Istoria romanilor ca apocatastaza

8/18/2019 Istoria romanilor ca apocatastaza

1/19

Istoria românilor ca apocatastază

Sursa: http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/

Gheorghita Geana

Istoria ca provocare estetică

Specifcitatea aptelor istorice de a se rândui – succesiv şi ireversibil – pe axatimpului !ntr-o !nl"n#uire epică deschide calea unor viziuni plastice $şi chiarmai lar% spus estetice& asupra istoriei !nseşi ca domeniu al acelor apte.

'cest mod de abordare nu este !ntru totul nou !n ştiin#ele umane( !n anii )*+din secolul al ,,-lea câ#iva reprezentan#i de seam" ai antropolo%iei $dwardSapir uth enedict şi al#ii& au %enerat $fecare pe cont propriu "r" o afliere

de %rup dar !n mod evident consensual& o tendin#" de !n"#işare a conceptuluide 0cultur"1 şi a con#inutului s"u concret !n termeni neobişnui#i pentrulimba2ul strict ştiin#ifc aerent disciplinei – s-a vorbit explicit atunci de omanier" estetică de a prezenta cultura şi aspectele ei345. 6n spa#iul românesc7ucian la%a a intrat tacit !n sincronizare cu acea tendin#" ridicându-seadmirabil $prin ideea spa#iului mioritic prin metaora 8arelui 'nonim ca dealtel prin !ntre% ansamblul de concepte metaorice& la !n"l#imea punctelor de

vedere din antropolo%ia euro-american" a timpului395.

S" revenim !ns" la domeniul istoriei. 6n Demonii ostoievs;i !l pune pe oporul este trupul lui umnezeu. ?rice popor numai !ntr-atât şiatâta timp exist" ca popor cât timp !şi are un umnezeu al s"u excluzândne!mp"cat orice alt umnezeu din lume( cât timp are credin#a !n aptul c" prinumnezeul s"u va !nvin%e şi va iz%oni din lume pe to#i ceilal#i dumnezei.

'ceast" credin#" o aveau to#i de la !nceputul veacurilor cel pu#in toatepopoarele mari toate popoarele care cât de cât s-au afrmat !n istorie toate

popoarele care s-au a@at !n runtea omenirii13*5. 'şadar !n viziunea aceluipersona2 $prin vocea c"ruia dac"-i d"m crezare lui erdiaev3A5 se exprim"chiar ostoievs;i& istoria este un el de lupt" ce se des"şoar" !ntreumnezeii popoarelor( fecare popor are un umnezeu al s"u iar multitudinealuptelor terestre acele r"zboaie mai mici sau mai mari ce se petrec aici pep"mânt reprezint" proiec#ii ale unor ciocniri dintr-un plan celest. =i desi%urfecare popor este dator s" considere c" la sârBitul veacurilor umnezeuls"u va ieBi biruitor.

Cu lipsit" de dramatismul caracteristic conrunt"rii contrariilor dar purifcat"de accente belicoase se arat" a f viziunea lui De%el. 8arele floso %erman

4

http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn1http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn2http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn3http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn4http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn1http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn2http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn3http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn4http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/


2/19

considera istoria ca o devenire a spiritului universal c"tre conBtiinEa de sine.6n aceast" devenire spiritul universal se exprim" prin spiritul popoarelor:0>rincipiile spiritelor popoarelor !ntr-o succesiune necesar" de etape sunt ele!nsele numai momente ale unui spirit universal care prin ele se !nal#" şi se!mplineşte !n istorie ca totalitate ce se cuprinde pe sine13F5. 6i scap" !ns" din

vedere lui De%el aptul c" !n interiorul acestei totalit"#i vedem de-alun%ulistoriei popoare certându-se !ntre ele pentru ceea ce avea s" fe desemnatulterior $prin Griedrich atzel& drept 0spa#iu vital1 $ Lebensraum&. Giecarepopor simte nevoia natural" a unui astel de spa#iu al s"u şi totul se !nscrie !nordinea freasc" atunci când spa#iul vital coincide cu vatra cu locul s"uori%inar. Sunt pu#ine !ns" popoarele cumin#i care s" adopte aceast" conduit"freasc". e aceea De%el !şi d" seama c" un moment din istorie poate f privitfe prin prisma unei existen#e reale fe prin aceea a unei existen#e ideale.intr-o baroc" retoric" !n care flosoul %erman !şi cristalizeaz" propria-i

viziune de flosofe a istoriei desprindem dou" postulate undamentaleambele !ncura2ator optimiste: $4& 0ra#iunea st"pâneşte lumea şi deci 3şi5istoria universal" are o des"şurare ra#ional"13H5( şi $9& 0libertatea constituiesin%urul adev"r al spiritului13I5 iar drept consecin#e 03i5storia universal"este pro%resul !n conştiin#a libert"#ii13J5 şi !nc": 0libertatea !şi este sieşiscopul pe care !l !n"ptuieşte e unicul scop al spiritului13K5.

Ideea de apocatastază 'cestui mod de discurs i se aliniaz" şi expunerea de a#". Se !n#ele%e aşadardin pra%ul locului c" nu descoperirea vreunui apt extraordinar din istoriapoporului român constituie miza expunerii. atele esenEiale ale istorieinoastre sunt cunoscute !n linii mari – Bi chiar !n detalii. Leea ce se !ncearc"aici – cu buna credin#" şi cu smerenia celui ce re@ecteaz" constant asupradestinului românesc – este livrarea unei ima%ini plastice asupra istorieiromânilor o ima%ine pe seama c"reia am putea !n#ele%e dac" şi ce mai avemde n"d"2duit ca popor pentru ceasul al doisprezecelea. ste o viziune

inspirat" de apt de destinul umanit"Eii !nseBi.

Miziunea propus" aici se exprim" prin noEiunea de 0apocatastază1. ste uncuvânt cunoscut teolo%ilor şi prea pu#in cercurilor proane. Nn minim recursla etimolo%ie pare astel binevenit. 6n greaca veche – de unde %ândireacreştin" $mai ales cea r"s"ritean"& a preluat mul#i termeni – 0apokatastasis1$OPQROTUOUVW& !nseamn" 0restabilirea unui lucru sau a unei persoaneîn starea lui/ei anterioară; restaurare134+5. >reluând termenul teolo%ii au!n#eles no#iunea de 0stare anterioară1 drept 0stare originară13445.

>articularizând: de la c"derea din ai traiectoria existenEial" a finEei umane

9

http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn5http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn6http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn7http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn8http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn9http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn10http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn11http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn5http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn6http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn7http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn8http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn9http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn10http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn11


3/19

este reprezentabil" ca un urcuB continuu cu poticneli cu r"t"ciri cu!ncerc"ri dar urmând prin poc"in#" şi bineaceri o ascensiune continuăîntru recucerirea Paradisului pierdut. 'ceasta este succint esenEanoEiunii de apocatastaz" !n contextul expunerii de a#".

ar exist" certitudinea c" Einta aceasta de recucerire a >aradisului pierdut

va putea f atins"X Sunt semne c" prin r"t"cirile ei omenirea poate lunecaspre apocalips"( momentul este !nscris !n Lartea Sânt". xist" !ns" Bi opremis" undamental" aceea c" >aradisul – chiar dac" !ntr-o ipostaz"transf%urat" !n compara#ie cu cea ini#ial" – poate f recuperat "r" supunereaomului la o traum" z%uduitoare. Yi când spun aceasta m" %ândesc la zicereaoarte simpl" pe care o auzim adesea: 0umnezeu nu vrea moarteap"c"tosului ci !ndreptarea lui1( izvodit" poate dintr-o teolo%ie popular" darcu atât mai mult demn" de luat !n seam" ea ne adevereşte c" tot ceea ce se!ntâmpl" !ntr-un sens sau !n altul se des"şoar" !n conormitate cu un plandivin. ac" omenirea se v" r"t"ci Bi va c"dea atunci ea va a2un%e laapocalips" Bi va re!nvia: !n termenii >"rintelui umitru St"niloae ea se vatransf%ura !ntr-o stare nou" !ndumnezeit". ar pân" una alta: omul concreteste dator s" spere Bi s"-Bi !mbun"t"Eeasc" zi de zi şi ceas de ceas ormula luide viaE".

? situa#ie de analo%ie lesne de perceput ne !mbie s" transer"m aceast" viziune apocatastazic" asupra istoriei poporului român.

S" acem un scurt examen psiholo%ic asupra st"rii românilor. up" câtevamilenii de istorie sunt, astăzi, românii un popor fericit, un popor împlinitX 'm sc"pat de comunism de dictatur" ne-am inte%rat !n Nniuneauropean" !n C'Z? – Bi cu toate acestea !ntrebarea persist": sunt românii unpopor ericitX

S" nu ne %r"bim a urniza un r"spuns prin lentila clipei. Nn r"spuns la astelde !ntreb"ri bazat doar pe apte precum inte%rarea noastr" !n diverseormaEiuni suprastatale s-ar situa sub semnul momentului al eemerit"#ii.Leea ce ne intereseaz" !n mod special este problema pround" adev"rat".?rice popor spunea Simion 8ehedin#i este o 0entitate bio%eo%rafc"1 – adic"o orm" de via#" tr"itoare !ntr-un spa#iu natural pe planet". Giind o astel deentitate bio%eo%rafc" se cuvine s" vedem dac" poporul român este un poporîmplinit altel zis dac" existen#a lui real" se a@" !ntr-un bun raport cuexisten#a lui ideal" dac" spa#iul lui vital actual coincide cu vatra lui3495.

in p"cate !n acest ceas al istoriei nu sim#im c" am putea r"spunde afrmativla aceast" !ntrebare. 'tâta timp cât exist" câteva bune milioane de români

care nu vieEuiesc !n matca statului român modern nu poate f vorba de

*

http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn12http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn12


4/19

ericire. 'm avut !n urm" cu câteva luni !n mân" un album excepEional al unuibasarabean proesorul Masile Yoimaru care a colindat toate spaEiile locuite deromâni !n aara omâniei realizând un el de mono%rafe !n ima%ini aromânimii34*5( este un volum impresionant prin multitudinea de cca. 4+++ deima%ini color Bi prin rumuseEea acestora: ima%ini din asarabia din

ucovina de la istro-români de la românii din anatul sârbesc de la româniidin Cordul


5/19

!ntre%ul spectru al conştiin#ei romantice – de la Caum âmniceanu la]heor%he 'sachi 8ihail ^o%"lniceanu la de2a aminti#ii usso şi olintineanupân" la culmina#ia minescu.

>rin minescu ima%inea paradisului dacic benefciaz" de o art" poetic" de unnivel nemaiatins pân" atunci – şi din punctul de vedere artistic $al lexicului al

alchimiei cuvintelor& şi din acela al elementelor de cunoaştere. Ce %ândimdesi%ur la marele poem Memento mori.


6/19

6ntr-un loc e zi etern" – sara-n altu-n vecinicie

ârvan aduce !nscen" o viziune post-romantic" $de apt !nc" romantic" – întrziat romantic" –prin stil şi inspira#ie& despre o iubire renetic" !ntre oma $o om"

masculinizat" – nu se putea altel\ – sub numele omul& Bi acia ecioaras"lbatic" din munEii LarpaEilor. ? iubire renetic" tocmai spuneam din carese pl"m"deBte poporul român39+5.

Survine acum ceva dincolo de orice aşteptare. 6n termenii ontolo%iei istoricecucerirea roman" ar f trebuit s" !nsemne o c"dere( !ntr-adev"r istoriaobişnuit" ne arat" c" orice cucerire reprezint" pentru cel cucerit o pierdere:de teritoriu de libertate de identitate. ar aten#ie: denumirea 0acia Gelix1apare după cucerirea roman"\ Nn paradoxX ? discordan#"X Cici vorb"\ 8aide%rab" avem de-a ace cu o consacrare toponimic-onomastic" a unei st"ri de

bine ce precede !n ond cucerirea roman" şi se continu" odat" cu aceasta\ e

H

http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn18http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn19http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn20http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn18http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn19http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftn20


7/19

apt adevărata cădere va venit odată cu decizia împăratului !urelian deretra"ere a armatei romane din Dacia proces demarat cronolo%ic la ' 9I4\acia a ost o revela#ie pentru romanii !nşişi( ei au considerat-o drept cea mai!n@oritoare dintre re%iunile pe care le cuceriser" vreodat" timp de dou"secole dup" retra%erea aurelian" oma nutrind tenta#ia de a o recuceri.


8/19

ar a ost cu adev"rat aceast" reac#ie de ap"rare prin adaptarea la teren oretra%ere din istorieX Cumind acest comportament 0boicot al istoriei139A57ucian la%a atenua ne%ativitatea ipostazei observând c" retra%erea nu a!nsemnat o cuundare !n 0or%anicul astilistic1 ci situarea pe nişte coordonatede ordinul 0minor1 al copil"riei ca vârst" stilistic". 03'5ceasta nu !mpiedic"

deloc ca arta #"r"neasc" arhitectura de sat poezia şi cântecul popular s"tr"iasc" chiar un timp de rumoas" e@orescen#"139F5. 'ltel spus omulromânesc $sau protoromânesc& se retra%e din calea r"ut"#ilor dar duhul lui sedezv"luie creator pe seama rezervorului de nesecat al unei 0%enialit"#ireatice139H5.

6n plus s-a mai petrecut ceva demn de luare aminte: apari(ia $i răspândireacre$tinismului. 6nveşmântat $din punct de vedere teoretic şi comunica#ional&!n limba latin" creştinismul a ap"rut !n rin urmare creştinismul limba romnă şi poporul romn alc"tuiesc un el detrinitate sui "eneris care !n secolul al M


9/19

!n cartea sa Les invasions barbares et le peuplement de l()urope $4K*I& !ncare istoricul rancez se arat" un adversar al ideii strate%ice privindcontinuitatea românilor !n spa#iul ori%inar. Nn capitol din aceast" carteintitulat 0Nne ni%me et un miracle historiue: le peuple roumain1 i-a inspiratlui ].


10/19

!actori activi ai idealului apocatastazic

=i totuşi un stat unitar românesc avea s" apar" mai !ntâi la 4JFK iar apoi!ntru des"vârşire la 4K4J. Leea ce se poate !n#ele%e din aceste discordan#e şiconcordan#e este c" în clipă au avut câşti% de cauz" criteriile separatistepoliticianiste $am zice ast"zi&( în durată !ns" hot"râtor s-a dovedit actorulsolidarit"#ii al conştiin#ei de neam\ S" repet"m aceast" sinta%m": con$tiin(ade neam. S" nu sc"dem importan#a conştiin#ei ca şi cum ea s-ar reduce lasentimente. >e lân%" tr"ire conştiin#a incumb" !ntr-o m"sur" mai mic" saumai mare şi un indice ra#ional – cu atât mai mult când acest indice vibreaz"sub ener%ia unei unde providen#iale.

'cest actor al conştiin#ei de neam s-a corelat pozitiv cu factorul natural"eo"rac ob#inând !mpreun" biruin#a asupra actorului con2unctural alintereselor politice\ Le altceva mai adânc ar putea s" !nsemne afrma#ia unui

%erman la !nceputul secolului al ,,-lea care vedea !n mun#ii Larpa#i 0coloana vertebral" a esen#ei lor 3 a românilor5 ca popor13*A5X\ Sau aceea a unuispecialist rancez !n %eo%rafe uman": 0>este tot !n alcani nici o mas" deoameni nu este mai compact" şi mai pu#in risipit" decât cele 4A milioane de#"rani de limb" român" aduna#i parc" pe pantele unei ort"re#e – Larpa#ii –pân" la tranşeele Cistrului un"rii şi Zisei13*F5X\ =i !n fne am relevatpersonal excep#ionala unc#ie etnic" pe care au !ndeplinit-o nedeile şi târ%urilede pe platourile !nalte ale Larpa#ilor prin ormarea unui 0pattern perceptiv1privind comunitatea de ori%ine şi de apartenen#" !n rândurile participan#ilor

veni#i $fe şi simbolic ca num"r& din toate cele trei provincii româneşti3*H5. >escurt rea naturii a conlucrat cu voin%a spiritului*+

vident la momentul potrivit a ap"rut Bi o conBtiinE" de neam de expresie v"dit ra%ională prin cronicarii Bi istoricii noBtri. 'ceast" conştiin#" na#ional"ra#ional" s-a trezit !ns" !n a#a a trei entit"#i româneşti – comunit"#i mari deoameni vorbind aceeaşi limb" şi !mp"rt"şind aceleaşi credin#e\ >ierdemadesea din vedere c" ideea de unire s-a ivit din percep#ia separat" a p"r#ilor\

'ceast" idee apare !n scrierile cronicarilor $]ri%ore Nreche 8iron Lostin

imitre Lantemir& find preluat" apoi de marii istorici moderni $'.. ,enopol. ?nciul C.


11/19

stadiul ei cel mai !nalt contiința de sine a nației. 6n numele poporului româncu to#ii au marcat trecerea de la $!n termeni he%elieni oarte adecva#i şi aici&das Din" an sic la das Din" f.r sic, adic" de la 0existenEa !n sine1 la0existenEa pentru sine1.

'l#i actori activi ai idealului apocatastazic au ost voievozii. Gireşte primul

care ni se iveşte !n zarea %ândului este 8ihai Miteazul. Coi nu trebuie !ns" s"avem !n vedere numai aptele de ordin militar sau r"zboaiele domnitorilor.


12/19

prile2uri iserica – "r" vreo tendin#" de substituire – a aplicat de fecare dat"si%iliul puterii divine confrmând astel realiz"rile puterii terestre. Lhiar şisub re%imul comunist iserica a continuat s"-şi slu2easc" poporenii. Loncesiile"cute re%imului totalitarist vor f 2udecate dup" caz incolo de pra%ul celmare.


13/19

unire1 a marcat traseul apocatastazic al românilor prin câteva caracteristicide o importan#" ma2or": a ost o unire ireversibil" stabil" care a !nscris noulstat omânia pe calea moderniz"rii( a scos !n eviden#" inteli%en#adiplomatic" româneasc" prin abilitatea de a olosi vulnerabilit"#ile planuluielaborat de marile puteri europene reeritor la >rincipatele omâne3*K5( a

%ravat !n memoria colectiv" a maselor f%ura ultimului conduc"tor pe careromânii l-au ipostaziat !n le%end": 'lexandru


14/19

!n ond circumscrise aceleiaBi concepEii despre istorie şi izvodite de dou"dintre min#ile româneşti !n care %enialitatea s-a ad"pat la sevele din matriceaspa#iului autohton. >rima apar#ine lui )-P- .adeu care !n 5storia 6ritică a

1omnilor afrma: 0Zotul find relativ aar" de umnezeu totul find bun Bir"u aar" de Nnul carele sin%ur reduce anta%onismele la armonie istoria se

sileBte a-Bi da socoteal" de raporturile lucrurilor sub conducerea >rovidenEeiadic" de acEiunea le%ilor fzice 3atenEie ce modern sun":5 Bi bio-sociolo%iceconcordate de c"tre o supra-le%e13A95.

Lealalt" viziune orientat" !ntru acelaBi spirit o cule%em din %r"dina de idei alui *ircea 0ulcănescu. 7a sârBitul unei scrieri despre r"zboiul pentru!ntre%irea neamului acest %ânditor d"ruit cu o voca#ie de martir reia discuEiadespre 0norocul românesc1 afrmând c" norocul acesta anume nu trebuie!nEeles ca un capriciu al !ntâmpl"rii aBa cum se pronun#ase >.>. Larp ci ca unresort abscons care !mpin%e toate aBez"rile lumeBti spre matca frii loradev"rate. Yi !ncheie vorbind despre dreptatea suprem": 035ac" se cade s"desluBim norocului românesc $[& un alt chip mai adânc proiectat !n lumina

veBniciei vom spune c" el apare ca un act de dreptate dumnezeiasc" o!ndurare a >roniei cereBti aE" de 2ertele s"vârBite de acest neam pentru!mplinirea unit"Eii lui nu numai !n acest r"zboi ci !n veacul veacurilor( 2erteaE" de care fecare se cuvine s" ne !nvrednicim cu tot cu%etul Bi aptanoastr" ca de una dintre cele mai mari minuni ce ne-a ost dat s" tr"im13A*5.

345 ' se vedea: ichard Dandler jMi%orous 8ale and 'spirin% Gemale. >oetr >ersonalit andLulture in dward Sapir and uth enedict1 in: ]eor%e k. Stoc;in% r. $ed.& Malino7s8i, 1ivers, 9enedict, and :ters4 )ssa;s on 6ulture and ress 4KJH( udith 8odell jattern1 in: !ntropolo"ical =uarterl; H9 $4KJK& pp. 9I–A+.

395 L. ]heor%hi#" ]ean" jara-'nthropolo%ists in the Girst Dal o the Zwentieth Lentur1 in: >ournal of te ?istor; of te 9eavioral @ciences *F $4KKK& pp.9*–A+.

3*5 ostoievs;i :pere vol. I $ Demonii& traducere de 8arin >reda şi Cicolae ]ane aparatcritic de


15/19

3H5 5bidem p. 49.

3I5 5bidem p. 9+.

3J5 5bidem p. 99.

3K5 5bidem p. 99.

34+5 L. 'natole aill Le Rrand Dictionnaire Rrec3QranSais dition revue par 7ouis Schanet >ierre Lhantraine. >aris: Dachette 9+++ $ori%. 4JKA& p. 99Hb.

3445 Mezi .>.>anaitescu 5ntroducere la istoria culturii romneşti. ucureşti: ditura =tiin#ifc" 4KHK p.

HI. up" unele surse emisiunile monetare cu le%enda 0acia Gelix1 au continuat ele find

4F

http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref6http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref7http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref8http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref9http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref10http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref10http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref11http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref11http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref12http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref12http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref13http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref13http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref14http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref14http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref6http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref7http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref8http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref9http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref10http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref11http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref12http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref13http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref14


16/19

atestate şi !n timpul domniei !mp"ratului 'urelian $9I+–9IF& $c. Lonstantin L. ]iurescucoord. 5storia 1omniei în date. ucureşti: ditura nciclopedic" omân" 4KI4 p. A+&.

34F5 Mezi tema dezvoltat" !n: ?vidia abu-uznea Dacii în conştiin%a romanticilor noştri.ucureşti: ditura 8inerva $colec#ia Nniversitas& 4KIK.

34H5 'lecu usso 6ntarea 1omniei versetul 4*. Lhişin"u: ditura 7itera 4KKJ p. 4A4.

34I5 L. caracteriz"rii datorate lui 8ihai amfr @curtă istorie4 erpessicius. ucureşti: ditura 'cademiei .>.. 4KFJ p. JH.

39+5 6ntrucât retorica lui >ârvan nu poate f relatat" ci numai reprodus" !ntocmai cu ritmicaşi euonia ei ori%inar" se cere s" prelu"m inte%ral acel episod conceput drept un cântec aluterpei muza poeziei lirice şi a muzicii !nseşi:

0Lânt" uterpe cântecul aciei.

acia ecioara turbura liniştea ta divine omule. Grumoas" şi crud" ea pustia ca arşi#a verii cu n"vale de oc şi 2ale #ara ta. 'şa era menirea ecioarei s"lbatece: s" ac" %ol s"aprinz" @"c"ri s" samene spaim" !n 2urul ei. 7umina ta puterea ta rumuse#ea ta o tr"%eauspre tine omule( dar s"lbateca ei libertate de iana o mâna !napoi !n p"durile einep"trunse când tu din liniştea ta turburat" !ntindeai bra#ul spre dânsa. Li su@etul t"u seaprinse o dat" şi el de ispitirile crudei ecioare. =i ai vrut s-o cuprinzi. Lu t"ria 'talanteizâna neapropiat" te-a aruncat la p"mânt !nsân%erat de r"ni. Zu n-o iubeai tare şi n-ai putut-orân%e.

=i atunci 'phrodite cu zâmbet de %lum" uci%aş" a poruncit lui ros s" te s"%ete. 'rdeasu@etul t"u ca soarele !n amiaz". 'i prins-o ai luptat te-ai r"nit şi ai r"nit-o v-a#i privit lun%duşmani de moarte ai s"rutat-o şi n-ai cuprins-o. e ocul ruşinei c" ai biruit-o de ura puteriic" ai rânt-o de @ac"ra mâniei c" ai s"rutat-o s-a pre%"tit s" te ucid". =i 'phrodite zâmbeadivin: cum ar putea doi zei s" se ucid" decât iubindX =i tu nebiruitule ai biruit-o.6mbr"#işarea ta era do%oritoare de toat" v"paia verilor tale aprinse s"rutarea ta era dulce detoat" melodia cântecelor tale italice cuvântul t"u era blând de !ntrea%a mân%âiere a iernilortale calde ochii t"i erau luminoşi de tot seninul m"rilor tale clare. =i ecioara care te urâsecum nu te mai urâse !nc" nici om nici zeu te-a iubit cum nu te mai iubise nici o emeie. a se"cu tu-!nsu#i şi copiilor ei ea sin%ur" dintre emeile iubite de tine le d"du numle t"u. =i eiluptar" şi murir" din veac !n veac p"strându-#i: numele t"u chipul t"u %ândul t"u %lasul t"ulumina ta %loria ta.

acie omule

8"rire vou"1.

4H

http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref15http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref15http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref16http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref16http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref17http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref17http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref18http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref18http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref19http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref19http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref20http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref20http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref15http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref16http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref17http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref18http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref19http://www.estica.eu/article/istoria-romanilor-ca-apocatastaza/#_ftnref20


17/19


18/19

3**5 5bidem pp. 4+I–4+J $subl. ns. – ]. ].&.

3*A5 6n ori%nal: 0das c;%rat 3[5 r ihr Mol;stum1 $Du%o ]rothe Zur Landes8unde von 1um[nien4 \ultur"escictlices u4 ]irtscaftlices. Dalle a. S.: ]ebauer–Schwetsch;eruc;erei und Merla% 4K+I p. 4K&.

3*F5 acues 'ncel aris: 7ibrairie 'rmand Lolin 4K9H p.

49A. Luantumul demo%rafc de 4A milioane era luat de autorul rancez din sursele disponibilelui la acea dat".

3*H5 ]heor%hi#" ]ean" jZhe Larpathian Gol; Gairs and the ?ri%ins o Cational Lonsciousnessamon% omanians1 !n Xationalities rut care descinzând aici se conesa cu lacrimi !n ochi: 08ul#umesc lui umnezeu

c" m-a a2utat s" m" mai !nchin o dat" la mormântul lui =tean cel 8are\ ' ost visul meu dinurm" de-acum pot muri liniştit\1 espre marele voievod !n cuvintele lor de %hida2 p"rin#ii dela aceast" mân"stire spuneau cam aşa: 0Ytean cel 8are a construit cet"Ei pe Cistru( dar cine!nal#" o cas" – sau orice alt edifciu – pe teren str"inX1 =i-acum o m"rturie personal"( !n 4KIFam venit aici cu dou" %rupe de studenEi care se instruiau !n flosofe şi !n sociolo%ie laNniversitatea din ucureşti. '@a#i !n 2ude#ul Suceava pentru practica studen#easc" de var"am or%anizat recreativ o ieşire din pro%ram la >utna. rau niBte tineri zburdalnici $şi b"ie#iişi etele& cum sunt tinerii: veseli vioi[ 6n voioşia lor sonor debordant" mi s-a p"rut ini#ial c"le lipseBte struna pioBeniei. e#in !ns" o oto%rafe cu ei la bustul lui minescu !n curteamân"stirii dup" ce am vizitat !mpreun" sântul locaş: nu mai sem"nau cu ei !nşişi eEele lorau dobândit o %ravitate evident". Guseser" pround marcaEi de cele spuse de p"rinEi !nmomentele vizit"rii 8ân"stirii\[

3*J5 L. 'dol 'rmbruster 0volu#ia denumirii sensului de acia1 !n: @tudii4 1evistă deistorie anul ,,


19/19

Istoria romanilor ca apocatastaza

Documents

Transcript of Istoria romanilor ca apocatastaza