SINTEZA CERCETĂRILOR LA CONTRACTUL DE CERCETARE NR. 65GR./11.06.08, TEMA 1, COD CNCSIS 110

Cercetările efectuate în anii 2007-2008 au avut în vedere realizarea următoarelor obiective:1.Documentare asupra situaţiei geografice, agricole si social economice a judeţului Dolj.2.Documentare asupra sistemului national de monitoring.3.Stabilirea metodei de lucru.4.Resursele de sol ale judetului Dolj.Cercetările efectuate în anul 2008 au avut în vedere realizarea următoarelor obiective:

5.Determinarea indicatorilor fizici ai solurilor judetului Dolj.6.Determinarea indicatorilor chimici ai solurilor judetului Dolj.7.Stabilirea continutului de elemente nutritive si substante potential poluante.8.Intocmirea băncii de date pedologice si agrochimice a solurilor judetului Dolj.

9.Recomandari privind reabilitarea agricolă si reconstructia ecologică a solurilor afectate de diferiti factori limitativi din judetul Dolj.

1.Documentare asupra situaţiei geografice, agricole si social economice a judeţului Dolj.

Judeţul Dolj este situat în SV ţării, în Câmpia Română de o parte şi de alta a Văii Jiului. Este

intersectat de paralela de 40 latitudine nordică (Nord de Calafat, Sud de Băileşti, Afumaţi) şi

de meridianele de 230 longitudine estică (Est de Calafat, Vest de Desa) şi 240 longitudine vestică (Vest de Robăneşti, Mârşani). Altitudinile cele mai coborâte (28-30 m)se găsesc în partea de sud a judeţului Dolj, în lunca Dunării, iar cele mai ridicate (320-325 m) în partea de nord, la limita cu judeţul Gorj, în cadrul platourilor piemontane.

Suprafaţa judeţului Dolj este de 7414 km2 reprezentând 3,12% din teritoriul ţării, având o populaţie de 741.825 locuitori (3,4% din populaţia ţării).Reşedinţa judeţului Dolj este Municipiul Craiova, care are o populaţie de 311.326 locuitori. Judeţul Dolj cuprinde 5 oraşe (din care două municipii - Craiova şi Calafat), 95 comune (din care 5 suburbane) şi 390 sate.Teritoriul judeţului Dolj este alcătuit la suprafaţă dintr-o cuvertură de formaţiuni recente, cuaternare, şi numai în lungul văilor sunt scoase la zi depozite levantine. Sub acestea, şi peste fundamentul cristalin al Platformei Moesice, situat la adâncimi de peste 2500-3000 m, se dispune o suită groasă de sedimente care nu apar la zi. În cadrul acestei stive de sedimente cu grosimi de peste 3000 m, se pot separa trei complexe stratigrafice distincte: cuvertura inferioară a platformei (paleozoic-mezozoic), constituită predominant din roci carbonatice (calcare, dolomite), la care se adaugă subordonat cele detritice (gresii cuarţitice şi silicioase, argilite), cuvertura intermediară a platformei (tortonian superior-levantin) alcătuită din roci detritice (gresii, marne, nisipuri) şi cuvertura superioară (cuaternară) ce formează rocile la zi, alcătuită din depozite fluvio-lacustre, fluviatile şi eoliene (pietrişuri, nisipuri, luturi). Ultimul complex stratigrafic reprezintă încheierea colmatării bazinului getic odată cu formarea câmpiei piemontane getice.Relieful. Prin înălţarea mai accentuată spre N a piemontane getice, concomitent cu adâncirea văilor şi sculptarea la sud a teraselor Dunării, au rezultat forme şi unităţi majore de relief din cuprinsul judeţului: Piemontul Getic din N şi Câmpia Olteniei din S.Piemontul Getic ocupă cca 37% din suprafaţa judeţului şi se extinde la nord de localităţile Robăneşti-Cârcea-Sălcuţa-Pleniţa. Este reprezentat prin dealuri şi platouri piemontane, din ce în ce mai înalte şi mai fragmentate spre nord.Câmpia Olteniei ocupă cca 47% din suprafaţa judeţului, fiind formată în cea mai mare parte de terasele şi lunca Dunării, fapt pentru care câmpurile netede, uşor înclinate spre S, cad în

trepte către Lunca joasă a Dunării. Pe teritoriul judeţului se desfăşoară parţial trei subunităţi ale C. Olteniei: C. Romanaţi, C. Desnăţuiului şi o mică porţuine a C. Blahniţei.Lunca Dunării este cea mai coborâtă treaptă de relief (28-40 m), constituie un întins şes aluvial, denivelat doar de şirurile de dune (Maglavit, Desa-Pisculeţ) şi presărat cu numeroase lacuri: Fântâna Banului, Golenţ, Rast, Călugăreni, Bistreţ, bălţile au fost desecate, iar terenurile redate agriculturii.Apele de suprafaţă. Din reţeaua de ape curgătoare care drenează teritoriul judeţului Dolj, ies în evidenţă în primul rând fluviul Dunărea şi Jiul, axul hidrografic cu orientare N-S al judeţului. Reţeaua hidrografică este completată de afluenţii acestor două mari artere.

Densitatea reţelei hidrografice variază între 0,3-0,4 km/km2 în zona joasă din sud. Debitele

medii multianuale specifice au valori reduse şi variază în limite strânse între: 3,0 l/s.km2 în

dealurile piemontane şi 0,5 l/s.km2 în câmpie.Apele subterane. În general adâncimea pânzei acvifere scade de la N către S: 20-30 m pe platourile şi dealurile piemontane, 2-20 m pe terasele Dunării din câmpia Olteniei, 2-5 m în Lunca Dunării. Variaţia adâncimii pânzei freatice se datoreşte neuniformităţii grosimii orizonturilor permeabile, precum şi neuniformităţii reliefului.Clima. Teritoriul judeţului Dolj aparţine în totalitate sectorului de climă continentală (94-95% ţinutului cu climă de câmpie şi 5-6% ţinutului cu climă de dealuri). Regimul climatic este caracterizat prin veri foarte calde cu precipitaţii nu prea bogate, ce cad mai ales sub formă de averse şi prin ierni moderate cu viscole rare şi frecvente, intervale de încălzire datorate advecţiilor calde dinspre M. Mediterană.

Radiaţia solară globală variază de la cca 126,0 kcal/cm2/an în jumătatea sudică a judeţului, la

mai puţin de 122,5 kcal/cm2/an în jumătatea nordică. Circulaţia generală a atmosferei are ca elemente caracteristice advecţiile frecvente de aer temperat oceanic din V, advecţiile de aer temperat continental din E, pătrunderile relativ frecvente ale aerului tropical din S şi SV şi invaziile rare ale aerului arctic din N.Temperatura aerului înregistrează o scădere uşoară de la S spre N, paralelă cu creşterea

altitudinii. Mediile anuale ating 11,50C la Calafat (valoare întrecută pe teritoriul României

numai de cea de la Drobeta Turnu Severin), 10,80C la Craiova şi 10,0 0C în extremitatea de N

a judeţului. Mediile lunii cele mai calde, iulie scad de asemenea, de la S către N: 23,4 0C la

Calafat, 22,7 0C la Craiova şi cca 22,0 0C în extremitatea de N a judeţului. Mediile lunii celei

mai reci, ianuarie, indică aceeaşi scădere a potenţialului termic de la S către N: -1,5 0C la

Calafat şi -2,5 0C la Craiova. Maximele absolute înregistrate până în prezent au atins 41,5 0C

la Segarcea. Minimele absolute au coborât până la -35,3 0C la Craiova (25 ian. 1963). Numărul mediu anual al zilelor de îngheţ este de 83,5 la Calafat şi 100,1 la Craiova.Judeţul Dolj are o suprafaţă de 741401 ha din care 5889456 ha terenuri agricole, 489588 ha arabil, 71768 ha păşuni şi fâneţe şi 27589 ha vii şi livezi.2.Documentare asupra sistemului naţional de monitoring.Starea calităţii solului se poate modifica din cauze atât naturale cât şi antropice, cu ritmuri alerte în condiţiile agriculturii intensive. Unele dintre aceste modificări afectează însuşirile agrochimice, respectiv nivelul humusului, reacţia solului, conţinutul în elemente nutritive (azot, fosfor, potasiu, microelemente). În funcţie de evoluţia însuşirilor agrochimice ale solului, acestea pot avea efecte pozitive sau negative, de mică amploare pe termen scurt sau care, prin cumulare pe termen lung, pot să ducă în anumite condiţii la scimbari importante, adesea ireversibile, ale stării de fertilitate influenţând direct capacitatea productivă a solului.

Ca urmare a acestei situaţii în tara noastră, a apărut necesitatea instituirii unui sistem naţional de monitoring, adică a unui sistem de supraveghere, prognoză, avertizare şi intervenţie operativă privind calitatea solului. Rolul şi scopul acestui subsistem au în vedere supravegherea sistemică a dinamicii caracteristicilor agrochimice a solului, în vederea cunoaşterii stării lor anuale şi a tendinţelor acestora în viitorul imediat şi îndepărtat la nivel administrativ superior, al întregii ţări şi al judeţelor. La nivelul unităţilor agricole de producţie, până la nivelul parcelei cadastrale şi al celei agrochimice, acest rol revine studiilor agrochimice periodice.În condiţiile actuale în care se pune cu acută responsabilitate problema folosirii raţionale şi integrale a întregului fond funciar de care dispune ţara noastră, concomitent cu sarcina de a se asigura creşterea continuă a fertilităţii solului, activitatea de monitoring a calităţii solului apare ca o componenta de bază a activităţii de cercetare agrochimică, a cărei perfecţionare constituie una din sarcinile prioritare, în primul rând a instituţiilor specializate, dar totodată şi a specialiştilor din domeniile de activităţi conexe.Începând cu anul 1977, potrivit recomandărilor UNEP şi Ordinul Ministerului Agriculturii nr. 111/77 a fost instituit Sistemul de monitoring al starii de calitate a solurilor agricole din România, ca parte integrantă a Sistemului Naţional al Calităţii Mediului Înconjurător.În vederea îmbunătăţirii şi modernizării procedeului de supraveghere existent, începând din anul 1992, au fost puse bazele unui nou sistem de monitoring al solurilor de pe întreg cuprins al ţării; acesta are ca obiectiv realizarea unui sistem national integrat de monitoring al calitatii solurilor agricole şi forestiere, armonizat cu alte sisteme europene.Sistemul se caracterizează prin patru elemente de bază: repartiţia spaţială, densitatea reţelei de observaţie, setul de indicatori şi periodicitatea determinărilor.În noul sistem de monitoring, comparativ cu cel anterior apar următoarele deosebiri esenţiale:-repartiţia spaţială a punctelor de observaţie în cadrul unei grile fixe, care înlătură pericolul subiectiv al amplasării siturilor şi urmărirea indicatorilor în mod unitar, pentru toate folosinţele şi indiferent de natura proprietăţii;-lărgirea setului de indicatori (caracteristicile complexului adsorbtiv, conţinuturile de metale grele, sulf şi fluor);Informaţiile obţinute se stochează în banca de date la nivelul fiecărui judeţ de către OSPA şi într-o bancă naţională de date în cadrul INCPAPM (ICPA), care se prelucrează.3.Stabilirea metodei de lucruSistemul de Monitoring al calităţii solurilor cuprinde 3 niveluri:

-Nivelul I, consta din efectuarea unui minim de investigatii in toate punctele unei retele (grile) fixe, pentru identificarea arealelor cu soluri degradate, in stadii si procese variate;-Nivelul II, presupune detalierea investigatilor in unele puncte ale retelei de nivel I si in puncte suplimentare reprezentative (studii intensive) pentru identificarea cauzelor proceselor degradarii solurilor;-Nivelul III, cuprinde investigatii suficient de detaliate pentru verificarea ipotezelor si analize amanuntite ale proceselor daunatoare calitatii solurilor, efectuarea prognozelor si recomandarea masurilor posibile de remediere.

Periodicitatea determinărilor se propune a fi de 4 ani pentru punctele fără probleme deosebite din reţeaua de nivel I şi de 1 an pentru cele cu probleme deosebite (de exemplu poluarea).

Primul nivel cuprinde: -o grilă fixă de 16x16 km, acoperind întreagă tară în concordanţă cu Convention on Long Range Transboundary Air Pollution.

-alegerea şi amplasarea unui punct corespunzător în cuprinsul unui pătrat cu latura de 400m, la fiecare nod al reţelei;

-descrierea şi recoltarea probelor din profilul de sol (o probă medie în structură deranjată compusă din 20-25 probe individuale pentru primii 10 cm, respectiv 3 probe individuale pentru fiecare orizont de sol şi 4 probe în structură naturală pe orizont);

-stocarea centralizată a probelor şi efectuarea analizelor de sol;

-prelucrarea şi interpretarea datelor.

În tabelul 1 sunt prezentaţi indicatorii de sol urmăriţi în cadrul lucrărilor de monitoring şi metodele de analiză utilizate:

Tabelul 1

Analizele necesare în cadrul lucrărilor de monitoring al calităţii solurilor

Indicator Adâncime (cm) Metodă

A.Analize comune tuturor solurilor.

I.Probe în structură deranjantă

Compoziţie granulometrică Tot profilul Cernere umedă, sedimentare, pipetare.

Hidrostabilitate structurală 0-50 Cernere umedă, sedimentare, pipetare.

pH Tot profilul Potenţiometric, în suspensie apoasă (1:2,5)

Humus total (Ht) 0-50 Walkley-Black modificată

Azot total (Nt) 0-50 Kjeldahl

Fosfor mobil (PAL) 0-50 Egner-Riehm Domingo

Potasiu mobil (KAL) 0-50 Egner-Riehm Domingo

II. Probe în structură nederanjantă

Umiditate momentană Tot profilul Determinări pe probe recoltate în cilindri

Densitate aparentă Tot profilul Determinări pe probe recoltate în cilindri

Rezistenţă la penetrare Tot profilul Determinări pe probe recoltate în cilindri

Conductivitate hidraulică Tot profilul Determinări pe probe recoltate în cilindri

Umiditate la pF=0 Tot profilul Determinări pe probe recoltate în cilindri

Porozitate totală Tot profilul Calcul

Indice de contracţie Tot profilul Calcul

B. Analize specifice

I.Soluri nesaturate cu cationi bazici

Suma cationilor bazici (SB) 0-50 Kappen

Aciditatea hidraulică (Ah) 0-50 Percolare cu acetat de K sau Na 1n

Aluminiul schimbabil 0-50 Socolov

Capacitatea de schimb cationoic (T) 0-50 Cernescu

Grad de saturaţie în baze (V) 0-50 Calcul

II.Soluri saturate cu cationi bazici (V=100, pH=7,4-8,5), cu carbonaţi alcalino-pământoşi

Conţinut total de carbonaţi (CaCO3) Tot profilul Scheibler

III.Soluri cu săruri solubile şi care conţin frecvent carbonaţi alcalino-pământoşi (V=100)

Reziduu conductometric Tot profilul Conductometric

Sodiu schimbabil (Nasch) La probele alcalizate

Bower

Capacitatea de schimb cationic (TNa) La probele alcalizate

Bower

Grad de saturaţie (VNa) La probele alcalizate

Calcul

Compoziţie săruri La probele cu reziduuri peste 0,09-0,17 g/100 g sol

Metoda ICPA

IV.Analize speciale

Conţinuturi de metale grele (Cu, Zn, Pb, Ni, Mn, Cr, Cd-forme totale)

0-20 Spectofotometric cu absorbţie atomică

Conţinut de sulf solubil 0-20 Dozare gravimetrică

Conţinut de fluor solubil 0-20 Extracţie în CuCl2

Conţinut de pesticide organoclorurate (HCH, DDT)

0-20 Cromatografic în fază gazoasă

Număr de bacterii 0-20 Diluţii Pochon

Număr de ciuperci 0-20 Diluţii Pochon

Activitate dehidrogenazică 0-20 Cassida-Kiss

4.Resursele de sol ale judetului Dolj.

Potrivit Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor 2000, în judeţul Dolj au fost identificate 8 clase de soluri şi 19 tipuri de sol (Tabelul 2):

Clasele şi tipurile de sol din judeţul Dolj raportate la terenul agricol

Clasa de soluri Tipuri dominante de sol Suprafaţa (ha) %

PROTISOLURI Regosoluri; Psamosoluri; Aluvisoluri mai rar; Litosoluri

140124 23,9

CERNISOLURI Kastanoziomuri; Cernoziomuri; Faeziomuri

209777 35,8

CAMBISOLURI Eutricambisoluri 18000 3,1

LUVISOLURI Preluvosoluri; Luvosoluri mai rar, Planosoluri

PELISOLURI Pelosoluri; Vertosoluri 17800 3,0

HIDRISOLURI Stagnosoluri; Gleiosoluri

22565 3,9

SALSODISIOLURI Solonceac, Soloneţuri 1300 0,2

ANTRISOLURI Erodosoluri şi mai rar Antrosoluri

23000 3,9

TOTAL AGRICOL 585756 100,0

Fiind formate în condiţii naturale foarte variate, solurile întâlnite pe teritoriul judeţului Dolj au însuşiri de fertilitate foarte diferite, respectiv şi capacitatea de a susţine creşterea plantelor şi producţiile agricole şi silvice.

Urmare a acestui fapt, suprafaţa agricolă a judeţului Dolj de 585759 ha are la ora actuală următorul mod de folosinţă:

-arabil 487516 ha-83,23%;

-păşuni 68679 ha-11,73%;

-fâneţe 2952 ha-0,50%;

-vii 18260 ha-3,12%;

-livezi 8352 ha-1,42%.

Fondul forestier este format din 84981 ha respectiv 11,46% din suprafaţa judeţului.

Principalii factori limitativi sau restrictivi ai capacităţii de producţie ai solurilor judeţului Dolj sunt prezenţi în tabelul 3.

Tabelul 3

Suprafaţa terenurilor agricole afectate de diverşi factori limitativi ai capacităţii de producţie din judeţul Dolj

Nr crt Denumirea factorului Suprafaţa aferentă %

1. Secetă frecventă 39700 6,77

2. Exces frecvent de apă în sol 28626 4,88

3. Eroziunea solului prin apă 26640 4,54

4. Alunecări de teren 1334 0,22

5. Eroziunea solului prin vânt 8212 1,40

6. Schelet excesiv la suprafaţa solului 157 0,02

7. Sărăturarea solului 2584 0,44

8. Compactarea dotorită lucrărilor solului

30250 5,16

9 Compactarea naturală a solului 64859 11,07

10. Formarea de crustă 15300 2,61

11. Rezervă mică şi foarte mică de humus în sol

179274 30,60

12. Aciditate puternică 233381 39,84

13. Alcalinitate ridicată 2570 0,43

14. Asigurarea slab şi foarte slabă cu fosfor mobil

185700 31,70

15. Asigurarea slabă cu potasiu mobil 58264 9,94

16. Asigurare slabă cu azot 183414 31,31

17 Carenţe de microelemente 15426 2,63

18. Poluarea chimică a solului din diferite activităţi socioeconomice

700 0,12

19. Poluarea cu petrol şi apă sărată 187 0,03

20. Poluarea cu substanţe purtate de vânt

650 0,11

5.Determinarea indicatorilor fizici ai solurilor judetului Dolj.Pentru realizarea acestui obiectiv s-au făcut profile de sol în trei zone cu soluri caracteristice claselor: protisoluri reprezentate de psamosolurile din arealul CCDCPN Dăbuleni –Dolj, cernisoluri reprezentate de cernoziomurile din arealul SCDA Caracal – Olt, luvisolurile reprezentate de luvosolurile din arealul SCDA Şimnic-Craiova – Dolj si s-au determinat următorii indicatori fizici: nisip grosier, nisip fin, praf I, praf II, argilă coloidală. Pentru aceasta s-au recoltat 114 probe de sol din cele mai importante tipuri de sol din judetul Dolj.

Tabelul 4Indicatorii fizici la psamosolul eutric de la Dăbuleni

P R O F I L Analiza granulometrică

Inte

rpre

tare

Tex

tură

Nr.

Oriz

ont

Adâ

ncim

e de

rec

olta

re

(cm

)

Nis

ip g

rosi

er (

> 0

,2m

m)

Nis

ip fi

n (0

,2-0

,02m

m)

Pra

f I (

0,02

- 0,

01m

m)

Pra

f II (

0,01

- 0,

002m

m)

Arg

ila c

oloi

dala

(<

0,0

02m

m)

1 Ap 0-10 56,0 36,5 1,0 1,2 5,3 NL

Ac 20-30 68,9 24,7 0,6 0,8 5,0 NN

Af

40-50 48,6 38,0 2,2 2,4 8,8 NL

A/C

70-80 56,8 32,0 1,8 1,2 8,2 NL

90-100 53,4 36,1 2,0 1,3 7,2 NL

C 120-130 58,4 32,3 2,1 1,2 6,0 NL

Psamosol eutric, cu sol îngropat la mică adâncime, baticalcaric, foarte profund, cu textură nisipo-lutoasă / nisipoasă / nisipo-lutoasă, generat de materiale transportate şi redepozitate constituite din depozite nisipoase de dune (remaniate eolian).

Tabelul 5.Indicatori fizici la psamosolul molic de la Dăbuleni

P R O F I L Analiza granulometrică

Inte

rpre

tare

Tex

tură

Nr.

Oriz

ont

Adâ

ncim

e de

re

colta

re (

cm)

Nis

ip g

rosi

er (

>

0,2m

m)

Nis

ip fi

n (0

,2-

0,02

mm

)

Pra

f I (

0,02

- 0,

01m

m)

Pra

f II (

0,01

- 0,

002m

m)

Arg

ila c

oloi

dala

(<

0,0

02m

m)

2

Ap 0-10

42,6

51,2 1,1 2,0 3,1 NN

Am 20-30

50,3

44,3 1,1 1,6 2,7 NN

Ah 40-50

51,5

39,9 1,9 2,4 4,3 NN

A/C 60-70

53,4

40,8 1,7 1,2 2,9 NN

C1 90-100

60,0

36,2 0,9 1,0 1,9 NN

Cla

sa

120-13054,6

40,6 1,3 1,1 2,4 NN

Psamosol molic, cu caracter lamelar, baticalcaric, foarte profund, cu textură nisipoasă / nisipoasă, generat de materiale transportate şi redepozitate constituite din depozite nisipoase de dune (remaniate eolian).

Tabelul 6Indicatori fizici la cernoziomul baticalcaric de la Caracal

P R O F I L Analiza granulometrică

Inte

rpre

tare

Tex

tur ă

Nr.

Ori

zont

Adâ

ncim

e de

rec

olta

re

(cm

)

Nis

ip g

rosi

er

(> 0

,2m

m)

Nis

ip f

in

(0,

2-0,

02m

m)

Pra

f I

(

0,02

-0,0

1mm

)

Pra

f II

(

0,01

-0,0

02m

m)

Arg

ila

colo

idal

a (<

0,0

02m

m)

1

Ap 0-10 7,8 34,9 9,3 12,0 36,0 LA

Am 30-40 7,2 29,6 11,2 11,7 40,3 LA

A/B 55-65 7,5 31,3 11,1 12,0 38,1 LA

Bv 80-90 7,4 34,6 11,0 10,0 37,0 LA

B/C 120-130 7,0 32,9 12,7 13,6 33,8 LA

Cca 150-160 8,2 35,5 11,2 11,7 33,4 LA

După observaţiile din teren, solul este slab până la moderat tasat pe orizonturile subiacente orizontului prelucrat, textura este lutoargiloasă pe tot profilul.Tabelul 7.

Indicatorii fizici ai cernoziomului argic baticalcaricP R O F I L Analiza granulometrică

Inte

rpre

tare

Tex

tură

Nr.

Oriz

ont

Adâ

ncim

e de

rec

olta

re

(cm

)

Nis

ip g

rosi

er (

>

0,2m

m)

Nis

ip fi

n (0

,2-0

,02m

m)

Pra

f I (

0,02

- 0,

01m

m)

Pra

f II (

0,01

- 0,

002m

m)

Arg

ila c

oloi

dala

(<

0,0

02m

m)

1

Ap 0-10 7,8 34,9 9,3 12,0 36,0 LA

Am 30-40 7,2 29,6 11,2 11,7 40,3 LA

A/B 55-65 7,5 31,3 11,1 12,0 38,1 LA

Bv 80-90 7,4 34,6 11,0 10,0 37,0 LA

B/C 120-130 7,0 32,9 12,7 13,6 33,8 LA

Cca 150-160 8,2 35,5 11,2 11,7 33,4 LA

După observaţiile din teren, solul este slab până la moderat tasat pe orizonturile subiacente orizontului prelucrat, textura este lutoargiloasă pe tot profilul.

P R O F I L Analiza granulometricăIn

terp

reta

re T

extu

ră

Nr.

Oriz

ont

Adâ

ncim

e de

rec

olta

re (

cm)

Nis

ip g

rosi

er (

> 0

,2m

m)

Nis

ip fi

n (0

,2-0

,02m

m)

Pra

f I (

0,02

- 0,

01m

m)

Pra

f II (

0,01

- 0,

002m

m)

Arg

ila c

oloi

dala

(<

0,

002m

m)

1

Ap 0-10 8,3 38,7 12,2 11,2 29,6 LL

A/E 30-40 8,1 40,4 11,2 10,3 30,0 LL

Btw

2

60-70 7,0 35,1 8,0 11,5 38,4 LA

Btw

2

90-100 6,7 33,9 9,8 10,1 39,5 LA

B/C 120-130 6,3 35,2 8,6 12,4 37,5 LA

După observaţiile din teren, solul este slab până la moderat tasat pe orizonturile subiacente orizontului prelucrat, textura este lutoasă în primele orizonturi şi lutoargiloasă pe profil.Tabelul 8

Indicatorii fizici la Luvosol roşcat- stagnicP R O F I L Analiza granulometrică In

ter

p

reta

re T

extu

ră

Nr.

Oriz

ont

Adâ

ncim

e de

rec

olta

re (

cm)

Nis

ip g

rosi

er (

> 0

,2m

m)

Nis

ip fi

n (0

,2-0

,02m

m)

Pra

f I (

0,02

- 0,

01m

m)

Pra

f II (

0,01

- 0,

002m

m)

Arg

ila c

oloi

dala

(<

0,

002m

m)

1

Ap 0-10 8,3 38,7 12,2 11,2 29,6 LL

A/E 30-40 8,1 40,4 11,2 10,3 30,0 LL

Btw

2

60-70 7,0 35,1 8,0 11,5 38,4 LA

Btw

2

90-100 6,7 33,9 9,8 10,1 39,5 LA

B/C 120-130 6,3 35,2 8,6 12,4 37,5 LA

După observaţiile din teren, solul este slab până la moderat tasat pe orizonturile subiacente orizontului prelucrat, textura este lutoasă în primele orizonturi şi lutoargiloasă pe profil6.Determinarea indicatorilor chimici ai solurilor judetului Dolj

Tabelul 9Indicatorii chimici ai solului de la Dăbuleni(profil 1)

P R O F I L

Ah

me/

100g

sol

Al

me/

100g

sol

V A

h %

T A

h si

T-N

H4

(me/

100g

so

l)

Indi

ce a

zot

pH în

apă

dis

tilat

ă ra

p.

1:2,

5

S.B

. (m

e/10

0g s

ol)

S.H

. (m

e/10

0g s

ol)

T la

pH

8,3

V%

la p

H8,

3

Hum

us (

%)

Azo

t tot

al (

N %

)

Fos

for

mob

il (p

.p.m

)

Pot

asiu

mob

il (p

pm)

Nr.

Oriz

ont

Adâ

ncim

e de

rec

olta

re

(cm

)

1

Ap 0-10 0,80 82,6 4,60 1,3 6,12 3,8 1,2 5,0 76,0 1,60 0,084 63 112

Ac 20-30 0,70 84,4 4,50 0,9 6,23 3,8 1,1 4,9 77,6 1,08 0,058 49 48

Af

40-50 1,33 81,9 7,33 1,3 6,07 6,0 2,0 8,0 75,0 1,64 0,082 44 72

A/C

70-80 0,98 82,4 5,58 0,5 6,11 4,6 1,5 6,1 75,4 0,64 0,038 41 76

90-100 6,22

C

120-130

6,08

Tabelul 10Indicatorii chimici ai solului de la Dăbuleni(profil 2)

P R O F I L

Ah

me/

100g

sol

Al

me/

100g

sol

V A

h %

T A

h si

T-N

H4

(me/

100g

sol

)

Indi

ce a

zot

CaC

O3

(%)

pH în

apă

dis

tilat

ă ra

p.

1:2,

5

Al s

chim

babi

l (m

e/10

0g s

ol)

S.B

. (m

e/10

0g s

ol)

S.H

. (m

e/10

0g s

ol)

T la

pH

8,3

V%

la p

H8,

3

Hum

us (

%)

Azo

t tot

al (

N %

)

Fos

for

mob

il (p

.p.m

)

Pot

asiu

mob

il (p

pm)

Nr.

Oriz

ont

Adâ

ncim

e de

re

colta

re (

cm)

2

Ap 0-101,15

83,5 6,95 1,5 6,19 5,8 1,7 7,5 77,3 1,76 0,092 93 100

Am 20-30

0,91

86,8 6,91 1,0 6,32 6,0 1,6 7,6 78,9 1,16 0,068 83 58

Ah 40-50 0,6

787,3 5,27 0,6 6,49 4,6 1,1 5,7 80,7 0,64 0,040 70 52

A/C 60-70

0,50

89,4 4,70 0,2 6,55 4,2 0,9 5,1 82,4 0,20 0,016 62 44C

1 90-100 6,37

Cla 120-

1306,28

Tabelul 11Indicatorii chimici ai solului de la Caracal

P R O F I L

Ah

me/

100g

sol

Al

me/

100g

sol

V A

h %

T A

h si

T-N

H4

(me/

100g

so

l)

Indi

ce a

zot

pH în

apă

dis

tila

tă r

ap. 1

:2,5

CaC

O3

(%)

S.B

. (m

e/10

0g s

ol)

S.H

. (m

e/10

0g s

ol)

T la

pH

8,3

V%

la p

H8,

3

Hum

us (

%)

Azo

t tot

al (

N %

)

Fos

for

mob

il (

p.p.

m)

Pot

asiu

mob

il (

ppm

)

Nr.

Ori

zont

Adâ

ncim

e de

rec

olta

re

(cm

)

1

Ap 0-10 6,8 0,2 77,3 30,0 2,4 5,64 23,2 9,0 32,2 72,0 3,04 0,172 168 248

Am 30-

408,0 0,6 75,6 32,8 1,3 5,47 24,8 10,2 35,0 70,9 1,78 0,096 48 216

A/B 55-

657,7 0,7 77,2 33,7 1,1 5,53 26,0 10,0 36,0 72,2 1,48 0,086 33 218

Bv 80-

904,2 6,85 29,0 6,0 35,0 82,9 1,24 0,072 9 176

B/C 120-

1307,01

Cca 150-

1608,03 13,4

Reacţia solului pe profil este slab acidă/moderat acidă/slab alcalină în bază, se constată o prezenţă a aluminiului mobil cu un conţinut mic, conţinutul în humus este mic, conţinutul în azot total este mijlociu, conţinutul în fosfor mobil este foarte mare, conţinutul în potasiu mobil este mare, după gradul de saturaţie în baze solul este mezobazic.

Tabelul12

Indicatorii chimici la profilul 2 Caracal

P R O F I L

Ah

me/

100g

sol

Al

me/

100g

sol

V A

h %

T A

h si

T-N

H4

(me/

100g

so

l)

Indi

ce a

zot

pH în

apă

dis

tilat

ă ra

p.

1:2,

5

CaC

O3

(%)

S.B

. (m

e/10

0g s

ol)

S.H

. (m

e/10

0g s

ol)

T la

pH

8,3

V%

la p

H8,

3

Hum

us (

%)

Azo

t tot

al (

N %

)

Fos

for

mob

il (p

.p.m

)

Pot

asiu

mob

il (p

pm)

Nr.

Oriz

ont

Adâ

ncim

e de

rec

olta

re

(cm

)

1

Ap 0-10 6,8 0,2 77,3

30,0

2,4 5,64 23,2 9,0 32,2 72,0 3,040,17

2168 248

Am 30-

408,0 0,6 75,6

32,8

1,3 5,47 24,8 10,2 35,0 70,9 1,780,09

648 216

A/B 55-

657,7 0,7 77,2

33,7

1,1 5,53 26,0 10,0 36,0 72,2 1,480,08

633 218

Bv 80-

904,2 6,85 29,0 6,0 35,0 82,9 1,24

0,072

9 176

B/C 120-

1307,01

Cca 150-

1608,03

13,4

Reacţia solului pe profil este moderat acidă/slab acidă / slab alcalină în bază, se constată o prezenţă a aluminiului mobil cu un conţinut foarte mic, conţinutul în humus este mijlociu, conţinutul în azot total este mijlociu, conţinutul în fosfor mobil este foarte mare, conţinutul în potasiu mobil este mare, după gradul de saturaţie în baze solul este mezobazic

Tabelul 13Indicatorii chimici ai solului de la Simnic

P R O F I L

Ah

me/

100g

sol

Al

me/

100g

sol

V A

h %

T A

h si

T-N

H4

(me/

100g

so

l)

Indi

ce a

zot

pH în

apă

dis

tilat

ă ra

p.

1:2,

5

S.B

. (m

e/10

0g s

ol)

S.H

. (m

e/10

0g s

ol)

T la

pH

8,3

V%

la p

H8,

3

Hum

us (

%)

Azo

t tot

al (

N %

)

Fos

for

mob

il (p

.p.m

)

Pot

asiu

mob

il (p

pm)

Nr.

Oriz

ont

Adâ

ncim

e de

rec

olta

re

(cm

)

1

Ap 0-10

7,0

1,08 71,1 24,2 1,5 5,06 17,2 9,2 26,4 65,2 2,08 0,128 146 202

A/E 30-40

5,9

0,10 77,9 26,7 1,2 5,92 20,8 8,0 28,8 72,2 1,48 0,086 18 114

Btw

2

60-704,7

85,6 32,7 0,8 6,53 28,0 6,7 34,7 80,7 0,96 0,062 13 141

Btw

2

90-1005,6

82,4 31,8 0,0 6,00 26,2 7,6 33,8 77,5

B/C 120-130 5,55

Reacţia solului pe profil este moderat acidă/slab acidă, se constată o prezenţă a aluminiului mobil cu un conţinut foarte mic, conţinutul în humus este mic, conţinutul în azot total este mic, conţinutul în fosfor mobil este foarte mare/mic, conţinutul în potasiu mobil este mare/mic, după gradul de saturaţie în baze solul este mezobazic.7.Stabilirea continutului de elemente nutritive si substante potential poluante.Din datele cuprinse in tabelul rezulta ca metalele grele din solurile judetului Dolj inregistreaza valori mai ridicate decat in solurile normale, datorita folosiri ingrasamintelor si a pesticidelor. Astfel, continutul de Cu inregistreaza valori cuprinse intre 8 si 85,5 ppm fata de 20-30 ppm, cat este continutul normal in soluri. Concentratiile ridicate ale Cu, peste 30 ppm, se inregistreaza in 6 puncte, mai ales pe psamosoluri si in plantatiile de vii si pomi, unde s-au folosit cantitati mari de pesticide. Continutul de Cu nu depaseste L.M.A.Continutul de Zn este cuprins intre 24,0-116,5 ppm, fiind in 9 puncte, mai ales in plantatiile de vii si pomi, mai ridicate decat continutul normal din sol, depasind valoarea de 50 ppm. Cu toate acestea, continutul de Zn este sub L.M.A.Continutul de Pb are valori care depasesc continutul normal in toate punctele luate in studiu, fiind peste 17 ppm, valori mai ridicate de 43,5-125 ppm inregistrandu-se in plantatiile de pomi de la Podari, care se afla in apropierea unui drum natioalcu mare traficde masini.Continutul de Co depaseste doar in 8 puncte valorile normale, fiind mai ridicat fata de acestea in plantatiile de pomi de la Podari si Cernele. El nu depăaseste insa L.M.A.Continutul de Ni depaseste doar in 4 puncte valorile din soluri normale, de 40 ppm, atingand 48,0-65,5 ppm in plantatiile de pomi de la Podari, dar este sub L.M.A.Continutul de Cd este in 11 puncte peste valoarea solurilor normale (peste 1ppm) atingand valori pana la 1,70 mai ales la culturile de legume si in plantatiile de pomi.

Tabelul 14Continutul de metale grele a probelor de sol recoltate din diferite puncte

ale judetului Dolj

Nr. crt

Locul de recoltare a probelor de sol

Cu ppm

Znppm

Pbppm

Co ppm

Ni ppm

Mn ppm

Cm ppm

Cd ppm

1 Dabuleni culturid de camp 0-20 cm

8,0 45,5 19,5 6,5 8,5 316,5 49,0 0,55

2 Dabuleni vie 0-20 cm

50,5 24,0 18,0 5,0 6,5 219,0 48,0 0,40

3 Dabuleni vie 20-40 cm

50,5 116,5 21,5 3,5 5,5 208,0 37,5 0,65

4 Dabuleni pomi 0-20 cm

11,5 15,5 38,0 4,5 6,0 227,0 41,0 0,50

5 Dabuleni pomi 20-40 cm

15,0 14,5 17,0 5,5 9,0 235,0 37,5 0,50

6 Dobresti vie 0-30 cm

85,5 39 22,0 8,5 10,5 307 54,5 0,60

7 Dobresti pomi 0-30 cm

67,0 24,5 20,5 7,5 11,5 463,0 75,0 0,50

8 Bratovoiesti 1 22,5 28,0 21,5 5,5 12,0 277,5 50,5 0,659 Bratovoiesti 2 14,0 62,5 18,0 7,0 9,5 193,5 43,0 0,6510 Dobresti culturi de

camp 1 0-20 cm27,0 20,5 20,0 7,0 11,0 281,0 51,0 0,55

11 Dobresti culturi de camp 2 20-40 cm

23,5 54,0 21,5 18,0 11,5 276,0 48,0 0,80

12 Dabuleni legume 0-30 cm

20,0 41,0 30,5 22,5 27,0 645,0 136,5 1,30

13 Podari cires 0-20 cm 17,0 62,0 125,0 25,5 36,5 741,0 101,5 1,4514 Podari cires 20-40

cm16,5 45,0 40,5 26,0 39,0 891,5 97,5 1,50

15 Podari prun 0-20 cm 23,0 88,0 39,0 25,0 63,5 674,0 137,0 1,7016 Podari prun 20-40

cm26,5 70,5 43,5 20,0 65,0 475,0 89,0 1,40

17 Carcea cais 0-20 cm 69,0 49,5 32,0 19,5 26,5 722,5 122,0 1,1018 Carcea cais 20-40

cm23,5 43,0 2,5 8,5 30,0 695,5 118,5 1,10

19 Cernele mar 0-20 cm

66,5 72,5 1,5 7,5 7,5 261,0 57,5 0,70

20 Cernele mar 20-40 cm

17,5 37,5 21,0 22,0 7,5 217,5 41,5 0,65

21 Podari mar 0-20 cm 21,0 64,0 33,5 25,5 48,0 467,0 34,5 1,4522 Podari mar 20-40

cm22,5 52,5 42,5 21,5 62,5 703,5 110,0 1,55

23 Radovan capsun 0-20 cm

16,5 45,0 30,5 21,5 36,0 573,5 154,5 1,25

24 Radovan capsun 20-40 cm

15,5 54,0 30,0 21,0 34,5 561,5 126,5 1,30

CMA 100 300 100 50 100 1500 100 3Continut normal 20-

3050 17 1-10 40 500-

10002-50 0,9

8.Intocmirea bancii de date pedologice si agrochimice a solurilor judetului Dolj.Pe judeţ repartizarea, orientativă, cantitativă şi procentuală a principalelor tipuri de sol este următoarea:

Tabelul 15

Suprafeţe aproximative pe clase şi tipuri de sol raportate la terenul agricol din jud. Dolj (OSPA -DOLJ)

Clasa de soluri Tipuri dominante de sol Suprafaţa (ha) %

CERNISOLURI (Molisoluri)

Cernoziomuri(cernoziom tipic + cernoziom cambic + cernoziom argiloiluvial)

228000 38.7

Total clasă 228000 38.7

LUVISOLURI şi CAMBISOLURI (Argiluvisoluri şi cambisoluri)

Preluvosoluri şi luvisoluri(Sol brun roşcat inclusiv brun roşcat- luvic)

71000 12.1

Preluvosoluri şi luvisoluri(Sol brun argiloiluvial inclusiv brun –luvic)

119200 20.2

Preluvosoluri şi Eutricambosoluri(Sol brun argiloiluvial inclusiv brun eu-mezobazic)

11800 2.0

Total clasă 202000 34.3

HIDRISOLURI(Soluri hidromorfe)

Gleisoluri(Lăcovişti şi soluri gleice)

9800 1.7

Total clasă 9800 1.7

SALSODISOLURI (Soluri halomorfe)

Solonceacuri şi Soloneţuri(Soloneţuri şi solonceacuri)

9200 1.6

Total clasă 9200 1.6

VERTOSOLURI (Vertisoluri)

Pelosoluri şi Vertosoluri(Vertisol)

17800 3.0

Total clasă 17800 3.0

PROTISOLURI(Soluri neevoluate )

Psamosoluri(Psamosoluri)

65500 11.1

Aluvosoluri(Soluri aluviale şi protosoluri aluviale)

56645 9.6

Total clasă 122145 20.7

TOTAL AGICOL JUDEŢ 588945 100.0

Suprafaţa total agricolă a judeţului Dolj de 588.945 ha, este distribuită pe următoarele moduri de folosinţă (după evidenţa O.C.P.I. Dolj 31 decembrie 2006:Arabil = 489 588 ha (83,1 %) Vii = 18 843 ha (3,2 %)Păşuni = 68 795 ha (11,7 %) Livezi = 8 746 ha (1,5 %)Fâneţe = 2 973 ha (0,5 %)Aprecierea calitativă a terenurilor agricole se face pe baza metodei de bonitare a terenurilor agricole.

Tabelul 16

Situaţia încadrării terenurilor agricole din Dolj în clase de calitate pe categorii de folosinţă

FO

LO

SIN

TA

Su

pra

faţa

(h

a) CLASE DE CALITATE

I II III IV V

ha % ha % ha % ha % ha %

Total Agricol

588945 99967 17,0 194098 33,0 163724 27,8 9697416,5

34182 5,8

ARABIL 489588 98673 20,2 183315 37,4 133878 27,3 6216512,7 11557 2,4

PASUNI 71768 249 0,3 5653 7,9 21434 29,9 2498234,8 19450 27,1

VII 18843 1035 5,5 3962 21,0 5853 31,1 627633,3 1717 9,1

LIVEZI 8746 10 0,1 1168 13,4 2559 29,3 355140,6 1458 16,7

Tabelul 17

Tabel cu note de bonitare naturale medii pe culturi la nivel de teritoriu administrativ

cultura

Dăbuleni Caracal Şimnic

NB

prod

. me

d.

prod

. min

.

prod

. ma

x

NB

prod

. me

d.

prod

. min

.

prod

. ma

x

NB

prod

. me

d.

prod

. min

.

prod

. ma

x.

grâu 40 1802 1144 2459 73 3232 2022 4443 53 2383 1514 3252orz 35 1968 1255 2680 75 3937 2171 5704 53 2955 1885 4024

porumb 42 2372 1561 3182 71 3947 1843 6051 50 2835 1866 3804floarea soarelu

i41 956 711 1201 74 1702 1144 2260 52 1209 899 1518

soia 38 643 404 881 73 1483 771 2196 49 835 525 1144

mazăre 39 965 542 1388 71 1589 832 2346 39 965 542 1388

fasole 39 562 357 768 71 1209 845 1574 50 724 459 988sfeclă

de zahăr

29 13826 8915 18737 70 23515 13886 33143 42 19516 12585 26448

cartof 22 6066 4221 7912 44 12155 7874 16435 26 7078 4925 9230

rapiţă 40 1055 556 1554 73 1903 1002 2804 53 1395 735 2056

in ulei 41 621 404 938 77 1152 749 1555 56 833 541 1124

in fuior 23 1755 1088 2422 61 4545 2818 6272 35 2655 1646 3664

lucernă 42 15473 12581 18364 69 22069 18476 25661 51 18944 15404 22484

trifoi 24 8685 3630 13739 66 21659 13349 29968 43 15539 6495 24583

păşune 28 7075 6014 8136 61 15225 12941 17509 42 10525 8946 12104

fâneţe 17 4350 3698 5003 44 11050 9393 12708 28 5950 5908 7993

Tabelul 18

Tabel cu notele de bonitare naturale obţinute la solurile unde au fost amplasate

experienţele

Loc./SolCULTURI

N B /Ar

Cls.GR OR PB FS CT SF SO MF IU IF

CN

LU TR LG

Dabuleni PS mo

29 39 51 46 42 41 33 36 45 40 29 45 26 50 39 IV

Dabuleni PS eu

12 20 22 20 26 18 13 22 18 17 15 27 10 29 19 V

Dabuleni PS

21 30 37 33 34 30 23 29 32 29 22 36 18 40 29 IV

Simnic EL rs-st

47 52 52 52 37 47 52 58 64 45 52 64 41 58 52 III

Caracal CZ ar

72 72 72 72 65 72 80 72 80 65 80 80 72 80 74 II

Din analiza tabelelor prezentate putem concluziona:-Arealul în care este amplasat CCDCPN Dăbuleni se poziţionează în zona solurilor cu un potenţial agroproductiv natural slab, notele de bonitare naturală obţinute precum şi producţiile estimate susţinând aceste afirmaţii.-Realizarea unor producţii mari şi durabile nu pot fi obţine decât susţinute prin utilizarea irigaţiilor, folosirea unei fertilizări ameliorative susţinută de fertilizare chimică cu sortimente şi doze pe baza studiilor agrochimice.-Utilizarea unei agrotehnici specifice nisipurilor.-Alegerea sortimentului de plante de cultură cu favorabilitatea cea mai mare pe paza notelor de bonitare obţinute în urma bonitării terenurilor agricole, etc.-Arealul în care este amplasată SCDA Şimic-Craiova se situează în zona solurilor cu potenţial agroproductiv natural mijlociu, afirmaţie susţinută de notele de bonitare naturală obţinute precum şi producţiile estimate.-Pentru asigurarea unor producţii mărite trebuie acordată o atenţie deosebită lucrărilor agrotehnice şi speciale de îmbunătăţire a proprietăţilor fizico-chimice ale solurilor din aceste zone.-Nu trebuie neglijate lucrările de amendare calcică a arealelor unde apar solurile cu reacţie pH acide, lucrările de afânare adâncă pentru îmbunătăţirea regimului aerohidric, lucrările agrotehnice de înmagazinare şi menţinere a apei din precipitaţii, etc.- Arealul în care este amplasată SCDA Caracal se situează în zona solurilor cu potenţial agroproductiv natural bun, notele de bonitare naturală obţinute situându-se la nivelul clasei a II-a de calitate iar producţiile estimate se apropie de producţiile celor mai bune soluri.-Cu toate că ne aflăm pe unele din cele mai bune soluri, în agricultura durabilă nu poate fi realizată în lipsa programări asolamentelor, completării rezervelor de macro şi microelemente nutritive printr-o fertilizare raţională şi economică, utilizarea unor soiuri,hibrizi sau portaltoi de înaltă valoare biologică, etc. Deoarece zona Caracalului a intrat în aria de extindere a aridizării nu trebuie neglijată atenţia acordată irigaţiilor.

9.Recomandari privind reabilitarea agricola si reconstructia ecologica a solurilor afectate de diferiti factori limitativi din judetul Dolj.

Director grantConf. Univ.dr. Ana Maria Dodocioiu