BAROUL DOLJ și

INSTITUTUL DE STUDII SOCIO-UMANE

C. S. NICOLAESCU-PLOPȘOR DIN CRAIOVA

ISTORIA BAROULUI

DOLJ

în documente

(1911-1957)

Ediție îngrijită de dr. Șerban Pătrașcu

Cuvânt Înainte

Lucian Bernd Săuleanu

Decanul Baroului Dolj

Universul Juridic

Coperta I: Palatul de Justiție din Craiova - carte poștală circulată

în 1904

Coperta IV: Decanul Dem. D. Stoenescu – fotografie de epocă

© 2015 Baroul Dolj

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Orice

reproducere integrală sau parţială, prin orice procedeu, a unor pagini

din această lucrare, efectuate fără autorizaţia editorului este ilicită şi

constituie o contrafacere. Sunt acceptate reproduceri strict rezervate

utilizării sau citării justificate de interes ştiinţific, cu specificarea

respectivei citări.

ISBN 978-606-673-652-7

3

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINTE ...................................................................................... 17

STUDIU INTRODUCTIV .............................................................................. 19

I. Mihail Puțureanu, Istoricul fostului Barou de Avocați al jud. Dolj

1864-1948. Istoricul Colegiului de Avocați al Regiunii Oltenia 1948-

1964............................................................................................................ 33

II. Documente privind Istoria Baroului Dolj între anii 1911-1957 ........ 91

1. 1911 octombrie 22. Contractul încheiat între av. Dem.

Stoenescu și tipografii I. Samitca și D. Baraș pentru editarea și

tipărirea revistei „Pagini Juridice” ............................................... 91

2. 1914 ianuarie 1. Apelul lui Dem. D. Stoenescu către avocați

de a sprijini apariția revistei sale „Pagini Juridice” prin încheierea

de abonamente ............................................................................ 93

3. 1915 noiembrie 18. Consiliul de disciplină al Baroului Dolj

hotărăște apariția, sub auspiciile sale, a unei publicații juridice

intitulate „Buletinul Baroului de Dolj” ......................................... 94

4. 1918. Însemnările avocatului Dem. Stoenescu intitulate

„Conflictul meu cu avocatul N. Popilian” ..................................... 95

5. 1919 martie 17. Adresa Decanului N. B. Rioșianu prin care își

anunță candidatura pentru un nou mandat în fruntea Baroului

Dolj și promite înfăptuirea unor reforme ..................................... 96

6. 1921 iunie 12. Programul de activitate al candidaților, în

frunte cu Dem. D. Stoenescu, pentru alegerea noului Consiliu de

disciplină al Baroului Dolj ............................................................ 98

7. 1924 martie 7. Proiect de Statutele Sindicatului Corpului de

Avocați din Craiova pentru redactarea actelor de notariat ...... 100

4

8. 1924 septembrie 5. Înființarea de către Consiliul Baroului

Dolj a premiului „Avram Iancu” ................................................. 107

9. 1924 noiembrie 1. Numirea lui Mihail Puțureanu în postul

de bibliotecar ............................................................................. 109

10. 1925 martie 10. Convocarea Adunării ordinare a avocaților

având pe ordinea de zi dezbatarea modificărilor la Statutul

Sindicatului, votarea bugetului, înființarea Cercului de avocați,

înființarea unui ascensor în Palatul Justiției și altele ................. 110

11. 1925 august 25. Convocarea Adunării generale

extraordinare având pe ordinea de zi ratificarea cheltuielilor

făcute de Decanat cu „Cercul Avocaților”, organizarea și aderarea

avocaților la statutele acestuia, și diverse chestiuni de ordin

profesional ................................................................................. 111

12. 1925 octombrie 18. Programul serbării ocazionată de

dezvelirea busturilor foștilor decani, Gh. Chițu și A. Betolian, la

Palatul Justiției, și de inaugurarea Bibliotecii Baroului Dolj ...... 113

13. 1925 noiembrie 1. Demisia lui Mihail Puțureanu din postul

de bibliotecar al Baroului Dolj ................................................... 114

14. 1925 noiembrie 19. Decanatul Baroului Dolj respinge

cererea de demisie din postul de bibliotecar înaintată de Mihail

Puțureanu .................................................................................. 116

15. 1925 decembrie 14. Convocarea Adunării generale a

membrilor Cercului avocaților pe anul 1925, în conformitate cu

statutele ..................................................................................... 117

16. 1926 aprilie 9. Convocarea avocaților în vederea alegerii a

trei membri ai Baroului Dolj delegați în Consiliul General al Uniunii

Avocaților din România ............................................................. 118

5

17. 1926 decembrie 25. Programul serbării de Crăciun

organizată de Baroul Dolj și de Primăria Craiova în folosul

orfanilor de război ..................................................................... 119

18. 1927 februarie 16. Adresa Decanatului către Mihail

Puțureanu prin care îl înștiințează că a fost recompensat cu un

premiu de 500 lei pentru activitatea depusă la Asistența

judiciară ..................................................................................... 121

19. 1927 septembrie 30. Copie după scrisoarea de adio a

avocatului Ovidiu Gheorghiu ..................................................... 122

20. 1927 octombrie 1. Proces-verbal întocmit de procurorul Ion

Stroe privind împrejurările morții avocatului Ovidiu

Gheorghiu .................................................................................. 123

21. 1928 februarie 9. Convocarea Adunării generale

extraordinare a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea și

votarea bugetelor pe anul 1928, construirea unui ascensor,

decizia de a nu se mai acorda împrumuturi și altele ................. 125

22. 1928 mai 14. Adresele Președintelui Uniunii Avocaților

privind Loteria avocaților ........................................................... 127

23. 1928 septembrie 7-10. Programul Congresului General al

avocaților din România ținut la Craiova .................................... 130

24. 1928 septembrie 7-9. Diverse informații privind

desfășurarea la Craiova a Congresului General al avocaților din

România ..................................................................................... 132

25. 1928 septembrie 8. Invitație la ședința solemnă a Congresului

General al avocaților din România ținut la Craiova .......................... 135

26. 1928 septembrie 9. Meniul de la banchetul oferit de Baroul

Dolj participanților la Congresul General al avocaților din România

ținut la Craiova .......................................................................... 136

6

27. 1928 decembrie 22. Scrisoarea de adio a avocatului Nicolae

Canano adresată lui Dem. D. Stoenescu, Decanul Baroului Dolj ..... 138

28. 1928. Amintirile Decanului Dem. Stoenescu despre defunctul

avocat N. Canano ...................................................................... 139

29. 1929 ianuarie 6. Convocarea Adunării generale anuale a

membrilor Cercului Avocaților din Craiova ................................ 140

30. 1929 mai 15. Convocarea Adunării generale extraordinare a

avocaților având pe ordinea de zi prezentarea Dării de seamă a

Decanatului pe intervalul 1926-1929, descărcarea gestiunii

Consiliului Baroului și diverse chestiuni de ordin profesional .... 141

31. 1929 iunie 4. Convocarea avocaților în vederea alegerii

Decanului și a celor 12 membri ai Consiliului Baroului Dolj, precum

și pentru alegerea a trei membri ai Baroului Dolj delegați în

Consiliul General al Uniunii Avocaților din România ................. 143

32. 1930 septembrie 15. Demisia Decanului Dem. D. Stoenescu

motivată de atitudinea unor avocați din Baroul Dolj, care se

adresaseră direct Ministerului Justiției în chestiunea orarului

instanțelor judecătorești ........................................................... 144

33. 1930 septembrie 22. Convocarea Adunării Generale

Extraordinare a avocaților având pe ordinea de zi discutarea

demisiei Decanului Stoenescu și a atitudinii avocaților care nu

respectă Statutul Sindicatului, dezbaterea chestiunii schimbării

orarului la instanțele judecătorești din Dolj și altele ................. 150

34. 1931 martie 12. Convocarea Adunării Generale

extraordinare a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea și

votarea bugetelor, ratificarea deciziilor Consiliului Baroului din 31

ianuarie 1931, oportunitatea cumpărării vilei din Călimănești și a

imobilului din Craiova în care se află Cercul avocaților, construirea

unui ascensor în Palatul Justiției și altele .................................. 152

7

35. 1932 ianuarie 8. Convocarea Adunării generale anuale a

membrilor Cercului Avocaților din Craiova având pe ordinea de zi

darea de seamă despre gestiunea anului trecut și raportul

Comisiei de control, descărcarea comitetului de gestiunea sa,

votarea bugetului pe anul 1932 și reînnoirea comitetului ........ 154

36. 1932 februarie 4. Convocarea Adunării generale deliberative

a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea și votarea

bugetelor, oportunitatea cumpărării vilei din Carmen Sylva,

discutarea propunerii av. Presbiterianu, dispoziții privind

modificarea Regulamentului Casei de Pensii și Ajutoare,

modificarea statutelor Sindicatului actelor de notariat și

altele .......................................................................................... 155

37. 1932 februarie 8. Adresa lui G. Dem. Miulescu către avocați prin

care arată dezavantajele cumpărării de către Baroul Dolj a vilei din

Carmen Sylva (Constanța), proprietatea lui Jean Sobel .................... 157

38. 1932 iunie 19. Inaugurarea Vilei Themis, proprietatea

Baroului Dolj .............................................................................. 160

39. 1932 iunie 26. Convocarea Adunării generale deliberative

având pe ordinea de zi gestiunea Consiliului Baroului pe intervalul

1929-1932, votarea noului Regulament al Casei de Ajutor,

propuneri privind Congresul Avocaților de la Cluj, măsurile de luat

în privința avocaților care nu respectă statutul Sindicatului,

secretarii de avocați și avocații patroni, samsarii, timbrele de

pledoarie și altele....................................................................... 164

40. 1932 august 5. Convocarea avocaților în vederea alegerii

Decanului, membrilor Consiliului Baroului și a trei membri delegați

în Consiliul General al Uniunii Avocaților din România ............. 166

41. 1933 ianuarie 17. Convocarea Adunării generale deliberative

a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea și votarea

8

bugetului baroului, al Casei de Pensii și Ajutor și al Casei de

Construcții pe anul 1933 și diverse chestiuni de ordin

profesional ................................................................................. 168

42. 1933 martie 13. Raportul Comisiei de Verificare numită de

Adunarea generală a Baroului Dolj la 4 februarie 1933 ............ 169

43. 1933 martie 20. Convocarea Adunării generale deliberative

având pe ordinea de zi discutarea Raportului Comisiei de

Verificare asupra gestiunii Baroului, dezbaterea și votarea

bugetului baroului, al Casei de Pensii și Ajutor și al Casei de

Construcții pe anul 1933, modificarea unor articole din statutul

Sindicatului și diverse chestiuni de ordin profesional ................ 202

44. 1933 august 4. Scrisoarea lui G. Mil. Demetrescu către

Decanul Dem. D. Stoenescu ....................................................... 204

45. 1933 octombrie 21. Convocarea avocaților în vederea

alegerii unui membru în Consiliul Baroului Dolj, în urma

decesului consilierului Ilie S. Petrescu ........................................ 206

46. 1933. Cererea lui Dem. Stoenescu adresată Președintelui

Tribunalului Dolj, în legătură cu situația imobilului din str.

Gh. Chițu nr. 6, fosta sa proprietate .......................................... 207

47. 1934 februarie 19. Convocarea Adunării Generale

deliberative a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea și

votarea bugetului Baroului, al Casei de Pensii și Ajutor, al Casei

de Construcții și al Sindicatului Actelor de notariat pe anul 1934,

modificarea unui articol din Statutul Sindicatului și diverse

chestiuni de ordin profesional ................................................... 209

48. 1934 aprilie 30. Convocarea avocaților în vederea alegerii a

trei membri în Consiliul General al Uniunii Avocaților ............... 211

9

49. 1934 mai 20. Buletinul de vot pentru alegerea a trei avocați

membri în Consiliul General al Uniunii Avocaților ..................... 212

50. 1934 mai 27. Programul candidatului C. Negri pentru un loc

în Consiliul General al Uniunii Avocaților ................................... 213

51. 1934 iulie 5. Scrisoarea administratorului Vilei Themis către

Decanul Baroului Dolj ................................................................ 215

52. 1934 octombrie 29. Referatul Decanului Stoenescu privind

efectuarea de către avocatul Mișu Puțureanu a inventarului

fiecărei camere a Decanatului, a camerelor avocaților din Palatul

de Justiție și apoi a celor de la Cercul Avocaților ....................... 217

53. 1934 decembrie 3. Adresa Decanului Dem. Stoenescu către

avocați privind elaborarea unor proiecte cerute de Uniunea

Avocaților pentru întocmirea Regulamentului Casei Centrale de

Pensii .......................................................................................... 219

54. 1934 decembrie 12. Dispoziția Decanatului privind

efectuarea grabnică a unui inventar al tablourilor de picturi

proprietatea Baroului Dolj ......................................................... 221

55. 1934 decembrie 16. Necrologul Decanului Dem. Stoenescu

publicat în ziarul „Oltenia Economică” din 16 decembrie 1934 ....... 222

56. 1934 decembrie 21. Convocarea avocaților în vederea

alegerii Decanului Baroului Dolj și a unui membru delegat în

Consiliul General al Uniunii Avocaților ...................................... 223

57. 1935 ianuarie 19. Moțiunea adoptată de Adunarea generală

extraordinară a Baroului Dolj în urma condamnării avocatului Șt.

Duțulescu de către magistrații craioveni ................................... 225

58. 1935 ianuarie 20. Adresa avocatului Mitiță Constantinescu

prin care își anunță colegii că și-a depus candidatura pentru

funcția de Decan al Baroului Dolj .............................................. 227

10

59. 1935 ianuarie 20. Adresa avocatului G. Dem. Miulescu prin

care își anunță candidatura pentru un loc de membru în Consiliul

General al Uniunii Avocaților, devenit vacant în urma decesului

Decanului Stoenescu .................................................................. 228

60. 1935 ianuarie 23. Convocarea Adunării generale deliberative

a avocaților având pe ordinea de zi dezbaterea și votarea

bugetului Baroului, al Casei de Pensii și Ajutor și al Sindicatului

Actelor de Notariat pe anul 1935, precum și diverse chestiuni de

ordin profesional ........................................................................ 230

61. 1935 ianuarie 25. Convocarea avocaților pentru alegerea

unui consilier în locul rămas vacant prin alegerea lui Emil Sgoanță

ca Decan al Baroului Dolj ........................................................... 231

62. 1935 iunie 22. Convocarea Adunării generale ordinare a

avocaților având pe ordinea de zi verificarea gestiunii Baroului, a

Casei de Pensii și Ajutor și a Sindicatului Actelor de Notariat,

diverse chestiuni de ordin profesional, timbrele de pledoarie ... 232

63. 1935 septembrie 8. Programul festivităților prilejuite de

deschiderea Congresului General al Avocaților din România ținut

la Târgu Mureș .......................................................................... 234

64. 1935 septembrie 9-10. Programul Congresului General al

Avocaților din România desfășurat la Târgu Mureș .................. 235

65. 1935 septembrie 17. Convocarea avocaților în vederea alegerii

Decanului și a celor 12 membri ai Consiliului Baroului

Dolj……………......................................................................................... 237

66. 1935 octombrie. Adresa avocatului I.B.Georgescu prin care

își anunță candidatura la funcția de Decan al Baroului Dolj,

prezentând unele puncte din programul pe care îl va realiza dacă

va fi ales ..................................................................................... 239

11

67. 1935 octombrie 1. Demisia lui Mihail Puțureanu din

posturile de secretar și de bibliotecar al Baroului ..................... 242

68. 1935. Referat privind inventarierea întregii averi mobile

care a fost donată Baroului Dolj de către defunctul Decan

Stoenescu ................................................................................... 244

69. 1935. Regulamentul Casei de Ajutor a Baroului Avocaților

din județul Dolj ........................................................................... 246

70. 1935. Declarație tip în alb pentru înscrierea ca membru activ

în Asociația Avocaților Creștini Români Filiala Craiova ............. 254

71. 1936 martie 23. Adresa Decanatului cu privire la majorarea

cotizațiilor pentru Barou și Casa de ajutor începând de la

1 martie 1936 ............................................................................ 255

72. 1936 decembrie 23. Convocarea Adunării generale

deliberative ordinare a avocaților având pe ordinea de zi

dezbaterea și votarea bugetului Baroului, al Casei de Pensii și

Ajutor și al Sindicatului Actelor de Notariat pe anul 1937,

vinderea imobilului din comuna Dobrești, județul Dolj și a averii

din comuna Leu lăsate de defunctul avocat N. Păun, datoriile

unor avocați, propunerea privind desființarea Cercului

avocaților .................................................................................. 256

73. 1937 ianuarie 14. Convocarea avocaților în Adunare

generală deliberativă pentru a discuta problema elementului etnic

național în Barouri ..................................................................... 257

74. 1937 februarie 7. Articolul „Baroul Dolj a votat numerus

nullus” publicat în ziarul Universul ............................................ 258

75. 1937 mai 24. Convocarea avocaților pentru alegerea a trei

membri în Consiliul General al Uniunii Avocaților în locul celor

actuali ale căror mandate au expirat ........................................ 264

12

76. 1937 noiembrie 4. Adresa Decanatului privind achitarea de

urgență de către avocați a cotizației prevăzute de Regulamentul

Casei Centrale de Pensii ............................................................. 266

77. 1937 decembrie 30. Convocarea Adunării generale

deliberative ordinare având pe ordinea de zi înființarea unei cote

de 5% pentru plata cotizației de asigurare de 600 lei anual la Casa

Centrală de Pensii, stingerea datoriei Cercului de Avocați și

trecerea în proprietatea Baroului a întregii averi a fostului Cerc,

dezbaterea și votarea bugetului Baroului, al Casei de Pensii și

Ajutor și al Sindicatului Actelor de Notariat, diverse chestiuni de

ordin profesional ........................................................................ 267

78. 1938 septembrie 3. Proces-verbal referitor la inventarierea

averii mobile rămasă de la defunctul avocat N. Păun ............... 268

79. 1938 noiembrie 30. Programul candidatului Mitiță Dem.

Constantinescu în cazul alegerii sale în funcția de Decan al

Baroului Dolj .............................................................................. 270

80. 1938 decembrie 11. Proces-verbal privind desfășurarea și

rezultatul alegerilor pentru Decanul și membrii Consiliului Baroului

Dolj .......................................................................................... 272

81. 1939 aprilie 1. Convocarea Adunării generale extraordinare

a avocaților având pe ordinea de zi discutarea și votarea

Statutului Casei de Pensii și înființarea unui timbru, discutarea și

votarea Regulamentului Casei de Ajutor, modificări la Statutul

Sindicatului Actelor de Notariat, diverse chestiuni de ordin

profesional ................................................................................. 277

82. 1939 octombrie 16. Adresa Președintelui Casei de Pensii,

Decanul Em. Sgoanță cu privire la achiziționarea, modalitatea

aplicării și valoarea timbrelor pentru Casa de Pensii ................ 278

13

83. 1940 septembrie 5. Extras din Legea organizării corpului

avocaților publicată în Monitorul Oficial ................................... 281

84. 1940 septembrie. Adresa consilierului delegat cu poliția

profesională a Baroului Dolj, N. Popilian, privind măsurile

prevăzute de lege contra intermediarilor de procese și a celor ce

practică avocatura clandestină ................................................. 285

85. 1940 septembrie. Adresa șefului poliției profesionale a

Baroului Dolj prin care solicită afișarea la ușa instanței a unui

extras din Legea Corpului de Avocați relativ la avocatura

clandestină și la intermediarii de procese ................................. 287

86. 1940 septembrie. Adresa consilierului delegat N. Popilian

privind persoanele care, conform legii, au dreptul la asistență

judiciară ..................................................................................... 288

87. 1941 aprilie 12. Circulara Președintelui Comisiei Interimare a

Uniunii Barourilor din România prin care își exprimă

nemulțumirea și cere luarea de măsuri față de scăderea

veniturilor Casei de Asigurări a Barourilor din cauza neaplicării de

către avocați a timbrelor de pledoarie ...................................... 290

88. 1941 mai 12. Adresa Serviciului Poliției Profesionale a

Baroului Dolj privind greutățile întâmpinate din partea avocaților

în aplicarea timbrelor de pledoarie și a timbrelor pentru Casa de

Pensii a Baroului ........................................................................ 292

89. 1941 mai 22. Adresa Uniunii Barourilor din România către

Decanatul Baroului Dolj privind supravegherea demnității și

moralității avocaților ................................................................. 295

90. 1941. Regulamentul Bibliotecii Baroului Dolj ................... 299

91. 1941. Adresa Decanului I.B. Georgescu privind realizarea

Sindicatului pentru procese ....................................................... 305

14

92. 1942 februarie 16. Adresa Ministrului Justiției către Decanul

Baroului Dolj prin care îi mulțumește pentru dăruirea „Anuarului

Baroului Dolj pe anul 1942” ....................................................... 307

93. 1942 iulie 18. Statutul Sindicatului pentru Acte de Notariat

al Baroului Dolj .......................................................................... 308

94. 1943 septembrie 18. Încunoștințarea Baroului Dolj privind

fixarea cotizațiilor avocaților pentru Barou, Casa de Ajutor, Casa

Centrală de Asigurare și Casa de Pensii a Baroului ................... 310

95. 1943 octombrie 27. Extras din circulara nr. 918 din 27

octombrie 1943 a Uniunii Barourilor (Casa de Asigurare) privitoare

la aplicarea timbrului de pledoarie ............................................ 312

96. 1945 iunie 26. Apelul prodecanului Baroului Dolj, N. Popilian,

pentru constituirea „Grupului Avocaților Democrați” ....................... 315

97. 1947 august 2. Regulamentul pentru funcționarea Bibliotecii

Baroului Dolj .............................................................................. 316

98. 1947 decembrie 31. Raportul întocmit de Mihail Puțureanu

după evacuarea de către Comandamentul Sovietic a Palatului de

Justiție privind pagubele și distrugerile constatate în Biblioteca

Baroului Dolj .............................................................................. 319

99. 1948 februarie. Adresa Președintelui Colegiului Avocaților

Dolj, C. Maghețu, prin care dă referințe despre activitatea unor

avocați din fostul Barou Dolj ..................................................... 321

100. 1948 februarie-martie. Formularul tip pentru respingerea

cererii de înscriere în Colegiul Avocaților din județul Dolj ......... 325

101. 1948. Certificat tip de respingere a cererii de înscriere în

Colegiul Avocaților Dolj .............................................................. 327

102. 1948. Tabelul avocaților înscriși în Colegiul Avocaților

Dolj .......................................................................................... 328

15

103. 1948. Raportul custodelui Bibliotecii Colegiului de Avocați

Dolj privind trierea cărților și revistelor interzise ....................... 330

104. 1949 aprilie 1. Decretul nr. 132 pentru organizarea

judecătorească .......................................................................... 331

105. 1950. Autobiografia avocatului Atanasie Iliescu .............. 332

106. 1950. Autobiografia avocatului Mihail Puțureanu ........... 336

107. 1954 aprilie. Raport de activitate privitor la situația

Bibliotecii Colegiului de Avocați pe trimestrul aprilie 1954 ....... 338

108. 1956 iunie 9. Certificat eliberat avocatului Mihail Puțureanu

de către Colegiul Avocaților Reg. Craiova pentru a-i servi la Casa

de Asigurări a Avocaților ........................................................... 340

109. 1957 aprilie 22. Decizia Consiliului Colegiului Avocaților Reg.

Craiova prin care Mihail Puțureanu trebuie să predea Biblioteca

Colegiului pe bază de proces-verbal .......................................... 341

110. 1957 aprilie 30. Proces-verbal de predare-primire a arhivei

Comisiilor de Judecată ............................................................... 342

III. Ilustrații ............................................................................................... 351

17

CUVÂNT ÎNAINTE

Istoria Baroului Dolj în documente este o ușă deschisă către

trecutul pe care uneori îl privim ca pe o încăpere în care intrăm rar.

Odată intrați, cu plăcere se conturează chipuri pe care azi cu greu le-

am putea întâlni, cu interes constatăm ințiative pe care azi ar fi

aproape imposibil să le punem în operă.

Adăugarea unei pagini la istoria baroului nostru se justifică

pe deplin. Numai aruncând o privire asupra documentelor

identificăm un reper pentru a afla de unde am plecat, unde suntem

astăzi, dar mai ales pentru a modela identitatea de care are nevoie

profesia în aceste timpuri, nu tocmai line. Mai mult, publicarea

documentelor reprezintă un demers necesar în reconstituirea arhivei

Baroului Dolj, sărăcită ca urmare a deselor schimbări ale sediului.

Dacă pentru prima parte a existenței Baroului Dolj (1864-

1928) lucrarea lui G.Mil. Demetrescu este cea mai importantă

lucrare monografică dedicată unei astfel de cercetări și care se bucură

acum de o reușită reeditare, observăm că perioada ulterioară anului

1928 nu s-a regăsit în preocupările colegilor, motiv pentru care

colecția editată își propune să fie o reconstituire documentară, cât și

un izvor de informații pentru cei ce se vor apleca în viitor asupra

istoriei corpului nostru profesional.

De altfel, Istoria Baroului Dolj în documente chiar dacă

poate fi apreciată drept o lucrare de pionierat în spațiul juridic, fiind

un corpus de documente, totuși ea se înscrie în nevoia ultimilor ani

de scriere a istoriei avocaturii românești și a barourilor, menționând

exempli gratia câteva inițiative demne de toată aprecierea noastră:

Mircea Duțu, O istorie a Avocaturii române, vol. 1, Ed. Economică,

București, 2001; Mirel Ionescu, Greta-Monica Miron, Istoria

Baroului Cluj, Ed. Argonaut/Mega, Cluj- Napoca, 2012; Mircea

Duțu, Istoria Baroului din București, Ed. Economică, București,

2006; Titică Petrescu, Istoria Baroului Argeș, Editura Paralela 45,

Pitești, 2014 etc.

18

Așa cum reiese pe deplin din studiul introductiv, au fost

incluse texte și documente inedite din arhiva personală a avocatului

Mihail Puțureanu menite să zugrăvească un tablou al societății

românești din perioada interbelică, care cel puțin din perspectiva

profesiilor juridice ne dovedește că se reușise formarea unui corp de

magistrați și de avocați de excepție. Documentele ne dezvăluie o

serie de activități profesionale, publicistice și de investiții

remarcabile, menționând printre acestea Congresul Avocaților din

România desfășurat la Craiova în 1928, editarea unor reviste, precum

Pagini Juridice (1911), Buletinul Baroului de Dolj (1915), înființarea

Premiului Avram Iancu (1924), dar și investiții importante precum

achiziționarea Vilei Themis de la Călimănești(1932), Cercul

Avocaților. Nu trebuie trecute cu vederea nici momentele mai

delicate ale avocaturii craiovene, precum votarea numerus nullus

(1937) sau epurarea unor avocați în perioada 1947-1948.

Editarea este rodul colaborării instituționale dintre Baroul

Dolj și Institutul de Cercetări Socio-Umane “C.S. Nicolăescu-

Plopșor” al Academiei Române și urmarea aportului d-lui Șerban

Pătrașcu, cercetător principal în cadrul Institutului.

Arhiva baroului este parțial întregită, urmare a bunăvoinței

domnului Șerban Pătrașcu de a dona documentele pe care le are în

posesie, cu speranța ca acest gest să fie imitat, iar avocații craioveni

să contribuie în măsura posibilităților la îmbogățirea fondului

arhivistic și a bibliotecii. Nu trebuie uitat că generoasa bibliotecă a

baroului este rodul efortului mai multor generații de avocați.

Cred cu tărie că rolul unei istorii în documente este de a

conserva în memoria noastră modele profesionale de excepție.

Lucian Bernd Săuleanu

Decanul Baroului Dolj

19

STUDIU INTRODUCTIV

La aproape 90 de ani de la apariția excelentei lucrări a lui

George Mil. Demetrescu1, ne-am propus prin publicarea unui volum

de documente inedite, provenite din arhiva avocatului Mihail

Puțureanu, să prezentăm noi aspecte privind istoria Baroului Dolj.

Acta Puţureanu

Volumul de faţă cuprinde, după cum am menţionat, o serie

de documente din arhiva lui Mihail Puţureanu. Cu siguranţă au mai

existat şi altele a căror urmă s-a pierdut,fiind înstrăinate2 sau distruse.

Chiar şi aşa, documentele pe care le publicăm astăzi prezintă un real

interes pentru cunoaşterea istoriei Baroului doljean.

În scopul introducerii documentelor în circuitul ştiinţific, ele

au fost grupate sub denumirea de Fondul Puţureanu3, alcătuit din

două dosare, 1 şi 2, ale căror file au fost numerotate.

Dosarul 1 conţine o lucrare de mică întindere (40 file

dactilografiate), intitulată Istoricul fostului Barou de Avocaţi al jud.

Dolj 1864-1948. Istoricul Colegiului de Avocaţi al Regiunii Oltenia

1948-1964 – elaborată de Mihail Puţureanu în 1964, la împlinirea a

100 de ani de la înfiinţarea barourilor în România. Cel mai probabil,

lucrarea a fost scrisă la solicitarea conducerii Colegiului de Avocaţi

1 Istoria Baroului Dolj de la 1864 – 1928, Craiova, Tiparul „Prietenii

Știinţei”, 1928. 2 Ştim că o parte din acte, au fost vândute chiar de Mihail. Pe 18 martie

1971, Filiala Arhivelor Statului Dolj achiziţiona de la acesta, contra sumei

de 1705 lei „un număr de 61 (şaizecişiunu) materiale şi grupe de materiale

documentare diferite din secolele XIX-XX”. 3 Precizez că este vorba de un fond aflat în arhiva personală.

20

iar Mihail, care tocmai îşi redobândise pensia de avocat4, a acceptat

să o realizeze, motivându-şi demersul prin faptul că „acest

eveniment (centenarul Baroului – n.n.), deşi n-a fost sărbătorit, totuşi

nu se poate trece cu vederea” datorită marii lui însemnătăţi.

Lucrarea este, în primul rând, o mărturie veridică, bazată –

după cum arată autorul – pe surse de încredere: „Istoria Baroului

Dolj (1864-1928), opera av. G. Dem. Miulescu, arhiva fostului Barou

şi a actualului colegiu, precum şi cunoştiinţele mele personale”.

În ciuda caracterului aniversar, din lucrare nu lipsesc date şi

informaţii interesante privind: activitatea unor decani, donaţiile

făcute de diverşi avocaţi, sediile Baroului şi ale Colegiului de-a

lungul timpului, organizarea Bibliotecii şi înfiinţarea Cărţii de Aur,

grevele declanşate de Barou ş.a.

Dacă în prima parte a lucrării, Mihail s-a inspirat din cartea

lui G. Mil. Demetrescu, aducând completări, în schimb, în partea a

doua, cea referitoare la istoricul Colegiului, face o veritabilă muncă

de cercetare. Prezintă măsurile legislative care au condus la

constituirea Colegiilor de Avocaţi, structura şi atribuţiile acestora,

activitatea profesională şi extraprofesională a avocaţilor, stabileşte cu

exactitate componenţa Comisiilor Interimare şi a Consiliilor de

conducere, relevă, prin mici portrete, meritele foştilor preşedinţi ai

Colegiului sau ale unor avocaţi.

Cuvintele de laudă aduse guvernului comunist şi partizanilor

săi, trebuie privite cu circumspecţie, ele nefiind decât un tribut plătit

de Mihail, din teamă faţă de un regim asupritor care îl exclusese din

avocatură, îi confiscase casa şi îi tăiase pensia.

Centenarul Barourilor (1864-1964) a coincis cu o relativă

îmblânzire a dictaturii comuniste marcată, mai cu seamă, prin

4 Pe 11 septembrie 1964, cu adresa nr. 2482, Mihail Puţureanu era invitat să

se prezinte la sediul Colegiului de Avocaţi „cu actele necesare repunerii

Dvs. în drepturi – stabilirii dreptului Dvs. la pensie”.

21

eliberarea deţinuţilor politici şi chiar reabilitarea unora dintre ei. În

acest context, îşi ocupă locul binemeritat, în paginile lucrării lui

Mihail, I.B. Georgescu, decan al Baroului Dolj (1939-1945) şi

primar al Craiovei (1941-1942), în vreme ce, activitatea altui decan,

Emil Sgoanţă, rămâne încă trecută sub tăcere.

Dosarul 2 are 132 file, cuprinzând o diversitate de

documente, ordonate cronologic, după anul, luna şi ziua emiterii lor.

Majoritatea sunt acte emise de Baroul Dolj: convocări, adrese,

procese-verbale, moţiuni, regulamente, referate, invitaţii ş.a. dintre

anii 1911-1957.

Nu lipsesc însă, diverse texte de legi şi decrete-lege privind

reglementarea avocaturii (publicate în Monitorul Oficial), adrese ale

Uniunii Barourilor, însemnări şi scrisori personale ale avocaţilor,

extrase din ziarele vremii.

Documentele surprind chestiunile şi problemele care au stat

în atenţia Baroului Dolj, în diferite momente ale existenţei sale şi

anume: organizarea Casei de Ajutor, aplicarea timbrelor de

pledoarie, statutul Sindicatului, avocatura clandestină şi eliminarea

intermediarilor de procese, alegerea Decanului şi a Consiliului,

dezbaterea şi votarea bugetului, românizarea corpului de avocaţi şi

multe altele.

Documentele ulterioare anului 1944, deşi puţine, reflectă

schimbările impuse de comunişti (construirea grupului de avocaţi

democraţi, epurarea unor avocaţi, cenzurarea cărţilor), iar un raport

întocmit după evacuarea Palatului Justiţiei de către armata sovietică

(1947), prezintă devastările suferite de Biblioteca Baroului Dolj.

Din perioada înfiinţării Colegiului de Avocaţi (1948) s-au

păstrat două documente interesante: un formular standard de respingere

de către Comisia de Judecată a cererilor de înscriere în Colegiu şi un

tabel nominal cu avocaţii care supravieţuiseră epurărilor.

22

Din anii 1950, câteva documente înfăţişează activitatea lui

Mihail Puţureanu în cadrul Bibliotecii Baroului şi situaţia arhivei

comisiilor de judecată a Colegiilor avocaţilor regiunea Craiova.

Editarea documentelor s-a făcut prin respectarea formei

textelor originale. Au fost corectate tacit micile erori de scriere

(precum lipsa unor litere) şi de dactilografiere (la documentele bătute

la maşină) ori puctuaţia ieşită din uz.

Sperăm că acest corpus de documente să devină un

instrument de lucru util tuturor cercetătorilor istoriei avocaturii.

Cine a fost Mihail Puțureanu ?

Numele familiei Puțureanu5 este cunoscut craiovenilor

datorită Hanului Puțureanu – declarat monument istoric – ridicat în a

doua jumătate a secolului al XIX-lea de negustorul Niță D.

Puțureanu, tatăl lui Mihail (1841-1910).

Băiat de țărani din satul Puțuri – Dolj, Niță reușește printr-o

muncă fără de preget să-și depășească condiția, intrând în rândurile

burgheziei craiovene. Afacerile cu băuturi, bine conduse, care îl pun

în legătură cu firme din țară și din străinătate, îi aduc profituri

însemnate din care va ridica vestitul han, adăpost primitor decenii în

șir pentru călătorii veniți la Craiova. Porțile hanului au stat mereu

deschise pentru tânărul avocat și poet N. Burlănescu – Alin, ale cărui

versuri înduioșau inima lui Niță.

5 Pentru cunoașterea familiei și afacerilor lui Niţă D. Puţureanu vezi articolele noastre Hanul Puţureanu din Craiova (I) și (II) în „Arhivele Olteniei”, nr. 27/2013, pp. 147-153; și în „Anuarul Institutului de Cercetări Socio-Umane C.S. Nicolaescu-Plopșor ”, XV/2014, pp. 131-137.

23

Din căsătoria lui Niță Puțureanu cu Maria Dimianu, fiica unui

cizmar din mahalaua Sf. Gheorghe Vechi, încheiată în 1875, se vor naște

șase copii dintre care doar trei vor supraviețui: Zoe, Eliza și Mihail.

Mihail Puțureanu, mezinul familiei, s-a născut la Craiova în

ziua de 6 mai 1889. În 1895, micul Mihail primește o teribilă lovitură

prin dispariția prematură a mamei sale, la doar 36 de ani. Rămas

văduv, Niță Puțureanu va încredința supravegherea și îngrijirea

odraslelor sale unei inimoase femei, Alexandrina Zamfirescu, o

veche chiriașă a hanului.

După clasele primare urmate la Institutul Arnold și cele

secundare la Liceul Carol I – liceu de elită în țară – unde, fără a fi un

elev strălucit6, își însușește o pregătire temeinică, Mihail, asemenea

multor tineri craioveni, optează pentru profesia de avocat7. Moartea

tatălui, survenită în 1910, nu-l abate de la planurile sale, astfel că

între anii 1911-1915, frecventează cursurile8 Facultății de Drept din

București. După absolvire9, se înapoiază la Craiova și se înscrie ca

avocat stagiar în Baroul Dolj condus pe atunci de decanul N. B.

Rioșianu, iar în 1919, devine avocat definitiv.

6 Pe 27 martie 1900, conducerea Institutului Arnold aprecia activitatea

școlarului Mihail pe anul 1899-1900, în felul următor: „Conduita bunișoară. Studiul în general suficient. Slab la compuneri și la lucrarea problemelor. În meditație nu se ocupă serios, e distrat și turbulent” (Carte poștală cu antetul Institutului Arnold, datată 27 martie 1900). 7 Din cei 68 de absolvenți ai Liceului Carol I, promoția 1898-1899, printre care se număra și viitorul decan Dem. Stoenescu, peste o treime deveniseră avocați (vezi Aniversarea a 25 de ani dela Absolvirea Liceului Carol I, Craiova a promoției 1898-1899, Craiova, Tipografia „Ramuri”, 1924.) 8 Cu întreruperi: în 1911, când își satisface stagiul militar și în 1913, când, în urma trecerii trupelor române în Bulgaria, este avansat sublocotenent și primește medalia „Avântul Țării”. 9 Potrivit Diplomei de Licență în Drept, eliberată de Universitatea din București, la 3 iulie 1915, Mihail Puțureanu a trecut examenul de licență cu o bilă albă și trei roșii.

24

Între 1916-1918, participă la campania armatei române iar

după retragerea în Moldova, îndeplinește funcția de șef al cenzurii

militare în Botoșani. La sfârșitul războiului, locotenentul Mihail

Puțureanu va fi decorat cu „Crucea Comemorativă 1916-1918”.

Mobilizat din nou, ia parte la acțiunea militară a României împotriva

Ungariei bolșevice iar în 1919 este numit comandant militar al gării

din Turnu-Severin. Cariera militară10 îl atrage pentru o clipă, dovadă

fiind cererea adresată Ministerului de Război prin care solicită

intrarea în cadrele active ale armatei, însă, la scurtă vreme, Mihail se

răzgândește și revine la avocatură.

Alegerea în 1921 a lui Dem. Stoenescu în funcția de decan,

deschidea o nouă epocă în istoria Baroului Dolj, marcată de

numeroase transformări. Susținut de o serie de tineri avocați, din

rândul cărora își va recruta echipa de consilieri, Dem. Stoenescu11 va

încerca și va reuși, în bună parte, să adapteze Baroul Dolj la

realitățile social-economice din perioada interbelică, să-i

modernizeze instituțiile, să-i ridice prestigiul prin demnitate, onoare

și profesionalism. Astfel, după numai câțiva ani, în urma acestei

activități remarcabile, Baroul doljean ajunsese să fie dat drept

exemplu pentru toate barourile din țară. Din păcate și prețul plătit a

fost pe măsură. Epuizat de munca depusă (13 ani ales consecutiv

decan), dezamăgit de unele neîmpliniri dar și de așa-zișii prieteni, la

un pas de a-și pierde casa, ipotecată pentru un împrumut destinat

unor scopuri culturale, Dem. Stoenescu se îmbolnăvește și în ciuda

10 Încă din anul 1914 îi scria ministrului: „Dorind a întrerupe cursurile

facultății și a mă dedica cu totul carierei militare pentru care simt o mare aplecare, cu onoare, vă rog D-le Ministru a dispune chemarea mea temporar

în activitate în Batalionul I Vânători, întrucât sunt locuri vacante...” 11 Pentru activitatea lui Dem. Stoenescu vezi G. Mil. Demetrescu, op. cit.; și Mihail Puțureanu Istoricul fostului Barou de Avocați al jud. Dolj 1864-1948 (publicat în volumul de faţă).

25

tratamentelor, moare în luna decembrie 1934. Acest om – care cu

siguranță ar merita o biografie – bun și naiv ca un copil și tocmai de

aceea victimă sigură a atâtor profitori, găsea puterea să-l sfătuiască

pe Mihail Puțureanu, într-una din ultimele sale scrisori: „În viață

trebuie să fi cu ochii în patru!”.

Nucleului reformator din jurul decanului Stoenescu i s-a

alăturat și Mihail. Fără să fie un apropiat al familiei lui Dem.

Stoenescu – precum era G. Mil. Demetrescu – Mihail Puțureanu s-a

bucurat de încrederea și prietenia superiorului său. În 1924-1925,

primește două atribuții importante în structura baroului, fiind numit

bibliotecar (adresa nr. 462/1 noiembrie 1924) și secretar al

Comisiilor de Judecată Disciplinare. Datorită profesionalismului cu

care și-a îndeplinit sarcinile își va păstra ambele funcții până în 1957,

anul pensionării sale. Lui i se datorează elaborarea Regulamentelor

Bibliotecii Baroului, inventarierea, ordonarea, clasificarea și uneori

chiar achiziția cărților. În calitate de secretar al Baroului, deținător al

tuturor secretelor, Mihail s-a purtat ca un bun coleg, dând dovadă de

tact și de discreție, având o atitudine conciliantă cu ocazia diverselor

conflicte dintre avocați.

Anul 1924 îi aduce lui Mihail împliniri și în plan personal. În

vară, pe 10 iulie, se însoară cu domnișoara Sofia Mayer (1895-1977),

fata comerciantului Friedrich G. Mayer12, supus austro-ungar, stabilit

cu afaceri la Craiova încă de la sfârșitul secolului XIX. În curând,

12 În afară de Sofia, Friedrich G. Mayer a mai avut și doi băieți: pe Friedrich – doctor la Spitalul Filantropia și la Spitalul Militar, profesor la Școala de Oficianți Sanitari – care a jucat un rol însemnat în mișcarea culturală a Craiovei până în 1940, când s-a mutat la București, căsătorit cu Mărioara, fiica generalului D. Viișiorianu; și pe Ioan – inginer și arhitect – constructorul unor frumoase clădiri și imobile în țară (de ex. la Ploiești), muzician, un virtuos al flautului, pictor și sculptor.

26

familia Puțureanu se va mări prin venirea pe lume a unei fete:

Olguța, și apoi a unui băiat: Bebe Niță.

Grație chiriilor încasate de pe urma hanului, moștenit de la

părintele său, la care se adaugă salariul de bibliotecar (2.000 lei),

Mihail, spre deosebire de alți avocați, nu duce grija13 zilei de mâine.

Situația materială stabilă i-a permis să practice avocatura ocazional,

pledând la bară doar în procesele prietenilor ori cunoștințelor. În

schimb, la solicitarea Biroului de Asistență Judiciară, a depus o

activitate intensă, apărând în zeci de procese interesele persoanelor

nevoiașe.

În liniștea Bibliotecii Baroului, Mihail nu pierde vremea:

citește mult și din diferite domenii (de la literatură juridică la istorie,

geografie, literatură, poezie ș.a.), își face fișe și însemnări despre

chestiunile care îl interesează (de ex. istoria duelului, viețile

oamenilor celebri). Pasionat de muzică (urmează cursurile

Conservatorului Cornetti și este nelipsit de la audițiile muzicale din

oraș), de politică (fruntaș al organizației locale a Partidului Poporului

condus de generalul Averescu), de știință și cultură (membru al

Societății Regale de Eugenie, membru în comitetul de conducere al

Societății „Prietenii Științei” din Craiova), conferențiar (ține cursuri

la Universitatea Liberă din localitate), scriitor și traducător (publică

cronici, traduceri, poezii și articole literare și politice în revista

„Flamura” și în alte părți), iubitor de artă (achiziționează de la

expoziții diverse tablouri), Mihail reprezintă, de fapt, prototipul

intelectualului din societatea craioveană interbelică, în cadrul căreia

avocații Baroului Dolj formau un corp de elită. Cei familiarizați cu

istoria Craiovei, cunosc deja aportul adus de aceștia la dezvoltarea

13 Cu toate acestea, scumpetea vieții îi dă peste cap, nu o dată, bugetul. În Caietul pentru Încasări și Cheltuieli pe anul 1935, Mihail notează: „Încasări 114.214 lei, Cheltuieli 160.245 lei = 46.031 cheltuit în plus”.

27

orașului, Baroul Dolj fiind de-a lungul timpului o adevărată pepinieră

pentru administrația locală și județeană. Astfel, din rândul avocaților

s-au recrutat zeci de primari și ajutori de primari, prefecți și chestori

de poliție, prefecți de județ, conducători de instituții culturale,

bancare, comerciale, etc. Nu mai puțin s-au implicat în viața socială

și culturală, înființând ori patronând ziare și reviste, asociații și

societăți culturale și de binefacere. Desigur, avocații Baroului,

oameni ambițioși, cu principii și idealuri, nu pot sta departe de

politică: unii sunt liberali, alții național-țărăniști ori socialiști. Dintre

ei, câțiva își văd visul cu ochii, ajungând în Parlament sau chiar în

Guvern. Cariera lui Gheorghe Chițu, primul decan al Baroului, ajuns

primar al Craiovei și apoi ministru, a fost în permanență un exemplu

pentru toți.

Față de problema românizării barourilor care încinsese

spiritele încă din anul 1935, Mihail are o atitudine rezervată.

Excesele de orice natură îi repugnă. Deși ia parte în calitate de

asistent în Biroul Adunării Generale a Avocaților Doljeni, care în

ziua de 7 februarie 1937, dezbate această chestiune, cu totul altele

par să fi fost sentimentele și gândurile lui. Din însemnările și faptele

ulterioare, reiese că Mihail n-a văzut cu ochi buni adoptarea moțiunii

numerus nullus. Pe un document, din aceeași vreme, prin care

avocații erau îndemnați să se înscrie în Asociaţia Avocaţilor Creștini

Români Filiala Craiova, ce își propunea românizarea Baroului,

Mihail notează indignat: „Ce prostie!”. Născut și crescut într-un

cartier evreiesc (Str. Sf. Dumitru – Piața Elca – Str. Horezu – Str.

Madona Dudu), Mihail Puțureanu nu numai că n-a fost niciodată

partizanul vreunui curent naționalist, dar de câte ori s-a ivit ocazia,

și-a ajutat vecinii și prietenii evrei. Așa procedează, de pildă, după

cum mărturisește chiar el „pe timpul legionarilor când am luat

28

apărarea multor cetățeni evrei din cartierul meu cu orice risc”; sau în

vara anului 1944, când de frica bombardamentelor americane asupra

Craiovei, români și evrei laolaltă, își găsesc adăpost în pivnița

Hanului Puțureanu.

În anii celui de-al doilea război mondial, Mihail a fost

mobilizat în dese rânduri, și avansat căpitan în rezervă. În 1940, îl

găsim detașat la Marele Stat Major, Secția I, Biroul Studii-Legi

(București), în 1942 îndeplinea funcția de Substitut de Procuror

Instructor Militar pe lângă Curtea Marțială a Corpului I Armată, iar

în 1943-1945, pe cea de delegat al Cercului Teritorial Dolj, fiind

însărcinat cu rechizițiile pentru armată.

Pe 8 martie 1945, este desconcentrat și își reia activitatea în

barou, unde situația se va deteriora rapid sub presiunea elementelor

de stânga, susținute de ministrul justiției, Lucrețiu Pătrășcanu.

Decanul I. B. Georgescu fusese înlăturat și în curând va fi arestat. Se

formase Grupul Avocaţilor Democraţi (citește comuniști - n.n.) care

luase inițiativa „curățirii” Baroului și „democratizării” lui prin

îndepărtarea avocaților considerați fasciști și legionari – de fapt, a

tuturor celor care erau bănuiți de sentimente dușmănoase față de

regimul comunist din România. Epurarea Baroului Dolj a avut o

amploare deosebită. Din cei 217 avocați definitivi și 31 avocați

stagiari trecuți în Tabloul Avocaților pe 1944, mai rămăseseră, în

octombrie 1948, doar 32 de avocați definitivi și 4 avocați stagiari.

Cei epurați vor trece – în majoritatea cazurilor – prin închisorile

comuniste, li se vor tăia pensiile ori li se va refuza dreptul la muncă,

sfârșind în mizerie.

Mihail asistă neputincios la distrugerea Baroului și urmărește

îngrijorat soarta tragică a foștilor săi colegi. Fire echilibrată, respinge

excesele și extremele, sperând, ca de altfel toți românii, că toate

29

acestea vor înceta după alegerile electorale14 din 1946. Când îi este

clar că regimul comunist va mai dura, încearcă să se adapteze. Din

vasta bibliotecă personală, studiază cărțile despre bolșevism, pentru a

afla ce va urma. De exemplu, în decembrie 1946, citește cu

înfrigurare și conspectează lucrarea lui Karl Kautsky „Terorism și

comunism” în care descoperă tactica bolșevică de preluare a puterii

și modul de conducere al societății prin dictatură: „Ca la noi azi 1946

Noembrie sub Guvernul Groza” – notează Mihail.

Față de metodele represive ale regimului care zdrobesc orice

împotrivire, Mihail Puțureanu, atașat de instituția Baroului, se

conformează noilor canoane comuniste. La cei 60 de ani ai săi, face

eforturi să învețe limba rusă, se înscrie în A.R.L.U.S., lecturează

materialele obligatorii de îndoctrinare comunistă – precum Istoria

Partidului Comunist bolșevic al Uniunii Sovietice – din care avocații

erau chemați să țină conferințe sau prelegeri, ascultă cu răbdare

teoriile comuniste privind avocatul de tip nou și menirea lui în

„democrația populară”. Într-un cuvânt, se lasă reeducat deoarece

păreau să se adeverească spusele lui Molotov din 1947, consemnate

de Mihail: „Trăim într-un veac în care toate drumurile duc spre

comunism”. „Fac parte – arată Mihail într-o autobiografie din anii

1950 – din Sindicatul Comerț și Finanțe și îndeplinesc funcțiunea de

Secretar al Grupei Sindicale din Colegiu. Mai fac parte din toate

14 Printre însemnările lui Mihail Puțureanu se află și o poezie, semnată și datată 15 noiembrie 1946, deci cu patru zile înaintea alegerilor falsificate de

comuniști: Lumea pe dos

Petru Groza este fin

Teohari e creștin, Pătrășcanu este drept Și Zăroni e deștept, Iar Maniu e fascist

Și Regele comunist !

30

organizațiile de masă în cadrul Colegiului și anume Arlus, Lupta

pentru Pace, Crucea Roșie, Soc. Sportivă „Progresul” și iau parte la

toate manifestațiile cu caracter cultural și politic ale Colegiului și

Justiției. Mi-am însușit din știința marxist-leninist-stalinistă ca și toți

ceilalți funcționari și avocați datorită inițiativei luate și perseverenței

dusă în această direcție de conducerea Colegiului. Serviciul mi-l

îndeplinesc conștiincios”. În plus, în 1946, se înscrie în Partidul

Național Popular, o creație a comuniștilor, unde activează până la

autodizolvarea acestuia.

Cu toată această dorință de integrare, Partidul Comunist nu-i

va ierta originea burgheză. După ce, în iunie 1948, Comisia

Colegiului Avocaților Dolj îi admisese înscrierea ca avocat pledant,

în 1949, Președintele Uniunii Colegiilor Avocaților face recurs

solicitând casarea deciziei și respingerea cererii de înscriere „întrucât

acesta nu are principala sursă de existență profesiunea de avocat,

având alte venituri...”. Licențiat din rândul avocaților, va rămâne

până la pensionare doar funcționar al Colegiului, păstrându-și cele

două atribuții: bibliotecar și grefier.

Un an mai târziu, în 1950, Hanul Puțureanu a fost

naționalizat iar Mihail ajunge chiriaș în fosta lui casă.

În 1959, Guvernul comunist, fără să-i dea nicio explicație, îi

taie pensia, lipsindu-l de orice mijloc de existență. Prin Decizia nr.

759 din decembrie 1959 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular

Craiova, este „decăzut din drepturile de a primi pensia cu începere de

la 1 decembrie 1959”. Disperat, cu soția bolnavă, bătrânul Mihail

(acum în vârstă de 70 de ani), după ce i se respinge contestația, cere

ajutorul foștilor colegi, aflați în grațiile regimului comunist. Nicu

Popilian, Alexandru Urziceanu, Xenofon Vlăsceanu, Horia Tălpeanu

și alții, vor da referințe pozitive despre activitatea lui Mihail,

ajutându-l în felul acesta să-și redobândească pensia.

31

Despre ultimii ani de viață ai lui Mihail avem foarte puține

informații. În 1977, moare Sofia, soția lui, care îi fusese alături

vreme de 53 de ani. „Adorata și mult iubita mea soție – scrie

îndurerat Mihail – pe care am pierdut-o pentru întotdeauna”. În

schimb, anul morții lui Mihail Puțureanu nu ne este cunoscut, fiind

înmormântat, se pare, în Cimitirul Sineasca.

Devotat instituției, în care a lucrat peste patru decenii, nu

pierdea niciun prilej de a-i sărbători existența și realizările.

Compunea cu ușurință epigrame și poezii, mai mult sau mai puțin

reușite, pe care le citea la diverse ocazii: la alegerea Consiliului

Colegiului Avocaților din 5 septembrie 1954, la votarea bugetului pe

anul 1955, de Anul Nou 1955 ș.a.

În 1964, la împlinirea a 100 de ani de la înființarea

barourilor, Mihail Puțureanu realizează un scurt istoric al fostului

Barou al jud. Dolj și al Colegiului de avocați al Regiunii Oltenia.

ȘERBAN PĂTRAȘCU

32

Mihail Puțureanu

Avocat, Secretar și Bibliotecar al Baroului Dolj și al Colegiului de

Avocați din Craiova

33

I. MIHAIL PUȚUREANU, ISTORICUL

FOSTULUI BAROU DE AVOCAȚI AL JUD.

DOLJ 1864-1948. ISTORICUL COLEGIULUI DE

AVOCAȚI AL REGIUNII OLTENIA 1948-1964

O NOUĂ ANIVERSARE

La începutul lunii decembrie a acestui an, s-au împlinit 100

de ani de când a luat fiinţă legală în România fostele Barouri de

avocaţi.

Într-adevăr, prin legea din 6 decembrie 1864 Domnitorul Al.

I. Cuza a reglementat şi aceste instituţiuni de avocaţi, organizându-le

pe judeţe. Au existat şi înainte de 1864 la Craiova ca şi în restul

ţărişoarelor noastre de pe atunci, avocaţi, fără însă o lege care să le

reglementeze profesia.

Încercase oarecare reglementare Ipsilante în 1786 în condica

sa, Vodă Caragea în legiuirea sa de la 1817, în care avocaţii erau

numiţi vechili şi care de la 1800 puteau să fie orice cetăţean care

pricepea puţin pravila.

Pârâţii puteau să-şi aleagă vechili după bunul lor plac.

O reminiscenţă a acestor timpuri, în ceea ce priveşte aceste

alegeri de către pârâţi, a rămas şi în legea fostelor Curţi cu Juraţi,

înfiinţate prin legea penală din 1864, prevăzute de altfel şi în vechea

constituţie din 1886, Curţi care au fost desfiinţate prin înfiinţarea

fostelor Curţi Criminale la 1936.

De asemenea Generalul Rus Chiselef, care se dovedise un

foarte bun organizator, prin regulamentul organic din 1830, care a

guvernat ambele Principate Române, glăsueşte ceva relativ la

organizarea avocaţilor.

Domnitorul Gheorghe Bibescu prin ofisul său domnesc din

34

1847, dă oarecare reguli de cine putea să fie ”avocat” de aci înainte,

care n-a putut însă îndrepta această profesie, ce „ era cotropită de

oameni ce nici măcar cele mai elementare ştiinţe despre această

profesie de avocat n-avea”, după cum se exprimase el.

Îndreptarea a venit prin legea din 1864 a avocaţilor în care

nu mai puteau intra de cât titraţii, cu diplome din ţară sau din

străinătate.

Aceste barouri erau conduse de nişte organe numite comisii

de disciplină, compuse dintr-un decan şi 6 membrii la început.

În fostul Barou de Dolj, au fost mulţi avocaţi care s-au

ilustrat ca conducători sau ca simpli membrii ai lui.

Astfel avem pe Gheorghe Chiţu, care a fost şi primul decan

al acestui Barou, fiind apoi şi Ministru.

Anastasie Stolojean, fost Ministru, August Peşacov, care a

scris „O istorie a Craiovei”, şi care a fost unul din iniţiatorii şi

executorii clădirii fostului Palat de Justiţie din Craiova, terminat în

1889, ocupat actualmente de sfaturile populare raional – Craiova şi

Regional Oltenia.

Emanoil Kinezu, care a scris „Revoluţia de la 1848 a

Românilor de la Dunăre” în 1854.

Petre Chiţu, fratele lui Gheorghe Chiţu, soţul Mariei P.

Chiţu, care a tradus pentru prima dată la noi în ţară operile lui Dante

direct din italieneşte. El a fost şi decanul baroului.

Pencioiu Gheorghe, specializat în materie comercială, fost în

tinereţe socialist şi care fiind şi literat, a scos împreună cu fostul poet

Traian Demetrescu la Craiova „Revista Olteană”.

Betolian Anghel, renumitul decan, care a lăsat urme serioase

în barou în ceea ce priveşte disciplina lui.

Stoenescu D. Dem, cel mai valoros decan pe care l-a avut

Baroul Dolj, dovedindu-se un foarte bun organizator al lui, şi care şi-

a donat Baroului Dolj, întreaga sa avere compusă dintr-o casă

35

părintească şi dintr-o bogată bibliotecă ce cuprindea 2-3000 volume

cărţi şi reviste de drept române şi străine, precum cărţi şi reviste de

literatură române şi străine.

El a înfiinţat biblioteca Baroului Dolj, cumpărând şi întreaga

bibliotecă a renumitului savant profesor de drept Alexandresco D.,

compusă din 5-6000 volume române şi străine.

El a organizat cercul avocaţilor şi a înfiinţat Casa de Pensii şi

ajutor al avocaţilor, putându-le astfel da colegilor lui ajutoare de

boală şi de deces. Această casă a servit de model apoi şi altor barouri

din ţară.

În munca lui a fost ajutat de av. G. Demetrescu, ce a fost

casierul baroului şi care a scris şi vorbit despre origina Craiovei.

În ceea ce priveşte biblioteca, el a fost ajutat de fostul av.

Mihail Puţureanu, care a fost şi primul bibliotecar de la înfiinţare

1924 – până la pensionarea sa 1957.

Georgescu B. Ion, care a fost un foarte bun penalist, precum

şi un bun scriitor în materie de drept şi în materie literară, scriind în

special despre bisericile şi mânăstirile din Oltenia.

Tot el a mutat biblioteca Baroului în noua aripă a fostului

Palat de Justiţie, înglobând în ea şi fosta bibliotecă a Curţilor de apel

Craiova, biblioteca numărând în total 20 000 de volume rămase apoi

Colegiului de Avocaţi Reg. Oltenia. El a înfiinţat şi fişierul, unicul pe

ţară.

Tîlpianu Horia, care a apărat în 1936 în faţa Tribunalului

Militar Craiova, pe tov. Gheorghe Gheorghiu Dej şi alţii.

Ultimul decan al Baroului Dolj a fost Eleodor Vergatti.

În 1948 ianuarie 19, a apărut noua lege a colegiilor de

avocaţi, care a desfiinţat fostele barouri.

Această nouă reformă în viaţa profesională a avocaţilor, a

fost opera de democraţie populară, care prin Partidul Muncitoresc

Român şi Guvernul său în frunte cu tov. Gheorghe Gheorghiu Dej, a

36

schimbat în bine cu totul şi în totul ţara nostră devenită Republica

Populară.

Colegiile de Avocaţi au fost înfiinţate la început pe judeţe iar

mai târziu pe regiuni, devenind astfel în 1952 Colegiul Avocaţilor

Regiunea Craiova, iar din ianuarie 1961 Colegiul de Avocaţi Reg.

Oltenia, condus de un preşedinte şi 8 consilieri.

Dintre preşedinţii acestui Colegiu s-au remarcat, tov. N.

Niculcea Popescu, actualul rector al Institutului Pedagogic din

Craiova, sub care s-a făcut şi înscrierea avocaţilor din fostul Barou

Dolj, în Colegiu, Popilian Nicolae, care a fost apărătorul tov.

Gheorghiu Dej şi alţii în faţa Tribunalului Militar la 1936, Titus

Constantinescu, Bratu Ion, Mişu Şerbănescu şi Dincă Cornel,

actualul Preşedinte.

Azi când s-au împlinit 100 de ani de existenţă legală a

acestor instituţiuni de avocaţi, se cade ca gândul membrilor ei să se

ducă la acei colegi care l-au ilustrat în trecut şi care caută azi să-i

menţină aureola ce le-a încununat odinioară activitatea Baroului şi

Colegiului, precum şi la Partidul şi Guvernul R.P.R care are în grija

sa şi pe avocaţi de a căror soartă se interesează.

24 decembrie 1964

Mişu Puţureanu,

fost avocat şi bibliotecar al fostului Barou

Dolj şi a actualului Colegiu Oltenia

37

ISTORICUL COLEGIULUI DE AVOCAŢI AL REGIUNII

OLTENIA

Pentru a cunoaşte mai bine acest istoric este nevoie de a face

o incursiune istorică în trecutul său.

PARTEA I.

Primele lui începuturi: Baroul

Colegiile de Avocaţi din R.P.R. au luat fiinţă sub regimul

nostru de democraţie populară.

Înainte de actualele colegii de avocaţi pe regiuni, au existat

colegii de avocaţi pe judeţe, iar înaintea acestora au fost barourile de

avocaţi pe judeţe.

Fostele barouri de avocaţi pe judeţe, printre care şi Baroul de

Avocatură Dolj, au fost create pentru prima dată la noi în ţară şi

reglementate prin legea de organizare a acestor instituţiuni de avocaţi

din 6 decembrie 1864 sub domnitorul Principatelor Unite Alexandru

I. Cuza, care printre alte legi a organizat şi barourile de avocaţi.

Această lege a dat fiinţă legală şi Baroului Dolj.

A existat şi înainte de 1864 la Craiova ca şi în restul ţării

(Muntenia) avocaţi fără să existe o lege însă care să le reglementeze

profesiunea.

Printre persoanele care făceau pe avocaţii pe atunci, erau

puţine la număr ce aveau titluri universitare în ştiinţa dreptului,

căpătate de la diverse facultăţi din străinătate, mai ales în Franţa şi

Belgia, pentru că în ambele noastre ţărişoare (Muntenia şi Moldova)

nu erau astfel de şcoli, majoritatea lor fiind deci lipsiţi de asemenea

titluri.

Cunoştiinţele dreptului pe care le aveau aceştia din urmă le

dobândiseră prin practica juridică făcută prin instanţele judecătoreşti.

38

Ei bine, legiuitorii din 1864 constituind corpul de avocaţi au

cerut ca o condiţie „sine qua non” de admisibilitate diploma de

studiul dreptului.

Afară însă de aceşti avocaţi cu diplomă au fost admişi prin

această lege, şi foştii avocaţi practicanţi, care exercitaseră

profesiunea pe termen de 4 ani, precum şi acei avocaţi practicanţi cu

un stagiu mai mic, dar care au trecut un examen.

Cu toate acestea, unele comisiuni de disciplină pe care le

prevăzuse legea pentru conducerea acestor barouri, au înscris avocaţi

în urma legii din 1864 şi persoane care nu întruneau condiţiunile

legale.

La 1 iunie 1884 intervine legea care a confirmat ca valabile

aceste înscrieri, considerându-le că au drepturi câştigate, luându-se

însă măsuri ca pe viitor să nu mai fie înscrişi printre avocaţi decât

acei care se găsesc în condiţiunile cerute de legea de organizare a

avocaţilor din 1864.

Cu toate acestea, şi în timpuri cu mult mai vechi existau la

Craiova avocaţi.

Astfel, de la 1800 încoace, oricărui cetăţean care se simţea în

stare, pricepând puţin pravila, i se da dreptul să facă pe avocatul, care

în limbajul vremei se numeau „vechili”, pentru că pe atunci nu se

cereau studii şi deci nici titluri academice.

De altfel, pe acea vreme, nici pentru judecători nu se cerea

vre-o condiţie de îndeplinit pentru această funcţie, pe care o

exercitau numai boierii,ei fiind numiţi de domni.

Aceşti vechili nu se ştie precis din ce clasă socială se

recrutau sau făceau parte şi nici ce îndatoriri precise aveau.

Despre ei se ştie că erau numai simpli mandatari, pe care

părţile din procese şi-i alegeau după bunul lor plac.

Despre toate acestea avem cunoştinţă şi din „discursul de

deschiderea anului judecătoresc în 1883-1884” ţinut de Grigore

39

Columbeanu, care deţinea pe acel timp funcţia de Procuror General

la Craiova şi în care el vorbeşte „despre avocaţi şi avocatură”.

Era pe atunci un obicei devenit tradiţie mai târziu, ca la

fiecare an judecătoresc care se deschidea toamna, după vacanţa

judiciară, fie procurorul general al Curţii de Apel din Craiova, fie

primul preşedinte al Curţii de Apel din Craiova, să ţină câte un astfel

de discurs cu o mare solemnitate la care participau toţi magistraţii

din Craiova, toţi avocaţii din oraş şi cetăţenii care îi interesau materia

dreptului şi justiţia.

O reminescenţă a acestor timpuri în ceea ce priveşte pe aceşti

vechili a rămas şi de la 1864 încoace la Curţile cu juraţi.

Aceste curţi cu juraţi au luat naştere prin legea de procedură

penală din 1866, după modelul legiuirii franceze, curţi cu juraţi care

au fost prevăzute şi în constituţia din 1886.

La aceste curţi, apărarea acuzaţilor se putea face de orice

cetăţean, chiar când ei nu aparţineau sub nici o formă corpului de

avocaţi, conf. Art. 320 pr.pen.

Art. 320 pr.pen. avea următorul conţinut: „Acuzatul va putea

să-şi aleagă apărător pe oricine va voi”.

Conform acestui text de lege, acuzatul avea libertatea de

alegere a apărătorului său, fie avocat fie orice alt cetăţean.

Alegerea de apărător o putea face sau acuzatul sau rudele lui

ceea ce însemnă că ea era facultativă.

Nu numai în faţa curţilor cu juraţi, dar chiar în faţa celorlalte

instanţe penale, acuzatul în apărarea lui recurgerea la superfugiu şi

anume acela al „martorilor”.

Ei puneau martori care prin declaraţiile lor se făceau voit

apărătorii acuzatului, în ceea ce priveşte faptele, pentru că se înţelege

că chestiunile de drept rămâneau pe seama avocaţilor, dacă îi avea.

Această situaţie a alegerii de apărători de către acuzaţi, a

dăinuit până la desfiinţarea curţilor cu juraţi, care a avut loc odată cu

40

înfiinţarea curţilor criminale prin legea din 6 august 1938 pe baza art.

349, care a luat crimele pe seama judecăţii lor. Aceste curţi erau

compuse numai din judecători, adică magistraţi de carieră.

În 1786 domnitorul Ipsilante în condica sa şi Vodă Caragea

în legiuirea sa de la 1817 au prevăzut oarecare reguli pentru avocaţi.

Legea Caragea la cap. 20 par.III paragraful I, da următoarea

definiţie vechilului de judecăţi: „Vechilul de judecată este ceea ce se

orânduieşte de altul, ca să judece în locul lui”.

De aici reiese că orice persoană putea să fie vechil.

Această situaţie a dăinuit până la 1830 când a apărut

„regulamentul organic” care a guvernat ambele principate române

Moldova şi Muntenia elaborat de către Generalul Rus Chiselef, care

s-a dovedit a fi fost un foarte bun organizator. Acest regulament,

printre altele glăsuia ceva relativ şi la organizarea avocaţilor.

Într-adevăr, în art. 224 se specifica că pentru înlesnirea

părţilor în afacerile de judecată, stăpânirea să rânduiască un număr

de avocaţi; iar prin art. 225 se specificau condiţiunile de

admisibilitate ce trebuia să îndeplinească avocaţii.

Totuşi părţile erau libere să-şi pună apărători şi dintre

persoanele care nu figurau pe listele departamentului dreptăţii.

Din cele de mai sus, mai observăm că regulamentul organic

odată cu reglementarea întrucâtva a profesiunei de avocat, pentru

prima dată a înlocuit cuvântul de vechil cu acela de avocat.

Legea din 1836 a înfiinţat o comisiune care să examineze pe

aceia, care candidau pentru profesia de avocat, fixând în acelaşi timp

şi plata ce se cuvenea avocatului pentru serviciile sale.

Observăm de asemenea că această lege a prevăzut formal tot

pentru prima oară remuneraţia avocaţilor pentru apărările făcute

clienţilor.

În 1847, Domnul Munteniei Gheorghe Bibescu, în ofisul său

dă oarecare reguli de cine poate să fie avocat de aci înainte.

41

Decretul său a fost un bun început de organizare a instituţiei

de avocat.

Totuşi lucrurile nu s-au putut îndrepta, profesiunea de avocat

„rămânând cotropită de oameni care nici măcar cele mai elementare

ştiinţe despre această profesie n-aveau”, după cum spune Domnitorul

Bibescu Gheorghe la începutul ofisului său domnesc din 1847.

Îndreptarea lor nu s-a putut face decât prin legea avocaţilor

din 1864, care poartă pecetea timpului său.

Prin această lege s-au înfiinţat în ambele principatele

române, Muntenia şi Moldova, barourilor de avocaţi pe judeţe,

printre care a luat fiinţă aşadar şi baroul de avocaţi Dolj.

Aceste barouri erau conduse de câte o comisie de disciplină

după cum glăsuia art.6 cap.3 din lege prezidată de şeful baroului

numit „decan”.

Legea a fost copiată după legea franceză, după cum s-a

procedat de altfel cu toate legiuirile noastre din acel timp.

Comisia de disciplină, avea printre alte atribuţiuni şi pe aceia

de a înscrie în barou avocaţii care îndeplineau condiţiunile cerute de

legea de mai sus, precum şi de a-i supraveghea.

De această comisie depindea onoarea şi cinstea de care

trebuia să dea dovadă avocatul înscris în baroul respectiv, adică

trebuia să fie demn în exercitarea profesiunei sale.

Tot de această comisie mai depindea şi apărarea intereselor

baroului conform art.11, ea aplicând pedepse disciplinare avocaţilor

lipsiţi de demnitatea profesională.

După cum s-a constatat mai târziu, comisiile de disciplină au

avut mult de lucru cu unii avocaţi cărora le-au aplicat diferite

pedepse disciplinare pentru lipsa de demnitate de care ei au dat

dovadă şi de care s-a ocupat în primul rând unul din foştii decani.

Printre avocaţii înscrişi în fostul Barou de Dolj, pe care l-au

ilustrat de la 1864, adică de când a luat fiinţă legală, atât prin

42

profesiunea de avocat pe care au exercitat-o, cât şi prin aportul şi grija

purtată acestui barou, datorită demnităţilor pe care le-au ocupat între

timp ca reprezentanţi ai acestei instituţiuni de avocaţi au fost în ordine

cronologică a înscrierii lor în barou următorii: Chiţu Gh., Stolojean

Anastasie, Chinezu Emanoil, Chiţu Petre, Bălcescu Barbu, Betolian A.,

Popescu Al. Candiano, Pencioiu G.D., Burlănescu Nicolae, Stoenescu

D. Dem., Georgescu B. Ion, Năvîrlie I.C., Popilian Nicolae, Urziceanu

Alexandru, Miulescu G. Dem., Tîlpianu Horia, Vlăsceanu Xenofon.

Pentru a le cunoaşte aportul depus în timpul profesiunii lor în

serviciul Baroului Dolj, vom descrie pe scurt activitatea fiecărui

avocat de mai sus şi demnităţile pe care le-a avut între timp.

În această enumerare, vom trece şi pe acei avocaţi care s-au

manifestat în alte domenii decât acel al dreptului prin cultura lor

generală avută, precum şi pe acei care s-au manifestat şi politic prin

ideile lor înaintate avute.

Printre primii avocaţi înscrişi la înfiinţarea Baroului Dolj în

1864, de comisia de examinare conf. legii, a fost Chiţu Gh., având

„atestat de frecuentaţiune a cursului de patru ani de la Facultatea

Juridică din Viena şi având şi autorizaţia Ministerului conf. ofisului

Domnesc al lui Vodă Bibescu din 1847”.

Pentru via sa inteligenţă, având şi un dar minunat de vorbire

a fost ales primul decan al acestui barou, funcţionând în această

calitate de la 1864-1876.

Având etatea de 20 de ani, el a luat parte la revoluţia din

1848, fiind comisar al poporului, luptând cu tot etuziasmul lui tânăr

în această mişcare.

Bucurându-se de simpatia concetăţenilor săi, în 1867, Gh.

Chiţu a fost ales primar al Craiovei.

Datorită însuşirilor sale alese de mai sus, el a fost numit

Ministru al Cultelor şi Instrucţiunilor Publice la 1876 în guvernul

liberal prezidat de Manolache Costache Epureanu.

43

Tot în 1864 a fost înscris în barou ca avocat, Stolojean

Anastasie, care era licenţiat în drept de la Paris, şi care pentru

capacitatea sa în urma reputaţiei sale a fost şi el Ministru al

Domeniilor şi Agriculturii în 1885.

În anul 1865 a fost înscris ca avocat în Baroul Dolj, Peşacov

August, iar în 1876 a fost membru în consiliul de disciplină.

El a mai fost preşedintele consiliului judeţean Dolj, în care

calitate, împreună cu alţi consilieri, au hotărât clădirea fostului Palat

de Justiţie din Craiova, în care se află actualmente Sfaturile Populare

al Raionului Oraş Craiova şi al Regiunei Oltenia.

Tot el este remarcat pentru faptul că a scris, primul în

calitate de cetăţean al Craiovei, o istorie a Craiovei, foarte interesată

pentru istoria oraşului Craiova.

La 1867 a fost înscris ca avocat în Baroul Dolj, Kinezu

Emanoil, care pe lângă un bun avocat a fost şi un strălucit publicist

pentru acel timp, având frumoase cunoştiinţe sociale, fiind autorul a

numeroase scrieri de literatură şi de ştiinţă.

El a scris interesantul volum : „Revoluţia din anul 1848 a

Românilor de la Dunăre”, tipărită în anul 1854.

În 1868 a fost înscris în Baroul Dolj, Titulescu N. Ion, care a

intrat mai târziu în magistratură şi a înaintat până la gradul de Prim

Preşedinte al Curţii de Apel Craiova.

El a fost tata al lui Nicolae Titulescu, eminentul avocat om

de stat, fost de mai multe ori Ministru de Externe la noi şi ales de trei

ori Preşedinte al Ligii Naţiunilor de la Geneva.

În anul 1871 a fost înscris în Baroul Dolj, ca avocat Chiţu

Petre, care era fratele mai mic al lui Gheorghe Chiţu, fiind un om

inteligent şi bun avocat, el a fost ales Decan al Baroului Dolj, de la

1883 până în 1895. Petre Chiţu a depus multă râvnă pentru ridicarea

prestigiului Baroului, prin ridicarea morală a avocaţilor.

El a avut ca soţie pe Maria P. Chiţu o intelectuală de rasă,

44

care a tradus integral pentru prima oară la noi în ţară „Infernul lui

Dante” la 1883, iar în 1885 „Purgatoriul lui Dante” traduse direct din

limba italiană pe care ea o cunoştea foarte bine.

De asemenea, a fost tatăl poetei Lucilla Chiţu, care a scris

versuri în franţuzeşte foarte reuşite.

Tot în anul 1871 s-a înscris în Baroul Dolj, ca avocat

Betolian Anghel. El a fost pe lângă un avocat distins şi un eminent

decan cu începere de la 1895 până la 1909 când a şi decedat. El a fost

un aprig luptător pentru apărarea onoarei şi cinstei avocaţilor şi

ridicarea prestigiului lor, urmărind prin aceasta ridicarea însăşi a

prestigiului baroului, căutând mai ales să stârpească plaga

„samsarilor de procese”.

Din această cauză, s-a bucurat de încrederea tuturor

avocaţilor care l-au susţinut 12 ani ca decan al lor, dovedind a fi şi un

foarte bun organizator.

Datorită frumoaselor sale calităţi, s-a bucurat şi de

încrederea tuturor magistraţilor, care l-au stimat în tot timpul

activităţii sale de avocat şi de decan.

La 1876 a cerut înscrierea în mod legal ca avocat în Baroul

Dolj, Bălcescu Barbu, susţinând în cererea sa că are 10 ani de

profesie ca avocat în Craiova, cerere care i-a fost respinsă pe motivul

că nu întruneşte condiţiile legii din 1864, de a avea titlul universitar.

El a fost şi magistrat şi apoi primar al oraşului Craiova,

numit pentru aptitudinile sale.

El a fost fratele istoricului şi marelui luptător naţionalist dela

1848 Bălcescu Nicolae.

În anul 1876 luna octombrie, a mai cerut înscrierea în Barou

şi avocatul Popescu Alexandru Candiano, venit de la Ploeşti şi

stabilit la Craiova.

El este acela care dăduse o zi viaţă Republicii de la Ploeşti

1876, cerând căderea guvernului şi înlăturarea Regelui Carol.

45

Înscrierea lui i-a fost admisă de consiliul de disciplină pe

baza titlului său de Doctor de la Facultatea de Drept din Neapole ce-l

poseda.

În 1882, a mai fost înscris în Baroul Dolj, ca avocat

Tanoviceanu Ion, care a ajuns mai târziu profesor de drept penal la

Facultatea de drept din Bucureşti. El s-a ocupat şi cu istoria.

Din scrierile lui se vede că a avut idei foarte progresiste.

În 1899, s-a înscris în Baroul Dolj, ca avocat pe baza

diplomii de Dr. în Drept de la Bruxelles (Belgia) Pencioiu G.D., fiind

avocat cu renume, a fost ales în 1915 consilier al Baroului Dolj,

demisionând însă chiar a doua zi după alegerea sa, din cauza luptei

politice şi nu a intereselor baroului, adică pe motivul „că

preocupările majorităţii colegilor sunt cu totul străine de demnitatea

şi prestigiul corpului”.

Într-adevăr, alegerea de decan şi a membrilor din consiliu,

degenerase în lupte de partide politice, pentru aceleaşi motive

demisionase şi un alt eminent avocat Mihail Oromolo ce fusese ales

consilier odată cu Pencioiu.

Renumele acestui distins avocat se întemeia pe faptul că se

specializase în materie comercială.

Înainte de a studia dreptul, el a fost secretarul Camerei de

Comerţ – Craiova.

În tinereţea lui Pencioiu a fost socialist cu idei de stânga cu

care venise din Belgia unde-şi urmase dreptul.

El fiind şi un literat distins, s-a ataşat de poetul Traian

Demetrescu, având aceleaşi idei ca şi el şi au scos împreună „Revista

Olteană”, la care au colaborat amândoi.

În Baroul Dolj, a mai fost înscris ca avocat Burlănescu

Nicolae Alin, în 1903. Din tinereţea lui a fost un proletar intelectual

şi aşa a rămas până a murit de tuberculoză.

El a fost un umanist în toată puterea cuvântului. Iubirea de

46

oameni şi-a arătat-o şi prin pledoariile lui cu care apăra oamenii

nevoiaşi care n-aveau posibilitatea să-şi plătească avocaţi.

Înainte de a fi avocat, el a fost poet pentru care a avut mult

talent, literatura fiindu-i mai accesibilă decât avocatura, lăsând în

urma lui multe opere literare.

El s-a sbătut mult în viaţă pentru a putea parveni să-şi ia o

diplomă, din care spera să-şi ducă traiul, dar vremurile grele l-au

biruit, plătind cu viaţa înainte de timp, această încercare, întrucât în

1911 a murit de tuberculoză.

În 1907, Consiliul Baroului Dolj, a înscris ca apărător pe Bodescu

Teodor. El a fost tatăl renumitei artiste şi cântăreţe Marilen Bodescu şi al

fostului avocat Bodescu Aurel, înscris în 1920 în acelaşi Barou.

În anul 1920, Consiliul Baroului Dolj, a înscris ca avocat în

Barou pe d-na Duţulescu Matilda, licenţiată în drept şi litere.

Ea a fost prima femeie pe ţară, care a reuşit să intre într-un

barou de avocaţi fără nici o discuţie, nici în Plenul Consiliului care a

admis-o, nici în sânul Baroului în care intra, şi nici la Curtea de Apel

Craiova, care i-a luat jurământul chiar în ziua înscrierii ei.

Femeile au reuşit în fine, în lupta lor, dusă de peste 30 ani şi

pe acest teren, prin această înscriere în Baroul Dolj.

Acest fapt, nu s-a întâmplat cu domnişoara Sarmina

Bilcescu, care în 1891 ceruse înscrierea în Baroul Ilfov, pe care