New Informatia Zilei · 2011. 1. 22. · Toamnaaceastasepoart[machiajul`ndr[zne \ 16Informa\ia...

8
Toamna aceasta se poart[ machiajul `ndr[zne\ 16 Informa\ia zilei Miercuri 28 octombrie 2009 paginile 8-9 Se d` numai cu Informa]ia zilei! S`n`tate Frumuse]e & Anul IV Nr. 212 m mi ie er rc cu ur ri i 28.10.2009 K K K y y y r r r a a a S S S e e e d d d g g g w w w i i i c c c k k k F F [ [ - - \ \ i i t t i i m mp p ; ; i i p p e e n n t t r r u u t t i i n n e e Toamna aceasta se poart[ machiajul irezistibil, `n fa\a c[ruia niciun b[rbat s[ nu `i poat[ rezista. O spun speci- ali;tii, make-up arti;tii lumii. Sunt la mare c[utare genele seduc[toare, spr]ncenele perfecte, buzele apetisante. ~n acest minunat anotimp reprezentantele sexului frumos trebuie s[ adopte o atitudine `ndr[znea\[, cu obrajii de un roz aprins care s[ emane veselie. Cu ajutorul blush-ului se pot face minuni, iar o fa\[ natural[ se poate ob\ine prin prelungirea blush-ului p]n[ la linia p[rului. Un al doilea aspect pe care trebuie s[ `l ai `n vedere este cel al genelor, care toamna aceasta trebuie s[ e seduc[toare. Genele inferioare trebuie rimelate bine. ~n ceea ce prive;te nuan\ele ochilor, iat[ c[ `n toamna 2009 se poart[ conturul monocromatic al ochilor `n nuan\e de maro. Spr]ncenele trebuie s[ e perfecte. Ele nu vor sub\iri ci bine denite, pline, chiar alungite dac[ se poate, umplute cu pudr[ ;i f[r[ s[ e eviden\iate cu rimel sau creion. Buzele se machiaz[ `n culori puternice< portocaliu, violet. :i `n aceast[ toamn[ e la mod[ s[ te machiezi `n nuan\e metalice, cu farduri de nuan\a cuprului sau a aurului. Ioana Pop Vladimirescu Cum se ob\ine conturul perfect al buzelor Un contur al buzelor trasat perfect nu numai c[ rezist[ mult pe buze, ci ;i ofer[ un aspect estetic de invidiat al buzelor tale. Cu ajutorul creionului contur po\i s[ `\i faci buzele s[ arate mai voluptoase, s[ par[ mai sub\irele, po\i crea umbre de efect. Pentru a-\i contura bine buzele, po\i lua `n considerare c]teva sfaturi. ~n primul r]nd, la col\urile gurii, aplic[ un strat sub\ire de fond de ten. Apoi `ntinde fondul de ten pe buze. E bine s[ folose;ti un fond de culoare natural[, pal[, nu mai `nchis dec]t tenul t[u. Cu ajutorul acestuia, suprafa\a devine mai neted[, ceea ce `i permite creionului contur o alunecare mai ecient[. Dac[ nu ai la `ndem]n[ fond de ten, e c[ nu e;ti utilizatoare de acest gen de produs, ;i ai numai pudr[, introdu v]rful creionului `n pudr[ ;i traseaz[ conturul. Pudra se poate aplica ;i direct pe buze cu ajutorul unui bure\el. ~n ceea ce prive;te tipul de pudr[ folosit, acesta trebuie s[ e ori pulbere ori pudr[ compact[. Ai totu;i mare grij[ s[ nu `\i pui pe buze exagerat de mult[ pudr[, pentru c[ aceasta se va str]nge form]nd cocoloa;e, ce nu arat[ deloc bine. Ioana Pop Penseaz[-\i spr]ncenele `n func\ie de forma ochilor Spr]ncenele contribuie foarte mult la echilibrul estetic al fe\ei ;i nu doar la acest lucru. Ele au un rol deosebit `n comunicare. Spr]ncenele considerate a ideale sunt cele arcuite, ascendente, panate, dese, simetrice ;i c]t se poate de naturale. Cele mai multe femei ob\in forma perfect[ a spr]ncenelor cu ajutorul pensetei. Recomandat este ca pensarea s[ se efectueze `ntr-un cabinet cosmetic, de un specialist. Iat[ c]teva idei pentru doamnele care nu au acces la un astfel de salon. Dac[ ave\i ochii prea apropia\i, spr]ncenele se penseaz[ mai mult la baz[. C]nd ochii sunt prea `ndep[rta\i, acestea se vor pensa la coad[. ~n cazul ochilor cu pleoape c[zute, arcada trebuie s[ devin[ mai mare, acest lucru ob\in]ndu-se prin pensarea cozii spr]ncenei. Pentru a accentua forma ob\inut[, speciali;tii recomand[ creioanele speciale. Acestea au mina pig- mentat[ natural. Speciali;tii recomand[ s[ nu se foloseasc[ pudr[ pentru a nuan\a spr]n- cenele, iar `n momentul aplic[rii fardului pe pleoape s[ se acorde mare aten\ie pentru a nu trece cu pensula ;i peste c]teva re din spr]ncean[. Marius V.

Transcript of New Informatia Zilei · 2011. 1. 22. · Toamnaaceastasepoart[machiajul`ndr[zne \ 16Informa\ia...

Page 1: New Informatia Zilei · 2011. 1. 22. · Toamnaaceastasepoart[machiajul`ndr[zne \ 16Informa\ia zilei Miercuri28 octombrie2009 paginile 8-9 S e d ` n u m a i c u I n f o r m a ] i

Toamna aceasta se poart[machiajul `ndr[zne\

16 Informa\ia zilei Miercuri 28 octombrie 2009

paginile 8-9

Se d` numaicu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul IV Nr. 212 mmiieerrccuurrii 28.10.2009

KKKKyyyyrrrraaaa

SSSSeeeeddddggggwwwwiiiicccckkkk

““FF[[--\\ii ttiimmpp ;;ii ppeennttrruu ttiinnee””

Toamna aceasta se poart[machiajul irezistibil, `n fa\ac[ruia niciun b[rbat s[ nu `ipoat[ rezista. O spun speci-

ali;tii, make-up arti;tii lumii.Sunt la mare c[utare geneleseduc[toare, spr]nceneleperfecte, buzele apetisante.

~n acest minunat anotimpreprezentantele sexului frumostrebuie s[ adopte o atitudine`ndr[znea\[, cu obrajii de un rozaprins care s[ emane veselie. Cuajutorul blush-ului se pot faceminuni, iar o fa\[ natural[ se poateob\ine prin prelungirea blush-uluip]n[ la linia p[rului.

Un al doilea aspect pe caretrebuie s[ `l ai `n vedere este cel algenelor, care toamna aceasta trebuies[ *e seduc[toare. Genele inferioaretrebuie rimelate bine. ~n ceea ceprive;te nuan\ele ochilor, iat[ c[ `n

toamna 2009 se poart[ conturulmonocromatic al ochilor ̀ n nuan\ede maro. Spr]ncenele trebuie s[ *eperfecte.

Ele nu vor * sub\iri ci binede*nite, pline, chiar alungite dac[ sepoate, umplute cu pudr[ ;i f[r[ s[*e eviden\iate cu rimel sau creion.Buzele se machiaz[ `n culoriputernice< portocaliu, violet. :i `naceast[ toamn[ e la mod[ s[ temachiezi `n nuan\e metalice, cufarduri de nuan\a cuprului sau aaurului.

Ioana Pop Vladimirescu

Cum se ob\ine conturul perfectal buzelor

Un contur al buzelor trasatperfect nu numai c[ rezist[ multpe buze, ci ;i ofer[ un aspectestetic de invidiat al buzelor tale.Cu ajutorul creionului contur po\is[ `\i faci buzele s[ arate maivoluptoase, s[ par[ mai sub\irele,po\i crea umbre de efect.

Pentru a-\i contura binebuzele, po\i lua `n considerarec]teva sfaturi. ~n primul r]nd, lacol\urile gurii, aplic[ un stratsub\ire de fond de ten. Apoi`ntinde fondul de ten pe buze. Ebine s[ folose;ti un fond deculoare natural[, pal[, nu mai`nchis dec]t tenul t[u. Cu ajutorulacestuia, suprafa\a devine maineted[, ceea ce `i permitecreionului contur o alunecare maie*cient[. Dac[ nu ai la `ndem]n[fond de ten, *e c[ nu e;tiutilizatoare de acest gen deprodus, ;i ai numai pudr[, introduv]rful creionului `n pudr[ ;i

traseaz[ conturul. Pudra se poateaplica ;i direct pe buze cu ajutorulunui bure\el. ~n ceea ce prive;tetipul de pudr[ folosit, acestatrebuie s[ *e ori pulbere ori pudr[compact[. Ai totu;i mare grij[ s[nu `\i pui pe buze exagerat demult[ pudr[, pentru c[ aceasta seva str]nge form]nd cocoloa;e, cenu arat[ deloc bine.

Ioana Pop

Penseaz[-\i spr]ncenele `n func\ie de forma ochilor

Spr]ncenele contribuie foartemult la echilibrul estetic al fe\ei ;inu doar la acest lucru. Ele au unrol deosebit `n comunicare.Spr]ncenele considerate a * idealesunt cele arcuite, ascendente,panate, dese, simetrice ;i c]t sepoate de naturale.

Cele mai multe femei ob\informa perfect[ a spr]ncenelor cuajutorul pensetei. Recomandateste ca pensarea s[ se efectueze`ntr-un cabinet cosmetic, de unspecialist. Iat[ c]teva idei pentrudoamnele care nu au acces la unastfel de salon. Dac[ ave\i ochiiprea apropia\i, spr]ncenele sepenseaz[ mai mult la baz[. C]ndochii sunt prea `ndep[rta\i,acestea se vor pensa la coad[. ~ncazul ochilor cu pleoape c[zute,arcada trebuie s[ devin[ maimare, acest lucru ob\in]ndu-seprin pensarea cozii spr]ncenei.Pentru a accentua forma ob\inut[,

speciali;tii recomand[ creioanelespeciale. Acestea au mina pig-mentat[ natural. Speciali;tiirecomand[ s[ nu se foloseasc[pudr[ pentru a nuan\a spr]n-cenele, iar `n momentul aplic[riifardului pe pleoape s[ se acordemare aten\ie pentru a nu trece cupensula ;i peste c]teva *re dinspr]ncean[.

Marius V.

Page 2: New Informatia Zilei · 2011. 1. 22. · Toamnaaceastasepoart[machiajul`ndr[zne \ 16Informa\ia zilei Miercuri28 octombrie2009 paginile 8-9 S e d ` n u m a i c u I n f o r m a ] i

2 Informa\ia zilei Miercuri 28 octombrie 2009S[n[tate

Spirulina,un dar al naturii

Director general -D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revistaPoesis - George Vulturescu

Redactor ;efsuplimente - Adriana Zaharia(Informa\ia Zilei de Duminic[,Informa\ia TV, Informa\ia SF)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15Satu Mare, cod 440012Telefon< 0261-735195.

e-mail< [email protected]

Redac\ia Baia Mare<Str. Culturii nr. 5, Baia Mare

Telefon< 0262/212020.e-mail< [email protected]

ww w.informatia-zilei.ro

Cotidian aljudetului SatuMare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Pentru cei care vor s[-;i`nt[reasc[ sistemul imunitaracum `n prag de sezon deviroze ;i r[celi specialistulMircea Georgescu recoman-d[ Spirulina, o alg[ micros-copic[ marin[ de culoareverde care con\ine o puter-nic[ combina\ie de substan\eesen\iale pentru organismuluman, unele dintre ele !indextrem de rare ;i ne`nt]lnite`n hrana vegetal[.

Compozi\ia spirulinei esteunic[ av]nd elemente ce apar\inat]t regnului animal c]t ;i celevegetal.

Se ;tie c[ aztecii ;i aborigeniiafricani din zona lacului Ciad seremarcau printr-o s[n[tatedeosebit[ ;i prin longevitatetocmai datorit[ faptului c[foloseau `n alimenta\ie spirulina.Spirulina se reg[se;te ;i `n hranafaraonilor egipteni. Ea este foartebogat[ `nproteine astfel c[ 100gdespirulin[ con\in 60-70 g deproteine, de trei orimaimult dec]tcarnea de vit[ ;i pe;te ;i de peste1,5 ori mai mult dec]t boabele desoia. Proteinele con\inute despirulin[ sunt foarteu;or asimilatede organismul uman p]n[ la 80%,deoarece con\in 18 aminoacizinecesari `n alimenta\ie. Spirulinamai con\ine ?er, calciu,magneziu,seleniu, o mare cantitate de

vitamine, acizi nucleici - `n totalpeste 280de substan\e cuactivitatebiologic[. Cantitate mare de acizinucleici justi?c[ `ncredereaspeciali;tilor `n calit[\ile deregenerare molecular[ ;i `nceti-nirea procesului de `mb[tr]nire.S[ consemn[mtotu;i c[ excesuldeacizi nucleici aduce riscul cre;teriiacidului uric `n organism,provoc]nd pierderea calciului,apari\ia calculilor renali ;iinstalareagutei, ?inddecinecesar[o dozare atent[ la administrare.

Datorit[ faptului c[ spirulinacon\ine cantit[\imari deminerale,nu trebuie s[ lipseasc[ dinalimenta\ia persoanelor anemice,care asimileaz[ mai greu hrana ;i

care sunt supuse unui stres puter-nic. De asemenea spirulina ;i-adovedit e?cien\a `n tratareabolilorde stomac, `mbun[t[\indprocesulde digestie `n normalizarea coles-terolului dar ;i `mpotrivaaterosclerozei, `mbun[t[\ireavederii, a p[rului ;i pielii.

Con\inutul ridicat de vitamineapar\in]nd complexului B `iconfer[ acestei alge proprietateade a proteja sistemul nervos, ?indconsiderat[ “hrana creierului”.Spirulina regleaz[ cantitateazah[rului din s]nge, preveninddiabetul, ?ind recomandat[ ;i `nregimul celor ce sufer[ de aceast[boal[. Ea mai normalizeaz[micro@ora intestinal[, cur[\ind

organismul de toxine.Organiza\ia Mondial[ a

S[n[t[\ii recomand[ acest produsnatural ca ;i tratament pro?lactic,?inddejautilizat `npeste60de \[ri.~n cazul persoanelor care auprobleme cu epiderma, spirulinaprevine `mb[tr]nirea pre`nt]m-pin]nd ridurile ;i uscarea excesiv[ajut]nd la tratarea acneei.

Pe de alt[ parte spirulinaprevineobezitatea ;i ajut[persoa-nele supraponderale s[ scape dekilogramele `n plus. Astfelspirulina luat[ `nainte de mas[reduce senza\iade foame.Laadul\ise administreaz[ 3g/zi `n treireprize iar pentru `ntre\inere ?indsu?ciente 0,5- 1 g pe zi. Pentru ceice practic[ sport se pot luamaxim10g /zi. ~n tratamentele curative serecomand[ ca dup[ o lun[ de ziles[ se fac[ o pauz[ de 10 zile saureducerea consumului la nivel de`ntre\inere, dup[ recomandareamedicului, `n func\iede rezultateleanalizelor. Pacien\ii care sufer[ dehipotiroidie ;i `n consecin\[trebuie s[ reduc[ aportul de iod,vor consuma lage `n cantit[\icrescute (peste 1 g pe zi) numaisub supraveghere medical[.

Mai multe informa\ii desprespirulin[ sau despre alte

tratamente naturiste pute\iob\ine de la Mircea Georgescu,

pia\a Libert[\ii nr. 20 sau latelefon 0721.202.752

V. Shibata

Din 2010, noi reguli de siguran\[ impuse de UEindustriei cosmeticelor

Industria cosmeticelor va aveadin 2010 noi reguli de siguran\[,impuse de Uniunea European[.Astfel, se vor evalua substan\elenocive din produsele de `ngrijirepersonal[ care pot ? cancerigene,mutagene ;i pot cauza infertilitate.Prin acest proiect vor ? evaluatefoarte riguros ingredienteleproduselor cosmetice, precum ;i autiliz[riinanomaterialelor (coloran\i,conservan\i, ?ltrele UV ce intr[ `ncompozi\ia rujurilor, cremeloranti`mb[tr]nire ;i a celor solare).Medicii dermatologi sus\in c[nanomaterialelepot intracuu;urin\[`n organism pe cale sanguin[,

determin]nd astfel probleme des[n[tate. Din acest motiv,produc[torii de produse cosmeticevor ? obliga\i s[ enumerenanomaterialele din compozi\ia

acestora ;i de asemenea vor trebui s[;i publice un catalog cu toateproduselecarecon\innanomateriale.~ncazulunuiproduscosmetic str[in,eticheta acestuia va trebui tradus[ `nlimba rom]n[.

Totodat[ speciali;tii avertizeaz[asupra con\inutului de plumb dinrujuri, `ntruc]t aceast[ substan\[afecteaz[ sistemul nervos.Formaldehida `nt]lnit[ `ncompozi\iadeodorantelor, cremelor sau aproduselor pentru `ngrijirea p[ruluipoatedeterminaalergii, crizedeastmbron;ic, oboseal[, cefalee ;i tulbur[riale sistemului imunitar.

I.M.

Informa\ia zilei 3Miercuri 28 octombrie 2009 Familie

Conflictele din familie trebuieaplanate c]t de urgent

~n orice familie exist[ tensiuni,asta din cauz[ c[ toate grijile depeste zi ajung s[ ?e dezb[tuteseara acas[. Problemele cotidiene,stresul de la locul de munc[ `;ipun amprenta pe bun[stareafamiliei, astfel c[ apar [email protected]@ictele ap[rute trebuie `ns[`nl[turate, pentru ca situa\iiledi?cile s[ nu se agraveze.

~n orice familie aparprobleme

La un moment dat, din cauzaco@ictelor r[mase sub semnul`ntreb[rii, so\ii ajung s[ cread[ c[nu mai e nicio cale de `mp[care,de `mbun[t[\ire a rela\iilor dinc[snicie. Practic, se ajunge carela\ia de iubire s[ ?e trans-format[ `ncetul cu `ncetul `ntr-uncon@ict care tinde spre in?nit. Unso\ `i studiaz[ celuilalt ?ecaremi;care ;i se `ntreab[ dac[ nucumva a disp[rut iubirea de la`nceput.

Nu `i `ntoarce\i spatelepartenerului de via\[!

Con@ictul ap[rut trebuie

imediat aplanat.Ori, acest lucru seface nu `ntorc]nd spatelepartenerului sau fugind deproblem[, ci `ncerc]nd s[ g[simsolu\ia la problema ivit[ `nc[snicie. Primul pas care trebuief[cut este s[ se ;tie adev[ratul

motiv pentru care a `nceputcearta. Se spune c[ `n spateleoric[rui motiv minor se a@[ unaltul de o mai mare importan\[.Oricare ar ? m[rul discordiei,?ecare partener trebuie s[ se`narmeze cumult calm ;i r[bdare,

deci f[r[ jigniri reciproce ;irepro;uri.

Prin comunicare, familiase redescoper[

Odat[ expus[ problema,partenerul trebuie s[ asculte atent;i apoi, `mpreun[, s[ g[seasc[solu\ia pentru a trece pestecon@ict. Prin comunicare, familiase redescoper[. ~n c[snicie, ambiiparteneri au un rol bine stabilit,astfel c[ dac[ unul sau altul a uitatcumva cu trecerea anilor cer[spunderi ;i-a asumat la `nceput,memoria se re`mprosp[teaz[.

Chiar dac[ uneori pareimposibil, prin vorb[ bun[ ;icalm, `n\elegerea de odinioar[poate s[ ?e din nou instalat[ `nc[snicia dumneavoastr[, iar ori dec]te ori acas[ nu pute\i nicicumrezolva vreo problem[, exist[speciali;ti care cunosc prea binecum se salveaz[ c[sniciile,psihologii.

Nu de pu\ine ori, ace;tioameni au reu;it s[ `i fac[ pepartenerii de via\[ s[ ajung[ la unnumitor comun.

Ioana Pop Vladimirescu

Nu discuta\i `n familie problemelede serviciu

Tr[im `ntr-o lume `n careavem ?ecare minut din via\[plani?cat. To\i membrii uneifamilii duc un stil de via\[ alert, deparc[ cineva ar fugi dup[ ei. Eibine, acest stil de via\[ pe fug[,lipsit de comunicare `n cadrulfamiliei, are repercursiuni asupracopilului.

Fiecare p[rinte ar trebui s[ seg]ndeasc[ cum se simte ?ul sau?ica sa atunci c]nd `l refuz[. Deexemplu, c]nd copilul `i cerep[rintelui s[ se joace pu\in cu el.Chiar ;i dac[ cinci minutepetrece\i cu copilul, e mai binedec]t nimic. Un sfat pentrup[rin\i ar ? s[ uite de problemelede la locul de munc[ atunci c]ndajung acas[. Fiecare dintre noitrebuie s[ `ncerce s[ ?e maideschis fa\[ de cel al[turi de caretr[ie;te, `ns[ nu trebuie s[

umplem capul partenerului cuproblemele cotidiene de laserviciu.

Ioana Pop

Beneficiile familieicu mul\i copii

Familia cumul\i copii, privit[din exterior, pare familia perfect[.Copiii sunt vioi, p[rin\ii suntferici\i `mpreun[, motiv pentrucare au f[cut at]\ia copii.

Ei bine, ace;ti p[rin\i au o“meserie” grea. ~n cazul `n careambii p[rin\i lucreaz[, ei trebuies[ `;i fac[ timp s[ se poat[ ocupade copiii lor. Tot `mpreun[,p[rin\ii `;i ajut[ copiii s[ `;istabileasc[ ;i s[ `;i ating[obiectivele. Psihologii sf[tuiescp[rin\ii s[ nu se certe `n fa\acopiilor, deoarece copiilor le places[ imite. Familia cu mul\i copiiare foarte multe sarcini, iarp[rin\ii trebuie s[ cad[ la`n\elegere asupra tuturorobliga\iilor pe care le au. ~nfamiliile mari p[rin\ii culeg ;imulte bene?cii, bucur]ndu-se defaptul c[ micu\ii lor cresc

`mpreun[, ajut]ndu-se unul pecel[lalt `n tot ceea ce fac. Copiii`nva\[ s[ ?e darnici ;i prieteno;i.

I. P.

Page 3: New Informatia Zilei · 2011. 1. 22. · Toamnaaceastasepoart[machiajul`ndr[zne \ 16Informa\ia zilei Miercuri28 octombrie2009 paginile 8-9 S e d ` n u m a i c u I n f o r m a ] i

4 Informa\ia zilei Miercuri 28 octombrie 2009Trend

Trend report<Geanta

convertibil[

Gen\ile cu dou[ tipuri debretele/m]nere sunt `n vog[ `naceast[ toamn[. Nu, nu e o solu\ieanti-criz[, ci un detaliu care v[poate transforma radical \inuta.C[uta\i gen\i cu bretele sau m]-nere deta;abile, carepot = u;or trans-formate din gen\ipurtate pe um[r `ngen\i de m]n[ sauchiar po;et[-plic.

Marc Jacobs,Donna Karan,Marni, Ferragamoau inclus `n ofertelelor astfel de gen\i, iarvedete precum Jennifer Anistonsau Jessica Simpson le-au f[cut

deja celebre.Jessica Simpson a ap[rut

recent purt]nd o geant[ Marni,asortat[ cu o \inut[ `n nuan\elep[m]ntii ale toamnei. Este osolu\ie perfect[ pentru o \inut[

casual sau de c[l[-torie.

Geanta 2 `n1este o solu\iefantastic[ ;ipentru birou

O dovede;teJennifer Aniston,care a purtat o crea\ie

Ferragamo pe platourile ultimuluis[u =lm “ ?e Bounty Hunter”.

Ai purta bijuteriiconfec\ionate

din fructe uscate?Tinerii bijutieri nu `nceteaz[

s[ vin[ cu idei din ce `n ce maiinteresante c]nd vine vorbadespre materialele pe care le alegpentru a le transforma `naccesorii. O t]n[r[ student[american[ a propus de cur]nd ocolec\ie de bijuterii `n form[ de

tranda=ri, confec\iona\i din fructeuscate.

E drept c[ au mai ap[rut de-alungul timpului cercei dinscor\i;oar[, felii sub\iri deportocale uscate sau coliere ;icercei din m[ce;e, ghinde, castaneori alune... dar ceea ce propuneCathy pe blogul ei, La ProchaineFois, este cu adev[rat inovator.

Fetele care `;i f[ceau colieredin semin\e de m[r c]nd eraumici se vor bucura, poate, s[ vad[c[ se pot realiza coliere ;i inele ;i

din fructe `ntregi, nu doar dinsemin\e ;i s]mburi.

Cathy a venit cu aceast[ ideepentru c[ avea nevoie de unproiect pentru ;coal[ (estestudent[ la o Facultate de Art[ dinSUA). Ea a uscat fructele `nformele pe care le-a dorit (cu

ajutorul unui aparat caredeshidrateaz[), apoi le-a dat cucear[ sau lac, form]nd acesteminun[\ii de coliere ;i inele careau un aspect cu iz vintage ;i unparfum seduc[tor.

Pentru c[ sunt f[cute decur]nd, ea nu ;tie `nc[ dac[timpul va altera acest gen debijuterii, sau pot rezista mult ;ibine sub straturile de cear[ ;i lac,dac[ sunt manevrate ;i p[stratecu grij[ de c[tre cele care le vorpurta.

Informa\ia zilei 5Miercuri 28 octombrie 2009 Stil

Cele mai ciudate tendin\eale vedetelor

Capul ras pe jum[tate, sutienulfosforescent ;i unghiile ascu\ite suntdetalii stilistice pe care unele vedetele promoveaz[, de;i pot = inestetice;i de prost gust.

Coafura MohawkStilul punk este mai viu ca

niciodat[, ;i nu doar `n vestimen-ta\ie. Tot mai multe vedete suntadepte ale rasului `n cap. Dar nucomplet - doar pe o parte ascalpului, cealalt[ r[m]n]ndacoperit[ cu plete frumos aranjate.Dintr-o parte punkeri\[, din cealaltadiv[. Modelul Alice Dellal a fostprima, c]nt[rea\a Cassie i-a urmatexemplul, iar Rihanna a fost maimult dec]t bucuroas[ s[-;i rad[capul, ca s[-;i poat[ expunetatuajele de pe g]t ;i ureche.

Maioul XXL cu sutienulla vedere

Maiouri l[l]i, lungi, largi ;idecoltate. Problema la ele este c[ nuau m]neci, ;i dac[ t[ietura estelarg[, se vede ce por\i pe dedesubt.:i dac[ pe dedesubt ar = un tricousau un maiou mai str]mt, n-ar ar[tagroaznic. Dar s[ vezi un sutien e deprost gust. Mai ales unul colorat,fosforescent, c[ a;a se poart[ lavedete. Sutienul e un articol delenjerie intim[, scopul lui e s[ steasub haine, nev[zut, abia perceptibil.

Unghii ascu\iteLa `nceput a fost Rihanna,

neobosit[ `n `ncercarea ei de a nel[sa cu gura c[scat[. A avut operioad[ ni;te unghii lungi ;i negre,`ncovoiate ca ale unei p[s[ri deprad[. Apoi, a revenit la tipuri demanichiur[ mai “cumin\i”, cuunghii medii ;i rotunjite. Dar aap[rut Fergie! Unghii lungi, ascu\ite;i portocalii. “Superba” combina\ie!

Tricoul p]n[ la buricOric]t de bine ar ar[ta

abdomenul t[u, nu lua exemplu dela aceste vedete. Anii ‘90 se reg[sesc`n moda actual[ prin colan\i, blugistr]m\i ;i colora\i, bijuterii dinplastic, dar moda tricourilor scurteNU a revenit. Lindsay Lohan s-adecis s[ reinaugureze acest trend.Dar nu i-a reu;it. Doar dou[-treivedete (cu stil vestimentar la fel dedubios) i-au urmat exemplul.

Plasturele pentru s]niNe `ndrept[m `ncet-`ncet spre

de=l[ri nude `n public. Sutienul estedemodat. De ce s[ nu ar[\i lumii totce ai de ar[tat? Rihanna parehot[r]t[ s[ impun[ vestimenta\iac]t mai sumar[. Bluze transparente?A purtat de at]tea ori. Rochie cuvedere la tanga? Deja toat[ lumea `irecunoa;te posteriorul. Stelu\e rozlipite pe sf]rcuri, `n loc de sutien?Sunt preferatele ei

Lady Gaga subscrie la trendul“nudism urban”, iar designeriiconsider[ c[ hainele cu s]ni lavedere sunt “prêt-à-porter”. Nupurta a;a ceva dec]t dac[ e;ti`nconjurat[ de bodyguarzi.

Blugii su$eca\i (la b[rba\i)Oric]t ar vrea designerii s[

efemineze moda masculin[, unelehaine pur ;i simplu nu arat[ bine peb[rba\i. Blugii su>eca\i, de exemplu.

~n cazul femeilor, arat[ ;ic dac[ suntasorta\i cum trebuie.

Lentile de contact albeN-a fost destul c[ se rade `n cap

;i `;i oxigeneaz[ p[rul (ea =indmulatr[). Iubita rapper-lui KanyeWest ;i-a dorit s[ arate ca nimenialta ;i ;i-a pus lentile de contact albe.S-a `n;elat... Am mai v[zut priviri“seduc[toare” ca ale ei `n =lmele cuzombie.

Page 4: New Informatia Zilei · 2011. 1. 22. · Toamnaaceastasepoart[machiajul`ndr[zne \ 16Informa\ia zilei Miercuri28 octombrie2009 paginile 8-9 S e d ` n u m a i c u I n f o r m a ] i

6 Informa\ia zilei Miercuri 28 octombrie 2009Bog[\iile toamnei

Gutuile previn virozelerespiratorii

Gutuilestimuleaz[po�adem]ncare ;i sunt e�ciente `ncazul infec\iilor respiratorii.Bogate `n vitamine, gutuilesunt unele din cele maiaromate fructe ale toamneicareprevinsautrateaz[oseriede afec\iuni.

Gutuia con\ine 8,9 g hidra\i decarbon la 100 g ;i are 355 kcal. ~ngutuie se g[sesc provitamina A,vitamineleB1,B2,B6,C,E,PP, cal-ciu, fosfor, ;er, sodiu, potasiu.Fructul este foarte bogat `n acidcitric ;i `n pectin[, av]nd efectbene;c asupra sistemului circu-lator.

Este folosit[ pentru proprie-t[\ile sale antiin<amatorii, astrin-gente, analgezice, antispasmodice,emoliente, digestive, diuretice,expectorante, tonice ;i stimulente.

Propriet[\i terapeutice~n cazul afec\iunilor tubului

gastro-intestinal ;i ale ;catului, `n

caz de diaree ;i hemoragieintestinal[ se spal[ bine dou[-treigutui (pentru `ndep[rtareapufuluide pe coaj[), se taie m[runt ;i sem[n]nc[ `n dou[-trei doze.

Ca mijloc diuretic se folose;tesucul de gutuie (50 ml la ;ecareadministrare). Fructul ;i sucul pot; folosite ;ipentrusp[latuldin\ilor.De asemenea se poate face gargar[

cu suc pentru tratarea ulcerelorbucale, afec\iunilor gingiei sauin<ama\iilor g]tului.Gutuia este bogat[ `n vitamina

C. ~n cazul anemiei, dar ;i pentruforti;carea organismului esterecomandat[ tinctura de gutui< 50g gutuie proasp[t[ se pune `n 50ml alcool alimentar, se acoper[vasul ;i se \ine `ntr-un loc `ntunecostimp de o s[pt[m]n[, apoi se iauc]te 15 pic[turi, de 3 ori de zi.Persoanele care sunt predis-

puse la constipa\ie, n-ar trebui s[consume gutuie proasp[t[. ~n cazde tuse ;i angin[, se d[ prinr[z[toare o gutuie, se acoper[ cu200 ml ap[ ;erbinte ;i se las[ lainfuzat> dup[ o or[ se bea infuziasau se face gargar[ cu ea.Din cojile ;i frunzele de gutuie

se poate prepara o infuzie care seutilizeaz[, sub form[de compres[,pentrucr[p[turilepielii.Acest fructeste recomandat ;i celor careurmeaz[curedesl[bire,dar ;i celorcare vor s[ se men\in[ `n form[.

Dana T.

P[st]rnacul - eficient `n tratareaafec\iunilor renale

P[st]rnacul este o plant[legumicol[ din familia umbeli-ferelor, ;ind `nrudit[ cu mor-covul, seam[n[ cu acesta `ns[ areo culoaremai pal[ ;i o arom[maiputernic[. Este cultivat `n Europade secole (secolul XVI), utilizat casurs[ important[ de carbohidra\i.Are un con\inut sc[zut de calorii(66 kcal/100 g), ;ind o surs[e;cient[ de ;bre, potasiu,vitamina C, acid folic, cupru,mangan, magneziu, vitamina B6;i E. Datorit[ con\inutului bogatde ;bre, acesta asigur[ s[n[tateinimii prin sc[derea coleste-rolului.P[st]rnacul este e;cient `n

ameliorarea simptomelor provo-cate de astm, prin `mbun[t[\ireafunc\ion[rii bronhiilor. ~nmedicina naturist[ este folositpentru tratarea afec\iunilorrenale, combaterea obezit[\ii, acelulitei ;i este recomandat celorcare sufer[ de anemie.

P[st]rnacul are urm[toarelepropriet[\i< nutritiv, diuretic,antioxidant, antireumatismal.Pentru uz intern este indicatpentru cre;tere, boli de rinichi,obezitate, celulit[, anemie, astenie,convalescen\[> iar pentru uzextern se folose;te `n salate ;i `ndiverse m]nc[ruri.

Curmalele, ideale`n lupta cu `mb[tr]nirea

Fructe ale palmierului, cur-malele sunt cunoscute din celemai vechi timpuri. Savoareadeosebit[ ;i valoarea energetic[au f[cut din acesta un aliment dar;i un medicament.Curmalele con\in `ntreaga

gam[ de vitamine din grupa B,magneziu - care toni;c[ mu;chii;i `nt]rzie `mb[tr]nirea, ;inde;ciente ;i `n tratamentul afec-\iunilor sistemului nervos.Curmala con\ine ;i ;er, 25 g dinaceste fructe asigur[ nevoile de;er ale organismului. Curmaleleuscate con\in 15-20% ap[, iarfructele proaspete au `ntre 65-70%. 100 g curmale con\in 30 decalorii, 73 g glucide, 8,7 g ;bre, 59g magneziu.Sunt recomandate anemicilor,

celor extenua\i, convalescen\ilor,copiilor, sportivilor, dar ;ipersoanelor `n v]rst[, datorit[efectului s[u energizant. Cur-malele sunt utile `n cazul

afec\iunilor pulmonare, subform[ de b[utur[. Se prepar[ undecoct din 50 g curmale, care se;erb `ntr-un litru de ap[, timp de10 minute. Se strecoar[ ;i se beade patru ori pe zi. Acest fruct este`ns[ contraindicat diabeticilordatorit[ con\inutului ridicat deglucide.

Informa\ia zilei 7Miercuri 28 octombrie 2009 Re\ete

Sup[-crem[ de ceap[

Ingrediente<- 6 cepe- 50 ml ulei- 3 carto;- 1 morcov- 1 r[d[cin[ p[st]rnac- 1 linguri\[ chimen m[cinat- 1 leg[tur[ m[rar- sare, piperMod de preparare<Cur[\a\i legumele, sp[la\i-le ;i

toca\i-lem[runt. Pune\i deoparteo ceap[ ;i pune\i totul la ;ert `n 2

litri de ap[. Fierbe\i p]n[ c]ndlegumele se sf[r]m[ u;or. C[li\iceapa p[strat[, tocat[ m[runt, `nulei p]n[ ce se rumene;te u;or,apoi pune\i-o `n oala cu legume.Scurge\i legumele de zeama `n

care au ;ert ;i trece\i-le printr-osit[ deas[.Dilua\i piureul ob\inutcu supa strecurat[, ad[uga\ichimenul ;i potrivi\i de sare ;ipiper. Servi\i supa-crem[ cucrutoane de p]ine pr[jit[ ;i cum[rar tocat m[runt pres[ratdeasupra.

Musaca de dovlecei cu piept de puiIngrediente<- 3 dovlecei- 1 piept de pui- 1 ardei ro;u- 3-4 c[\ei de usturoi- 2 ro;ii- 150 g ca;caval- sare, piperMod de preparare<T[iem dovleceii felii pe

lungime (sau rondele) ;i `ipres[r[m cu pu\in[ sare. Se taiepieptul de pui buc[\ele ;i secondimenteaz[. ~l pr[jim `n pu\inulei. C]nd este gata ad[ug[mardeiul t[iat cubule\e ;i 3 felii sau

capetele de la dovlecel t[iate totcubule\e . L[s[m 4minute ;i apoiad[ug[m usturoiul zdrobit.Stingem focul ;i ne ocup[m dedovlecei. ~i pr[jim `ntr-o tigaieantiaderent[ ;i `i scoatem pe unplatou.Pre`nc[lzim cuptorul la

temperatur[mare.Ungemunvasde yena cu pu\in ulei ;i punemunstrat de dovlecei, apoi compozi\iacu pui ;i ultimul strat de dovlecei.Deasupra aranj[m felii de ro;ii ;iradem ca;cavalul. B[g[m lacuptor 7-10 minute, p]n[ segratineaz[ frumos ;i servim.

Cornuri cu mereIngrediente<- 500 g f[in[- 25 g drojdie proas-p[t[- 1 ou- 50 ml ulei- 100 g zah[r- 200 ml iaurt- 150 ml lapte- 1 plic zah[r vaniliatPentru umplutur[<- 250 g mere- 100 g zah[r- 1 linguri\[ suc del[m]ie- 1 plic budinc[ de vanilieMod de preparare<Frec[mdrojdia cu pu\in zah[r

;i 3-4 linguri de lapte ;i o l[s[m s[creasc[ la cald. Amestec[m restulingredientelor, ad[ug[m drojdia;i fr[m]nt[m 5 minute p]n[ob\inem un aluat omogen. Dac[este prea tare aluatul, se maiadaug[ lapte. Acoperim ;i l[s[ms[ dospeasc[ 45 de minute.~ntre timp preg[tim um-

plutura< cur[\[m merele de coaj[;i s]mburi ;i le d[m prinr[z[toarea mic[ (dup[ cur[\aretrebuie s[ aib[ 250 g). Ad[ug[mzah[rul ;i sucul de l[m]ie ;i;erbem 5 minute. Separat di-zolv[m budinca `n 4 linguri deap[ rece, o ad[ug[m la mere ;i

amestec[m repede (aten\ie, se`nt[re;te imediat). L[s[m s[ ser[ceasc[.~ntindemaluatul pe oplan;et[

uns[ cu ulei ( lucr[m cu m]inileunse cu ulei) `ntr-o foaiedreptunghiular[ cu grosimea de6-8 mm. Punem umplutura ;i o`ntindem cu un cu\it cu lama lat[.~l `mp[tur[m ;i `l `mp[r\imvizual`n 3< lu[m 1/3 din aluat ;i `l`mp[turim peste a doua parte,apoi cea de-a treia o aducempesteprima. T[iem cu mi;c[ri fermefelii de 2-3 cm l[\ime. Le r[sucimfrumos ;i le punem `n tavatapetat[ cuh]rtie de copt.Coacem`n cuptorul pre`nc[lzit timpde 15minute la focmic. Le pres[r[mcuzah[r pudr[ ;i servim.

Sufleu cu mere, br]nz[ ;i gri;Ingrediente<- 3 ou[- 2-3 linguri `ndulcitor lichid- 4 pic[turi esen\[ de vanilie- 1 linguri\[ coaj[ ras[ de l[m]ie- 250 g crem[ de br]nz[- 250 g br]nz[ de vaci- 3 linguri gri;- 2 mere (cca 250 g)- 2 linguri suc de l[m]ieMod de preparare<Separa\i ou[le. Pune\i `ntr-un

castron g[lbenu;urile cu `ndul-citorul, esen\a de vanilie ;i coajade l[m]ie ;i bate\i cumixerul cca.5 minute, p]n[ c]nd ob\ine\i un

amestec spumos. Amesteca\icrema de br]nz[ cu br]nza devaci, amestecul de ou[ ;ifr[m]nta\i.Bate\i albu;urile spum[ ;i

`ncorpora\i-le `mpreun[ cu gri;ul`n amestecul de mai sus.Unge\i cu gr[sime o form[ de

su<eu, cur[\a\imerele, t[ia\i-le `npatru, `ndep[rta\i s]mburii, t[ia\i-le felioare ;i stropi\i-le imediat cusucul de l[m]ie.Turna\i `n form[ cca. 2/3 din

aluat, apoi a;eza\i feliile de mere`n forma \iglelor ;i, `n cele dinurm[, turna\i ;i restul aluatului.Coace\i 50-60 de minute.

Page 5: New Informatia Zilei · 2011. 1. 22. · Toamnaaceastasepoart[machiajul`ndr[zne \ 16Informa\ia zilei Miercuri28 octombrie2009 paginile 8-9 S e d ` n u m a i c u I n f o r m a ] i

8 Informa\ia zilei Miercuri 28 octombrie 2009Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 28 octombrie 2009 Vedete

Kyra Sedgwick< “F[-\i timp ;i pentru tine”AcestaestesfatulKyreidup[

21deanide c[s[torie, doi copii;i o carier[ la activ. Ea a `nv[\atceva foarte important - dac[-\iurmezi visele nu numai c[ nueste un lucru egoist, ci esteesen\ial.

~n ultimii cinci ani, Sedgwick (44deani) a fost actri\[ full-time;imam[la distan\[. ~n Hecare an, din martiep]n[ `n septembrie, pleac[ din casa eidin New York pe care o `mparte cuso\ul ei, actorulKevinBacon;iHicade17 ani, Sosie (Hul lor Travis de 20 deani urmeaz[ cursurile universit[\iiNorthwestern), pentru a se muta `nLos Angeles, unde Hlmeaz[ pentruserialul de succes “Closer”.“E destul de greu,” spune actri\a

care face naveta acas[ `n c]tevaweekend-uripe lun[;i \ine leg[turacufamilia eiprin intermediul telefonului;i Chat-ului. “~mi amintesc de primiiani–eraca ;i c]nderam`ntr-unocean;i eram `n mod constant aruncat[ lafund.Acumm-amobi;nuit, dardoruldecas[,decopii…”C]ndJamesDuI,creatorul serialului “Closer”, i-a f[cutpropunerea de a o interpreta pene`nfricata poli\ist[ Brenda LeighJohnson, Kyra nu a fost interesat[ derol. “A spus c[ nu vrea s[ p[r[seasc[New York-ul ;i nici nu-;i dorea `nc[unrol `n televiziune.Dardup[ce i-amdat scenariul luiKevin, acesta i-a spus‘Cred c[ ar trebui s[-l cite;ti’.”Peste 7milioane de telespectatori

americani urm[resc `n Hecares[pt[m]n[ cum Brenda reu;e;te s[-ifac[ pe suspec\i s[-;i recunoasc[crimele. Serialul i-a adus Kyrei unGlob de Aur ;i au f[cut din ea unadintre celemai binepl[tite vedeteTV,cu un salar de 300.000 de dolari peepisod. La 44 de ani – o v]rst[ la carefemeile nu prea mai primesc roluri –Sedgwick este `n v]rful piramidei.Ea pune succesul serialului pe

seama personajelor, inclusivsimpaticul so\ al Brendei, agentul FBIFritz Howard (Jon Tenney) sau ;efulei, Will Pope (J.K. Simmons). “Da,serialul estedesprecrime;imister,darmai vorbe;te ;i despre ceea ce`nseamn[ s[ Hi uman ;i interac\iuneade la loculdemunc[dintrepersonaje.Brenda este foarte puternic[, dar `nacela;i timp este feminin[ ;i fragil[. Eplin[ de contradic\ii. Multe femei sepot identiHca cu ea.”Via\a i-a fost schimbat[de dou[ roluriC]ndaurcatpentruprimadat[pe

scen[, `n clasa a opta, pentru a juca`ntr-o pies[, a ;tiut exact ce dorea s[devin[. Al doilea rol este cel dinproduc\iaTV“LemonSky” (1988), `ncarea jucat al[turideKevinBacon.Eaavea 22 de ani, el 29. S-au `ndr[gostit

;i dup[ c]teva luni s-au c[s[torit.~n copil[rie nu a sim\it niciodat[

c[aveaunc[mincuadev[rat. “P[rin\ii

mei s-au desp[r\it c]nd eu aveam 3ani. Mama s-a rec[s[torit c]nd euaveam 6 ani, iar dup[ cem-ammutat

`n casa tat[lui meu vitreg am sim\it`ntotdeauna c[ era casa lor, nu amea.C]nd l-am `nt]lnit pe Kevin, m-am

sim\it acas[. Nici acum nu-mi dauseama cum, la 22de ani, am ;tiut c[ ele alesul ;i c[ am avut dreptate. De

obicei alegi pe cineva care are toatecalit[\ile rele ale tat[lui t[u, deexemplu. Sigur cineva veghea asupra

mea c]nd l-am ales pe Kevin, pentruc[eusigurnueramat]tdede;teapt[.”Dup[ na;terea primului copil, `n

1989, ea ;i Kevin au `ncheiat un pact– unul dintre ei r[m]ne acas[ cucopilul c]nd cel[lalt lucreaz[. De;i aap[rut `n produc\iile de succes“Something to Talk About” (1995)al[turi de Julia Roberts ;i DennisQuaid, ;i “Phenomenon” (1996) cuJohnTravolta,Hollywood-ul a trecutpe planul doi.S-adelectat curoluldemam[care

era acas[ c]nd copiii ei veneau de la;coal[. A fost prezent[ la toate temelef[cute la ore t]rzii, pe ultima sut[ demetri. Iar la sf]r;it de s[pt[m]n[organiza drume\ii cu familia la fermalor din Connecticut. “~mi amintescprima dat[ c]nd am plecat de-acas[dup[ ce am dat na;tere. A fost la unatelier al scriitorilor ;i regizorilor dincadrul Festivalului Sundance. ~nprimele zile nici nu ;tiam s[ p[;esc.Uitasem cum era s[ Hu singur[. Dardup[ o s[pt[m]n[ petrecut[ acolo aavut loc o mic[ schimbare ;i `miamintescg]ndind ‘O,da,nusuntdoarcineva cu o familie.”~n prezent se concentreaz[ ;i pe

avantajele de a H o mam[ caremunce;te. Programul ei i-a ajutat peSosie ;i Kevin s[ dezvolte o leg[tur[puternic[. “Eu am fost foarte ata;at[de mama mea ;i a;a se `nt]mpl[ lafete. Programulmeu apermis aceast[situa\ie `n care Hica mea are o rela\ieextraordinar[cu tat[l ei.Eminunat s[vezi acest lucru.”Sfaturi pentru o via\[ ecoKyra este o ap[r[toare amediului

`nconjur[tor demult[ vreme, Hind ;imembru al “Consiliului de Protec\iea Resurselor Naturale”. Reporteriipublica\iei “Ladies’ Home Journal” i-au cerut s[ dea c]teva sfaturioamenilor care doresc s[ protejezemediul `nconjur[tor.- Plase ecologice< “C]nd mergi lacump[r[turi, ia-\i cu tine o plas[refolosibil[pecareopo\ipurtacu tine`n geant[.”- Nu-\i mai lua ap[ `n sticle< “Sticleledinplasticnusuntbiodegradabile.Eubeau ap[ Hltrat[ de la robinet dintr-osticl[ de o\el inoxidabil.”-Folose;tebecuri economice< “Trebu-ie s[ le folose;ti cu grij[, dar ele te potajuta s[ economise;ti mult[ energie.”~n rarelemomente c]nd are timp

liber, Kyrei `i place s[ fac[ mi;care –practic[ yoga, face surf, merge `ndrume\ii pe dealurile din jurul caseidinSantaMonica– iar trupul ei atleticeste dovada. “Vreau s[ Hu un modelpentruHicamea;i s[-miacceptcorpula;a cum este, f[r[ a H obsedat[ s[ ar[tt]n[r[.“ De;i exist[ momente `n carese `ntreab[ dac[ e bine ceea ce faceacum, “cu c]t `mb[tr]ne;ti `\i daiseama c[ timpul petrecut cu copiii t[ieste foarte scurt”, ;tie c[ acest rol i-afost predestinat. “Nu am niciunregret.”

Page 6: New Informatia Zilei · 2011. 1. 22. · Toamnaaceastasepoart[machiajul`ndr[zne \ 16Informa\ia zilei Miercuri28 octombrie2009 paginile 8-9 S e d ` n u m a i c u I n f o r m a ] i

Informa\ia zilei 11Miercuri 28 octombrie 2009 Diet[

Alimentele recomandate`n cura de `ngr[;are

Sunt foartemulte femei care sestr[duiesc s[ se `ngra;e. Ei bine,nu degeaba se spune c[ este maigreu s[ iei c]teva kilograme dec]ts[ le dai jos. A;a se `nt]mpl[ decele mai multe ori. ~n cele ceurmeaz[ ve\i a7a care suntsfaturile speciali;tilor `n materiede `ngr[;are. ~n primul r]nd,femeile care vor s[ ia `n greutatetrebuie s[ 6e foarte atente s[ nucad[ `n cealalt[ extrem[, adic[ s[se `ngra;e preamult, iar apoi s[ 6enevoite s[ `;i supun[ organismulunei cure de sl[bire. Regimurilenu fac bine s[n[t[\ii noastre.

Cafeaua taie po(a dem]ncare

A lua `n greutate nu `nseamn[am]nca f[r[ oprire.Nutri\ioni;tiispun c[ `ngr[;area nu se face la`nt]mplare, deci nu da\i fuga laprodusele de tip fast-food ;i latoate genurile de alimenteinterzise. A te `ngr[;a s[n[tos`nseamn[ a aduce un surplus deenergie corpului. Alimentelerecomandate `n cura de `ngr[;aresunt alimentele de baz[, cum sunt

carnea, produsele lactate, ou[le,semin\ele ;i fructele. ~n cura de`ngr[;are trebuie evitat s[consum[m multe dulciuri ;ifoarte des, pentru c[ taie po8a dem]ncare. Aceast[ po8[ este t[iat[;i de cafea ori b[uturi `ndulcite.Cura presupune consumul cupredilec\ie a alimentelor bogate`n calorii ;i nutrien\i, precumalunele, iaurturile, fructele uscate,carnea de somon, untul dearahide, nucile ;i br]nza.

Dormi cel pu\in 8 ore penoapte

Se recomand[ consumul dealimente bogate `n carbohidra\iprecum maz[rea, porumbul,carto6i ;i p]inea integral[. Chiar;i la cur[ de `ngr[;are, minim doilitri de ap[ trebuie consuma\izilnic. Somnul ne ajut[ s[ punemc]teva kilograme pe noi, decitrebuie s[ dormimminim8ore penoapte.

Felul `n care servim masa contribuiela sc[derea `n greutate

~n timpul unei cure desl[bire, pentru a ob\inerezultatele dorite, c[ doaracest lucru ;i-l dore;teoricine, ar & bine s[ urma\ic]teva sfaturi ;i `nmaterie decum s[ m]nc[m pentru a nuse pune totul pe noi.

E recomandat s[ m]nca\i `nlini;te, evit]nddiscu\iile `n timpulmesei. Nu lua\i masa `n fa\amicului ecran. C]nd m]nca\i,`ncerca\i s[ mesteca\i `ncet, astadeoarece alimentele `nghi\ite prearepede sunt mai greu de asimilatde organism. Orice mas[ se ia cupl[cere, iar pe farfurie trebuie s[ave\im]ncarea care v[ place, caredesigur trebuie s[ 6e bogat[ `nlegume ;i fructe, dac[ se poateproaspete.Nuv[ limita\i la omas[

sau dou[ pe zi pentru c[ nu e bine.Stabili\i o variant[ de regim cu 4sau chiar 5 mese, la care desigurs[ nu m]nca\i p]n[ la satura\ie

maxim[. ~n timpul meselor,indiferent dac[ sunte\i la diet[ saunu, evita\i s[ be\i orice lichid,pentru c[ acest lucru v[ ajut[numai la balonare ;i la indigestie.Dac[ v[ este sete, mai bine be\iun pahar mare cu ap[ `nainte dea v[ a;eza la mas[. Carnea estealimentul bogat `n toxine, astfelc[, dac[ e consumat[ `n exces,`ncarc[ organismul cu sarcinisuplimentare, dat 6ind faptul c[ne obose;te. Carnea de porc, vit[sau pas[re o pute\i `nlocui peperioada dietei cu cea de pe;te.Evita\i de asemenea s[ consuma\if[inoase ;i cereale cu carne. Pute\im]nca orez, paste sau carto6 culegume 6erte, f[r[ p]ine. ~n ceeace prive;te fructele, acestea nutrebuie consumate ca desert, ci`nainte de mas[, pe stomacul gol.

Ioana Pop

Sauna ajut[ laarderea gr[similor

Se spune c[ sauna este armaideal[ `n lupta cu kilogramele `nplus. ~ntr-adev[r, ;edin\ele la saun[ajut[ foarte mult la ardereagr[similor. S[ vedem cum seproduce aceast[ ardere.

Dac[ ne punem pe c]ntarimediat dup[ saun[, vom constatao sc[dere `n greutate.Desigur, e unailuzorie ;i se datoreaz[ faptului c[`n saun[, prin transpira\iaabundent[, pierdem multe lichide.Odat[ cu apa, din corpul nostrusunt eliminate ;i s[ruri minerale,f[r[ de care organismul nostru nupoate func\iona corect. Astfel,imediat dup[ saun[ e absolutnecesar s[ bem mult[ ap[. De fapt,`n timpul oric[rei cure de sl[bire sevor consuma minim 2 litri de ap[sau lichide ne`ndulcite zilnic. Saunaajut[ la sc[derea `n greutate, iarrezultatele se v[d `n timp. Prinsaun[ c[lim organismul. ~ntr-odiet[, pe l]ng[ ;edin\ele regulate lasaun[, mai trebuie s[ \inem conttotu;i ;i de ceea ce m]nc[m, altfelvom constata c[ nu avem niciunrezultat dup[ cine ;tie ce perioad[`n care am mers la saun[.

Marius Pop

Cina trebuie s[ fies[rac[ `n caloriiDac[ e;ti la cur[ de sl[bire ;i

nu mai ;tii ce ai putea m]nca laultimamas[ a zilei, la cin[, venim`n sprijinul t[u ;i `\i propunemc]teva variante de meniu pentruo cin[ foarte s[rac[ `n calorii,s[\ioas[ ;i care s[ `\i furnizezetotu;i energia necesar[.

Cina poate consta `ntr-o sup[de legume, f[cut[ acas[, dou[ochiuri omlet[ f[r[ ulei, o feliu\[de p]ine cu zacusc[ ;i un iaurtnatural. Ceaiul de plante e ideal ase consuma dup[ cin[. O alt[combina\ie bun[ ar 6 sup[ depe;te, dou[ felii de ;unc[ slab[ cusalat[ verde. Supa de legume opo\i combina cu ro;ii umplute cubr]nz[. O alt[ sup[ bun[ este ceade ceap[, combinat[ la felul doi cuton ;i o salat[.

Marius V.

10 Informa\ia zilei Miercuri 28 octombrie 2009Fitness

Adev[rul despreun abdomen plat

“De;i fac zilnic abdomene,nu reu;esc s[ scap de burt[“.~\i sun[ cunoscut? Atuncipoate ar trebui s[ a'i c[pentru a dob]ndi un abdo-men plat nu este su&cient s[faci doar abdomene. Iat[ caresunt c]teva mituri, dar ;iadev[ruri despre un abdo-men de vis.

Primul pas este s[ `n\elegi c[nu putem avea un abdomenperfect at]ta timp c]t nu sc[p[mde surplusul de gr[sime ceacoper[ mu;chii abdominali. Nuconteaz[ c]te exerci\ii faci, c]teaparate abdominale folose;ti.Dac[ nu reduci stratul de gr[sime,nu vei avea niciodat[ abdomenul“de 6er”! ~n acela;i timp `ns[, asl[bi nu `nseamn[ c[ vei dob]ndiun abdomen de revist[. Pentruacest lucru ai nevoie ;i de unprogram de exerci\ii abdominalede toni6ere. Chiar dac[ te a7iprintre noroco;ii care audob]ndit nativ un stomac plat,este bine s[ face\i ;i exerci\ii

abdominale pentru un plus detonus ;i fermitate. Unul dintremotivele cele mai probabilepentru care nu reu;e;ti s[ scapide burt[, de;i tu faci abdomeneeste alimenta\ia bogat[ `ndulciuri,f[inoase sau produse de genul

fast-food. Exerci\iile ajut[,bine`n\eles, dar nu vor face casurplusul de gr[sime s[ dispar[ `nmodmiraculos dac[ ve\i continuas[ consuma\i alimente care de faptm[resc \esutul adipos careacoper[ abdomenul. Reduce\i

con\inutul de gr[sime ;i colesteroldin alimenta\ie.

~\i spunem noi c]tevasecrete care `\i vor `nlesnidrumul spre un abdomenplat<

• Folosi\i ulei dem[sline sau cu c]tmai pu\in[ gr[sime.• Reduce\i consumul de unt ;imargarin[.• Reduce\i consumul de pr[jeli ;irenun\a\i la fast-food.• M[ri\i consumul de proteine.• Servi\i salate, fructe ;i legumeproaspete.•Dup[ ora 18, reduce\i consumulde carbohidra\i cum ar 6 ceiexisten\i `n carto6, orez, paste,cereale ;i p]ine.• Nu folosi\i sosuri grase saucremoase.• Servi\i ;ase gust[ri `n loc dedou[-treimese `mbel;ugate zilnic.• Nu s[ri\i micul dejun.• Permite\i-v[ o zi pe s[pt[m]n[f[r[ restric\ii alimentare!

Laura Micovschi

F[ mi;care `n aerliber, chiar dac[

e toamn[Temperaturile de afar[ au

sc[zut, `ns[ \i-e dor demi;care `naer liber. A venit toamna, `ns[acest lucrunu `nseamn[ c[ trebuies[ te `nchizi `n cas[. Chiar dac[este mai r[coare, exist[ c]tevaactivit[\i sportive minunatepentru aceast[ perioad[ a anului.

Pro6t[ de zilele f[r[ ploaie ;iplimb[-te. Ie;i `ntr-o p[durice sau`ntr-un parc ;i descoper[ toamnala ea acas[.

E o activitate de rezisten\[ ;icu efect cardio. Po\i arde p]n[ la400 calorii pe or[. Nu subestimanici puterea str]nsului de frunze!Este o activitate perfect[ pentru`ntreaga familie, de care vorbene6cia to\i mu;chii.

La cin[ `\i d[m voie s[m[n]nci cevamai consistent, c[civei arde 250 calorii pe or[.

Nicole Teodorescu

S[ ;tii c[ nu degeaba au fostdenumi\i c]inii ca cei mai buniprieteni ai omului. Prietenoaselecanine pot reprezenta un excelentmijloc de pierdere `n greutate. Nuai chef s[mergi la sal[, nu ai chef s[alergi prin parc...Dac[ ai `ns[ unc[\elu; nu prea ai de ales ;i trebuies[ `l sco\i la plimbare, iar astfel veisc[pa garantat de c]teva kilograme.

Acest lucru a fost demonstratchiar ;i ;tiin\i6c, a;a c[ dac[ nu necrede\i pe noi, va trebui s[ da\idreptate cercet[torilor.

Scopul realiz[rii acestor studii afost acela de a-i `ncuraja pesupraponderalii sedentari s[ fac[mi;care ;i, mai ales, s[ mearg[ pejos. Conduc[torii studiului aua6rmat c[ plimbarea este bene6c[,din acest punct de vedere, ;i pentruoameni, dar c[ nu au g[sit `nc[modalit[\i pentru a-i motiva pe

ace;tia s[ `;i p[streze acest obicei, almersului pe jos. De aceea, auurm[rit s[ vad[ dac[ leg[turaafectiv[ dintre om ;i c]ine estesu6cient[, `n scopul men\ineriiacestui obicei zilnic.

Plimb[ri zilnice

Voluntarii care au plimbatc]inii `n cadrul studiului au `nceputprin a merge pe jos timp de 10minute `ntr-o zi, de trei ori pes[pt[m]n[, ;i au ajuns, `n cele dinurm[, la 20deminute `ntr-o zi, cincizile pe s[pt[m]n[. Primii s-auplimbat timp de 50 de s[pt[m]ni ;iau sl[bit c]teva kilograme, `n timpce restul, doar 26 de s[pt[m]ni,timp `n care nu s-au `nregistratefecte remarcabile `n ceea ceprive;te sl[bitul.

Rezultate remarcabile

Cercet[torii au a6rmat c[rezultatele sunt mai bune dec]t aleoric[rui plan na\ional de reducerea greut[\ii. Subiec\ii s-au`mprietenit cu animalele, ;i-au`mbun[t[\it 7exibilitatea, echilibrul;i \inuta, au sl[bit ;i au c[p[tat`ncredere `n for\ele proprii. Acestepersoane fuseser[ sedentare,dezavantajate din punct de vedereeconomic ;i aveau multiple bolicronice. Unora le era greu s[mearg[ ;i cele 10 minute de la`nceputul studiului dar, pe parcurs,s-au obi;nuit. ~n concluzie,compania unui c]ine a reprezentatun factor motivant pentru`ncurajarea oamenilor s[ renun\e lastilul de via\[ sedentar.

Nicole Teodorescu

Scap[ de kilogramele `n pluscu ajutorul c[\eilor

Page 7: New Informatia Zilei · 2011. 1. 22. · Toamnaaceastasepoart[machiajul`ndr[zne \ 16Informa\ia zilei Miercuri28 octombrie2009 paginile 8-9 S e d ` n u m a i c u I n f o r m a ] i

Informa\ia zilei 13Miercuri 28 octombrie 2009 Cosmetic[

Masajul facial te ajut[s[ previi ridurile

Masajul facial esteoterapieseparat[ de masajul corporaltotal ;i poate include nu doarfa\a, ci ;i g]tul, decolteul ;ichiarcapul.Sepoateefectua laun salon de specialitate, dar `lpo\i face ;i singur[, acas[.

~n func\ie de complexitate ;izonele tratate, masajul efectuat lasalon dureaz[ `ntre 15 ;i 30 deminute”, adaug[ specialistul. ~\iprezent[mmai jos etapelemasajuluifacial<

Demachierea - este foarteimpor-tant[ cur[\area `nprofunzimea fe\ei, nudoar aochilorsau a zonelor pe care s-a aplicatmachiaj.

Efectuarea masajului - serealizeaz[cuocrem[special[pentrumasaj facial. Tehniciledemasaj suntsimilare cu cele folosite pentrumasajul corporal pentru stimulareacircula\iei sanguine ;i toni:ereamuscular[, dar `n acest caz suntexecutate mi;c[ri :ne care s[ nufor\eze sau s[ nu `ntind[ excesivpielea.

Aplicarea tonicului facialpentru fermitate - acesta hr[ne;tepielea, o revitalizeaz[ ;i `i red[fermitatea.

Bene:ciile masajului facial derelaxare< are efect de calmare lanivelul fe\ei> ofer[ elasticitate ;isuple\e tenului> `nt[re;temusculatura fe\ei> ajut[ la ridicareapome\ilor> reduce ridurile, `n specialcele de expresie> ajut[ la relaxarea ;i

detensionarea `ntregului organism.

Automasajul facial -tehnici utilizate

Dac[ nu ai timp ;i nici banipentru a merge la un salon, po\i s[`\i faci singur[ un masaj facial. Estenevoie s[ `\i cure\i ;i s[ `\i hidratezifoarte bine fa\a. De asemenea,trebuie s[ ai m]inile curate ;iunghiile scurte. Pentru tenulnormalse recomand[ un masaj de`ntre\inere, o dat[ pe s[pt[m]n[.

Persoanele care au probleme cuacneea trebuie s[ mearg[ la unspecialist pentru a rezolva aceast[problem[,masajul ne:ind indicat `nacest caz.

Masajul trebuie efectuat prinmi;c[ri u;oare, lipsite debrutalitate.Iat[ c]teva mi;c[ri care `\i pot : defolos<

Mi;c[ri de m]ng]iere - serealizeaz[ cu ajutorul pulpelordegetelor sau cu m]na deschis[,pielea :ind practic m]ng]iat[, nu`ntins[. Masajul m]ng]ietorac\ioneaz[ asupra circula\ieisanguine.

Masajul pianotat - se realizeaz[cuajutorul tuturordegetelor care facmi;c[ri scurte ;i dese, asem[n[toarecelor executate la pian. Acest masajactiveaz[ circula\ia s]ngelui.

Masajul fr[m]ntat - serealizeaz[prinmi;c[ri asem[n[toarecelor cu care se fr[m]nt[ un aluat.Procedeul este recomandatpersoanelor care au tenul gras,deoarece `ndep[rteaz[ surplusul desebum.

Masajul ciupit - se execut[ prinmi;c[ri scurte ;i repetate, prinprindereapielii `ntredegetulmare ;iar[t[tor. La fel ca ;i masajulfr[m]ntat, masajul ciupit serecomand[ persoanelor cu tenulgras.

Masajul fric\ionat - se realizeaz[prin mi;c[ri cu presiune cu pulpadegetelor. Aceste mi;c[ri pot :circulare, `n zig-zag, orizontale,verticale. Relaxeaz[ musculatura ;i`mbun[t[\e;te circula\ia sanguin[ lanivelul fe\ei. De asemenea, tehnicamasajului fric\ionat previne ;idiminueaz[ formarea ridurilor.Cumse efectueaz[ automasajul?

Masajul frun\ii se efectueaz[ cuambelem]ini. Sepot efectuami;c[ri`n zig-zag sau mi;c[ri circulare.Pentru atenuarea ridurilororizontale, mi;c[rile se fac de laspr]ncene spre r[d[cina p[rului, iar

pentru ridurile verticale, mi;c[ri dela mijlocul frun\ii spre t]mple.

Ochii sunt o zon[ extrem desensibil[, de aceea, la acest nivel,masajul trebuie efectuat cudelicate\e. Pleoapele superioare sevor masa din interior c[tre exterior,cuajutoruldegetului ar[t[tor, iar celeinferioare cudegetulmijlociucarevaefectua b[t[i u;oare. Pentruatenuarea ridurilor de la col\ulochilor, se realizeaz[ mi;c[ricircularedinspre col\ul ochilor c[tret]mple.

Pentru a masa nasul, `\i folose;tidegetele mijlocii. Astfel, vei alunecade la v]rf spre r[d[cina nasului.Pentruunmasaj circular, vei descriecu degetele cercuri mici pe aripilenasului, pornind tot de la v]rf sprer[d[cin[, pentru ca apoi s[ revii lapozi\ia ini\ial[ printr-o mi;care dealunecare de-a lungul spr]ncenelor.*Masajul obrajilor se execut[ cuajutorul degetelor mijlocii. Po\irealizaunmasaj circular al obrajilor,pornindde lamijlocul b[rbiei `n sus,p]n[ vei cuprinde toat[ suprafa\aacestora.

Masajul buzelor se realizeaz[ cudegetele ar[t[tor ;i mijlociu cu carevei face mi;c[ri de foarfec[. B[rbiao po\i masa cuprinz]nd-o `ntredegetul mare ;i ar[t[tor, iar subb[rbie trebuie s[ love;ti `ncet, cupodul palmei.

G]tul `l vei prinde `ntre degetulmare ;i restul degetelor ;i vei efectuami;c[ri lente pornind de sub b[rbiespre decolteu. Po\i `ncheia masajulprinmi;c[ri dem]ng]iere a tuturorzonelor care au fost masate.

Ultima genera\ie de penseteTe gr[be;ti, iar spr]ncenele nu

sunt bine conturate? Pentru opensare corect[ make-up arti;tiivedetelor de la Hollywood nesf[tuiesc s[ d[m o form[ nou[spr]ncenelor la lumina natural[pentru c[ a;a vomreperamai bine:rele rebele. Dar ce faci dac[ nuai dec]t un geam foartemic la baiesau nu ai su:cient[ lumin[?

Solu\ia o reprezint[ o penset[ce are `ncorporat un led luminoscenu iart[ niciun:r crescut aiurea;i te ajut[ s[ dai `n :nal o arcuireperfect[ spr]ncenelor tale.

12 Informa\ia zilei Miercuri 28 octombrie 2009Frumuse\e

Piese esen\iale `n func\iede linia corpului

Cu siguran\[ c[ \i-ai doritla unmoment dat s[ ai o list[magic[ pe care s[ scrie exactce po\i s[ por\i, ;i ce nu aiputeapurta, pentrua mereu`n pas cu moda, dar mai aless[ ar[\i bine.

Secretul const[ `n alegereapieselor de `mbr[c[minte care teavantajeaz[ cel mai bine. Uit[-te `noglind[ la linia corpului t[u ;ianalizeaz[-te cu sinceritate. Cui `ipas[ c[ o pereche de blugi cu taliacumult subburic arat[ grozavpeunmanechin – dac[ nu arat[ la fel petrupul t[u?

Femei `nalte- Pantaloni b[rb[te;ti. Ace;tia

se combin[ ideal cu bluze feminine,un ;irag de perle ;i panto: clasici.

- Rochii lungi. Caut[ rochii dinmateriale suple care se muleaz[ `njurul picioarelor tale lungi. Pentruun efect special, caut[ o rochie cu omic[ tren[. Vei ar[ta ca o prin\es[.

- Centuri late. Pentru cele carenu stau bine la capitolul rotunjimi(s]ni sau coapse), o centur[ lat[ vaprovoca impresia de s]ni mai plini;i o talie sub\ire de viespe.

- Accesorii. Chiar dac[ nu vreis[ ar[\i ca unpomde iarn[, femeilor`nalte le st[ bine cu multe bijuterii,catarame ;i accesorii.

Aten\ie la rochiile foarte scurte- care pot da o impresie de cevaie<in.

Scunde- Pantaloni str]m\i ;i blugi la

fel. Ace;tia vor crea iluzia depicioaremai lungi dec]t `n realitate,`n special atunci c]nd suntcombina\i cu ni;te panto: sausandale cu tocuri `nalte ;i cu ohain[gen tunic[.

- Bluze ;i tricouri cu talia`nalt[. Sunt recomandate, `n modspecial, femeile cu s]nimici - vor dailuzia de s]ni mai plini ;i vor lungitalia.

- Fusta cu ;li\ul `n fa\[ saulateral. Este o pies[ de coktail saupetrecere esen\ial[. Aceste genuride fuste `\i vor pune `n eviden\[picioarele ;i le vor face s[ arate mailungi.

- Bluze cu decolteu ad]nc `n V.~n afar[ de faptul c[ sunt o op\iunesexy pentru sear[, acest gen dedecolteu direc\ioneaz[ ochii `n jos,cre]nd iluzia unui trup lung ;imisterios.

- Un lan\ lung sau ;irag lungde m[rgele. Este o pies[ de mareefect potrivit[ conforma\iei tale.

- Mare grij[ la prea multeaccesorii.Preamul\i „zurg[l[i” potcrea o apari\ie `nc[rcat[ ;i `ndiscordan\[ cu trupul t[u mic.

Slabe, f[r[ rotunjimi- Pantaloni largi din materiale

naturale u;oare. Asorta\i ace;tipantaloni cu o bluz[ corsetat[ sauo jachet[ pe talie. Prin aceast[combina\ie vei ob\ine iluzia unuitrup `n form[ de clepsidr[,produc]nd o impresie elegant[.

- Tricourile ;i bluzele. Nupurta\i tricouri sau bluze lungi,peste ;olduri. ~ncerca\i s[ evita\i s[v[ pune\i `n eviden\[ ;oldurile ;icoapsele.

- ~nc[l\[minte cu toc. Tocurilepot ad[uga mai mult[ form[picioarelor tale.

- ~mpletiturile ;i puloverele dinfibre moi. Sunt iar lamod[ ;i pentrutrupul t[u ele sunt chiar foartepotrivite, accentu]nd curbele.

- Fuste ;i rochii evazateasimetrice ;i t[iate `n col\uri.Asimetria croiului va direc\iona:ne\ea privitorului c[tre acestedetalii de efect.

- Decolteuri curajoase.Acesteaarat[ foarte stilat - ;i nu vulgar - lacele care nu au s]ni foarte mari.

Aten\ie mare la hainele prealargi, la bluze sau tricouri preamulate.

Plinu\e, cu rotunjimi- Costume `n dou[ piese.

~mbr[c[mintea cu o structur[ clar[a siluetei, scoate `n eviden\[, `nmodpozitiv, linia natural[ a corpului.

- Fustele evazate. Dac[ nusunte\i foarte rotunjoar[ la burtic[,fustele care sunt :xate `n zona;oldurilor ;i scot `n eviden\[ fesele,aduc o iluzie de alungire a torsului;i v[ ;ateaz[ curbele.

- Jachetele pe talie. Caut[ s[ ai`n dulap cel pu\in o hain[ taior, detoamn[/prim[var[, de culoare`nchis[.

- Bluze ;i tricouri cu talialung[.Te vor ajuta la crearea iluzieide trup `n form[ de clepsidr[.

Aten\ie mare< Evit[ topurile cubretelu\e care descoper[ mult preamulte detalii – gr[simea de pe bra\esau de pe spate.

Page 8: New Informatia Zilei · 2011. 1. 22. · Toamnaaceastasepoart[machiajul`ndr[zne \ 16Informa\ia zilei Miercuri28 octombrie2009 paginile 8-9 S e d ` n u m a i c u I n f o r m a ] i

Informa\ia zilei 15Miercuri 28 octombrie 2009 Carier[

Cum s[-\i dai demisia f[r[a sup[ra pe cineva?

Sepoate `nt]mplaoricui ca`ntr-o bun[ zi s[ primeasc[ oofert[ de job mai avantajoas[dec]t ceaactual[.Ceede f[cut`nastfeldemomente?Simplu<`\i dai demisia ;i `ncerci cevanou, mai bun pentru tine.

Problema se pune astfel< Cums[-midaudemisia, f[r[ s[ superipecineva ;i a l[sa gust amar `n urm[?Dece s[pleci elegant, dac[ laurm[oricum numai depinzi de ei?

Fii politicos!C]nd `\i anun\i demisia,

`ncearc[ s[-l iei pe ;efu’ la o cafea,spun]ndu-i c[ vrei s[ discu\i cevadelicat cu el, ;i poveste;te deschiscuel.Dac[ `i explicimotivulpentrucare pleci (nevoia de a c];tiga maimult, oportunit[\i noi de a munci;i de a avansa etc), `l vei face s[`n\eleag[ c[ tu `l respec\i ;i respec\i;i compania ;i cu siguran\[primullui g]nd nu va ;< “Las[ c[ maivedem noi cine r]de la urm[!”Anun\i verbal, dup[ care dac[ \i sesolicit[, depui demisia ;i `n scris.

Dac[observi c[nuprea `i place

faptul c[ tuplecipentruosalarizaremai bun[, explic[-i faptul c[ e;tipreg[tit pentru un nou job,responsabilit[\i noi ;i mai mari ;ic[ vrei s[ accep\i provocarea care\i s-a oferit de dincolo.

Nu da prea multe detaliiDac[ \i-ai dat demisia, aceasta

a fost acceptat[ ;i nu sim\i acea

sup[rare la ;e;, `ncearc[ s[men\iio rela\ie c]tmaibun[ `ncontinuarecu fostul locdemunc[.Po\idiscuta`n continuare cuel ca `ntreprieteni(`n fond ;i la urmaurmeinu se ;tiec]nd recurgi la favoruri din partealor).

Ai grij[, atunci c]nd \i se punprea multe `ntreb[ri despre nouljob, s[ nu dai foarte multe detalii

deoarece s-arputea ca informa\iileoferite s[ ;e folosite ca atac`mpotriva ta. Se poate `nt]mpla ca;eful s[ nu ;e `nc]ntat de ideea c[pleci, doar s[ arate c[ nu-i pas[, ;is[ ;e `n stare s[-\i “bage be\e-nroate”.

Respect[ preavizul,dac[ se cere

Dac[ `\i dai demisia, `ntreab[-\i ;eful dac[ vrea s[ stai `n preavizsau nu \ine neap[rat. Dac[ el nu\ine mor\i; la cele 10 zilelucr[toare, pleac[ `nc[ de m]ine.Cele 2 s[pt[m]ni pot ; frustrante,at]t pentru tine, c]t ;i pentru el.Dac[ el vrea s[mai r[m]i, respect[cele 2 s[pt[m]ni ;i f[-\i treaba la felca `nainte, doar s[ ai grij[ cuplani;carea programelor deserviciu, s[ nu la;i nimicnerezolvat.

C]nd pleci, mul\ume;te-le;e;lor pentru colaborarea reu;it[,pentru sfaturile ;i ajutorul primit`n timpul ;ederii tale la ;rm[. Ebine s[pleci cucapul sus ;i s[ r[m]i`n rela\ii bune cu toat[ lumea.

Gabriela Pu;ca;iu

O rela\ie bun[ dintre ;ef ;i angajatse bazeaz[ pe `ncredere

Pentru ca o rela\ie ;ef-subalterns[ mearg[ “ca pe roate”, trebuie `nprimul r]nd ca ;eful s[ se poat[baza pe faptul c[ subalternul s[u vaduce la `ndeplinire obiectivele ;i pede alt[ parte angajatul trebuie s[aib[ `ncredere c[ ;eful s[u `l vasprijini ;i ajuta s[ `nve\e din ceeace face.

Trebuie s[ ;i o persoan[ careimpune respect ;i `ncredere dinpartea celor din jur. Foarteimportant este s[ ai o rela\ie cu;eful din care `nv[\a\i unul de lacel[lalt. ~n al doilea r]nd vorbimdespre deschidere. ~n presiunea dezi cu zi pot exista multe momentede nesiguran\[, lips[ de informa\ii,lips[ de timp saunervozitate.Dac[nu exist[ deschiderea de a abordaaceste aspecte atunci c]nd apar ;if[r[ team[ de repercusiuni atunci

rela\ia este alterat[ ;i este greu depresupus c[ se pot atinge obiectiveambi\ioase.

Pentru a nu crea un stresasupra subalternilor, manageriitrebuie s[ pun[ `n aplicare abilit[\ide leadership prin care le vor dafeedback `n timp real subalternilor,

le vor l[uda performan\ele(anumite aspecte din activitate), `ivor ajuta s[ `;i stabileasc[ obiectivenoi la unnivelmai ridicat, urm]ndca apoi s[ le asigure suport,`ncurajare ;i supervizare peparcursul realiz[rii noului obiectiv.

V. S

Rezi;ti cu dou[joburi?

Multor persoane li se `nt]mpl[ca un singur job s[ nuproduc[ venitsu;cient de mare pentru a se`ntre\ine, ori s[-;i `ntre\in[ familia.~n aceste cazuri, intr[ pe “scen[“ celde-al doilea job, care `n cazuri bunee doar part-time, dar sunt persoanecare lucreaz[ de diminea\a p]n[seara ori de diminea\a p]n[ dup[-masa, `ns[ cele dou[ joburi `i merg`n paralel. Dac[ te angajezi `ntr-oastfel de situa\ie, e bine s[ st[p]ne;tifoarte bine ambele domenii `n careactivezi.De ce? ~nmomentul `n careconcentra\ia ta se `mparte `n dou[sensuri diferite, ai mari ;anse s[ nudai randament maxim `n niciunuldin joburi. ~ncearc[ s[ \ii o agend[pe care s[ o actualizezi la zi ;i s[treci `n ea toate puncteleimportante. Folose;te 2 culoripentru cele 2 joburi ;i `ncearc[ s[ `\iprogramezi `nt]lnirile la intervaleorare diferite, s[ `mpar\i sarcinilece necesit[ mai mult timp pe zilediferite.

14 Informa\ia zilei Miercuri 28 octombrie 2009Cuplu

TestE iubire adev[rat[?

Vrei s[ ;tii dac[ te iube;tecu adev[rat?R[spunde sincerla `ntreb[rile de mai jos.

1. De ce `l iube;ti pe partenerult[u?a). Pentru c[ este sensibil, bun ;itandru.b). Este un iubit des[v]r;it!c). E un om sincer ;i deschis.

2. E;ti geloas[ pe femeile dinjurul lui?a). Mai mult dec]t ar trebui.b). Uneori, da!c). Absolut deloc.

3. Cum \i se par defectele lui?a). C]t se poate de ;re;ti, a;a c[ ile accept.b). Din c]nd `n c]nd, m[enerveaz[.c). M[ fac s[-mi pierd st[p]nireade sine.

4. C]nd v[ certa\i, care dintrevoi vrea s[ se `mpace primul?a). De obicei, eu.b). De obicei, el.c). C]nd cum, depinde demoment.

5. ~n ce mod lua\i deciziile de zicu zi?a). Eu decid de una singur[,

;indc[ a;a-mi place.b). ~ncerc s[ m[ pliez pe deciziilelui.c). Dezbatem `mpreun[ ;ihot[r]m tot `mpreun[.

6. Ai fi `n stare s[ `\i `n;elipartenerul?a). Da.b) Nu.c). Nu sunt sigur[.

7. Cum ai reac\iona dac[partenerul \i-ar m[rturisic[ te-a `n;elat?a). L-a; ierta.b).Mi-ar veni foarte greu s[-l iert.c). Nu l-a; ierta niciodat[!

8. Ce faci c]nd partenerul tescoate din s[rite?a). ~ncep s[ pl]ng.b). ~ncerc s[ uit c]t pot de repedemomentul.c). M[ revan;ez!

Evaluarea r[spunsurilor<

A. B. C.

1. 3 1 52. 3 1 53. 5 3 14. 5 1 3

5. 1 5 36. 1 5 37. 5 3 18. 5 3 1

Interpretarea testului

Peste 30 de puncteIUBIRE adev[rat[! ~l iube;timultde tot ;i din tot su<etul pe cel del]ng[ tine. ~i accep\i ;i defectele,nu pleci urechea la lucrurile ur]tecare se spun despre persoanaiubit[. Aten\ie, `ns[< e;ti preadependent de cel[lalt, nu se ;tiecum te-ai descurca dac[, cine ;tiedin ce cauz[, ai r[m]ne de unulsingur.

~ntre 19-29 de puncte<E;ti `n situa\ia de a-l analiza culuciditate pe cel[lalt, ai puterea dea-i vorbi deschis despre defectelesale ;i despre punctele slabe saulucrurile care nu merg prea binedin rela\ia voastr[. V[ ve\idescurca bine ;i `n situa\ii grele.

Sub 18 puncte<Partenerul te face s[ te sim\i bine,dar nu e destul. Din p[cate, nu teintereseaz[ deloc ce g]nde;tepersoanade al[turi. Se pare c[ a;a-zisa voastr[ iubire e mai mult oatrac\ie sexual[.

Ingrediente pentruo noapte fierbinteOnoapte pasional[ de dragoste

poate faceminuni pentru am]ndoi.Pentrunop\i toride `ns[ ai nevoie dec]teva “ingrediente” `n plus, pel]ng[ dorin\a de a ; al[turi de el, `nbra\ele sale. Nu trebuie s[ ui\i delenjeria sexy, `ns[ ;i sigur[ c[ ;iafrodisiacele vor ad[uga un stropde magie momentelor `n doi...

Pentru ca aceste momente decare `\i spuneam s[ ;e de neuitat,noi `\i recomand[m c]teva dintrecelemai de succes alimente cu efecteafrodisiace.

Ciocolata reprezint[ un deliciupentru toate sim\urile deoarecefavorizeaz[ secre\ia de endor;ne,hormonii pl[cerii. Consum[ c]tevap[tr[\ele `n ;ecare zi, la miculdejun, miz]nd pe ciocolata neagr[,deoarece cacaoa e cea care ne ajut[s[ ;mmai senzuali. Urm[toarea pelista noastr[ este ;ampania. Nicionoapte “;erbinte” nu trebuie s[`nceap[ f[r[ aceast[ b[utur[.:ampania dezinhib[, ca de altfelorice alcool. De consumat cumodera\ie, dac[ nu vrei s[ intri `npatul oric[rui necunoscut!

Nu te baza `ns[ doar peafrodisiace. Ceea ce conteaz[ maimult dec]t alimenta\ia, este arta dea face dragoste. Fi\i romantici,preg[ti\i-v[ cine la luminalum]n[rii, `nchide\i televizorul ;ipune\i o muzic[ frumoas[ pefundal. Efect hot garantat!

Laura Micovschi

Comunicarea esteesen\ial[ `ntr-o

rela\ie la distan\[O rela\ie la distan\[ este o

adev[rat[ provocare pentruparteneri, un testdi;cil pentrucuplu.Elementul cheie `n drumul spresucces al unei astfel de rela\ii este nudoar `ncrederea, ci ;i comunicarea.

Tocmai de aceea, parteneriitrebuie s[ `nve\e s[ vorbeasc[despreceea ce simt ;i s[ nu aib[ re\ineri `na-;i manifesta sentimentele. P]n[c]nd se vor revedea, cuvintelereprezint[ principalul lor mijloc decomunicare ;i leg[tur[. Tocmai deaceea trebuie s[ pro;te lamaximumde ele. Fiecare trebuie s[ simt[ c[este iubit, c[ partenerul se g]nde;tela el. ~mp[rt[;i\i-v[ ceea ce vi se`nt]mpl[ peste zi, f[r[ a intraneap[rat `n detalii. Sunte\i departe,dar face\i parte unul din via\aceluilalt ;i acest lucru trebuie s[ sesimt[. Dac[ a\i locui `mpreun[ ;i v-a\i `nt]lni seara acas[, nu v-a\ipovesti ce s-apetrecut `n timpul zilei?Este ceea ce trebuie s[ face\i ;i acum.

LauraM.