8/16/2019 Istoria Revizuita a Sfinxului

1/4

Istoria revizuita a SFINXULUI.

Cine a construit Sfinxul şi în ce scop? Care este vechimea lui? Este el contemporan cu piramidele din platoul de la Gizeh? Ce simbolizează structura sa hibridă om-leu? Oficial seconsideră că Sfinxul are o vechime de !"" de ani şi datează din epoca faraonului #ephren $anul%!"" î&C&'& (escoperirile şi cercetările realizate în ultimii %" de ani contrazic concluziilee)iptolo)iei clasice& *tiin+e noi precum )eolo)ia, arheo-astrolo)ia şi astro-biolo)ia aruncă olumină nouă asupra unei eni)me care dăinuie de mai multe milenii&

În plin deşert, Sfinxul a fost erodat de ploi torenţiale

ohn .nton/ 0est, un cunoscut e)iptolo) independent, a stabilit că eroziunea Sfinxului s-a

datorat nu nisipului şi v1ntului, aşa cum s-a considerat multă vreme, ci ploii& El a a2uns la aceastăconcluzie, pornind de la observa+ia că eroziunea rocilor din structura Sfinxului a fost realizată peverticală& *i totuşi Sfinxul este situat în plin deşert, unde de mai bine de 3""" de ani nu a mai plouat&

(escoperirile şi concluziile lui 0est au fost prezentate pe 4 februarie 533%, cu ocaziaCon)resului .nual al .socia+iei .mericane pentru 6romovarea *tiin+elor, în fa+a a %4 decercetători& 6rezentarea sa i-a convins pe )eolo)i, dar a ridicat puternice rezisten+e din parteae)iptolo)ilor&

Cercetările lui 0est au fost continuate de către 7obert Schoch, doctor în )eolo)ie şi )eofizică la

8niversitatea din 9oston& Studiile sale minu+ioase l-au condus la aceleaşi concluzii& Eroziuneacare apare în structurile vechi ale Sfinxului se datorează nu v1ntului şi nisipului, ci apei& Estesin)urul monument din platoul de la Gizeh care a suferit o eroziune de acest )en& Concluzia ar fică Sfinxul datează dintr-o epocă mai înaintată, în care aceste +inuturi aveau un climat temperat&Conform afirma+iilor doctorului Schoch, Sfinxul nu poate fi contemporan cu piramidele& Cusi)uran+ă precede cu mai multe milenii civiliza+ia e)ipteană&

Climatologie şi constelaţia Leului

8/16/2019 Istoria Revizuita a Sfinxului

2/4

ohn #utzbach, paleo-climatolo) la 8niversitatea din 0isconsin, a realizat cu a2utorulcomputerului o modelare climatică a zonei şi apoi a comparat rezultatele cu datele )eolo)ice dinteren& (atorită studiilor sale, se cunoaşte la ora actuală faptul că în urmă cu 5"&""" de ani, înre)iunea în care se află Sfinxul, precum şi într-o mare parte din .frica, ploua re)ulat şi eraulacuri întinse& (acă ne bazăm pe această informa+ie climatolo)ică, reiese că Sfinxul datează

dintr-o perioadă pre-e)ipteană& 6e de altă parte, dacă a fost construit aproximativ în anul 5"&!""î&C&, în acea epocă, în fa+a sa răsărea exact constela+ia :eului& Conform studiilor efectuate decătre arheo-astrolo)i, acest monument pare să fi fost o reprezentare a unui leu care era orientatcătre proiec+ia sa de pe cer& (ar cum este posibil ca Sfinxul să fi fost construit la acea vreme,după re)uli şi cunoştin+e astronomice de o asemenea precizie, c1nd civiliza+ia umană era de-abiala începutul epocii fierului?

Capul şi corpul Sfinxului

Examin1nd mai îndeaproape Sfinxul, lucrurile secomplică tot mai mult& Capul se află într-o stare mai bună

dec1t corpul şi este mai mic din punct de vedere propor+ional& ;in1nd cont de mărimea labelor din fa+ă şitras1nd propor+iile reale se ob+ine un monument mult maimare (cf. foto)& Să fi fost capul Sfinxului cioplit de maimulte ori de-a lun)ul vremii? .ceasta arată din nou căSfinxul nu avea cum să fie construit în timpul faraonului#ephren& Cel mult a fost restaurat atunci&

Ce reprezintă atunci în realitate capul Sfinxului?ran(omin)o de la poli+ia din @eA Bor, expert în identificare 2udiciară recunoscut la nivel mondial,

a studiat at1t capul Sfinxului c1t şi pe cel al unei statui care îl reprezenta pe faraonul #ephren, pentru a afla dacă cele două morfolo)ii concordă& Concluzia sa a fost cate)orică morfolo)iacapului Sfinxului este foarte diferită de cea a statuii lui #ephren& Ochii, forma capului, profilul,)ura şi bărbia sunt diferite şi de morfolo)ia rasei albe mediteraneene& Contrar aşteptărilor,Sfinxul reprezintă un faraon de rasă nea)ră&

.ceastă descoperire poate explica de ce nasul şi o parte din buzele Sfinxului au fost distruse& Dn perioada dinastiilor e)iptene în care au domnit faraoni apar+in1nd rasei albe, este posibil caaceste elemente ne)roide din înfă+işarea Sfinxului să fi fost distruse& Era o manieră de a seasi)ura că nicio fiin+ă de rasă nea)ră nu va revendica titlul de faraon& ai mul+i conducători aiE)iptului s-au folosit de Sfinx în scopuri politice, restaur1ndu-l şi sculpt1nd capul pentru asemăna cu propria lor efi)ie& 6entru civiliza+ia e)ipteană Sfinxul era un mare mister, c1ndînfricoşător, c1nd ur1t, c1nd admirat pentru că data dintr-o epocă ancestrală şi ar fi putut săeclipseze întrea)a putere a faraonului&

Templul Sfinxului

8/16/2019 Istoria Revizuita a Sfinxului

3/4

Femplul Sfinxului a fost construit din blocuri de piatră care c1ntăresc fiecare în 2ur de %"" detone& Suprafa+a blocurilor de piatră este perfect netedă, iar blocurile au fost fixate la milimetru&Cum a fost posibilă în epoca fierului asamblarea unor asemenea blocuri?

Dn zilele noastre, pentru a ridica şi a pozi+iona cu precizie un obiect de %"" de tone sunt necesare

între cinci şi şase săptăm1ni de pre)ătire, utiliz1ndu-se cele mai puternice macarale din lume&6entru a aşeza un al doilea bloc de piatră de %"" de tone ar mai fi necesare încă alte cincisăptăm1ni de pre)ătire& 8tiliz1nd tehnolo)ia actuală ar trebui circa !"" de ani doar pentru a pozi+iona !""" de blocuri de acest )en&

!"" de ani fără a lua în calcul timpul necesar cioplirii şi extrac+iei unor asemenea mastodon+i& Cesă mai vorbim despre monumentele din platoul de la Gizeh care con+in fiecare p1nă la %,!milioane de blocuri de acest )en? (oar o tehnolo)ie avansată ar fi permis construirea lor& Foatestructurile antediluviene prezintă această caracteristică asamblarea de blocuri )i)antice este oconstantă, aşa cum putem constata şi în cazul sitului arheolo)ic submarin descoperit în 5334 înlar)ul aponiei, precum şi structurile din =nsula 6aştelui&

Previziunile lui Edgar Cayce

Cu H" de ani în urmă, Ed)ar Ca/ce a prezis că sub Sfinx va fi descoperită o încăpere, în care se)ăsesc arhivele unei civiliza+ii antediluviene mult mai avansate din punct de vedere tehnolo)icdec1t a noastră& Dn 533%, au fost făcute publice analizele seismo)rafice ale zonei situate subSfinx& Ele indicau faptul că o cavitate de ! metri pe 3, săpată în piatră exista chiar în locul prezisde Ca/ce& :a momentul actual încă se mai descoperă astfel de cavită+i, exist1nd o adevărată re+easubterană sub platoul de la Gizeh& 8nii afirmă că Sfinxul ar ascunde intrarea într-un vast oraşantediluvian subteran, numit Gi)al& 7ealitatea se aseamănă din ce în ce mai mult cu cele maifantastice mituri& Simbol al inteli)en+ei care are acces la mecanismele for+elor naturale şi

cosmice, Sfinxul ar putea fi foarte bine )ardianul cunoştin+elor care dezvăluie ori)inea ancestralăa umanită+ii& (e unde provine însă această ştiin+ă?

.stronautul Ed)ar itchell consideră că dacă )eolo)ia stabileşte că Sfinxul este mult mai vechidec1t se consideră la ora actuală, va trebui revizuită întrea)a concep+ie despre ultimii 5""&""" deani de civiliza+ie umană& Cu ocazia unei conferin+e sus+inute în 533% la sediul @a+iunilor 8nitedin @eA Bor, cercetătorul 7ichard C& Ioa)land face afirma+ii care mer) chiar mai departe&6rezent1nd ima)inile înre)istrate pe planeta arte în 534H de sonda

8/16/2019 Istoria Revizuita a Sfinxului

4/4

conferin+e la 8niversitatea din 9radford, (avid 6erc/, directorul European pentru isiuneaarte, stabilea v1rsta Sfinxului la %4 """ de ani

Ce a mai rmas din acea epoc!

(acă au existat tehnolo)ii mai avansate dec1t cele dinziua de azi, de ce nu au fost )ăsite utila2e, maşini, planuri, obiecte zburătoare, sisteme anti)ravita+ionale saude excava+ie ieşite din comun? 8nii spun că din cauzaunor calamită+i terestre care au distrus totul& .cestrăspuns nu este totuşi plauzibil, pentru că au fost )ăsiteschelete de dinozauri, care datează din perioade mult maivechi& .l+ii sus+in că avem o concep+ie limitată despre ceînseamnă tehnolo)ie& Cu c1t o civiliza+ie este maiavansată, cu at1t tehnolo)ia de care dispune este mai pu+in perceptibilă şi mai în acord cu le)ile şi principiile

universale& 7ăspunsul ar trebui deci căutat într-ocunoaştere în care ştiin+a şi spiritualitatea fuzionează&

S-a vorbit despre utilizarea eraba-ului pentru a construi aceste monumente )i)ant&Etimolo)ic, eraba înseamnă c1mp luminos $er', Spirit $#a' şi trup fizic $9a'& 8nirea celortrei )enerează un sui-)eneris vehicul care poate transporta at1t trupul fizic, c1t şi mintea dintr-olume în alta& eraba este alcătuit din două piramide suprapuse, una cu v1rful în sus, alta cuv1rful în 2os, care se rotesc în 2urul individului pe aceeaşi axă, dar în sensuri opuse& .ctivat şiaccelerat p1nă se atin)e un pra) luminos, eraba scoate individul de sub inciden+a constantelor fizice ale mediului încon2urător& Frupul nu se va mai supune le)ilor )ravita+ionale, iar spiritul vaKpilotaL această navă spa+ială individualizată, put1nd să călătorească la voin+ă, de exemplu de pe

arte pe Ferra&7asa descrisă de 7ichard Ioa)land, a cărei ima)ine apare în 2umătatea antropomorfă a Sfinxuluide pe arte şi în forma primară, Kne)roidăL a Sfinxului de la Gizeh, a putut utiliza acest tip deKtransportL interplanetar& .ceasta ar fi cauza pentru care nu există urme ale acestui voia2, nicirachete, nici farfurii zburătoare, nici baze pentru lansare sau centre de control& (acă aceastăKspiritualitate tehnicăL sau Kştiin+ă spiritualăL nu se supune constantelor fizice spa+iu-timp pecare le cunoaştem, atunci excava+ia, transportarea blocurilor de sute de tone şi construc+iile)i)antice au putut fi realizate cu a2utorul ei& Generarea unui c1mp anti)ravita+ional saumodificarea structurii intime a materiei pentru a o ciopli după voie nu lasă deloc sau aproapedeloc urme tehnolo)ice& Sin)urele dovezi vizibile sunt operele titanice, precum Sfinxul&

Suntem at1t de ataşa+i de realitatea materială, înc1t am uitat de poten+ialul nostru infinit& Căutămsă facem cu a2utorul unor tehnolo)ii materiale ceea ce spiritul nostru ar putea face cunosc1nd şiutiliz1nd le)ile cosmice universale& Dn realitate Keste uşor să ridici un munte cu de)etul mare dela piciorL spunea 9uddha în Saddharma 6undaria Sutra