8/13/2019 ISPITA ANGELISMULUI

http://slidepdf.com/reader/full/ispita-angelismului 1/10

ISPITA ANGELISMULUI SAU INSELAREA DIN RAVNA CEA CU MANDRIE – Cazul parintelui Ioil din manastireaSlatina si disernamantul A!!ei Cleopa

 

• Vezi si: PARINTELE CLEOPA despre dreapta masura, sfatuire, 

smerenie, despre ispitele calugarilor si ale celor ce nazuiesc spre daruri mari:Cate oleaca, incet!" ###

Din povestirile de adevarat pateric romanesc ale IPS AntoniePlamadeala, fostul Mitropolit al Ardealului si vietuitor in tinerete alManastirii Slatina (Suceava), impreuna cu marele parinte CleopaIlie (vezi foto):“In o$sti, ! porniri%le& spre e'agerare au fost intotdeauna temperate, c(ematela ordine prin taierea )oii de catre stareti sau de catre du(o)nici* +i sa

procedat astfel nu numai pentru ca e )or$a de e'agerari in sine, ci si pentru caele pot fa)oriza tocmai contrariul smereniei si al pocaintei, cai periculoasede suficienta de sine, de ceea ce se numeste angelism sauluciferism, e'perientede autoamagire care se termina intotdeauna prost* -uc la falsuri si falsificari,

la )edetism, la inlocuirea celor cu ade)arat du(o)nicesti prin surogate de

1

8/13/2019 ISPITA ANGELISMULUI

http://slidepdf.com/reader/full/ispita-angelismului 2/10

8/13/2019 ISPITA ANGELISMULUI

http://slidepdf.com/reader/full/ispita-angelismului 3/10

picioare inapoi la pamant, ca este ispita" * In tinerete roada ra)neiinalte, le spuse A)a Cleopa mai departe, e mai degra$a mandria decatsfintenia, pentru ca mintea tanara e manata mai mult de mandriedecat de mantuire* +titi ce spune A)a Antonie cel 1are: daca intinziarcul prea tare, se rupe"* 1ie mi se pare ca al lui Ioil o sa se rupa*+tai de )or$a cu el si simiti cat e de incordat tot, cat de mult ar )rea

sa a.unga repede sus* Cam ispiteste pe -umnezeu si ma tem sa nulia dracii in primire* +i nu prea intrea$a* 5ace ne)ointa aspra faraascultare * Nu doarme* Nu mananca* +e roaga mult*

-oar de asta am )enit la manastire, zise A)a 6(erontie razand cam

de sus* +fintia ta nu faci la fel4

Parerea lui A)a 6(erontie era ca A)a Cleopa cam complica lucrurile si face cammult loc dia)olului in )iata calugarilor*

-aca am pune mereu teama de draci inaintea purtarii de gri.a a lui

-umnezeu, ar tre$ui sa traim fara nade.de, zise el*

Eu stiu de la parintele meu, Ioanic(ie %1oroi&, spuse A)a Cleopanetul$urat 0 ca in manastire tre$uie sa ai mai mare griia de celra)nitor, decat de cel pacatos* Celui pacatos ii spui sa se indrepte si te

intelege* Te crede, ca se stie pacatos* -ar cel ra)nitor isi curata greura)na de mandrie* 1ai ales daca face totul dupa randuiala, nu tepricepe cand ii spui ca ar putea cadea, tocmai cand se crede maiindreptat, daca de pilda se crede mai $un decat ceilalti*  +i cand estitanar e greu sa nu te ispiteasca gandul acesta* -e aceea $atranii auranduit ca )iata du(o)niceasca sa se desfasoare su$ supra)eg(erea

celor incercati*

Lasa, Prea Cu)ioase, zise si A)a Emilian, no fi nici asta o lege catoti cei cu ra)na tre$uie sa si cada2

Nu era o lege, fireste, pentru ca lupta du(o)niceasca nu se desfasoara dupa legifi'e* -ar A)a Cleopa a)ea e'perienta multor intamplari si ar fi )rut sa pre)ina)reo intamplare nefericita* -ar consiliul $atranilor (otari sal recomande totusipe A)a Ioil pentru preotie*

Lo mai a.uta si (arul -omnului sa nu cada, zise A)a Arsenie*

Acum erau toti con)insi ca o nenorocire e posi$ila, dar (otarara in acord cu A)aArsenie ca (arul preotiei e un moti) in plus de aparare* Numai A)a Cleopa nuparea con)ins, dar urmand sfatul Consiliului ii scrise 1itropolitului si, in cate)asaptamani, il si c(ema pe Ioil la Iasi ca sal (irotoneasca*

Cand s-a intors si a inceput sa slujeasca, era un alt om. Harul ii dublasesi seriozitatea si evlavia. Parea un arhanghel cu aripi de foc, de nuldeose$eai de cei pictati pe usile diaconesti ale $isericii lui Lapusneanu de la+latina*

3

8/13/2019 ISPITA ANGELISMULUI

http://slidepdf.com/reader/full/ispita-angelismului 4/10

Potri)it cu o randuiala mai)ec(e, pe care o aplicatuturor noilor (irotoniti,A)a Cleopa la trimis safaca patruzeci de liturg(iila +c(itul Rarau, sc(itul de

retragere al manastirii+latina, sus pe munteleRarau, deasupra

Campulungului1oldo)enesc* +c(itulacesta are poate una din cele mai minunate asezari de manastiri din Romania*7idit pe )ersantul 3istritei, zis )ersantul romanesc, unde fusese mutat de A)a+isoie cand austriecii ocupasera 3uco)ina, caci la inceput fusese pe )ersantulcelalalt, sc(itul are in fata sirul de munti de peste 3istrita, incepand cu 3arnarulsi terminand cu Cea(laul* In dreapta, ca o spinare de urs urias, se saruta cucerul 6iumalaul, iar in spate )arful Raraului cu Pietrele -oamnei, cu Piatra

7im$rului si Popii Raraului, se lasa spre muntele Todirescu, co$orand pana .os la+latioara* -e pe Rarau se )ad si muntii Adam si E)a de deasupra Po.oratei,unde pe )remea aceea mai era inca un sc(it )iu, cu cati)a calugari*

Ca sa a.ungi de la +latina la Rarau, tre$uie sa mergi o zi intreaga pe .os,patruzeci de 8m, sa treci prin 6ainesti, pe deasupra Negrilesei, prin +tulpicani si

apoi, de la +latioara sa urci drept in sus pe Todirescu, unde poti a)ea $ucuria saintalnesti ursi, asa ca e $ine sa nu fii niciodata singur, cand e sa ai $ucuria asta2-e pe Todirescu co$ori drept in sc(it pe su$ Piatra 7im$rului, intro .umatate deceas* La sc(it erau pe atunci )reo zece pustnici $atrani si un singur preot, A)aCasian egumenul, asa ca preotul trimis de la +latina il mai scutea de slu.$e, mai

ales de acelea o$ositoare de la miezul noptii* -ar A)a Casian tot )enea la$iserica, numai ca nu se mai o$osea slu.ind*

Dupa vreo doua saptamani de la trimiterea lui Ava Ioil la arau, AvaCleopa se trezi cu unul din pustnicii de la arau, cu toiag si traista,pogorat sa aduca o veste ciudata.

1a trimis egumenulCasian sati dau de stireca A)a Ioil pe care Iaitrimis sa slu.easca,spune ca noaptea lautrenie, in altar,lumanarile de pe prestol

se aprind singure* El lestinge si ele se aprind din nou2

Ai )azut si sfintia ta asta4

Nu, eu nam )azut, dar spune el si o fi asa* Egumenul cere sfat ce

sa faca* -e aceea ma trimis*

-ar Ioil ce face4 intre$a A)a Cleopa*

4

8/13/2019 ISPITA ANGELISMULUI

http://slidepdf.com/reader/full/ispita-angelismului 5/10

+e roaga, a$ia mai gusta ce)a, a sla$it, i sau dus oc(ii in fundulcapului de post ! O tine intruna ca se face minune in altar*

-ute inapoi la sc(it, Prea Cu)ioase, si spunei lui Casian sal trimitape Ioil aici* +a )ie tot acum, porunci A)a Cleopa*

A doua zi spre seara, )eni* A)ea c(ipul transfigurat si parea furat de un )is*

Parinte Ioil, maine ai sa pleci de ascultare la )ie, la Cotnari, ii spuseA)a Cleopa, fara sal intre$e nimic de lumanari*

1anastirea a)ea sase (ectare de )ie la Cotnari si o lucra cu calugari, iar insezonul de munci gra$nice, folosea si mireni platiti*

+a lucrez impreuna cu mirenii4 intre$a nedumerit A)a Ioil*

Asa cum spun, cu calugarii, cu mirenii!

-ar stiti! dadu A)a Ioil sa po)esteasca intamplarea cu lumanarile casa se indreptateasca si sa ceara pasuire*

Lasa asta, il opri A)a Cleopa, pricepandui gandul* -ute la Cotnari*

-upa ce pleca A)a Ioil, A)a Cleopa ii spuse lui A)a 9iril, care era de fata:

A dat ispita peste dansul mai repede decat era de asteptat* Era preagra$it* El a gra$ito* Lau luat dracii in primire*Naluciri, ce crezi, +fintia Ta*Crezi ca sta -umnezeu

sai aprinda lumanarile lui Ioil4 Lau scos dracii din

minti* Cine stie ce se intampla dacal mai lasam laRarau* /nuia ca el, dupa niste )edenii, dracii iauporuncit sasi omoare du(o)nicul* +i a facuto,crezand ca e porunca lui -umnezeu* Acum e greude stiut ce se )a intampla cu el* Il trimit la )ie casa uite, sa se ia cu munca, cu fratii si cu mirenii*Alta metoda nui* -aca iam e'plica nu nearcrede, nu near intelege* Ceea ce a )azut el e mai

important decat ce ar auzi de la noi* -aca ceea cesa intamplat a fost de la -umnezeu, atunci se )alinisti si se )a intoarce inapoi la toamna, si nu )amai po)esti nimanui intamplarea* -aca na fost dela -umnezeu, se )a raz)rati si nu mai stiu ce )aiesi din raz)ratire* -atoria noastra e sa cercamdu(urile* Parintii toti ne indeamna sa nu primim)edeniile* Nu stii ce spune un A)a de la Pateric4: 

 c(iar ristos de ti sar arata, nul crede si zi ca esti pacatos si nu esti )rednic sa ti se arate*" 

A.uns la )ie, du(ul lui Ioil se dete repede pe fata*

Ce staret e asta4 1ie miaprind ingerii lumanarile, si el ma trimite sa

lucrez cu mirenii* Nu ma mai intorc la manastire* Nu mai este nici un

5

8/13/2019 ISPITA ANGELISMULUI

http://slidepdf.com/reader/full/ispita-angelismului 6/10

respect pentru sfintenie2

+i, drept urmare, se prefacu din nou din Ioil intrun oarecare Ion, lepadandusesi de nume si de pletele $londe si de $ar$a rosie si pleca in lume*

Nui nimic, zise A)a Cleopa, cand auzi* /n Ion care se )a cai introzi, e mai de pret decat un Ioil care se mandrestete" *

Progresul du(o)nicesc ramane real si pur, numai laadapostul discretiei* Termenul numeste una din cele mai fine si mai su$tiri)irtuti care insotesc pe calatorul pe drumul desa)arsirii* +a nu se stie cefaci* +fantul care stie ca e sfant, nu e sfant* +fantul care )rea sa se stie despre

el ca e sfant, nu e sfant* +fantul care )rea sa se faca sfant, nu )a fi sfantniciodata* Orice rezultat $un pentru unii ca acestia e un esec* Nu e'ista o calemecanica a sfinteniei* Nu e'ista o Regula care duce la sfintenie, sau asigurasfintenia*

In limitele traditiei in care discretia e regina, ca ramura de um$ra a smereniei,

sfintenia e posi$ila, dar e pe drumul dintre cautari, e ascunsa in speranta*

Tot ceea ce in tratatele de spiritualitate si in indemnurile Parintilor si 3atranilorse refera la mantuire, se refera si la sfintenie* Cum se a.unge la ea4 Am amintitdespre A)a Alonie care spunea ca de )a )oi omul, de dimineata pana seara

a.unge la masura dumnezeiasca"*

/nora le e deci de a.uns o zi, altora nu le a.unge o )iata* /nora li se prescriu caigrele si lungi, altora usoare si scurte* +e poate si altfel: cai usoare si lungi si caigrele si scurte* Lui A)a Iosif ia marturisit cine)a ca nu poate merge nici pe o

cale usoara, nici pe una grea* 3atranul ia gasit si acestuia un raspuns: -acanu poti din acestea nici una a face, macar pazesteti stiinta ta despreaproapele", adica sa se fereasca a .udeca pe altii*

;din: !itropolit Antonie Plamadeala, Traditie si libertate in spiritualitatea

ortodoxa, Editura +op(ia, <=>=?

6

8/13/2019 ISPITA ANGELISMULUI

http://slidepdf.com/reader/full/ispita-angelismului 7/10

 ;Parintii Cleopa Ilie si Petroniu Tanase, la1an* +latina, incadrandul pe )iitorul mona(, si apoi mitropolit, Antonie

Plamadeala?

• Continuare de la" I+PITA AN6ELI+1/L/I +A/ IN+ELAREA -IN 

RAVNA CEA C/ 1AN-RIE @ Cazul parintelui Ioil din manastirea

+latina si discernamantul A))ei CleopaDespre cateva feluri de caderi iesite din comun“3atranii au urmarit intotdeauna cu mare atentie pastrarea )ietii du(o)nicesti in

autenticitate* 1ari psi(ologi, sau strecurat cu mare a$ilitate printre pericolelesu$tile ale caderii in mandrie si sla)a desarta* Acestea sunt cele doua capcane*-e aceea cea mai mica treapta in urcusul du(o)nicesc e oarecum furata, urcatape furis, de teama celor doi dusmani care pot transforma cu usurinta urcusul inco$orare* E trea$a pe ascutis de sa$ie: poti cadea in dreapta sau in stanga, sau

te poti taia de ascutisul sa$iei, dar poti cadea si in sus*

Parintii cei mai e'perim;Parintii Cleopa Ilie si Petroniu Tanase, la 1an* +latina,

incadrandul pe )iitorul mona(, si apoi mitropolit, Antonie Plamadeala?

Continuare de la: I+PITA AN6ELI+1/L/I +A/ IN+ELAREA -IN RAVNA CEA C/

1AN-RIE @ Cazul parintelui Ioil din manastirea +latina si discernamantul A))eiCleopa

-espre cate)a feluri de caderi iesite din comun

 3atranii au urmarit intotdeauna cu mare atentie pastrarea )ietii du(o)nicesti inautenticitate* 1ari psi(ologi, sau strecurat cu mare a$ilitate printre pericolelesu$tile ale caderii in mandrie si sla)a desarta* Acestea sunt cele doua capcane*

-e aceea cea mai mica treapta in urcusul du(o)nicesc e oarecum furata, urcata

7

8/13/2019 ISPITA ANGELISMULUI

http://slidepdf.com/reader/full/ispita-angelismului 8/10

pe furis, de teama celor doi dusmani care pot transforma cu usurinta urcusul inco$orare* E trea$a pe ascutis de sa$ie: poti cadea in dreapta sau in stanga, saute poti taia de ascutisul sa$iei, dar poti cadea si in sus*

Parintii cei mai e'perimentati stiu ca e'ista forte ale raului care indrumeaza

gandurile spre super$ie, spre suficienta* Cei cuprinsi de asemenea mre.e mergin aparenta pe drumul cel $un* /rca* Cand incep sa se mandreasca insa, urcusulde)ine periculos* Parintii ;Parintii Cleopa Ilie si Petroniu Tanase, la 1an* +latina,incadrandul pe )iitorul mona(, si apoi mitropolit, Antonie Plamadeala?

Continuare de la: I+PITA AN6ELI+1/L/I +A/ IN+ELAREA -IN RAVNA CEA C/

1AN-RIE @ Cazul parintelui Ioil din manastirea +latina si discernamantul A))eiCleopa

-espre cate)a feluri de caderi iesite din comun

 3atranii au urmarit intotdeauna cu mare atentie pastrarea )ietii du(o)nicesti inautenticitate* 1ari psi(ologi, sau strecurat cu mare a$ilitate printre pericolelesu$tile ale caderii in mandrie si sla)a desarta* Acestea sunt cele doua capcane*-e aceea cea mai mica treapta in urcusul du(o)nicesc e oarecum furata, urcatape furis, de teama celor doi dusmani care pot transforma cu usurinta urcusul inco$orare* E trea$a pe ascutis de sa$ie: poti cadea in dreapta sau in stanga, saute poti taia de ascutisul sa$iei, dar poti cadea si in sus*

Parintii cei mai e'perimentati stiu ca e'ista forte ale raului care indrumeazagandurile spre super$ie, spre suficienta* Cei cuprinsi de asemenea mre.e merg

in aparenta pe drumul cel $un* /rca* Cand incep sa se mandreasca insa, urcusulde)ine periculos* Parintii numesc acest urcus parado'al: cadere in sus" sauimpropriu cadere prin )irtute"* E impropriu pentru ca de fapt caderea e prin

mandrie dar cel in cauza se mandreste cu )irtutile* E una din cele mai su$tileispite si incercari ;!?* Ea se mai numeste ispita cea de sus" sau ispitasfinteniei"* -espre aceasta +fantul Efrem +irul, intro traducere )ec(eromaneasca scrie: Ca stie )ra.masul nostru cel de o$ste si prin indreptari a$ate raz$oi", adica prin )irtute, ;Parintii Cleopa Ilie si Petroniu Tanase, la 1an*+latina, incadrandul pe )iitorul mona(, si apoi mitropolit, Antonie Plamadeala?

Continuare de la: I+PITA AN6ELI+1/L/I +A/ IN+ELAREA -IN RAVNA CEA C/1AN-RIE @ Cazul parintelui Ioil din manastirea +latina si discernamantul A))ei

Cleopa

-espre cate)a feluri de caderi iesite din comun

 3atranii au urmarit intotdeauna cu mare atentie pastrarea )ietii du(o)nicesti inautenticitate* 1ari psi(ologi, sau strecurat cu mare a$ilitate printre pericolelesu$tile ale caderii in mandrie si sla)a desarta* Acestea sunt cele doua capcane*-e aceea cea mai mica treapta in urcusul du(o)nicesc e oarecum furata, urcatape furis, de teama celor doi dusmani care pot transforma cu usurinta urcusul in

co$orare* E trea$a pe ascutis de sa$ie: poti cadea in dreapta sau in stanga, sau

8

8/13/2019 ISPITA ANGELISMULUI

http://slidepdf.com/reader/full/ispita-angelismului 9/10

8/13/2019 ISPITA ANGELISMULUI

http://slidepdf.com/reader/full/ispita-angelismului 10/10

Caderea dea stanga, cea in pacate grosolane, trupesti, comune* Acestea suntusor de sesizat si usor de $iruit, cu a.utorul lui -umnezeu*

Caderea dea dreapta, despre care am amintit mai sus, caderea cu ade)arul in$rate si cu parerea ca esti purtatorul tuturor )irtutilor*entati stiu ca e'ista forte

ale raului care indrumeaza gandurile spre super$ie, spre suficienta* Cei cuprinside asemenea mre.e merg in aparenta pe drumul cel $un* /rca* Cand incep sase mandreasca insa, urcusul de)ine periculos* Parintii numesc acest urcusparado'al: cadere in sus"  sau impropriu cadere prin )irtute"*E impropriupentru ca de fapt caderea e prin mandrie dar cel in cauza se mandreste cu)irtutile* E una din cele mai su$tile ispite si incercari ;!?* Ea se mainumeste ispita cea de sus" sau ispita sfinteniei"* -espre aceasta +fantul Efrem+irul, intro traducere )ec(e romaneasca scrie: Ca stie )ra.masul nostru cel de

o$ste si prin indreptari a $ate raz$oi", adica prin )irtute, prin indemnul la)irtute, ca sa te urce sus si apoi sa te faca sa te mandresti si sa cazi de acolo,de sus* E mai interesant decat sa cazi de la mica inaltime2 Are si el pasiunile lui

si e mare )anator de performante2

E'ista doua feluri de caderi in ispita:

1.Caderea dea stanga, cea in pacate grosolane, trupesti, comune* Acestea

sunt usor de sesizat si usor de $iruit, cu a.utorul lui -umnezeu*<*Caderea de-a dreapta, despre care am amintit mai sus, caderea cuadevarul in brate si cu parerea ca esti purtatorul tuturor virtutilor.

10