun ajutor din partea SUAîn timpul războiului afgano-sovietic, iar organizația teroristă nu i-a fost finanțată în lupta împotriva sovieticilor.

Istoria Statelor Unite ale Americii 33

Operațiunea Contras

Bush salută trupele americane din Golful Persic

În lungul și sângerosul război contra Iranului(1980-1988), dictatorul Irakului, Saddam Hussein aprimit sprijin secret din partea americanilor pentru alupta împotriva noului regim religios, însă fără succes,și la scurt timp după război, scapă de sub controlulAmericii și devine un dictator sinistru care încearcă sădezvolte arme de distrugere în masă pe care le vautiliza în invazia Kuweitului trei ani mai târziu. Ironic,cei doi "pioni" folosiți de americani în lupta împotrivasovieticilor în anii '80 le vor deveni inamicii principalispre sfârșitul secolului XX/începutul secolului XXI.

După realegerea sa în 1984, Ronald Reagan a profitatde șansa pe care i-o ofereau noile reforme politicesovietice introduse de noul secretar general MihailGorbaciov. După mai multe summituriamericano-sovietice, în 1987 se face un pas hotărâtorpe calea dezarmării. În urma unui acord global dereducere a numărului de rachete la sol-Acordul istoricde eliminare a rachetelor de rază medie de acțiune înEuropa (INF)-pentru prima oară arsenalul nuclearîncepea să descrească. Vânzarea de arme Iranului șidevierea fondurilor către forțele Contras din Nicaraguadevin publice în noiembrie 1986-scandalulIran-Contras, care compromite guvernarea Reagan.

În 1988, vicepreședintele George H. W. Bush este alesca succesorul lui Reagan. Sub mandatul său situația geopolitică se schimbă, în urma colapsului suportat de bloculestic și Uniunea Sovietică.

Istoria Statelor Unite ale Americii 34

Pax AmericanaPentru mai multe detalii: Războiul din Golf, Războiul împotriva terorismului, Războiul din Afganistan(2001-prezent), Invazia Irakului din 2003 și Criza economică mondială din 2008–2012

Razboiul din Golf

Bill Clinton, Ițhak Rabin, Yasser Arafat

La începutul anilor 1990, sub mandatulpreședintelui George Bush, SUA audevenit principala superputere într-onouă ordine mondială. PreședinteleClinton, care a fost ales în 1993, a fostmarcat de o prosperitate crescândă șide schimbarea rolului SUA înconjunctura internațională. De la ataculdin 11 septembrie 2001, politicaexternă americană a fost caracterizatăprin războiul împotriva terorismului șide scopul de a se implica în mod activîn extinderea democrației în lume.Procesul de schimbare în Europa deEst, în mare parte pașnic, a fostsusținut ideologic, politic și economicde administrația Bush. ConflictulEst-Vest, care definește teoria șipractica în politica americană, seîncheie odată cu reunificareaGermaniei și colapsul UniuniiSovietice în 1991. SUA, ca unicasuperputere, a preluat rolul nedisputatde lider al noii ordini mondiale care seconturase în 1991. După o intervențiemilitară în Panama în decembrie 1989,trupele americane au răsturnatdictatura lui Manuel Noriega. Caurmare a invadării Kuweitului de cătreIrak în 1990, Bush a întemeiat ocoaliție internațională care, sub mandatONU, în februarie-martie 1991 aexpulzat trupele irakiene din Kuweit,prin Operațiunea Furtună în desert și ainvadat Irakul.

A intensificat embargoul comercialasupra Cubei în octombrie 1992, cuscopul declarat de a elimina regimulcomunist al lui Fidel Castro, dar fărăsucces. SUA și-au redus prezența

militară în Asia și Europa și au inițiat

Istoria Statelor Unite ale Americii 35

Bill Clinton și Boris Elțin.

Elicopter american în Mogadishu

noi acțiuni de dezarmare a UniuniiSovietice, a cărei principală succesoarea fost Federația Rusă. Între timp,economia americană a intrat înrecesiune și au crescut tensiunilesociale. Revoltele antirasiale de la LosAngeles au zguduit țara în 1992, înurma punerii în circulație a unei casetevideo ce a surprins violența folosită depoliție împotriva unui afro-americannevinovat. În 1992, democratul BillClinton l-a învins în alegeri pe Bush șiîn 1993 s-a instalat la Casa Albă,promițând reforme sociale și orenaștere economică, ceea ce i-a atrasde partea sa pe reprezentanțiiprincipalelor minorități etnice.Dezvoltarea comunicațiilor și atehnologiei media a declanșat un boomeconomic, care a creat milioane delocuri de muncă. A crescut salariulminim pe economie, dar reforma îndomeniul sănătății inițiată de Clinton,menită să ofere asigurări medicalepentru toți cetățenii americani, a fostblocată de conservatori, majoritatea înCongres. Pe plan global, Clinton aevitat impunerea dominațieiamericane. În 1993 a negociatautonomia parțială a teritoriilorpalestiniene din Orientul Apropiat.Rusiei i-a fost asigurat ajutoruleconomic. SUA s-au aflat printre

inițiatorii Protocolului de la Kyoto asupra schimbărilor climatice din 1997, pentru reducerea emisiilor periculoase denoxe. Clinton a fost implicat direct și în negocierile de pace dificile cu Irlanda de Nord. În ciuda politicii salepașnice, de-a lungul mandatului său, SUA a intervenit în diferite conflicte, ca: Războaiele iugoslave și în războiulcivil din Somalia, cu scopul menținerii păcii. Totuși, în 1998, mandatul său a fost

Istoria Statelor Unite ale Americii 36

9/11

Hillary Clinton

umbrit din cauza unui scandal personaldintre el și jurnalista Monica Lewinski,care a dus la un proces de acuzare,încheiat cu achitarea sa.

Rezultatele în alegerile prezidențiale din2000, în care democratul Al Gore,vicepreședintele din mandatul luiClinton a candidat la președințieîmpotriva republicanului GeorgeW.Bush, au fost foarte strânse. La 12decembrie 2000, după câteva săptămânide dispute juridice, Curtea Supremă l-adesemnat pe George W. Bush - fiulfostului președinte George H. W. Bush -cel de-al 43-lea președinte american.Acesta avea un program economic șisocial conservator, însă politica externănu constituia o prioritate aadministrației sale.

În acest context, Atentatele din 11septembrie 2001 asupra World TradeCenter și a Pentagonului, întreprinse deorganizația teroristă Al-Qaida, au șocatîntreaga țară, dar a zguduit și societateaamericană. Atacurile islamicesinucigașe au declanșat o undă de șoc înîntreaga lume. În jurul orei 9 dimineața,două avioane de linie deturnate deteroriști s-au izbit de World TradeCenter din New York; ambele turnurigemene s-au prăbușit. O oră și jumătatemai târziu, un al treilea avion s-a izbitde Pentagon, sediul central alDepartamentului de Apărare al SUAlângă Washington. Un al patrulea avions-a prăbușit lângă Pittsburg, înPennsylvania. În aceste atacuri și-aupierdut viața aproape 3000 de oameni.

Pentru prima oară după Pearl Harbour, America era atacată pe teren propriu. Bush junior a proclamat un război lung

Istoria Statelor Unite ale Americii 37

Război în Afganistan

Razboiul din Irak

împotriva terorismului și a celor care îlsprijină și de atunci viața politică în SUA afost dominată de afacerile externe. Pe planintern, imigrația a fost monitorizată maiatent, securitatea aeroporturilor fiindasigurată de stat. Susținute de o amplăalianță globală împotriva terorismului, înoctombrie 2001 trupele SUA au eliminatregimul taliban din Afghanistan. Talibaniioferiseră refugiu instigatorului atacurilor dela 11 septembrie, Osama bin Laden. Înianuarie 2002, Bush a catalogat Irakul,Iranul și Coreea de Nord ca făcând parte dinAxa Răului. A fost înființat Departamentulpentru Securitate Internă, cu un director lanivel de cabinet și a fost proclamată legeaPatriot Act. În septembrie, în strategia desecuritate națională, a avut loc o reorientarecontroversată, care permitea ataculpreventiv împotriva națiunilor ce sprijineaugrupări teroriste sau amenințau în alt felsecuritatea SUA.

Dând drept exemplu violarea unui numărmare de rezoluții ONU privindmonitorizarea materialelor nucleare irakieneși posibila producție de arme nucleare dedistrugere în masă, o coaliție internaționalăformată în mare parte din trupe americane șibritanice au invadat Irakul în martie 2003.Până în aprilie regimul dictatorial al luiSaddam Hussein a fost înlăturat. Ulterior,acesta a fost capturat într-un raid de cătrearmata americană, judecat și trei ani maitârziu a fost executat de autoritățile irakiene.N-au fost găsite arme de distrugere în masă,Saddam declarând că totul a fost o invențiepentru a speria Occidentul, în ciuda faptuluică Irakul era slăbit economic și militar de peurma celor două

Istoria Statelor Unite ale Americii 38

Bush anunţă începerea Operaţiunii Iraqi Freedom 2003

Uraganul Katrina devastand Lousiana

războaie din Golf. Chiar și acum, însă,violențele continuă, iar stabilitatea esteuna aparentă.

În ciuda pierderii credibilității șizvonurilor care afirmau ca invaziaIrakului a avut ca motiv real preluarearezervelor de petrol, mascate subpretextul existenței unor arme dedistrugere în masă, dar și în ciudaacuzațiilor pentru crimele din Irak și înpofida măsurilor extreme și radicale însecuritatea și apărarea țării, George W.Bush a fost reales pentru încă unmandat în 2004, după o campanieelectorală polarizată.

În august 2005, Uraganul Katrina adevastat orașul New Orleans, 1.833 depersoane fiind ucise. Pagubelemateriale produse de Katrina au fostestimate la 81,2 miliarde de dolariamericani (la nivelul anului 2005), celemai mari pagube produse de un uragandin istoria Statelor Unite. Eșeculcatastrofal al sistemului de protecție alorașului New Orleans a declanșatanchete imediate în cadrul Corpului deGeniu al Armatei SUA, deoareceaceastă instituție are responsabilitatea,prin mandat al Congresului, de aproiecta și construi sistemele deprotecție.

În 2006, la câteva luni după Conflictul dintre Israel și Fâșia Gaza, Statele Unite au recurs la dreptul de veto înConsiliul de Securitate al ONU, pentru a bloca un proiect arab de rezoluție care condamna operațiunile militare aleIsraelului în Fâșia Gaza, precum și tirurile cu rachete ale palestinienilor asupra Israelului.

Istoria Statelor Unite ale Americii 39

Marea Recesiune: din 2007 până în prezent

Lehman Brothers, Times Square

Protestele de pe Wall Street

Din 2007, SUA a intrat în recesiune,banca JPMorgan Chase & Co acumpărat banca de investiții BearStearns la un preț foarte scăzut, cuajutorul băncii centrale americane(Federal Reserve). În 2008, cele maimari bănci de credite ipotecare dinStatele Unite — Freddie Mac și FannieMae — au fost puse sub supravegherefederală. Compania Merrill Lynch (atreia bancă mondială de investiții) afost preluată de Bank of America, iarLehman Brothers (a patra bancă deinvestiții din lume) a falimentat. Crizas-a agravat în octombrie 2008, întrucâtbursele de valori din lume s-auprăbușit sau au intrat într-o perioadă deinstabilitate acută. Un număr mare debănci, creditori și companii deasigurare au dat faliment însăptămânile ce au urmat. Stateleeuropene și cele asiatice anunță, perând, intrarea în recesiune. Factori denatură financiară se află la orgineaMarii Recesiuni, majoritatea lor legațifiind în opinia unor obsrvatori (J.E.Stiglitz) de fenomene speculative(ipotecile pentru clientela cu risc major- "subprime") care s-au manifestat pefondul dereglementării financiareintroduse și escaladate continuu înultimele decenii, începând cu epocaReagan.[14] Alți observatori (Ph.Gramm) subliniază că dimpotrivă,legislația federală care impuneamarilor companii de credit ipotecargarantat o structură diversă a clientelei,din care prin definiție trebuiau să facăparte și indivizi care cu greu puteau ficonsiderați solvabili, este cauza primăa crizei.[15] Prăbușirea prețurilor

locuințelor după o destul de îndelungată perioadă de creștere frenetică va antrena în siaj întregul

Istoria Statelor Unite ale Americii 40

Preşedintele Obama depunând jurământul

eșafodaj financiar: companii deîmprumut ipotecar, companii deasigurări, bănci de investiții și băncicomerciale.[16] Printre victimelenotabile ale crizei se numără toatebăncile de investiții, cea mai marecompanie de asigurări (AIG), cele 2companii de împrumut ipotecargarantat (de către stat) - și o dată cu elebugetul federal pentru mulți ani -, celmai mare furnizor de împrumuturiipotecare (Countrywide FinancialCorp.), cea mai mare bancă deîmprumut și economii și două dintrecele mai mari bănci comerciale.[17]

La 10 februarie 2007, Barack Obamași-a anunțat candidatura la funcția de Președinte al Statelor Unite în fața clădirii Capitoliului din Springfield, Illinois,sub sloganul "Yes, We Can". De-a lungul campaniei, Obama a pus accent pe problema războiului din Irak, pecreșterea independenței energetice, și pe furnizarea de servicii medicale pentru toți, la un moment dat identificândacestea ca fiind principalele sale priorități. La 4 noiembrie 2008, Barack Obama l-a învins pe republicanul JohnMcCain în alegerile generale și a devenit primul afro-american ales președinte al Statelor Unite. A primit premiulNobel pentru Pace în octombrie 2009 „pentru eforturile sale extraordinare în scopul întăririi cooperării întrepopoare”. A autorizat programe sociale, a evitat prăbușirea economiei țării sale în vara 2010 (simultan, când avea loc"Occupy Wall Street"-mișcări de proteste pe Wall Street), a menținut relațiile diplomatice pașnice cu Rusia și China,a reformat sistemul de sănătate, Congresul adoptând proiectul Obamacare în vederea asigurărilor de sănătate, a salvatsectorul auto, a retras trupele din Irak (ultimul convoi american retragându-se din Irak în decembrie 2011), a sprijinitrevoluțiile din "Primavăra Arabă" din Egipt și Libia și a condus operațiunea de ucidere a lui Osama bin Laden. Deasemenea, a promis sprijin Israelului în conflictele cu Siria, Iran și cu mișcările palestiniene. Șomajul, deficitul,datoria publică și inflația au crescut în primul mandat, economia americană a pierdut 780 000 de locuri de muncă,SUA are un deficit de peste 1,1 trilioane $. S-a confruntat cu dificultăți economice majore, moștenite din mandatulpredecesorului său.

În 2009, când Barack Obama a devenit președinte, datoriile SUA erau de 10.6 trilioane de dolari. Până în 2012, eleau crescut cu 50% la 16 trilioane de dolari. Șomajul, deficitul, datoria publică și inflația au crescut în primul mandat,economia americană a pierdut 780 000 de joburi, SUA în prezent având un deficit de peste 1,1 trilioane $.În ciuda dificultăților economice majore și pe fondul devastării New York-ului și altor orașe americane de pe coastaestică de către Uraganul Sandy, în noiembrie 2012 Obama a fost reales pentru un al doilea mandat, învingându-l perepublicanul Mitt Romney.

Istoria Statelor Unite ale Americii 41

Note[1] Maldwyn A. Jones – op. cit. p. 9[2] John Mack Faragher, The Encyclopedia of Colonial and Revolutionary America (1996), passim[3] Joseph Patrick Byrne (2008). Encyclopedia of Pestilence, Pandemics, and Plagues (http:/ / books. google. com/ books?id=5Pvi-ksuKFIC&

pg=PA415). ABC-CLIO. pp. 415–16.[4] Eric Hinderaker and Rebecca Horn, "Territorial Crossings: Histories and Historiographies of the Early Americas," William and Mary

Quarterly (2010) 67#3 pp. 395-432 in JSTOR (http:/ / www. jstor. org/ stable/ 10. 5309/ willmaryquar. 67. 3. 395)[5] Pyne, Stephen J. (1998). How the Canyon Became Grand. New York City: Penguin Books. pp. 4–7. ISBN 0-670-88110-4[6] Maldwyn A. Jones – op. cit. p. 9[7] Maldwyn A. Jones – op. cit. p. 10[8] David J. Weber, New Spain's Far Northern Frontier: Essays on Spain in the American West, 1540–1821 (1979)[9] Maldwyn A. Jones – op. cit. p. 9[10] Barker, Deanna. „ Indentured Servitude in Colonial America (http:/ / webcitation. org/ 5klVsFyDj)”. National Association for Interpretation,

Cultural Interpretation and Living History Section. Arhivat din original (http:/ / www. geocities. com/ nai_cilh/ servitude. html) la 24 October2009. .

[11] James Davie Butler, "British Convicts Shipped to American Colonies," American Historical Review (1896) 2#1 pp. 12-33 in JSTOR (http:/ /www. jstor. org/ stable/ 1833611)

[12] Bureau of the Census (1894). Report on Indians taxed and Indians not taxed in the United States (except Alaska) (http:/ / books. google.com/ books?id=KWkUAQAAMAAJ& pg=PA637). p. 637.

[13] John Robert Greene, The Presidency of Gerald R. Ford (1995)[14][14] Britannica online 2013, article The Financial Crisis of 2008: Year In Review 2008, Primary Contributor: Joel Havemann.[15][15] Britannica online 2013, article The Financial Crisis of 2008: Year In Review 2008, Primary Contributor: Joel Havemann.[16][16] Britannica online 2013, article The Financial Crisis of 2008: Year In Review 2008, Primary Contributor: Joel Havemann.[17][17] Britannica online 2013, article The Financial Crisis of 2008: Year In Review 2008, Primary Contributor: Joel Havemann.

Bibliografie• Agnew, Jean-Christophe, and Roy Rosenzweig, eds. A Companion to Post-1945 America (2006)• Anderson, Fred, ed. The Oxford Companion to American Military History (2000)• Diner, Hasia, ed. Encyclopedia of American Women's History (2010)• Fiege, Mark. The Republic of Nature: An Environmental History of the United States (University of Washington

Press; 2012) 584 pages• Howe, Daniel Walker. What Hath God Wrought: The Transformation of America, 1815–1848;; (Oxford History

of the United States) (2009); Pulitzer Prize excerpt and text search (http:/ / www. amazon. com/ dp/ 0195392434/)

• Hornsby Jr., Alton. A Companion to African American History (2008) excerpt and text search (http:/ / www.amazon. com/ dp/ 1405179937)

• Kazin, Michael, et al. eds. The Concise Princeton Encyclopedia of American Political History (2011) excerpt andtext search (http:/ / www. amazon. com/ dp/ 0691152071/ )

• Kennedy, David M. Freedom from Fear: The American People in Depression and War, 1929–1945 (OxfordHistory of the United States) (2001), Pulitzer Prize

• Kirkendall, Richard S. A Global Power: America Since the Age of Roosevelt (2nd ed. 1980) university textbook1945–80 full text online free (http:/ / www. dli. ernet. in/ scripts/ FullIndexDefaulttemp. htm?path1=cmu1/ 716&first=1& last=568& loc=undefined)

• Lancaster, Bruce, Bruce Catton, and Thomas Fleming. The American Heritage History of the AmericanRevolution (2004), very well illustrated

• McPherson, James M. Battle Cry of Freedom: The Civil War Era (Oxford History of the United States) (2003),Pulitzer Prize excerpt and text search (http:/ / www. amazon. com/ dp/ 019516895X/ )

• Middleton, Richard, and Anne Lombard. Colonial America: A History to 1763 (4th ed. 2011)• Milner, Clyde A., Carol A. O'Connor, and Martha A. Sandweiss, eds. The Oxford History of the American West

(1996) excerpt and text search (http:/ / www. amazon. com/ dp/ 0195112121/ )

Istoria Statelor Unite ale Americii 42

• Patterson, James T. Grand Expectations: The United States, 1945–1974 (Oxford History of the United States)(1997) excerpt and text search (http:/ / www. amazon. com/ dp/ 0195117972/ )

• Patterson, James T. Restless Giant: The United States from Watergate to Bush v. Gore (Oxford History of theUnited States) (2007) excerpt and text search (http:/ / www. amazon. com/ dp/ 0195305221/ )

• Perry, Elisabeth Israels, and Karen Manners Smith, eds. The Gilded Age & Progressive Era: A StudentCompanion (2006)

• Pole, Jack P. and J.R. Pole. A Companion to the American Revolution (2003) excerpt and text search (http:/ /www. amazon. com/ dp/ 1405116749/ )

• Resch, John, ed. Americans at War: Society, Culture, and the Homefront (4 vol 2004)• Shlaes, Amity (2008). The Forgotten Man: A New History of the Great Depression. New York City, U.S.:

HarperPerennial. ISBN 978-0-06-093642-6• Swirski, Peter. Ars Americana Ars Politica: Partisan Expression in Contemporary American Literature and

Culture. Montreal, London: McGill-Queen's University Press (2010)• Thernstrom, Stephan, ed. Harvard Encyclopedia of American Ethnic Groups (1980) excerpt and text search (http:/

/ www. amazon. com/ Harvard-Encyclopedia-American-Ethnic-Groups/ dp/ 0674375122/ )• Troy, Gil, and Arthur Schlesinger, Jr., eds. History of American Presidential Elections, 1789–2008 (2011) 3 vol;

detailed analysis of each election, with primary documents• Vickers, Daniel, ed. A Companion to Colonial America (2006)• Wilentz, Sean (2008). The Age of Reagan: A History, 1974–2008. New York City, U.S.: Harper. ISBN

978-0-06-074480-9• Wood, Gordon S. Empire of Liberty: A History of the Early Republic, 1789–1815 (Oxford History of the United

States) (2009) excerpt and text search (http:/ / www. amazon. com/ dp/ 0195039149/ )• Zophy, Angela Howard, ed. Handbook of American Women's History. (2nd ed. 2000). 763 pp. articles by experts• Carnes, Mark C., and John A. Garraty, The American Nation: A History of the United States (14th ed. 2011);

university and AP textbook• Hamby, Alonzo L. (2010). Outline of U.S. History (http:/ / www. america. gov/ publications/ books/

history-outline. html). U.S. Department of State• Divine, Robert A. et al. America Past and Present (8th ed. 2011), university textbook• Foner, Eric. Give Me Liberty! An American History (3rd ed. 2011), university textbook• Gilbert, Martin. The Routledge Atlas of American History (2010)• Kennedy, David M.; Cohen, Lizabeth (2012). The American Pageant: A History of the Republic (ed. 15th).

Boston: Houghton Mifflin, university textbook• Schweikart, Larry, and Michael Allen. A Patriot's History of the United States: From Columbus's Great

Discovery to the War on Terror (2007), excerpt and text search (http:/ / www. amazon. com/ dp/ 1595230327/ ); aview from the right

• Tindall, George B., and David E. Shi. America: A Narrative History (8th ed. 2009), university textbook• Zinn, Howard (2003). A People's History of the United States (http:/ / books. google. com/

books?id=9-FtlblxbLgC& printsec=frontcover). New York City, U.S.: HarperPerennial Modern Classics. ISBN0-06-083865-5, a view from the left

Istoria Statelor Unite ale Americii 43

Surse externe• Outline of U.S. History (http:/ / www. america. gov/ publications/ books/ history-outline. html), an American

history e-book from the U.S. Department of State• US History map animation (http:/ / www. theodora. com/ maps/ united_states_map. html#MORE8) Animated

map of the US, showing territorial expansion and statehood by year (Quick Maps, Theodora.com).• US History map animation (http:/ / www. houstonculture. org/ kids/ usmap. html) Animated map of the US,

showing territorial expansion and statehood by year (Houston Institute for Culture).• Edsitement, History & Social Studies (http:/ / edsitement. neh. gov/ subject/ history-social-studies), lesson plans

from the National Endowment for the Humanities• The Gilder Lehrman Institute of American History (http:/ / www. gilderlehrman. org/ ), includes curriculum

modules covering the Revolution to the present• BackStory (http:/ / backstoryradio. org), American history public radio show hosted by Ed Ayers, Brian Balogh,

and Peter Onuf• Early 20th century USA High Quality photographs (http:/ / www. karalahana. com/ fotograflar/ thumbnails.

php?album=93)• Shapell Manuscript Foundation (http:/ / www. shapell. org/ ), Digitalized Primary Sources including Official and

Personal Correspondence of Presidents, Public Figures, and U.S. Soldiers from 1786 – present

Legături externe• Cum a vândut Napoleon Louisiana lui Thomas Jefferson (http:/ / www. descopera. ro/ cultura/

8938092-cum-a-vandut-napoleon-louisiana-lui-thomas-jefferson), 5 noiembrie 2011, Nicu Pârlog, Descoperă

Sursele și contribuitorii articolelor 44

Sursele și contribuitorii articolelorIstoria Statelor Unite ale Americii  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?oldid=7353557  Contribuitori: 2A02:2F01:103B:F001:0:0:BC19:59C6, 2A02:2F01:103B:F005:0:0:BC1A:F523,2A02:2F01:103B:F007:0:0:BC19:42EF, Afil, Andrei Stroe, Ark25, Black Agent, Cezarika1, Firilacroco, GEO, Gikü, GÜT, Kerouac, Lucian GAVRILA, MihaelaAndreeaS, Opas, Orioane,Parvus7, Radufan, Receptie123, Remus Octavian Mocanu, Robert 68, Scymso, Sokoban, Solt, TSO1D, Vali, Victor Blacus, Wars, 62 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|demodificări anonime}}

Sursele, licențele și contribuitorii imaginilorFile:Scene at the Signing of the Constitution of the United States.jpg  Sursă:http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Scene_at_the_Signing_of_the_Constitution_of_the_United_States.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Closeapple, Hluup, Jan.Kamenicek,Jim.henderson, Jlking3, Man vyi, McZusatz, Morgan Riley, Mrwojo, Mu, NYCRuss, ReubenGarrett, Sebmol, Southgeist, Stephencole2, THEN WHO WAS PHONE?, UV, Wst, Zolo, 11{{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}File:Gilbert Stuart, George Washington (Lansdowne portrait, 1796).jpg  Sursă:http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Gilbert_Stuart,_George_Washington_(Lansdowne_portrait,_1796).jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: BrokenSegue, Docu, Evrik, FrankC. Müller, Hailey C. Shannon, Infrogmation, Jacklee, LeonWeber, Margit51, Nonenmac, Scewing, Sparkit, Tom, Wknight94, 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|demodificări anonime}}File:US-GreatSeal-Obverse.svg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:US-GreatSeal-Obverse.svg  Licență: Public Domain  Contribuitori: U.S. GovernmentImagine:Cliff Palace MVNP.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Cliff_Palace_MVNP.jpg  Licență: GNU Free Documentation License  Contribuitori: Makthorpe, SaschaBrück, Spyder MonkeyFișier:Coronado-Remington.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Coronado-Remington.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Habj, Jkelly, Kersti Nebelsiek, ThibPhil, Wst, 3 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}Imagine:Colonization of the Americas 1750.PNG  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Colonization_of_the_Americas_1750.PNG  Licență: Public Domain  Contribuitori:Koavf, Liftarn, Luis wiki, Pfly, RazorblissFișier:Us flag large Betsy Ross.png  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Us_flag_large_Betsy_Ross.png  Licență: Public Domain  Contribuitori: JacobulusFile:MayflowerHarbor.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:MayflowerHarbor.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: William HalsallFile:Boston Tea Party Currier colored.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Boston_Tea_Party_Currier_colored.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: NathanielCurrierFile:Washington Crossing the Delaware by Emanuel Leutze, MMA-NYC, 1851.jpg  Sursă:http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Washington_Crossing_the_Delaware_by_Emanuel_Leutze,_MMA-NYC,_1851.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: AEMoreira042281,Aavindraa, Alex Blokha, Aylaross, Berrucomons, Bukk, CommonsDelinker, Jonkerz, Kelly, Kozuch, Mattes, Morgan Riley, Nanae, Neukoln, Nguyên Lê, Patriot8790, Saibo, Savh, Scewing,Shepherd23, Soerfm, Thierry Caro, Zeete, 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}File:Declaration independence.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Declaration_independence.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Aavindraa, Amandajm,Americophile, Beyond My Ken, Bohème, Boo-Boo Baroo, Cambalachero, Editor at Large, Elemaki, Fred J, Geni, GrawpSock, Hluup, Ibn Battuta, Mhby87, Misogi, Morgan Riley, Mutter Erde,Nonenmac, Panoptik, Patstuart, Pmlineditor, Savh, UpstateNYer, WTCA, Wmpearl, Wst, Xavigivax, Zolo, 18 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}File:Surrender of General Burgoyne.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Surrender_of_General_Burgoyne.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Boo-Boo Baroo,Davepape, Dspark76, Huntj, Jappalang, Magicpiano, Mbdortmund, Michael Devore, Neutrality, PericlesofAthens, Rcbutcher, Teofilo, UpstateNYer, 10 {{PLURAL:$1|modificareanonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}File:Surrender of Lord Cornwallis.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Surrender_of_Lord_Cornwallis.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Barbe-Noire,Boo-Boo Baroo, Clindberg, Davepape, DeYoung9, Gavin.collins, Ingolfson, Jappalang, Neutrality, Panoptik, PericlesofAthens, Pharos, Smooth O, Teofilo, Tubamirum, UpstateNYer,Vprajkumar, Xiengyod, 23 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}File:Jefferson-peale.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Jefferson-peale.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Hekerui, Kilom691, Pmsyyz, Schaengel89, 竹 麦

魚(Searobin), 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}File:War of 1812 Montage.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:War_of_1812_Montage.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Clockwise, from top: GeorgeMunger, John David Kelly, Anton Otto Fischer, William Emmons, Edward Percy MoranFile:Andrew Jackson by Ralph E. W. Earl 1837.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Andrew_Jackson_by_Ralph_E._W._Earl_1837.jpg  Licență: Public Domain Contribuitori: Boo-Boo Baroo, Bukk, MarmadukePercy, Mattes, PKM, PierpaoFile:James Polk restored.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:James_Polk_restored.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: James_Polk.jpg: Brady, Mathew B., 1823(ca.)-1896, photographer. derivative work: Superwikifan (talk)File:FalloftheAlamo.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:FalloftheAlamo.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Robert Jenkins OnderdonkOriginal uploader wasArgos'Dad at en.wikipedia. Later version(s) were uploaded by Karanacs at en.wikipedia.File:Battle of New Orleans.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Battle_of_New_Orleans.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Edward Percy Moran.File:Lincoln, recoloured, b.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Lincoln,_recoloured,_b.jpg  Licență: Creative Commons Zero  Contribuitori: Recoloured by JMK (talk)15:48, 15 June 2011 (UTC)File:President-Jefferson-Davis.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:President-Jefferson-Davis.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Andros64, Howcheng,Infrogmation, Kelson, Materialscientist, NuclearWarfare, Poulos, Red devil 666, ¡0-8-15!File:Battle of Gettysburg, by Currier and Ives.png  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Battle_of_Gettysburg,_by_Currier_and_Ives.png  Licență: Public Domain Contribuitori: Beyond silence, Churchh, Jweiss11, Kyro, Morgan Riley, Mtsmallwood, Möchtegern, PhilFree, Shizhao, Thuresson, UpstateNYer, Veikk0.ma, 14 {{PLURAL:$1|modificareanonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}File:The Peacemakers 1868.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:The_Peacemakers_1868.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Berrucomons, Bob Burkhardt,Brad101, CommonsDelinker, Docu, Infrogmation, M-le-mot-dit, Mattes, Scewing, Singapore1, Thierry Caro, 5 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}File:Ulysses S Grant, Cold Harbor, VA, June 1864..jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Ulysses_S_Grant,_Cold_Harbor,_VA,_June_1864..jpg  Licență: Public Domain Contribuitori: Ain92, Clindberg, Dominic, Homo lupus, Scewing, Tony WillsFile:Robert E Lee in 1863.png  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Robert_E_Lee_in_1863.png  Licență: Public Domain  Contribuitori: unattributedFile:Army.mil-36737-2009-05-01-140519.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Army.mil-36737-2009-05-01-140519.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Courtesyof U.S. Army, credit: USAWCFile:The Monitor and Merrimac.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:The_Monitor_and_Merrimac.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Louis Prang & Co.;lithograph signed "Jo Davidson"Imagine:USA Territorial Growth small.gif  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:USA_Territorial_Growth_small.gif  Licență: Public Domain  Contribuitori: RokeFile:Farny 79.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Farny_79.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Henry F. Farny (1847-1916)File:Edgar Samuel Paxson - Custer's Last Stand.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Edgar_Samuel_Paxson_-_Custer's_Last_Stand.jpg  Licență: necunoscută Contribuitori: -File:Standard Oil.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Standard_Oil.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: EurekaLott, Pfctdayelise, Xnatedawgx, 1{{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}File:Jdr-king.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Jdr-king.JPG  Licență: Public Domain  Contribuitori: ' (magazine). Uploaded to Wikipedia by en:User:RjensenFile:HaymarketRiot-Harpers.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:HaymarketRiot-Harpers.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Harper's Weekly

Sursele, licențele și contribuitorii imaginilor 45

File:McKinley last photo.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:McKinley_last_photo.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: E. Benjamin AndrewsFile:Charge of the Rough Riders at San Juan Hill.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Charge_of_the_Rough_Riders_at_San_Juan_Hill.JPG  Licență: Public Domain Contribuitori: Original uploader was Albrecht at en.wikipediaFile:Theodore Roosevelt by John Singer Sargent, 1903.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Theodore_Roosevelt_by_John_Singer_Sargent,_1903.jpg  Licență: PublicDomain  Contribuitori: ATX-NL, Jameslwoodward, Scewing, Shakko, SoerfmFile:Woodrow and Edith Wilson2.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Woodrow_and_Edith_Wilson2.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Harris & EwingFile:Bundesarchiv DVM 10 Bild-23-61-17, Untergang der "Lusitania".jpg  Sursă:http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Bundesarchiv_DVM_10_Bild-23-61-17,_Untergang_der_"Lusitania".jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0 Germany Contribuitori: 1970gemini, Alexpl, Evrik, Kjetil r, Man vyi, NSK Nikolaos S. KarastathisFile:Lange-MigrantMother02.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Lange-MigrantMother02.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Dorothea Lange, Farm SecurityAdministration / Office of War Information / Office of Emergency Management / Resettlement AdministrationFile:Franklin Roosevelt signing declaration of war against Japan.jpg  Sursă:http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Franklin_Roosevelt_signing_declaration_of_war_against_Japan.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Closeapple, Jatkins, JdH, Look2See1,Martin H., Mtsmallwood, Rambo's Revenge, TwoWings, WerewombatFile:USS West Virginia2.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:USS_West_Virginia2.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: U.S. Navy, Office of Public RelationsFile:Into the Jaws of Death 23-0455M edit.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Into_the_Jaws_of_Death_23-0455M_edit.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori:Alvesgaspar, Apalsola, Berrucomons, Bjankuloski06en, Moroboshi, Nnemo, Noritaka666, Peter Weis, Shizhao, Svajcr, Thierry Caro, Verdy p, VilorisFile:SBDs and Mikuma.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:SBDs_and_Mikuma.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: U.S. Navy; Original uploader was Palmdogg at en.wikipedia, 2006-01-30 (first version); 2006-02-14 (last version)File:Trumanstalin.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Trumanstalin.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: United States ArmyFile:Trinity shot color.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Trinity_shot_color.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Jack W. Aeby, July 16, 1945, as a member ofthe Special Engineering Detachment at Los Alamos laboratory, working under the aegis of the Manhattan Project.File:Warkorea American Soldiers.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Warkorea_American_Soldiers.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Articseahorse, Avron,BrokenSphere, High Contrast, IGEL, Madmax32, Makthorpe, Ondrejk, 1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}File:Truman signing North Atlantic Treaty.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Truman_signing_North_Atlantic_Treaty.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori:User:Patrickneil, User:US National Archives botFile:Dwight D Eisenhower.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Dwight_D_Eisenhower.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Unnamed photographer for US ArmyFile:Elvis Presley promoting Jailhouse Rock.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Elvis_Presley_promoting_Jailhouse_Rock.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori:Metro-Goldwyn-Mayer, Inc. Reproduction Number: LC-USZ6-2067 Location: NYWTS -- BIOGFile:Marilyn Monroe in Gentlemen Prefer Blondes trailer.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Marilyn_Monroe_in_Gentlemen_Prefer_Blondes_trailer.jpg  Licență:Public Domain  Contribuitori: Self made screen capture from a public domain film trailer Licencing information : http://www.creativeclearance.com/guidelines.html#D2File:JFK limousine cut off ver..png  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:JFK_limousine_cut_off_ver..png  Licență: Public Domain  Contribuitori: Walter SiscoFile:John Kennedy, Nikita Khrushchev 1961.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:John_Kennedy,_Nikita_Khrushchev_1961.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori:Photograph from the U. S. Department of State in the John F. Kennedy Presidential Library and Museum, Boston.File:LBJ Civil Rights Act crowd.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:LBJ_Civil_Rights_Act_crowd.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: O. J. RappFile:Robert Kennedy CORE rally speech2.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Robert_Kennedy_CORE_rally_speech2.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori:Leffler, Warren K.File:Martin Luther King - March on Washington.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Martin_Luther_King_-_March_on_Washington.jpg  Licență: Public Domain Contribuitori: Unknown?File:Wading Through Vietnam River.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Wading_Through_Vietnam_River.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: United StatesArmy Heritage and Education CenterFile:Aldrin Apollo 11 original.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Aldrin_Apollo_11_original.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: NASAFile:My Tho, Vietnam. A Viet Cong base camp being. In the foreground is Private First Class Raymond Rumpa, St Paul, Minnesota - NARA - 530621 edit.jpg  Sursă:http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:My_Tho,_Vietnam._A_Viet_Cong_base_camp_being._In_the_foreground_is_Private_First_Class_Raymond_Rumpa,_St_Paul,_Minnesota_-_NARA_-_530621_edit.jpg Licență: Public Domain  Contribuitori: Army Specialist Fourth Class Dennis KurpiusFile:Woodstock redmond stage.JPG  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Woodstock_redmond_stage.JPG  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 2.5 Contribuitori: Derek Redmond and Paul CampbellFile:Nixon and Zhou toast.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Nixon_and_Zhou_toast.jpg  Licență: necunoscută  Contribuitori: White House PhotographerFile:Nixon-depart.png  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Nixon-depart.png  Licență: Public Domain  Contribuitori: Ollie AtkinsFile:Camp David, Menachem Begin, Anwar Sadat, 1978.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Camp_David,_Menachem_Begin,_Anwar_Sadat,_1978.jpg  Licență:Public Domain  Contribuitori: Auntof6, Infrogmation, Lipothymia, Makthorpe, Martin H., Shalom, TCYFile:Carter Brezhnev sign SALT II.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Carter_Brezhnev_sign_SALT_II.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Photo Credit: BillFitz-PatrickFișier:ReaganBerlinWall.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:ReaganBerlinWall.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: White House Photographic OfficeFișier:Gorbachev and Reagan 1987-4.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Gorbachev_and_Reagan_1987-4.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Fed GovtFișier:Space Laser Satellite Defense System Concept.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Space_Laser_Satellite_Defense_System_Concept.jpg  Licență: Public Domain Contribuitori: Service Depicted: Air ForceFile:Frente Sur Contras 1987.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Frente_Sur_Contras_1987.jpg  Licență: Creative Commons Attribution-Sharealike 3.0  Contribuitori:Tiomono (talk) Original uploader was Tiomono at en wikipediaFile:Bush troops.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Bush_troops.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: UnknownFile:Gulf War Photobox.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Gulf_War_Photobox.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: User:AcdxFile:Bill Clinton, Yitzhak Rabin, Yasser Arafat at the White House 1993-09-13.jpg  Sursă:http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Bill_Clinton,_Yitzhak_Rabin,_Yasser_Arafat_at_the_White_House_1993-09-13.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Vince Musi / TheWhite HouseFile:Bill Clinton and Boris Yeltsin 1994.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Bill_Clinton_and_Boris_Yeltsin_1994.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: BobMcNeely, January 13, 1994 - Courtesy of the White HouseFile:Black Hawk Down Super64 over Mogadishu coast.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Black_Hawk_Down_Super64_over_Mogadishu_coast.jpg  Licență: PublicDomain  Contribuitori: AEMoreira042281, Avron, Bencmq, Beta16, D.W., L'amateur d'aéroplanes, Maksim, Sven-steffen arndt, Tafkas, 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificărianonime|de modificări anonime}}File:North face south tower after plane strike 9-11.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:North_face_south_tower_after_plane_strike_9-11.jpg  Licență: CreativeCommons Attribution-Sharealike 2.0  Contribuitori: 7mike5000, Leoboudv, Savh, Ytoyoda, 4 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}File:HillaryPA.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:HillaryPA.jpg  Licență: Creative Commons Attribution 3.0  Contribuitori: BbsrockFile:2001 War in Afghanistan collage 3.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:2001_War_in_Afghanistan_collage_3.jpg  Licență: Creative CommonsAttribution-Sharealike 3.0  Contribuitori: Swarm see source imagesFile:Iraq header 1.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Iraq_header_1.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Common Good, Ipankonin, LoStrangolatore, Zaccarias,1 {{PLURAL:$1|modificare anonimă|modificări anonime|de modificări anonime}}File:Bush announces Operation Iraqi Freedom 2003.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Bush_announces_Operation_Iraqi_Freedom_2003.jpg  Licență: PublicDomain  Contribuitori: Original uploader was John Callender at en.wikipedia, White House photo by Paul Morse.

Sursele, licențele și contribuitorii imaginilor 46

File:FEMA - 14982 - Photograph by Jocelyn Augustino taken on 08-30-2005 in Louisiana.jpg  Sursă:http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:FEMA_-_14982_-_Photograph_by_Jocelyn_Augustino_taken_on_08-30-2005_in_Louisiana.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: HighContrastFile:Lehman Brothers Times Square by David Shankbone.jpg  Sursă: http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Lehman_Brothers_Times_Square_by_David_Shankbone.jpg  Licență:GNU Free Documentation License  Contribuitori: David ShankboneFile:Day 14 Occupy Wall Street September 30 2011 Shankbone 51.JPG  Sursă:http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:Day_14_Occupy_Wall_Street_September_30_2011_Shankbone_51.JPG  Licență: Creative Commons Attribution 3.0  Contribuitori: DavidShankboneFile:US President Barack Obama taking his Oath of Office - 2009Jan20.jpg  Sursă:http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fișier:US_President_Barack_Obama_taking_his_Oath_of_Office_-_2009Jan20.jpg  Licență: Public Domain  Contribuitori: Master Sgt. Cecilio Ricardo,U.S. Air Force

LicențăCreative Commons Attribution-Share Alike 3.0 Unported//creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/