Machiaz[-te `n func\iede culoarea ochilor

16 Informa\ia zilei Miercuri 7 octombrie 2009

paginile 8-9

Se d` numaicu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul IV Nr. 209 mmiieerrccuurrii 7.10.2009

Fii imaginea salon“Expressive”!

Salonul Expressive Eva Czikaicaut[ tineri (b[ie\i ;i fete)s[tm[reni preocupa\i de imaginealor. Dac[ e;ti interesat ;i vrei s[devii imaginea SalonuluiExpressive Eva Czikai, pe o durat[de 9 luni, trimite o fotogra3e

portret ;i una `ntreag[ pe e-mailbeauty.interna\ional@yahoo.comsau vino la salon pe str. MihaiViteazu nr. 20 (curtea interioar[).

Dac[ vei 3 selec\ionat pentrua deveni imaginea salonului `ncele 9 luni vei bene3cia de tuns ;ivopsit gratuit.

De asemenea vei primiproduse profesionale ;i pentru`ngrijirea p[rului acas[. Din 6 `n6 s[pt[m]ni, profesioni;tiisalonului `\i vor colora, tunde ;iaranja p[rul gratuit. De asemeneadac[ la sf]r;itul s[pt[m]nii veiparticipa la petrecere sau alteevenimente vei 3 coafat gratuit.

~n schimbul acestor servici pedurata a 9 luni, vei 3 imagineaSalonului Expresive Eva Czikai,fotogra3ile tale realizate defotogra3 profesioni;ti vor 3folosite pentru a prezenta moda ̀ nhair-styling.

Pentru mai multe detaliisun[ la 0261.713.678 oriacceseaz[ www.beauty-

international.ro.Stela C[dar

Machiajul pleoapelor esteo art[ pe care reprezentantelesexului frumos trebuie s[ ost[p]neasc[ pentru a-;i pune`n valoare ochii. ~nainte de atrece la alegerea culorilor ar foarte bine s[ alegeminstrumentele de machiaj,care au un aport semni cativla reu;ita machiajului, dup[cum spun speciali;tii.

Pentru fardarea ochilor putemfolosi aplicatoare cu capetele dinspum[ sintetic[, pentru texturadorit[, pensul[ cu peri naturalic]nd dorim efecte de umbr[ sauputem aplica fardul direct cudegetul, cea mai des folosit[procedur[ pentru estompareaculorilor.

Trecem mai departe la farduri.Acestea pot s[ 3e sub form[ decrem[ sau pot 3 tip pudr[. Deregul[, fardurile mate sunt subform[ de pudr[, pe c]nd celemetalizate, sidefate, sunt tipcrem[. Nuan\a fardului o ve\ialege `n func\ie de culoareaochilor, 3e `n armonie, 3e `ncontrast. Dac[ ave\i ochi alba;trise recomand[ nuan\ele calde petimp de zi, cum ar 3 gri `nchis,roz delicat, maro sau kaki. Femeilecu ochi alba;tri ̀ ;i pot pune searafarduri negre, turcoaz sau albastruelectric.

Doamnelor ;i domni;oarelorcu ochi verzi li se recomand[nuan\ele maro, auriu ;i violet, iarcelor cu ochi c[prui toate culorileposibile.

Ioana V.

Ai grij[ de buzele taleFie var[, 3e iarn[, buzele sunt

mereu expuse la temperatura ;ivremea de afar[. Este adev[rat c[buzele sufer[ cel mai mult atuncic]nd afar[ se r[ce;te ori c]nd su4[v]ntul, diferen\a de temperatur[dintre interior ;i exterior duc]nd`n foarte multe cazuri la apari\iacr[p[turilor la nivelul buzelor. ~ncazul `n care e;ti obi;nuit[ s[ `\ilingi buzele este cu at]t mai grav.Astfel, cel mai bine ar 3 dac[ ai`ncerca s[ protejezi buzele c]t maimult posibil. Exist[ c]teva remediisimple care te ajut[ s[ ai buze moi,hidratate. ~n primul r]nd, trebuies[ renun\i la prostul obicei de a-\i linge buzele. Totodat[, e necesar

s[ folose;ti un balsam de buze,care ac\ioneaz[ protector ;i`mpiedic[ pierderea apei din piele.

Vara e bine s[ utilizezi unbalsam cu factor de protec\ie UVmai mare de 15, c[ ;i buzele seferesc de razele ultraviolete. Rujul,aplicat zilnic, ori de c]te ori estenevoie, protejeaz[ la r]ndul s[ubuzele de ac\iunea v]ntului,soarelui sau a frigului, iar dac[totu;i buzele au cr[pat, ̀ ncearc[ s[le protejezi cum ;tii mai bine, `nsensul c[ ar trebui s[ evi\iconsumul de suc de portocale,b[uturi alcoolice ;i alimentes[rate.

Ioana V.

CCiinnddyy

CCrraawwffoorrdd

““CCaassaa eesstteessaannccttuuaarruull mmeeuu””

2 Informa\ia zilei Miercuri 7 octombrie 2009S[n[tate

Scap[ de durerilede urechi cu usturoi

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revistaPoesis - George Vulturescu

Redactor ;efsuplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[,Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012Telefon< 0261-735195.

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< informatia@mail.multinet.ro

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian aljudetului SatuMare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Durerile de urechi suntcumplite ;i au tendin\a s[apar[ `n timpul nop\ii. Pot (provocate de o infec\ie, deprezen\a unui corp str[in, deun dop de cear[ sau deschimbarea brusc[ a presiunii.De obicei nu repre-zint[ oproblem[ major[, `ns[ `nanumite cazuri poate ( peri-culoas[.

Durerile de urechi pot avea cauzemultiple< o problem[ a urechii (otit[,adic[ o inCama\ie sau o infec\ie aurechii), sau dureri care se r[sfr]ngasupra urechii, provenind `n fapt dela organe apropiate. Otitele pot B detrei feluri, `n func\ie de parteaafectat[< externe, medii sau interne.Durerile de urechi pot determinacomplic[ri serioase, de la meningit[p]n[ la surzenie complet[. De aceea,`n caz de durere inexplicabil[ ;ipersistent[ a urechii, este reco-mandat[ consultarea mediculuiorelist. Pentru ameliorarea dureriloraplica\i pe ureche un s[cule\ cu sarecald[.-introduce\i 5 pic[turi de ulei delev[n\ic[ sau mu;e\el la jum[tate delitru de ap[ clocotit[> inhala\i aburultimp de 10 minute.-pune\i 3 pic[turi din uleiuri delev[n\ic[ sau mu;e\el la 2 linguri\e deulei de migdale dulci ;i doar cuc]teva pic[turi din acest amestecmasa\i u;or pielea urechii ;i a g]tului.

Riscul `mboln[virilor cu otit[cre;te vara, dup[ sc[ldatul `n bazine;i `n piscine. Iat[ c]teva tratamente

naturiste pe care le pute\i folosi acas[.Un c[\el de usturoi cur[\at seintroduce `n ureche ;i se \ine p]n[ laapari\ia unei senza\ii de usturime,dup[ care usturoiul se scoate ;i searunc[. Repeta\i acest lucru de 2 oripe zi.

Infuzia de ceai de mu;e\el sau deurzic[ este bun[ pentru a calmadurerile de urechi. O alt[ modalitateconst[ `n amestecul din 3 linguri cuulei de mu;e\el ;i 3 linguri cu ulei decimbru, pic[turile se pun `n ureche,de 3 ori pe zi. Se taie m[runt ceapa,se presar[ cu zah[r, se pune `ntr-unpahar acoperit ;i se \ine la c[ldur[.Apoi se toarn[ 2-3 pic[turi din acestcon\inut `n urechea bolnav[, dup[care se acoper[ cu un fular sau cu unprosop cald.

Infuzie din amestec de Cori deg[lbenele, trifoi ro;u, coada-;oricelului ;i frunze de salvie. Olingur[ din acest amestec se pune `n250 ml ap[ Berbinte ;i se infuzeaz[10 minute. Se fac sp[l[turi calde aleurechii bolnave.

D.T.

Diete pentruochi s[n[to;iOchii sunt oglinda suCetului şi

reCectă sănătatea sau afecţiunilecorpului. Specialiştii sunt de părerecă prin consumul anumitor alimente,sănătatea ochilor şi acuitatea vizualăpoate B îmbunătăţită. E important săavem ochii sănătoşi, deoarecevederea este vitală pentru oriceactivitate, indiferent că eşti la şcoală,acasă sau la birou.

Mănâncă alimente bogate înantioxidanţi şi acizi graşi esenţiali.Alimentele care conţin antioxidanţiprecum< vitamina A, C, zinc, seleniuşi aciză graşi, sunt esenţiale. Trebuiesă faci o selecţie variată de fructe,legume şi seminţe. Încearcă să eviţimâncarea nesănătoasă, datorităfaptului că o dietă bogată în grăsimiîmpiedică circulaţia normală asângelui în artere. Iar pentru a-ţiîmbunătăţi circulaţia sângelui, enevoie să faci mişcare, care te ajută lacreşterea nivelului oxigenului în ochişi ajută la îndepărtarea toxinelor.

Este important să te odihneştibine noaptea, deoarece astfel îţi veimenţine vederea în formă mult timp.Trebuie să-ţi menţi mâinile curateatunci când e vorba de ochii tăi,deoarece pe mâini sunt microbi, iarîn momentul în care îţi atingi ochii,toţi microbii de pe mâinile tale vorajunge pe suprafaţa oculară. Cel maiîntâlnit mod în care oameniicontactează infecţii are loc prinfrecarea ochilor. Unii microbi aCaţipe mâinile tale pot provoca infecţiioculare, cum este conjunctivita.Renunţă la fumat pentru că risculapariţiei afecţiunilor oculare este mai

ridicat la fumători. Foloseşte ochelaride protecţie când efectuezi ooperaţiune riscantă pentru ochii tăi.În plus este recomandat să-ţiexaminezi ochii o dată la 2 ani.Cum îţi protejezi ochiiîn faţa computerului?

Eşti obişnuit să stai ore întregi înfaţa calculatorului, Be la şcoală, acasăsau la servici, iar la sfârşitul zileiconstaţi că ochii tăi sunt uscaţi şi aisenzaţia de nisip în ochi, iată câtevasfaturi utile...

-ecranul computerului tăutrebuie să Be la o distanţă de 50-60 cmfaţă de ochii tăi, iar partea de sus aecranului trebuie să Be uşor subnivelul ochilor

-micşorează distanţa dintreecranul calculatorului şi documentelela care te uiţi în timp ce lucrezi

-reglează luminozitatea pentru adiminua lumina puternică de peecran

-clipeşte des-ia o pauză la Becare 15 minute

şi priveşte un obiectiv îndepărtatD.T.

Vitamina E `mbun[t[\e;te memoriaCunoscut[ ;i sub denumirea

de tocoferol, este un puternicantioxidant, av]nd rol important`n protejarea vitaminei A, acarotenilor ;i a uleiurilor vegetale.

Este util[ `n asigurareafunc\ion[rii normale a glandelorsexuale ;i a celor endocrine.Tocoferorul asigur[ protec\iavaselor sanguine, a globulelorro;ii, a pl[m]nilor ;i a Bcatului, ahepatitei cronice ;i epidemice.

Aceast[ vitamin[ `nt[re;teorganismul fa\[ de infec\ii, esteinsolubil[ `n ap[ ;i se stocheaz[ `n\esutul adipos ;i Bcat, dar spredeosebire de alte vitamine

liposolubile, vitamina E r[m]nepu\in timp `n corp (se elimin[ pecale intestinal[, prin bila).

Vitamina E atenueaz[ senza\iade oboseal[, amelioreaz[ ran-damentul psihic, ajut[ organismuls[ se recupereze dup[ un efortcontinuu. Unele studii au indicatfaptul c[ vitamina E `mbu-n[t[\e;te memoria, reduce risculbolilor de inim[ ;i protejeaz[`mpotriva cancerului.Administrare

Vitamina E se poate admi-nistra nou-n[scu\ilor prematur,femeilor `n caz de avort spontan,anemii la copii, artrite, trom-

boBebite, ulcere varicoase,afec\iuni reumatice inCamatoriietc. Administrarea vitaminei Eamelioreaz[ diferite afec\iunicardiovasculare (mai ales durerilecardiace ;i st[rile de sufocare) ;ipre`nt]mpin[ formarea chea-gurilor de s]nge.

Doza zilnic[ necesar[ devitamina E variaz[ `n func\ie dev]rst[, sex, starea general[ des[n[tate ;i cantitatea de gr[simipolinesaturate consumate `nregimul alimentar.

Doza recomandat[ de vita-mina E este de 15 mg de alfa-tocoferol pe zi.

Informa\ia zilei 3Miercuri 7 octombrie 2009 Diet[

Femeile peste 30 de anisunt cele mai expuseriscului de `ngr[;are

O femeie trebuie s[ aib[ mult[grij[ ce `;i pune `n farfurie, risc]nddup[ ani ;i ani de zile `n care am]ncat nes[n[tos s[ se `ngra;enepermis de mult, s[ nu mai aib[formele pe care le avea anterior.

Efectul yo-yo

Cel mai expuse riscului de a se`ngr[;a sunt femeile cu v]rstapeste 30 de ani. De regul[, laaceast[ v]rst[ reprezentantelesexului frumos au deja o familie`ntemeiat[ ;i poate chiar un copilsau doi.

Kilogramele `n plus se pun ;idin cauz[ c[ femeile g[tesc, gust[m]ncarea pe care o prepar[ ;i, defoarte multe ori, m[n]nc[ al[turide Becare membru al casei. Ajuns[`n situa\ia `n care ai trecut dejaprin nenum[rate regimuri, dartoate cu efectul yo-yo, adic[ ;iacele c]teva kilograme pe care le-ai dat jos `n timpul dietei s-au pusrapid `napoi dup[ ce nu ai mai\inut-o, te g]nde;ti desigur c[ artrebui s[ `\i schimbi stilul de via\[alimentar.

Nu te `nfometa!

Schimb[rile de alimenta\ie artrebui s[ se fac[ treptat. Nurenun\a la tot ceea ce `\i place ;inu te `nfometa. Nu s[ri pestemicul dejun, care ar trebui s[ Becea mai hr[nitoare mas[ de pestezi. Pr]nzul poate s[ Be unul u;or,const]nd `ntr-o salat[ asortat[ cupu\in ton, ou Bert sau legumeasezonate cu o por\ie mic[ de

carbohidra\i.La cin[, `n cazul `n care iei

masa `n familie al[turi de so\ul ;icopilul t[u, consum[ pu\in[carne, p]ine, pe;te, legume ;i po\is[ gu;ti ;i pu\intel desert. Fiindfemeie, nu uita c[ trebuie s[m[n]nci mai pu\in dec]t so\ult[u, deci ai grij[ c]t `\i pui `nfarfurie. Pe c]t posibil, redu por\iata de m]ncare.

Liviu V.

Pentru o diet[ reu;it[ tre-buie s[ ;tii c[ m]ncarea sepoate prepara `n a;a fel `nc]t s[ui\i de gr[simi. Exact, nu aivoie s[ pr[je;ti, dar cu aju-torul aparatelor electrocas-nice po\i g[ti m]ncare bun[,gustoas[ ;i `n acela;i timps[n[toas[.

Primul pas pe care trebuie s[ `lfaci `nainte de cura de sl[birepropriu zis[ este s[ ai un cuptorelectric de g[tit cu vapori, unblender ;i o tigaie de teCon. Le ai?~nseamn[ c[ putem trece maideparte. Umple frigiderul culegume ;i fructe ;i ai grij[ s[ nulipseasc[ l[m]ile, ierburilearomatizate pentru a g[ti, br]nza devaci f[r[ gr[sime ;i o maionez[

light. Pentru a sl[birapid trebuie s[acidiBezi m]ncareape care o consumi.Astfel, c]teva pic[turide l[m]ie `n farfurieau rolul de a reduceindicele glicemic.Pentru o diet[ de dou[s[pt[m]ni, speciali;tiirecomand[ s[ consumila micul dejun un sucde l[m]ie amestecat cuap[, un ceai sau o cafea`ndulcit[ artiBcial, dou[feliu\e de p]ine integral[unse cu un v]rf de cu\itcu unt ;i un iaurt f[r[gr[sime. Micul dejunpoate s[ Be compus ;idintr-un bol cu lapteb[tut ;i cu circa 30 de

grame de cerealeintegrale, sau pu-\in[ br]nz[ cuprocent de gr[si-me mic, cu dou[linguri de fulgi deov[z ;i o can[ defructe ro;ii. Lapr]nz prepar[ 150- 200 grame depe;te sau pas[re, orio omlet[ din 3 ou[.Consum[ 200 gramelegume verzi sauvegetale, `n func\ie depreferin\e. Cina tre-buie s[ Be c]t se poatede u;oar[, nu mait]rziu de ora 18, iar `ntimpul zilei consum[c]t mai mult[ ap[ plat[.

*eodora Pop

Alimente de caretrebuie s[ ui\i`n timpul curei

de sl[bire~n timpul unei cure de sl[bire

trebuie s[ te `ncarci cu mult[, mult[r[bdare ;i ambi\ie. Speciali;tii `ndomeniu spun c[ o persoan[ care\ine regim pentru a sc[pa dekilogramele `n plus trebuie s[ ;tie`n primul r]nd c]t de periculoasesunt unele alimente din magazine.

Silueta este pus[ `n pericol dec]teva alimente pline de zah[r,aditivi ;i multe alte astfel desubstan\e. ~n timpul curei desl[bire trebuie s[ uita\i deconsumul de gogo;i, de exemplu.Acestea sunt pline de zah[r ;igr[simi, pr[jite Bind `n ulei vegetal.O singur[ gogoa;[ poate s[ aib[chiar ;i 300 de calorii, ceea ce estenepermis `ntr-o cur[. Silueta e pus[`n pericol ;i de sucurilecarbogazoase. Este mult mai bines[ consum[m ap[ plat[, eventualcu c]te o feliu\[ de l[m]ie, `n loc desucurile pline de zah[r ;i, evident,bombe calorice. ~n general, Becarealiment pr[jit con\ine cantit[\imari de gr[simi, astfel ar trebui s[uita\i m[car pentru o vreme decartoBi pai. Extrem de bogate `ncalorii ;i gr[simi sunt ;i chips-urile.

Ioana V.

Stilul de via\[s[n[tos se `nva\[

prin dietepe termen lungDietele extreme sunt c]t se

poate de periculoase pentrus[n[tate, iar de cele mai multe ori,de;i reu;im s[ sl[bim chiar ;i cincikilograme `ntr-o s[pt[m]n[, nufacem lucrul cel mai bun.Speciali;tii `n ale nutri\ieirecomand[ dietele pe termenlung, care de fapt au rolul de adeveni un stil de via\[ s[n[tos, cucare ne putem obi;nui p]n[ laurm[.

Pentru a urma o diet[ petermen lung trebuie s[ `ncepi`ncetul cu `ncetul s[ `\i schimbiobiceiurile culinare. Astfel,renun\[ la ulei ;i la gr[simi, lam]ncarea pr[jit[, la sucurilecarbogazoase ;i la dulciuri. Oric]tde mult `\i dore;ti s[ m[n]nci opr[jitur[, `ncearc[ s[ o `nlocuie;ticu altceva, cum ar B de exemplu`nghe\ata dietetic[.

Ioana P.

L[m]ia - aliatul de n[dejde`n cura de sl[bire

Miercuri 7 octombrie 2009Mod[

Toamnaaceasta, mergila cump[r[turi`n c[utarea c]-torva articolevestimentarepentru a 6 sigur[c[ nu pierzi pasulcu trendurile. Bo-tine stilate, gen\iversatile, un trencielegant ;i o c[ma;[alb[ simpl[ te vorajuta s[ mixezi \inutelepentru a 6 mereu la mod[ – ;i `;ivor dovedi valoarea investi\iei.O rochie petrecut[

Simpl[ ;i elegant[, o rochiemidi parte-peste-parte, `ntr-oculoare uni, purtat[ cu o perechede panto6 clasici, poate 6 \inutaperfect[ pentru o zi la birou sauun cocktail cu prietenele. Totuldepinde de cum o accesorizezi.Botinele p]n[ la glezn[

O pereche de botine p]n[ laglezn[, cu sau f[r[ platform[, darneap[rat cu toc, ;i decorate cu ocataram[ ampl[, sau mai multecatarame ajustabile. Poart[-le cuperechea preferat[ de skinnyjean;i sau cu o fust[ `n tendin\e.Balerini

Balerinii cu talp[ moale,feminini ;i confortabili, se`nc[p[\]neaz[ s[ r[m]n[ cu noi.Diferen\a este c[ toamna asta,v]rful rotund s-a mai alungitpu\in, iar materialele so6sticate,gen piele de ;arpe, sunt obligatoriipentru o adev[rat[ fashionist[.Trenci

Soare sau ploaie, un trenciclasic, cu linii simple alungite ;i uncordon `n talie `\i va 7ata formele;i va ad[uga stil \inutei tale.Panto� decupa\i

Dr[gu\i ;i sexy, cu platform[;i toc `nalt, panto6i decupa\i pot6 purta\i cu o fust[ midi, o rochi\[neagr[ sau o pereche de jean;ievaza\i.Pantalonii largi

O curea chic `n talie adaug[stil unei perechi de pantaloni cupiciorul larg, confortabili dar ;iconservatori. Pentru un plus deelegan\[, poart[-i cu o c[ma;[alb[, simpl[.Geanta pentru laptop

O geant[ versatil[, ca form[ ;ifunc\ie, potrivit[ pentru laptopul

t[u dar su-6cient de e-legant[pentru a seasorta

rochiior tale sexy. Nimeni nu va;ti c[, al[turi de gloss ;i oglind[,`n geanta ta se a7[ un laptop.Fusta creion

O fust[ clasic[, neagr[, accen-tuat[ cu o curea sub\ire `n talieeste un must-have pentru oricemediu o8ce.

~n func\ie de c]t de permisiveste locul t[udemunc[, po\i purtafust[ cu buzunare frontale, ofund[ mare aplicat[ sau accesoriistr[lucitoare.C[ma;a

O c[ma;[ alb[ cu nasturi,guler b[rb[tesc ;i linii c]t maisimple `\i ofer[ o multitudine deposibilit[\i, ;i se va dovedi `n scurttimp o investi\ie inteligent[.E;arfa u;oar[

E;arfele sunt accesoriulpotrivit oric[rui stil, 6e c[ por\itocuri de 10 cm sau o perecheconfortabil[ de basche\i.Nu te feride culorile vesele sau modelele`n7orate – chiar ;i o \inut[ sobr[poate 6 `nviorat[ de o e;arf[boho-;ic.

Articole esen\iale `n aceast[toamn[

Informa\ia zilei 5Miercuri 7 octombrie 2009 Cosmetic[

M[;tile cosmetice – ghidde utilizare

M[;tile hidratante, m[;tile degomaj sau puri6catoare, sub form[de crem[, gel sau pelicule facmiracole pentru tenul t[u. Iat[ totceea ce trebuie s[ ;tii despre m[;tilepentru ten.

“~mi pun o masc[!”, esteformula sinonim[ cuomic[ pl[cerefeminin[, cu un moment de r[sf[\,echivalent cu o evadare dincotidianul stresant, agitat ;iaglomerat `n care tr[im.Ovoluptatenarcisist[, care se gust[ `n solitudine,pentru c[ oric]t ar 6 de pl[cute ;i derelaxante, momentele “cu masc[”nu trebuie v[zute de nimeni.Binefacere pentru piele;i minte

M[;tile pentru fa\[ au darul dea ;terge riduri, de a dezum7apungile de sub ochi, de a `nl[turacearc[nele, de a face tenul s[str[luceasc[ ;i de a cur[\a ;i hr[nipielea agresat[. Rezultatele suntgarantate cu o singur[ condi\ie -folosirea regulat[. “Femeile careaplic[ cel pu\in o masc[ (adecvat[tenului) pe s[pt[m]n[ au o pielemult mai s[n[toas[ dec]t cele carenu au acest obicei de `ngrijire”,spune Lionel de Benetti, director decercetare ;i dezvoltare la Clarins.“Este foarte important ca femeile s[;tie c[ timpul de aplicare alm[;tilornu este `nt]mpl[tor precizat pe7acon. M[;tile au efect intens ;ifoarte activ asupra pielii, motivpentru care este foarte important caacestea s[ 6e men\inute pe pieleexact timpul indicat. Nici mai mult,nicimai pu\in”, ne sf[tuie;te Lionel.

Specialistul recomand[ `ns[ untest, pentru a evita reac\iile alergice.“Testul se face pe pielea de lainteriorul `ncheieturii m]inii, prin

aplicarea produsului ;i l[sareaacestuia s[ ac\ioneze dublulintervalului de timp indicat deproduc[tor.Dac[dup[ `ndep[rtare,timp de 15-30 de minute, nu aparenicio reac\ie advers[, masca poate 6folosit[”.M[;tile crem[

Sunt recomandate tenurilordehidratate, obosite, uscate ;isensibile. Ele sunt absorbite deepiderm[ ;i permit reconstituirearezervelor de ap[ ale pielii. Dup[aplicarea m[;tilor, tenul r[m]nesuplu ;i 6n, iar ridurile suntestompate. ~n func\ie de compozi\ialor, au efecte antiin7amatoare, potcalma zonele iritate sau cele afectatede cuperoz[.Celemai bune sunt celecare au `n compozi\ie uleiurinaturale sau extracte de fructe.

M[;tile crem[ trebuie l[sate s[ac\ioneze un timp mai `ndelungat,20 - 30 de minute, iar surplusul se`ndep[rteaz[ delicat, f[r[ a sp[latenul cu ap[. Este foarte bine dac[aplici masca crem[ concomitent cuobaie cald[, care va activa circula\ias]ngelui ;i va favoriza absorb\ianutrien\ilor `n piele.

Evit[ contactul cu zona ochilor;i cu p[rul ;i aplic[ masca pe tenulfoarte bine cur[\at `nainte. Esterecomandat[ o dat[ pe s[pt[m]n[.Masca puri�catoare

Este solu\ia perfect[ pentrupoluarea pe care e;ti obligat[ s[ o`nfrun\i `n 6ecare zi. Mascapuri6catoare este recomandat[tuturor tipurilor de ten, darmai alescelor cu tendin\[ de `ngr[;are, carelucesc, dar ;i tenurilor acneice careau puncte negre ;i albe. Este solu\iacare combate ;i efectele fumului.

M[;tile de acest tip au rolul de

a elimina impurit[\ile ;i toxineleacumulate `n straturile super6cialeale pielii, o surs[ constant[ de co;uri;i alte irita\ii. ~n urm[ r[m]ne o fa\[str[lucitoare, curat[ ;i pl[cut[.Masca puri6catoare cur[\[ porii.Este contraindicat[ tenurilorsensibile, chiar ;i celor foartedeshidratate, pentru c[ accentueaz[deshidratarea.

Masca puri6catoare con\ineargil[, care absoarbe apa din \esut.Se aplic[ doar pe fa\a foarte binecur[\at[.Dup[masca puri6catoare,tenul trebuie hr[nit cu o crem[hidratant[ care, pentru un plus dee6cien\[, trebuie aplicat[ pe fa\a ud[(pulverizeaz[ pe ten ap[ mineral[).Cur[\[ bine tenul de resturile demasc[ ;i respect[ strict timpul deaplicare. Este recomandat[ de dou[ori pe s[pt[m]n[.

Masca-gomajEste recomandat[ tuturor

tipurilor de ten, chiar ;i celordelicate. Rolul ei este acela de ahidrata ;i revitaliza. Sunt m[;ti carese aplic[ prin masarea pielii.Combina\ia de aspru ;i cremos`nl[tur[ celulelemoarte cubl]nde\e.Masajul trebuie s[ 6e cu mi;c[ricirculare, care s[ insiste `n zoneledelicate ;i zona T ;i s[ dureze c]tevaminute, pentru a da posibilitateaingredientelor s[ ac\ioneze. Fa\atrebuie cl[tit[ cu ap[ c[ldu\[. Acestgen de masc[ este recomandat[ odat[ pe zi, seara la culcare, dartrebuie urmat[ de un tonic pentruten ;i o crem[ hidratant[.Mascapentru luminozitate

Recomandat[ tuturor tipurilorde ten, `n general are `n compozi\iesubstan\e ceva mai agresive. Deaceea nu este recomandat[ a seaplica mai des de dou[ ori pe lun[.Trebuie respectat strict timpul deaplicare. Exist[ produse care `;ischimb[ culoarea, ca semn c[trebuie `ndep[rtate.M[;tile pentru conturulochilor

Realizate din ingredientespeciale, f[r[ parfum, f[r[ coloran\isunt special destinate zonei foartedelicate din jurul ochilor.Favorizeaz[ evaporarea apei,rezult]nd un efect reconfortant. ~nplus, toni6c[ \esutul, atenueaz[ridurile 6ne ;i diminueaz[ pungilede sub ochi. Aten\ie la durata deaplicare, care trebuie respectat[ custricte\e. ~ndep[rteaz[ masca cudischete ;i ap[ c[ldu\[, cu mult[delicate\e. Se aplic[ la nevoie, `nfunc\ie de propriul t[u ritm.

Hidratare pe baz[ de iaurt ;i dovleac~n combina\ie cu miere ;i

iaurt, pulpa de dovleac esteexcelent[ pentru tratamentecorporale. E drept c[ te cammurd[re;ti, dar dup[ un du;s[n[tos, pielea ta va ar[taimpecabil. Ingredientele de care ainevoie sunt< o cea;c[ plin[ cuiaurt, un sfert de cea;c[ de mierenatural[ ;i o cea;c[ ;i jum[tate depiure de dovleac (copt ;i pasat).

Amestec[ ingredientele `ntr-

un bol de m[rime medie,ad[ug]nd din c]nd `n c]nd pu\in[ap[ cald[.Acoper[-\i fa\a ;i corpulcu acest amestec ;i `ncearc[ s[ stainemi;cat[ timp de un sfert de or[.Dup[ ce timpul de a;teptare atrecut, f[ un du; ;i tamponeaz[-\i apoi corpul cu un prosop.

Pielea ta va 6 vizibil maihidratat[ ;i `n acela;i timptoni6at[, iar tu vei avea un tonuspozitiv.

6 Informa\ia zilei Miercuri 7 octombrie 2009Familie

Emo\iile negative folositoare neajut[ s[ ne atingem scopurile

De;i la prima vedere am puteaspune c[ emo\iile negative trebuieevitate, ;ind nefolositoare ;ibolnave de-a dreptul, iat[ c[psihologii ne contrazic. Fiecaredintre noi s-a confruntat cu emo\iinegative, ;e a sim\it m[car o dat[c[ regret[ un lucru, ;e c[ ;i-a certatcopilul pentru o fapt[ ;i probabil l-a mustrat prea tare, ;e c[ s-a`ngrijorat pentru vreo problem[ivit[ `n cadrul familiei.

Cu ajutorul emo\iilorne adapt[m mediului`n care tr[im

Potrivit psihologului C[linSecan, “de;i emo\iile negative nu placnimănui ;i avem cu to\ii tendin\a dea le evita, nu toate trăirile neplăcutesunt ;i dăunătoare. Unele dintreacestea au rolul de a facilita adaptareanoastră la mediul în care trăim.Oamenii sunt mai ferici\i atunci când`;i propun scopuri ;i luptă să leatingă.

Scopurile sunt parte integrantăa vie\ii noastre, asigurând un contextcare determină modul în carepercepem ;i evaluăm evenimenteleprin care trecem. Încercând să `;iatingă scopurile, oamenii întâlnescsitua\ii care le facilitează sau le

blochează calea spre acestea,caracteristică în func\ie de care suntevaluate ca pozitive sau negative. Caurmare, emo\iile trăite vor ; ;i elepozitive sau negative.

Nemul\umirea,`ngrijorarea, regretul,p[rerea de r[u

Printre emo\iile negativefolositoare se numără nemul\umirea,

îngrijorarea, părerea de rău, triste\ea;i regretele. Nemul\umirea atrage dela sine `ndr[zneal[ ;i hot[r]re `n a nesus\ine cu argumente, ne determin[s[ ne implic[m `n activit[\i careservesc scopurilor noastre.

~ngrijorarea are rolul de a acordao aten\ie sporit[ ;i pruden\[ adecvat[`n tot ceea ce facem, o implicarecrescut[ pentru identi;careasolu\iilor la problem[. Cu triste\eevalu[m gre;elile ;i analiz[m cauzelece au dus la e;ec, iar p[rerea de r[usus\ine acceptarea justi;cat[ a unorpenaliz[ri potrivite gre;elii f[cute.Regret]nd accept[m iertarea oferit[de cei c[rora le-am gre;it ;imanifest[m o aten\ie sporit[ pentruevitarea noilor gre;eli. Acestea suntemo\iile negative folositoare, adic[acelea care ne ajut[ `n efortul nostrude a ne atinge scopurile. Nu oriceemo\ie negativ[ trebuie evitat[ sauschimbat[ imediat ce apare, pentruc[ a;a cum durerea ne atrage aten\iac[ este ceva `n neregul[ cu trupulnostru, tot a;a emo\iile negativefolositoare ne indic[ prezen\a unorobstacole `n calea realiz[riiobiectivelor pe care ni le-am propus”.

~n num[rul viitor al Supli-mentului “S[n[tate&Frumuse\e”,psihologul C[lin Secan ne va vorbidespre emo\iile negative care pot s[ne orienteze spre decizii eronate.

Ioana Pop Vladimirescu

Copilul schimb[ regulile`n familie

V[ `n\elege\i de minune ;icrede\i c[ sunte\i familia perfect[,iar familia `n care domne;tearmonia are ;i un al treileamembru, evident, bebelu;ul. Dinmomentul `n care vine pe lumecopilul totul se schimb[ `ntr-ofamilie.

E totu;i important s[continua\i s[ povesti\i, s[ v[ iubi\i;i s[ nu ezita\i s[ v[ povesti\i unulaltuia tot ceea ce face\i peste zi.Bebelu;ul are nevoie de dragoste,iar o proasp[t[ m[mic[ va ; cusiguran\[ derutat[ la `ntoarcereadin maternitate, ne;tiind cui s[ `iacorde mai mult[ aten\ie, so\uluisau copilului. ~n primul r]nd,partenerul de via\[ nu trebuie`ndep[rtat. ~ncearc[ s[ `\i petreci

c]t mai mult timp cu el, s[ ie;i\i`mpreun[ `n parc, `n ora;. Nu uita,feminitatea nu trebuie s[ ;eumbrit[ de maternitate. F[ totposibilul s[ pari atr[g[toare, du-te la cosmetic[, la coafor.

�eodora Pop

Copiii sufer[ mult de pe urmadivor\ului p[rin\ilor

Sunt multe cupluri care, dup[c]\iva ani de c[snicie `n care auadus pe lume un copil sau chiarmai mul\i, nu se mai `n\eleg ;iajung la desp[r\ire. De foartemulte ori, din p[cate, cei caresufer[ cel mai mult de pe urmadesp[r\irii sunt copiii.

Cuplurile care se despart, darcontinu[ s[ \in[ leg[tura, intr]nd`n contact cu copilul chiar ;i dup[divor\ reu;esc s[ aduc[ bene;ciicopilului. Dac[ tocmai a\i trecutde divor\, e momentul s[ pune\ipe primul plan copilul, s[ `iexplica\i de ce a\i ajuns `n aceast[situa\ie, desigur pe limba sa. Esteun lucru total gre;it s[ `i spune\icopilului c[ el este vinovat de ceeace s-a `nt]mplat `n familie, el e

cauza divor\ului. Vorbi\i cu el ;inu b]r;\i partenerul de via\[ decare tocmai v-a\i desp[r\it.Copilul va cre;te ;i `;i va da seamasingur de ce p[rin\ii s[i au ajunsla divor\.

Ioana Pop

Informa\ia zilei 7Miercuri 7 octombrie 2009 Re\ete

Zacusc[ exotic[ cu ananasIngrediente<(pt. 4-5 borcane)- 30 gogo;ari de m[rime medie- 2 cutii de ananas- 400 g bulion- 250 g zah[r- 400 ml ulei- 400 ml o\et- foi de da;n- sare ;i piperMod de preparare<

Gogo;arii se spal[, se cur[\[ ;ise taie feliu\e. ~ntr-o crati\[ marese amestec[ uleiul, bulionul, o\etul

;i zah[rul. Se adaug[ foi de da;n,sare ;i piper dup[ gust.

Se pune amestecul pe foc ;i,c]nd d[ `n clocot, se adaug[gogo;arii t[ia\i. Se las[ s[ ;arb[ 30minute, amestec]nd mereu.Ananasul t[iat cubule\e mici seadaug[ cu 15 minute `nainte cazacusca s[ ;e gata.

Amestecul se pune ;erbinte `nborcane , se leag[ cu dou[ r]nduride celofan sau se capseaz[.Borcanele se acoper[ cu o p[tur[;i se las[ s[ se r[ceasc[ p]n[ `nziua urm[toare.

Peltea de gutuiIngrediente<(pt. 8 borcane a 250 ml)- 2 kg de gutui- 1 ½ litru ap[- sucul de la 1 l[m]ie- 1 kg zah[r geli;ant (1<1)Mod de preparare<

Cu un prosop curat se freac[puful de la gutui> se spal[ fructele;i se `ndep[rteaz[ codi\ele ;i<oarea. Se taie gutuile cuburi, cutot cu coaj[ ;i cotoare> se acoper[cu ap[. Se adaug[ sucul de l[m]ie;i se las[ s[ ;arb[ f[r[ capac 45min.

Se tapeteaz[ o strecur[toarecu o bucat[ mare de tifon. Setoarn[ compozi\ia de gutui ;i selas[ s[ se scurg[. Se m[soar[ 1 litrude gutui reci ;i se amestec[`mpreun[ cu zah[rul. Se d[ `nclocot, ames-tec]nd ;i se las[ s[clocoteasc[ 4 minute. Se toarn[

`n borcane cl[tite cu ap[ ;erbinte;i se `nchid ermetic.

Sirop de gutui

Ingrediente<(pt. 3 sticle de 1 litru)- 4 kg gutui- 1 ½ litru ap[- 400 g zah[rMod de preparare<

Se freac[ bine gutuile cu unprosop de buc[t[rie, p]n[ se`ndep[rteaz[ tot puful. Se spal[, secojesc ;i se taie `n felii sub\iri. Sescot s]mburii ;i cotorul, astfel`nc]t s[ r[m]n[ numai miezul.

Feliile de gutui se pun la ;ertla foc mic, `n ap[ cu zah[r ;i se las[aprox. 50 de minute. Nu trebuiel[sate s[ dea `n clocot.

Se iau de pe foc> se pune `ntr-o sit[ un prosop de buc[t[rie curat;i se strecoar[ sucul `ntr-o alt[oal[. Se pune din nou la foc mic;i se las[ p]n[ `ncepe s[ clo-coteasc[.

Siropul se toarn[ `n sticlepre`nc[lzite, care se `nchidimediat ermetic.

Gogonele picanteIngrediente<(pt. 2 borcane)- 2 kg gogonele verzi- 8 foi de da;n- 4 cepe- 8 ardei iu\i- 2 linguri\e boabe de mu;tar- 500 ml o\et- 100 gr zah[r- ap[- sare grunjoas[ neiodat[Mod de preparare<

Gogonele se spal[ bine, ceapase cur[\[ ;i se spal[. Se taie ceapafelii ;i gogonelele mai mari `nsferturi. Ardeii iu\i se toac[ feliisub\iri. ~n borcanele preg[tite `nprealabil se a;az[ frumos gogo-nelele, pres[r]nd printre ele feliilede ceap[, condimentele ;i ardeiiiu\i.

Se prepar[ saramura< pune 1lingur[ cu v]rf de sare ;i una dezah[r `ntr-un litru de ap[. Se d[ `n

clocot, apoi se toarn[ ;erbintepeste gogonele. Se sterilizeaz[ `naburi, 25 de minute la foc mic.

8 Informa\ia zilei Miercuri 7 octombrie 2009Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 7 octombrie 2009 Vedete

Cindy Crawford< “Casa este sanctuarul meu”~nc[ mai poate “electriza”

podiumul de prezentare, darla 43 de ani (s-a n[scut pe 20februarie 1966), locul inimii eieste `n casa din Malibu,California. “Este ca o vinde-care s[ tr[ie;ti aproape deocean. E locul perfect pentru oplimbare cu so\ul meu ;i ojoac[ cu copiii mei. Nu te po\iab\ine s[nuz]mbe;ti c]nde;tipe plaj[.”

:i-a petrecut vacan\ele de var[din adolescen\[ culeg]nd porumb;i muncind `ntr-un magazin dehaine `nmicu\ul or[;elDeKalb dinstatul Illinois, `nainte de a-;idob]ndi faima interna\ional[ cafotomodel. ~n anii ’90 a prezentatemisiunea de mod[ “House ofStyle” pe MTV, l-a inspirat pePrince s[ scrie un c]ntec despre ea;i s-a c[s[torit, apoi a divor\at deactorul Richard Gere.

Mam[ a doi copii cu so\ul eiRande Gerber (proprietar decluburi)– Cul Presley de 10 ani ;iCicaKaia de 8 ani –Cindy vorbe;tecu candoarea unei femei pe care aiconsidera-o vecina ta. “Am celu-lit[“, spune ea r]z]nd, “Recunosc.Dar c]teodat[ `mi spun ‘La naiba,o s[m[ `mbrac `n costumde baie.”

Cindy ;i-a transformat faimaob\inut[ din modeling `ntr-oafacere de success cu multecontracte proCtabile ca purt[toarede imagine sau antreprenoare.Darcel mai mult apreciaz[ timpulpetrecut acas[ al[turi de familie. Iardup[ ce ;i-a decorat singur[ caselede-a lungul anilor cu ajutoruldesignerului Michael S. Smith,Cindy ;i-a dezvoltat sim\ul pentruceea ce face o cas[ s[ devin[ unc[min. Cu dou[ linii de mobilierde succes, ea s-a asociat cu CrmaJCPenney pentru a crea “CindyCrawford Style” – lenjerii de pat,perdele, prosoape, tac]muri ;ivesele. Ea vorbe;te despre toateaceste lucruri `ntr-un interviuacordat edi\iei din septembrie apublica\iei americane “Redbook”.

Redbook< S[ `ncepem cupovestea ta din copil[rie. Aicrescut `ntr-o cas[ elegant[?Cindy< Casa mea a fost pe c]t deelegant[ ;i-a permis mama s[ ofac[.Niciodat[nu s-apusproblemas[ ne schimb[m, de exemplu,camera de zi. Ea n-a putut s[mobilize toat[ cameradeodat[.A;ac[ am folosit canapeaua p]n[ s-auzat.

R< C]nd \i-ai descoperit primadat[ interesul pentrudecora\iunile interioare?C< ~mi amintesc c]nd sorameamaimare s-a mutat ;i eu am primitcamera ei. Din primul meu salariudin timpul liceului mi-amcump[rat tapet – de culoareapiersicii cu Dori micu\e pe el. Apoimi-am luat o cuvertur[, draperii ;ilenjerie de pat `n aceea;i culoare.R< Deci `nc[ de pe-atunci tepricepeai la a;a ceva?C< A;a am crezut. Dar c]nd m-ammutat `n primul meu apartament,

`nChicago, ammers la unmagazinunde puteai alege forma ;i husacanapelei> eram at]t de fericit[ -avea chiar ;i un pat interior pentrumusaCri. Dar c]nd mi-au adus-oacas[, n-a `nc[put `n holul de laintrare, a;a c[ a trebuit s[ chem pecineva care mi-a t[iat unul dintrecapete. Nu ar[ta grozav, dar mi-aamintit tot timpul c[ trebuie s[m[sori totul `nainte de a merge lacump[r[turi. Totu;i, am p[strat-o;i `n celelalte apartamente `n carem-am mutat `n New York ;i i-amschimbat husa. A fost o canapea

foarte bun[.R< Ce face ca o cas[ s[ devin[un c[min?C< Cel mai important lucru esteconfortul.Casamea trebuie s[ aratefrumos ;i s[miroase bine.Vreau s[reDecte oamenii care locuiesc `n ea.Nimic `n casa mea nu este formal.Facem temele la masa dinbuc[t[rie.R< Cum v[ distra\i acas[?C< Chem[m prieteni la cin[, dartotul e f[r[ preten\ii.Deobicei portjean;i ;i umblu `n picioarele goale.So\ul meu se ocup[ de atmosfer[ -

muzic[ ;i lumini. Avem un gr[tarafar[pe teras[pe care facemdiferitegust[ri. Deoarece majoritateaprietenilor no;tri au copii, neorganiz[m petrecerea `n jurul lor.~ncepemmai devreme ;i `i punempe copii la un cap[t al mesei,deoarece dup[ ce m[n]nc[ se ducla joac[. Apoi adul\ii mai r[m]nvreo or[-dou[ la mas[.R< G[te;ti?C< Nu sunt un buc[tarexperimentat, dar pot s[ preg[tesccina pentru 14 persoane. ~ncerc s[g[tesc lucruri simple< somon, piure

de cartoC, spanac sote ;i salat[. Eufac ;i deserturile. Obi;nuiesc s[ faco pr[jitur[ cu cocos, care e destulde simpl[, ;i opr[jitur[ cumorcovi,care epreferata so\uluimeu.Asear[am f[cut o competi\ie de tarte cuCul meu. El a f[cut re\eta mea curubarb[ ;i c[p;uni, iar eu am`ncercat o re\et[ nou[, cu piersici ;iaCne. Nu am spus cine a f[cuttartele ;i am votat. Tarta lui ac];tigat.R< Cum e o sear[ tipic[ la tine,c]nd e;ti doar tu ;i copiii t[i?C< ~miplace s[ fac temele cu ei.Asta

nu pentru c[ mi-ar pl[cea mie, cipentru c[ lor nu le place. Cred c[ eresponsabilitatea mea s[-i ajut.Lu[m cina `mpreun[, aproape `nCecare sear[, lamasadin sufragerie.De;i le place ;i la restaurant, seplictisesc foarte repede.R< Ce te streseaz[?C< Nu suport s[ am prea multelucruri `n dezordine. Toat[ lumeam[ invidiaz[ pentru c[mara meaunde totul e organizat `n cutiispeciale.

Scopulmeu e s[ Cu prezent[ `ntot ceea ce fac. Dac[ sunt cu copiii

mei, nu-miplace s[ tastezpe telefonpe submas[. ~ncerc s[-miorganizeztimpul `n a;a fel `nc]t s[ pot petrecetimp ;i cu copiii, dar ;i cuparteneriide afaceri. Dac[ am un programprea `nc[rcat, num[ simtniciodat[bine, oriunde a; C, deoarece m[g]ndesc c[ ar trebui s[ fac altceva.

Mai exist[ o presiune, mai alesaici `n Los Angeles… Eu cred c[ar[t binepentru v]rstamea.Nuam25 de ani. Am 43. Asta pare unlucru stresant, mai ales c]nd opublica\ie de scandal vrea s[-\i fac[o poz[. Nu doresc s[-mi schimbmodul de via\[ din cauzaunei astfelde aten\ii. ~\i spui ‘Voi purtacostumul de baie ;i nu-mi voi punealtceva peste’. Te preg[te;ti pentruo poz[ mai pu\in grozav[.R< E greu de crezut c[ exist[ vreopoz[ mai pu\in grozav[ cuCindy Crawford?C< ~ntotdeauna spun c[ nici chiareu num[ trezesc ar[t]nd ca CindyCrawford! Ceea ce oamenii v[d pecoper\ile revistelor e un momentcare a fost perfect – v]ntul, lumina,p[rul,machiajul.Acesta eunprocesde 2 ore. Oamenii se emo\ioneaz[c[ o `nt]lnesc pe Cindy Crawforddin revista “Playboy” de acum 13ani. Iar eu sunt acum mama a doicopii.R< Cum te relaxezi?C< Exerci\iile Czice sunt un modexcelent pentru a sc[pa de stres. Lafel ;i c]nd m[ `nt]lnesc cuprietenele mele. ~mi place s[ citesc`ntr-o camer[ special[ deasupradormitorului nostru. C]nd sunt laparter `nseamn[ c[ sunt gata deorice. Dac[ sunt la etaj atunci ‘Num[ deranja dec]t dac[ ai nevoie deceva sau te-ai t[iat.’R< Care crezi c[ sunt cele maimari provoc[ri pentru p[rin\i?C<Eu i-amavut pe copii `nainte de-a avea c]ini, iar c]nd mi-am luatc]ine, dresorul mi-a spus “Trebuies[ te impui ca lider”. Mi-a; C dorits[ ;tiu acest lucru `nainte de-a aveacopii. Chiar dac[ doresc ca ei s[aib[p[rerea lor, noi suntemcei caredecidem.

Uneori mai ridic ;i eu vocea laei. ~n zilele noastre ne str[duimat]tde mult s[ Cm mame perfecte.Trebuie s[ g[simechilibrul `ntre a-\i ajuta copilul s[ aib[ succes ;idorin\a de a C independents.R< Ce te inspir[?C< ~mi place s[ comunic. Fac acestlucru `n mai multe aspecte alemuncii ;i vie\iimele, camam[ ;i caso\ie. Asta este pasiunea mea – s[le comunic oamenilor ideilemele ;istilul meu.

Informa\ia zilei 11Miercuri 7 octombrie 2009 Bog[\iile toamnei

Cartofii înl[tur[oboseala ;i stresul

Sucul desfecl[ ro;ie

combate anemia

Sfecla roşie are numeroasebene0cii asupra sănătăţii noastre,sucul acestei legume conţinefoarte multe vitamine, îmbu-nătăţeşte metabolismul, combateanemia şi are un efect de deto-xi0ere a 0catului, ajutându-l sădistrugă grăsimile.

Potrivit unui studiu realizat decercetători britanici, sucul de sfeclăroşie consumat zilnic combatehipertensiunea arterială şi creşterezistenţa <zică a organismului. Oechipă de cercetători de laUniversitatea din Exeter adescoperit că nitratul conţinut desfecla roşie contribuie la reducereaconsumului de oxigen, astfelexerciţiile <zice devin mai puţindureroase, prevenind totodată şiapariţia bolilor de inimă. Sucul desfeclă roşie este bene<c şi în cazulcelor care suferă de maladiicardiovasculare, respiratorii saumetabolice. Conţinutul de magne-ziu din această legumă esterecomandat de specialişti înrestabilirea echilibrului psihic.

Cercetătorii susţin că sfeclaodată gătită sau <artă nu îşi pierdedin proprietăţile bene<ce, ca şi încazul celorlalte legume. Experţiiatrag însă atenţia diabeticilor, caretrebuie să evite consumul acesteiadeoarece sfecla are un conţinutridicat de zahăr. Includerea sfecleiîn dieta noastră zilnică, ajută lareducerea riscului de apariţie a

dezechilibrelor cognitive, osteo-porozei, dar şi afecţiuni cauzateunui nivel ridicat al colesterolului.Proprietăţi generale

Sfecla roşie este nutritivă,energetică, răcoritoare, antia-nemică, mineralizantă, hipoten-soare, stimulatoare a activităţii<catului. Sucul acestei legume esterecomandat în colite, enterite,afecţiuni ale <catului, anemii,nevrite, tuberculoză, viroze,afecţiuni renale, litiază urică, diatezăurică. În tratarea acestor afecţiuni,cura recomandată constă în 100-150 ml de suc pe zi, luat dimineaţape stomacul gol. Sfecla roşie conţineprotide, hidraţi de carbon, enzime,vitaminele A, B, C, PP sodiu,potasiu, calciu, fosfor, <er, mag-neziu, zinc, brom. Sucul de sfeclăroşie este indicat şi femeilorînsărcinate datorită conţinutuluimare de vitamine.Cura în cazul bolilorde plămâni, 0catşi hepatita C

Se taie în bucăţi 1 kg sfeclă şi seamestecă cu o legătură de pătrunjel,o legătură de mărar, una deleuştean, o căpăţână de usturoi şi olinguriţă drojdie. Deasupra acestuiamestec se toarnă apă şi se lasă lamacerat la temperatura camerei. Înmomentul în care lichidul este acrit,se strecoară şi se poate consuma.Se beau două pahare pe zi.

D.T.

Carto0i provin dinAmerica de Sud şi au fostaduşi în Europa la începutulsecolului al XVI-lea. Cartofuleste una din cele mai con-sumabile legume din lume,indiferent cum sunt aceştiafolosiţi< prăjiţi, copţi saufăcuţi piure. În stare naturală,cartoful este o legumă bogatăîn vitamine şi minerale,având numai 85 kcal la 100 g.

Cu toate acestea trebuie săavem grijă la carto<i prăjiţi... Deşisunt foarte tentanţi, aceştia ne potafecta grav sănătatea dacă îiconsumăm în exces. Aceştia au unefect oxidant asupra organismuluişi accelerează procesul deîmbătrânire din cauza uleiurilornesănătoase pe care le conţin.Specialiştii susţin că o porţie decarto< prăjiţi are un efect la fel denociv asupra organismuluinostru la fel ca şi o ţigară.În plus există riscul deapariţie a cancerului.Carto<i şi alte pro-duse prăjitear puteaprovocaleziuniale creie-rului, chiarşi maladia Al-zheimer.

În schimb, car-toful <ert este bene<c orga-nismului şi ajută la întărireasistemului imunitar. Carto<icopţi, simpli, fără grăsimi sunt osursă de <bre care ne oferăprotecţie împotriva bolilor deinimă, având şi foarte puţinecalorii.

Sursă de vitamineCarto<i sunt o sursă

importantă de vitamina B, maiales vitamina B1 care joacă rolimportant în transmisia nervoasăşi participă la transformareaglucidelor în energie. Asigură 21%din necesarul zilnic de vitaminaB6. Vitamina B6 din cartof asigurăprotecţie împotriva afecţiunilorcardiovasculare, ajută la funcţi-onarea mai bună a sistemuluinervos şi măreşte performanţelesportive într-un mod natural.

Cartoful mai conţine şivitamina C, însă prin procesul degătire, acesta îşi pierde o mare

parte din această vitamină.Carto<i conţin şi mult potasiu,cupru şi <er. Pe lângă acestevitamine, mai conţin şi unmineral de o mare importanţă,magneziul, care ne ajută săînlăturăm oboseala şi stresul. Deasemenea s-a descoperit că încarto< se a=ă o mare cantitate decarotenoizi şi de =avonoizi, careprotejează împotriva problemelorrespiratorii şi anumitor forme decancer. Pentru a bene<cia de toateproprietăţile nutritive din cartof,acesta nu trebuie consumat prăjitîn ulei sau alături de alimentebogate în grăsimi. Cercetătoriibritanici au descoperit faptul că încartof se găseşte o substanţănumită kukoamină care poatereduce tensiunea arterială.

Leacuri naturisteMigrenele dispar sau sunt

atenuate dacă aplicăm câtevafeliuţe de catrof pe frunte, ceafă şi

tâmple. Se pot <xa cu unprosop şi se înlocuiesc du-

pă ce cartoful se în-călzeşte şi se usucă.

Este indicatăo poziţiede rela-xare, în-tr-o ca-

meră în-t u n e c o a s ă .

Senzaţia de arsurăeste şi ea înlăturată dacă aplicăm

local cartof crud, ras, folosit subformă de cataplasmă. Durerile întalpa piciorului cauzate de mersulpe jos pot < înlăturate cu aplicaţiide cartof crud (tăiat feliuţe sauras) pe picior până la jumătateapulpei. Sucul de carto< calmeazămucoasele digestive, <indantispastic, diuretic şi emolient.Cura în acest caz constă dincurăţarea unui cartof crud decoajă, apoi se mixează cublenderul cu 5 ml apă şi se beadimineaţa pe stomacul gol. Suculde carto< poate vindeca artrita,hepatita, constipaţia, litiaza biliarăsau hemoroizii, amidonul dincartof este un antiin=amatorpentru bolile gastrointestinale sauintoxicaţiile cu substanţe toxice.

Carto<i sunt uşor de digeratdatorită conţinutului de carbo-hidraţi, <ind un aliment excelentpentru bebeluşi, dar şi pentru ceice întâmpină di<cultăţi îndigerarea mâncării.

Dana T.

10 Informa\ia zilei Miercuri 7 octombrie 2009Fitness

Exerci\ii pilates ca s[ aiun trup perfect

Nu mai este o noutate fap-tul c[ pilatesul a devenit unadintre cele mai `n vog[ mo-dalit[\i de a sc[pa de kilo-gramele `n plus ;i de a\i scul-pta un trup de vis. :i pe bun[dreptate pilatesul este adoratde femeile din lumea `ntrea-g[. Este elegant ;i te ajut[ s[ai un abdomen plat, picioaremai sub\iri, un posteriorapetisant, ba mai mult, veisc[pa ;i de inesteticul aspectde coaj[ de portocal[!

Nu e nevoie de abonament lavreo sal[ de sport, nici nu vei <nevoit[ s[ ie;i din cas[. ~mbrac[ni;te haine lejere, pune muzica tafavorit[ ;i `ntinde-te pe o saltelu\[.Trebuie doar s[ execu\i exerci\iilepe care \i le vom sugera noi, timpde 20 de minute pe zi, trei zile pes[pt[m]n[ ;i `n scurt timp trupult[u va `ncepe s[ arate ca desprinsdin reviste.

Coapse, ;olduri ;i fesieriStai pe spate cu m]inile sub cap.

~ncordeaz[-\i abdomenul ;i ridic[partea superioar[ a corpului. Ridic[picioarele 10 cm de la podea.Men\ine pozi\ia, inspir[ ;i expir[

u;or. Ridic[ piciorul st]ng spretavan. Men\ine corpul `ncordat ;i;oldurile stabile. Deseneaz[ cupiciorul st]ng 4 cercuri `n sensulacelor de ceasornic. Repet[ ;i `nsens invers acelor de ceasornic de4 ori. Coboar[ u;or ambele picioare;i repet[ pentru piciorul drept.

Triceps, biceps, piept,talie ;i fesieri

A;az[-te pe podea cu picioareleperfect `ntinse. Pozi\ioneaz[

palmele pe podea `n spatele taliei cudegetele orientate c[tre picioare.Ridic[-\i corpul ;i \ine picioarele`ntinse `nainte. ~ncordeaz[-\iabdomenul ;i `ncearc[ s[ nu ridiciumerii. Ridic[ piciorul st]ng c]t desus po\i, apoi adu-l `n pozi\iaini\ial[. F[ c]te 4 repet[ri pentru<ecare picior.

Triceps, biceps, piept,spate, fesieri ;i talie

A;az[-te pe podea cu

genunchii `ndoi\i sub tine ;i cuspatele pu\in curbat.

~ncordeaz[-\i abdomenul ;i`ndoaie spatele, aduc]nd pos-teriorul spre piept. Ridic[ genun-chiul st]ng 4cm spre piept. Men\ineabdomenul `ncordat ;i adugenunchiul drept c]t mai aproapede piept. Apoi `mpinge picioruldrept spre exterior ;i `ncordeaz[mu;chii fesieri. Repet[ de 8 oripentru <ecare picior.

Laura Micovschi

Dac[ nu ai timp de mers la sal[,f[ sport la tine acas[

Sedentarismul `;i puneamprenta `n via\a noastr[ de zi cuzi. Ori de c]te ori facem o cur[ desl[bire ne scuz[m c[ nu avem timpde sport, de mi;care `n general, ;iconstat[m `n <nal c[ toateregimurile noastre nu dau niciunrezultat.

De cele mai multe ori neascundem dup[ deget< “nu am timpde mers la sal[“, “a; dori s[ fug `n<ecare diminea\[, dar sunt preaobosit[ ca s[ m[ mai trezesc” etc.Dar, cine vrea poate. ~n cazul `ncare e;ti o persoan[ foarte ocupat[,tot mai po\i “fura” ni\el din pu\inult[u timp liber pentru a face sportchiar ;i acas[. Desigur, `n camera tanu e la fel ca `ntr-o sal[ deantrenamente, dar orice exerci\iu

<zic duce la ceva bun. De exemplu,stai `ntins[ pe podea cu fa\a `n jos.~ntinde bra\ele `nainte, deasupracapului, cu palmele `ndreptate u;oruna spre cealalt[. ~ncordeaz[mu;chii abdominali ;i ridic[

picioarele la c]\iva centimetrideasupra podelei, iar simultanridic[ m]inile la aceea;i distan\[ depodea ca picioarele. F[ mi;carea dec]teva ori, dar f[r[ a te gr[bi.

Ioana V.

Mi;carea fizic[este important[,

indiferent de v]rst[~n cazul `n care urmezi o diet[,

cu siguran\[ nu e;ti uimit[ s[ auzic[ efectele dietei sunt m[rite deexerci\iile <zice pe care le faci `ntimpul ei. E bine de ;tiut c[nevoile `n ceea ce prive;teexerci\iile <zice difer[ de la ov]rst[ la alta. Astfel, dac[ la 20 deani <tness-ul trebuie s[ <e parte avie\ii tale, exerci\iile contribuindfoarte mult la modelarea corpului,la 30 de ani prin sport reu;e;ti s[impulsionezi metabolismul.Trecut[ de 40 de ani, pentru a temen\ine `n form[ trebuie s[ faciexerci\ii zilnic. Mu;chii `ncep s[`;i piard[ fermitatea, la fel ca ;ipielea, astfel c[ doar sportul tepoate ajuta s[ ar[\i bine.

Ioana Pop

Informa\ia zilei 13Miercuri 7 octombrie 2009 Frumuse\e

Ingrediente ;i trucurianti-`mb[tr]nire

Timpulnu iart[penimeni;i, din p[cate, acesta este celmaidurcu tenulnostru.|ine-\i v]rsta un secret cu acestetrucuri de fru-muse\e anti-aging.

Ridurile verticale `n jurul guriisunt `ntip[rite mecanic pe fa\a tade >ecare dat[ c]nd vorbe;ti, r]zisau m[n]nci. Nu po\i opri acestlucru dar `l po\i `ncetini folosindprotec\ie solar[ cu regularitate ;iun tratament cu colagen sau anti-rid `n jurul gurii `n >ecare zi.~ncearc[unprodus ce con\ine acidhialuronic (care umple liniile >ne)sau madecassozid (care repar[daunele produse celulelor).Buzele uscate arat[mai sub\iri

;i mai ridate dec]t sunt de fapt.Folose;te `ntotdeauna un balsamdebuzepentru a le redahidratarea;i a le men\ine moi ;i pline.~ncearc[ un balsam, un tratamentde buze sau un gloss reparator cupigment de culoare.

Pielea moart[ de pe m]ini

Lupt[ cu liniile >ne de pem]ini cum[;ti sau peeling cu alfahidroxi acid (sau AHA). Acesteproduse `ndep[rteaz[ pieleamoart[ ;i ajut[ la schimbareacelulelor.Atunci c]nd celulele noi,s[n[toase, ajung la suprafa\[, ofer[pielii o textur[mai neted[, f[c]ndliniile ;i ridurilemai pu\in vizibile.Lupt[ `mpotriva ridurilor >ne

din jurul ochilor cu ajutorulc]torva ingrediente esen\iale.Primul este retinolul, un derivatal vitamineiA, care reconstruie;tenivelurile de colagen ;i ajut[ lanetezirea liniilor >ne. Urm[toriisunt antioxidan\ii precum ceaiulverde ;i vitamina C, care ajut[pielea s[ re\in[ colagenul.

Dac[ pielea ta este foartesensibil[, `nlocuie;te produsele cuvitaminaAcupeptidele –proteinecare stimuleaz[ cre;terea cola-genului – deoarece acestea nuprovoac[ ro;eata ;i irita\iile pe carele poate provoca retinolul.

Machiaj `mpotriva cearc[nelor

Nicio crem[ de ochi nu vaelimina cearc[nele odat[ ce pielea`;i `ncepe traseul descendent. Darunmachiaj aplicat cu `ndem]narele poate face mai pu\in vizibile.Evit[ produsele cosmetice care

con\in SD-40, isopropil alcool, uningredient comun care poate iritatenul acneic sau sensibil,provoc]nd ro;eat[, usc[ciune ;i, `nunele cazuri, pete maronii sau`mb[tr]nire prematur[.

Nu exfolia `n exces

Multe produse din ziua de aziau alfa hidroxi acizi pentru acombate ridurile ;i liniile >ne, dardac[ amesteci produsele preamult(spre exemplu, o crem[hidratant[pe baz[ de acizi ziua ;i o crem[exfoliant[ seara), ri;ti s[ `\iin?amezi tenul.Produsele comerciale exfoli-

ante nu vor mic;ora porii dar `ipot face mai pu\in vizibili.~ncearc[ un ser sau un peeling cuacid salicilic – care cur[\[ chimicmurd[ria, sebumul ;i acumulareade celule moarte – ;i acid glicolicsau lactic pentru a `nmuiasuprafa\a.

Dormi su/cient

Pielea se repar[ singur[ petimpul nop\ii ;i, dac[ te priveziconstantde somn, acest lucru se vavedea pe tenul t[u.

Cosmeticele expirate,pericol pentrus[n[tatea ta

Numai una din patrufemei ia `n considerare datade expirare a produselorcosmetice de\inute, potrivitdailymail.co.uk. Celelalte `;ipun s[n[tatea `n pericolfolosind cosmeticele timp dec]\iva ani, chiar dac[ `ncep s[miroase ciudat sau s[ sedeco-loreze, potrivit unui sondajrealizat `n Marea Britanie.

Beauty analista AlexandraRichmond a declarat pentrudailymail.co.uk< “Nueste o simpl[problem[ legat[ de faptul c[produsele nu se mai ridic[ lanivelul a;tept[rilor noastre.Cosmeticele vechi sunt unadev[rat pericol pentru s[n[tate.La fel ca ;i alimentele, cosmeticeleexpir[ ;i sunt periculoase dac[ lefolosim `n continuare”.Acum patru ani, Uniunea

European[ le-a cerut produ-c[torilor de cosmetice care se potdeteriora dup[ deschidereaambalajului, s[ ofere pe ambalajinforma\ii referitoare la duratamaxim[ de folosire, de la datadesigil[rii. Cu toate acestea, datade expirare este `n continuareignorat[ ;i numeroase femeifolosesc rimelul sau creioaneledermatografe cumult peste cele 6luni recomandate de folosire.

Produsele organice, maipu\ini conservan\i

Cosmeticele naturale sau

organice con\in mai pu\iniconservan\i sau nu con\in deloc,ceea ce `nseamn[ c[ durata lor devia\[ estemultmaimic[. Iat[ careeste perioada maxima de folosirepentru cele mai utilizate tipuri decosmetice< rimel 3 - 6 luni> fard deobraz 12 - 18 luni> ruj 18 luni> fondde ten 6 luni> fard de pleoape 12luni> Eyeliner lichid 3 - 6 luni>;ampon24 luni> gel de du; 24 luni.Substan\ele chimice din

cosmeticele expirate `ncep s[ sedegradeze, iar rezultatul poate >extremded[un[tor. Cum femeilefolosesc aproximativ 20 deproduse de `nfrumuse\are pe zi,combina\iile dintre diverselesubstan\e con\inute de acestea,unele dintre ele degradate, potavea efecte nocive.

Femeile nu citesc lista deingrediente

Dac[ folose;ti produsele demachiaj zilnic, organismul t[upoate absorbi prinpiele pestedou[kilogramede substan\e chimicepean, potrivit geniusbeauty.com.Acela;i sondaj citat de

dailymail.co.uk a eviden\iat faptulc[ femeile nu citesc lista de ingre-diente a cosmeticelor.Numai unadin patru femei veri>c[ frecventingredientele cosmeticelor pe carele cump[r[, iar peste jum[tatedintre femei nu consider[ necesars[ citeasc[ lista de ingredientedac[un produs este natural, potrivittelegraph.co.uk.

12 Informa\ia zilei Miercuri 7 octombrie 2009Stil

Vedetele ;i fixa\iile lorstilistice

Uneori, vedetele poart[acelea;i lucruri la nesf]r;it, p]n[c]nd trendul, interesant ;iagreabil la `nceput, `;i pierde oricefarmec.Gwen Stefani - rujul ro;uE interesant c[Gwen ;i-a creat

un brand vestimentar, ;i nu unulde rujuri. E semn[tura ei stilistic[,dar trebuie oare s[-l poarte chiar;i `n parcul pentru copii, c]nd e`mbr[cat[ `n trening? :i VictoriaBeckham a impus tunsoarea bobca trend, dar a renun\at la el, la unmoment dat.Kristen Stewart – teni;iiEa ;i-a f[cut un renume de

rebel[. Este celebr[, dar nu vrea `nruptul capului s[ >e “div[“, s[pozeze `n rochii Chanel ;i s[`ncal\e ultimele sandale ManoloBlahnik. Dar chiar s[ vin[ cuteni;i Converse pe covorul ro;u ...e pu\in exagerat.Paris Hilton – benti\eA fost o vreme c]nd Paris

ap[rea `n >ecare zi cu c]te obenti\[ nou[ pe cap. Indiferent deloca\ie - la plaj[, pe covorul ro;u,la shopping, la plimbare, la sal[.Benti\e cu pietricele, benti\e`mpletite, benti\e din piele, dinm[tase. S-a mai potolit, dar nub[g[mm]na `n foc c[ e de>nitiv.Rihanna -unghiile ascu\iteUnghii este un termen bl]nd,

gheare e mai corect spus. De la ovreme `ncoace, Rihanna nu maiscap[ de acest tip de manichiur[.Se potrive;te pentru \inutele descen[ sau de videoclip, dar s[trebuiasc[ s[m[n]nci cu unghiileastea?! E clar c[ Rihanna nu sespal[ singur[ pe cap.Lady Gaga - body-uriArtista american[ are numai

>xa\ii stilistice. Ai v[zut-ovreodat[ `mbr[cat[ normal? ~nblugi, `n tricou, `n pantaloni? Sau;tie cineva cum arat[ p[rul ei, defapt? Lady Gaga are o obsesiepentru peruci, p[l[rii enorme ;ihidoase, body-uri, ciorapi plas[;i, mai nou, pentru m[;ti ca-n>lmele horror.Fergie - blugii cu “pete”Modelul este de dat[ recent[,

deci >xa\ia lui Fergie nu e chiar a;ade stresant[. ~nc[.Taylor Momsen - blugiirup\iActri\a din “Gossip Girl” face

parte din genera\ia actorilortineri, cu mai mult sau mai pu\intalent. ~nc[ nu e clar de ce sunt `nstare. Dar pentru c[ este ;ic]nt[rea\[, Taylor are o sl[biciune

pentru stilul punk-rock. Mai raro vezi `n blugi f[r[ t[ieturi ;i g[uri.Kim Kardashian – sacoulLung, p]n[ `n talie, cambrat,

drept, negru sau `n culori

deschise. Sacoul nu lipse;te dingarderoba lui Kim. Din fericire,;tie cum s[-l asorteze `n a;a fel`nc]t s[ nu par[ c[ se `mbrac[`ntotdeauna `n acela;i stil.

Informa\ia zilei 15Miercuri 7 octombrie 2009 Carier[

Primul pas `n carier[ estedefinirea scopului profesional~n zilele noastre tot mai

mul\i s[tm[reni r[m]n f[r[locdemunc[.Dinacestmotiv,oamenii intr[ `n panic[ ;irecurg la diferite metode ;itehniciderecuperarea jobuluisaupentruob\inereaunuinouloc demunc[.

Din acest motiv, am discutat cuun consilier `n carier[ ;i construc\iaviitorului, sociologul Olah Norbert.Ca discurs introductiv, `n cele ceurmeaz[, vom vorbi despre ce`nseamn[ cariera `n sine ;i care suntcei trei pa;i principali de urm[ritc]nd un individ dore;te s[-;iconstruiasc[ o carier[ de succes.

Pentru cei care `;i doresc ocarier[, indiferent de domeniul ales,primul pas ce trebuie efectuat este s[se de4neasc[ \inta< cine vreau s[ 4u?unde vreau s[ 4u? ce vreau s[ fac? dece vreau s[ 4u a;a? ;i cum vreau s[4u? peste 10 ani. Dac[ ai de4nitscopul, trebuie s[ a;terni necesit[\ileprincarepo\i atinge \eluldorit, adic[s[ recuno;ti calit[\ile ;i aspectele pecare trebuie s[ le ai. Un om care ;i-ade4nit scopul profesional, e un om

carierist. De ce? Din moment ce unindivid ;i-a de4nit scopul, `nseamn[c[ ;tie ce vrea ;i implicit `;i d[ seamac[ pentru a ajunge la \el, trebuie s[parcurg[anumi\ipa;i ;i se consider[`n stare pentru a efectua ace;ti pa;i.Autoevaluarea ;irecunoa;terea aspectelor

Dup[ de4nirea scopuluiprofesional ;i a aspectelor necesare,urmeaz[ autoevaluarea. Acest lucru`nseamn[ un test personal prin care

s[ de4nim 3 as-pecte< care suntcalit[\ile de caream nevoie pentrua ajunge la scopuldorit? care suntcalit[\ile pe caredeja le am? ;i caresunt acele calit[\ipe care trebuie s[le dob]ndesc pen-truaob\ineceeace`mi doresc. Astfel`\i vei da seama dece ai nevoie `nansamblu, ce ai `nprezent ;i ce `\ilipse;te din “pa-chet”.

~nceeaceprive;teauto-evaluarea;i de4nirea calit[\ilor prezente ;icalit[\ilor lips[, e bine s[ ;ti c[,indiferent de cerin\ele personale,acestea sunt de dou[ feluri< calit[\idob]ndite din na;tere, abilit[\i cucare un om se na;te ;i care nu pot 4`nv[\ate la ;coli (de exemplu voceabun[ pentru a c]nta sau talenteleactorice;ti deosebite) ;i calit[\idob]ndite pe parcursul vie\ii, adic[lucruri `nv[\ate la ;coal[, acas[ saude

la diferite cursuri (cum ar 4< o limb[str[in[, capacitatea de a conduce unvehicul etc).|ine-te de scop pentrua-l ajunge

~n momentul `n care \i-ai de4nitscopul, elementele necesare ;i celecare `\i lipsesc, nu `\i r[m]ne altcevadec]t s[ te \ii de ceea ce \i-ai propus.Dac[ e nevoie s[ mai `nve\i o limb[str[in[, f[-o!Dac[enevoie s[urmezicursuri sau o ;coal[ de specialitatepentruaob\ine jobuldorit,urmeaz[-l! Dac[ e nevoie s[ te angajezi `ntr-ocompanie pentru a dob]ndiexperien\[ pentru a putea avansapeste c]\iva ani, angajeaz[-te! Dac[;tii c[ tot ceea ce faci, faci cu unanumit \el, nu te retrage, du-te cu`ncredere `nainte.

Pentru cei care au `ntreb[riprivind cele discutate sau propuneripentru subiecte pentru viitor, ne potscrie la intrebari.informatilei@gmail.com. Sociologul Olah Norbert v[r[spunde.

Pentru s[pt[m]na urm[toarevompreg[ti articole despre tipuri decariere ;i sfaturipracticecelorcare `;idoresc un job.

Gabriela Pu;ca;iu

~nclina\ia spre o anumit[ meseriese formeaz[ din copil[rie

~nmulte familii se `nt]m-pl[ caomeserie s['e tradi\ie.Dac[ ambii p[rin\i suntavoca\i, orimedici, categoric;i copilul va ' `ntr-un fel“for\at de `mprejurimi” s[p[streze tradi\ia. Acest lucrutrebuie evitat pe c]t posibil.

~n opinia sociologului, cel maibine e ca p[rin\ii s[ acorde odeosebit[ aten\ie copilului `ncopil[rie pentru a observa care sunttalentele pe care acesta le posed[,care sunt abilit[\ile ;i `nclina\iilespre care cel mic se `ndreapt[. Dac[copilul are talent la pictur[,fotogra4e, `n niciun caz s[ nu-lobliga\i s[ c]nte sau s[ fac[ teatru.Dac[ `i place domeniul ;tiin\elor,nu `l for\a\i s[ dea la drept, deexemplu. ~ncerca\i s[-i observa\italentele reale ;i s[ depista\i de la

cele mai mici v]rste spre ce are`nclina\ii ;i s[-l sus\ine\i at]t moral,c]t ;i 4nanciar `n m[sura po-sibilit[\ilor.

Alege\i ;coala `mpreun[Nu face\i gre;eala de a for\a

copilul s[ se `nscrie la o ;coal[ carenu `i place. Dac[ are `nclina\ii sprepro4luri umane, sub nicio form[

nu-l `nscrie\i la biologie, mate-matic[ ori alte pro4luri reale.

~n schimb, dac[ copilul dore;tes[ urmeze cursuri suplimentare lao alt[ ;coal[, de exemplu cursuri decanto, dans, fotogra4e ori altcevace `l pasioneaz[, sus\ine\i-l. Eimportant s[ petreac[ timp f[c]ndceea ce `i place, altfel se va ur] de;coal[ ;i va 4 in5uen\at negativ.

Orice om are `nclina\ii sprelimbi str[ine, cel pu\in la un nivelminim. Nu l[sa\i s[ treac[ copil[riaf[r[ s[ `nve\e cel pu\in limbaenglez[.

Mai nou, indiferent de do-meniul `n care lucreaz[ un om, olimb[ str[in[ constituie avantaj,nemaivorbind de faptul c[ exist[zeci de burse de studii, oportunit[\ide lucru `n str[in[tate undecunoa;terea unei limbi de circula\iee obligatorie.

G.P.

Critica la momentulpotrivit esteconstructiv[

Uneori estenevoie s[critic[mpecineva. E un lucru nu tocmai u;or ;i,pentru a putea sta fa\[ `n fa\[ cu opersoan[ ;i a-i spune ce nenemul\ume;te la ea, trebuie s[ avemc]\iva a;i `n m]nec[. Foarte multepersoane, `ndeosebi cele cu stim[ desine sc[zut[, evit[ promov[rile lalocul de munc[ tocmai din cauz[ c[nu pot s[ suporte perspectivele de a4 autoritar ;i de a 4 nevoite s[ criticealte persoane. Dup[ cum neinformeaz[ psihologul C[lin Secan,oricine poate s[ `nve\e totu;i cum s[critice atunci c]nd este nevoie.Potrivit psihologului, primul aspectcare trebuie avut `n vedere estemen\inereacalmului.Critica trebuief[cut[ la momentul potrivit< “Nutrebuie s[ a;tepta\i p]n[ deveni\ifurios sau sup[rat, deoarece `n acelecondi\ii nu pute\i g]ndi pozitiv.Respira\i ad]nc ;i asigura\i-v[ c[numai comportamentul este celcriticat, nu ;i persoana”.

)eodora Pop

14 Informa\ia zilei Miercuri 7 octombrie 2009Cuplu

Un b[rbat sexy este un b[rbatcare are sim\ul umorului;i este st[p]n pe situa\ie

Am auzit de nenum[rateori o femeie spun]nd despreun b[rbat c[ este sexy sau amspus-o chiarnoi.Gusturilenuse discut[ ;i 'ecare consider[sexy la un b[rbat anumitelucruri. Totu;i, din discu\iilecu mai multe reprezentanteale sexului frumos am reu;its[ sumariz[m c]teva lucruricare `l fac sexy pe un b[rbat.A;a, ca s[ ;tie ;i ei c[ nu edestul s[ aib[un abdomenpecare s[po\i t[ia lemnepentruca s[ ne taie r[su(area.

E adev[rat, ne plac b[rba\iifrumo;i, care ne fac s[ ne `ntoarcemcapul dup[ ei ;i s[ vis[m cu ochiideschi;i. ~ns[, cum super4cialitateanu este tocmai una dintrecaracteristicile noastre, e nevoie demult mai mult. Avem nevoie deb[rba\i care s[ 4e `ntodeaunast[p]ni pe situa\ie. Nu doarfrumuse\ea ne `n4oar[, ci ;i calmulunui tip `n situa\ii de criz[. Ne faces[ credem c[ lucrurile se vortermina `ntotdeauna cu bine. :idac[ tot suntem la capitolul emo\ii,

nu trebuie s[ uit[m nici de b[rba\iicare ne fac s[ r]dem. Nimic nu secompar[ cu o glum[ bun[ sau cu ungest care dovede;te c[ tipul din fa\anoastr[ este `nzestrat cu sim\ulumorului. De men\ionat este `ns[faptul c[ nu se `ncadreaz[ `n aceast[categorie a b[rba\ilor sexy cei care`n\eleg ca prin umor s[ `ibatjocoreasc[ pe al\ii.

Lec\ia de stilExtrem de sexy ni se pare ;i

atunci c]nd ne lua\i de m]n[ sau nem]ng]ia\i `n timp ce sunte\i lavolan. Ne place atunci c]ndb[rbatul iubit `;i pune m]na peum[rul nostru ;i c]nd `;i exprim[sentimentele `n cuvinte.

Dup[ cum spuneam, exist[dou[ categorii de b[rba\i< cei care `;iating partenera `n timp ce conducma;ina ;i al\ii care `;i \in ambelem]ini pe volan ;i ochii `n fa\[. Ceidin prima categorie se cali4c[ `ncategoria sexy!

:i s[ trecem ;i la aspectul 4zic,care, bine`n\eles nu este cel maiimportant, dar are locul lui frunta;.Dac[ un b[rbat are grij[ de 4ziculs[u, este activ ;i merge la sal[, esteclar c[ pune mare pre\ pe s[n[tateasa. Unde mai pui c[, endor4neleproduse de corpul s[u `n timp ceface mi;care `l ajut[ s[ `;i men\in[un psihic ;i un 4zic bun, deci e `nstare s[ aib[ grij[ ;i de iubita sa. Iardac[ ;tie ;i cum s[ se `mbrace, arestil ;i nu arunc[ pur ;i simplu pe elo pereche de blugi ;i un tricou, eclar c[ poate 4 inclus `n categoriab[rba\i senzuali ;i irezistibili.

Laura Micovschi

Ce faci c]nd te-ai `ndr[gostitde cel mai bun prieten?

Mult[ lume consider[ c[ `ntreunb[rbat ;i o femeie nupoate existao simpl[ rela\ie de prietenie. F[r[ s[vrea, unul dintre cei doi va `ncepe laun moment dat s[ dezvolte “altfel”de sentimentepentru cel[lalt, iar dinacest moment prietenia nu va mai 4nicic]nd ca `nainte.

A `ncepe o rela\ie amoroas[ cucel mai bun prieten are ;i bene4cii,dar ;i dezavantaje. Pe de o parte, `lcuno;ti deja, `\i e apropiat, `i cuno;tigusturile ;i pasiunile, la fel ;i el \ie.~n schimb, dac[ el nu te prive;tedec]t ca pe o bun[ amic[, exist[;anse ca prietenia voastr[ s[ sedestrame. Totu;i, lu]nd `n calculriscurile, cea mai bun[ solu\ie estes[ 4i sincer[ ;i s[ `i spui `n fa\[ c[ `lprive;ti mai mult dec]t ca pe unsimplu amic. Poate nu ve\i 4`mpreun[ imediat, dar te va scuti `nprimul r]nd pe tine de situa\ii

nepl[cute. ~i spui ce sim\i iar apoi tepor\i natural ;i la;i totul s[ decurg[de la sine, f[r[ a for\a lucrurile.

Fii atent[ la gesturile lui~nainte de a te arunca `n

dezv[luiri, 4i atent[ la semnalele pecare \i le transmite el. Ai grij[ `ns[,deoarece `ntr-o adev[rat[ rela\ie deprietenie gesturile de afec\iune sunt

ceva normal. Nu te l[sa p[c[lit[ deimagina\ia ta bogat[ de femeie`ndr[gostit[. Una dintre cele maibune variante ar 4 ca s[ `i `ntrebi peprietenii vo;tri comuni dac[ ei auobservat ceva, dac[ el le-a f[cut vreoconfesiune legat[ de sentimentelelui pentru tine.

Nu `n ultimul r]nd, las[-i timpde g]ndire, iar apoi respect[-idecizia. Dac[ el nu simte la fel catine, dovede;te-i c[po\i trata situa\iacu maturitate. Nu insista asupraunei viitoare rela\ii, las[-l pe el s[ tecontacteze, dar atunci c]nd sunte\i`mpreun[ uit[ de atitudinea deamic[ ;i `ncearc[ s[ `l faci s[ se`ndr[gosteasc[ de tine. :i, la urmaurmei, dac[ vreodat[ i-a trecut princap c[ voi doi a\i putea un cuplu, 4isigur[ c[ acum va l[sa ;i el acestesentimente s[ ias[ la iveal[.

Nicole Teodorescu

Contactul vizualeste cea mai bun[metod[ de a flirta

Flirtul este folosit `nc[ de-ove;nicie pentru a atrage aten\iaunei alte persoane despre faptulc[ te intereseaz[. A 5irta nu`nseamn[ doar a vorbi `ntr-un felanume cu cineva, ci ;i a folosilimbajul non-verbal `ntr-un modc]t se poate de subtil, dar cusiguran\[ mult mai util uneoridec]t replicile de ag[\at.

Ai mai auzit c[ o privire faceuneori mai mult dec]t o sut[ decuvinte. :tiai c[ un contact vizualprelungit, mai lung de cincisecunde reprezint[ una dintre celemai de succes tehnici de 5irt?Printr-o privire `i po\i da de `n\elesc[ te intereseaz[, dar, `n acela;itimp, acest gest poate 4 ceva cutotul ;i cu totul nevinovat. Dac[`ns[ l-ai privit `n ochi pentru maimult timp ;i el a men\inutcontactul vizual, e semn c[ ceva,ceva tot este `ntre voi. Pentru a-iatrage aten\ia `\i po\i plimba m]n[prin p[r, `\i po\i `ndrepta hainelesau `\i po\i expune g]tul. ~n ceeace `i prive;te pe b[rba\i, ;i eifolosesc cam acelea;i tehnici, doarc[ ei `;i str]ng `n plus stomaculsau respir[ ad]nc pentru a-;i m[ripieptul.

Laura M.

Umorul nu trebuies[ lipseasc[ dintr-o

rela\ie solid[V[ sim\i\i foarte bine `m-

preun[ ;i a\i vrea ca ;i peste mul\iani de zile rela\ia voastr[ s[ 4e lafel? Oare care sunt secretele unuicuplu perfect? Se spune c[ nu sepoate de4ni cuplul ideal, dar totu;ise pot urma c]teva sfaturi pentrua v[ ajuta s[ continua\i s[ crede\i`n cuplul perfect.

~n primul r]nd, doi oamenicare se iubesc nu ar trebui s[ uitenici m[car pentru o clip[ s[z]mbeasc[. ~ntr-o rela\ie, z]m-betul ;i umorul nu trebuie s[lipseasc[. Cei doi parteneri trebuies[ fac[ haz de necaz ori de c]te orie nevoie. Al doilea sfat este caiubi\ii s[ nu renun\e la s[rut,pentru c[ `n majoritatea cazurilors[rut[rile pasionale sunt prezentedoar la `nceputul leg[turii.Dac[ v[imagina\i c[ ve\i r[m]ne pe vecial[turi, discuta\i mereu desprecopii. ~n cuplu trebuie interzis[minciuna ;i trebuie cl[dit[`ncrederea.

Liviu Pop