IP CURS 10-6.05.2015-ACTELE PARLAMENTULUI

Pt indeplnirea atributiilor sale ,Parlamentul adopta legi,hotarari si motiuni in prezenta majoritatii membrilor.Legile pot fi constitutionale,organice si ordinare.Hotararile pot fi ale Senatului,ale CD si ale Parl(ambelor camere) dar si hot obisnuite si hot privid Regulamentele Camerelor Parl.Legile organice si hot privid Regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii mb fiecarei camere(maj abs) iar legile ordinare si celelalte hot se adopta cu votul majoritatii mb prezenti in fiecare camera(maj simpla).

LEGEA este aj al Parl elaborat in conformitate cu Const,potrivit unei proceduri prestabilite si care reglementeaza relatiile sociale cele mai generale si mai importante. Legile constitutionale sunt cele prin care se revizuieste Const;sub aspectul continutului cuprind reglementari ale rel sociale fundamentale care privesc puterea statala.Sub aspect procedural se adopta cu votul a 2/3 din nr mb fiecarei camere.(maj calificata).Daca legile const sunt votate in forme diferite de catre cele 2 camere se ajunge la mediere,iar in cadrul medierii legile const vor fi votate in plenul celor 2 camere ale Parl cu votul a cel putin 3/4 din nr mb celor 2 camere.Legile const sunt adoptate in urma organizarii unui referendum popular in termen de 30 de zile de la data aprobarii lor de catre Parl.Ele nu necesita promulgarea de catre seful statului deoarece promulgarea semnifica respectarea procedurii de legiferare de catre Parl iar in cazul legilor const ,verificarea respectarii procedurii de legiferare o face CCR cu ocazia validarii referendumului privind aprobarea Const de catre popor.

Legile organice sunt cele care intervin in domenii importante ale vietii econ,po,soc etc ale statului.Domeniile de reglementare ale legilor organice sunt prevazute expres de Const Rom in principal in art 73 alin 3.Procedural,ele se adopta de Parl cu votul maj mb fiecarei camere(maj abs). Legile ordinare reglementeaza relatii de mai mica importanta pt stat.Procedural,ele se adopta de Parl cu votul maj mb prezenti in fiecare camera(maj simpla).

MOTIUNILE sunt acte ale Parl prin care se exprima atitudinea acestuia intr-o problema discutata.Ele pot fi simple sau de cenzura.Art 112 din Const- CD sau Senatul poate adopta o motiune simpla prin care sa-si exprime pozitia cu privire la o problema de politica interna sau externa sau cu privire la o problema ce a facut obiectul unei interpelari.Motiunea simpla e indreptata impotriva unui ministru sau a unui minister.Ea e un act politic si nu produce efecte juridice.Motiunea de cenzura priveste raporturile ce se stabilesc intre Guvern si Parl.Art 113 - CD si Senatul in sedinta comuna pot retrage increderea acordata Guv prin adoptarea unei motiuni de cenzura ,cu votul maj dep si sen.Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin 1/4 din nr parl si se comunica Guv la data depunerii.Ea se dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor 2 camere, iar daca a fost respinsa, dep si sen care au semnat-o nu mai pot initia in aceeasi sesiune o noua motiune de cenzura ,cu exceptia cazului in care Guv isi angajeaza raspunderea in fata Parl .Motiunea de cenzura e un aj al Parl ,producand ef jur si pol.Daca ea e adoptata,Guv e demis si se trece la procedura formarii unui nou Guv prin desemnarea de catre Presedintele Romaniei a unui candidat la functia de prim-ministru.

HOTARARILE sunt aj adoptate de Parl pt org si functionarea sa ori pt ideplinirea competentelor sale.Ele pot fi ale Senatului,ale CD sau ale Parl (ale ambelor camere),clasificare facuta in functie de camera Parl care adopta hot respectiva.Cand Parl lucreaza in plenul celor 2 camere adopta hot comune.Toate tipurile de hot ,indiferent ca sunt ale Senatului,ale DC sau ale ambelor camere pot avea caracter normativ sau individual.O alta clasificare a hot Parl se face in functie de ob de reglementare: hot obisnuite,hot privind Regulamentele camerelor Parl.Regulamentele de org si functionare a celor 2 camere ale Parl au natura juridica de hot normative ,fiind aplicabile parl intocmai ca o lege.In dr romanesc sunt 3 cat de Regulamente : de org si functionare a Senatului,a CD si a sedintelor comune celor 2 camere ale Parl.

Desfasurarea procesului legislativ - Parl e una din inst fundamentale ale unei dem const si are un dublu rol,organ reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare.Cea mai importanta competenta e cea de legiferare.Aceasta activitate e supusa unor norme const si legale care reglementeaza traseul legii din momentul exercitarii dr de initiativa legislativa si pana la publicarea legii in MO ,norme ce formeaza continutul procedurii legislative parlamentare. Procedura legisl parl cuprinde totalitatea regulilor pt pregatirea dezbaterii,dezbaterea si votarea unui pr de lege sau a unei propuneri legisl in Parl.Faza "parl" a procedurii legisl se incheie in momentul trimiterii legii spre promulgare. Medierea,ca faza a procedurii legisl a fost inlaturata prin legea de revizuire 429/2003,ea fiind mentinuta ca o etapa speciala numai pt procedura revizuirii Const Rom. Etapele procedurii legislative parlamentare:

1)Initiativa legislativa -procedura parl legisl incepe prin sesizarea Parl cu un proiect sau o propunere legisl .Principala modalitate de sesizare consta in exercitarea dr de initiativa legisl care apartine Guv,dep,sen, sau unui nr de cel putin 100000 de cetateni cu dr de vot.Initiativele legisl care apartin Guv se numesc pr de lege,ele se transmit la camera competenta sa le adopte ,ca prima camera sesizata.Initiativele legisl care apartin sen,dep si cetatenilor s.n. propuneri legisl.Sen si dep pot exercita dr de initiativa legisl inidividual sau colectiv ,prin gr parl de care apartin.Propunerile legisl se supun dezbaterii mai intai camerei competente sa le adopte,ca prima camera sesizata.

Pt cetateni,initiativa legisl apartine unui nr de cel putin 100000 de cetateni cu dr de vot care trb sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii,iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Buc trb sa fie inregistrate cel putin 5000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.Nu pot face ob initiativei legisl a cetatenilor problemele fiscale ,cele cu caracter international ,amnistia si gratierea. Sen,dep si cetatenii care exercita dr de initiativa legislativa pot prezenta prop legisl doar in forma ceruta pt pr de lege.Prop legisl se comunica Guv in 3 zile de le inregistrare.Prop legisl nu pot avea ca ob materiile in legatura cu care exista exlusivitate in exercitarea initiativei legisl cum ar fi proiectul legii bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat,pr de legi rectificative si a contului de executie bugetara care sunt elaborate de Guvern.

Initiativa de revizuire a Const apartine Pres Rom la propunerea Guv,un nr de 1/4 din nr dep sau al sen si un nr de 500000 de cetateni cu dr de vot.Cetatenii sa provina din cel putin jumatate din judetele tarii iar in fiecare din acestea sau in mun Buc trb sa fie inregistrate cel putin 20000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.

2)Avizarea pr de lege sau a propunerii legisl se face de Consiliul Legislativ,organ consultativ de specialitate al Parl ,care avizeaza pr de AN in vederea sistematizarii,unificarii si codificarii intregii legislatii.Prop legisl facute de dep sau sen se inainteaza Consiliului Legislativ spre avizare de catre secretarul general al camerei la care au fost depuse,in ziua inregistrarii.Sen si dep,autori de prop legisl ,precum si ministrii pot lua parte din proprie initiativa sau la initiativa pres Consiliului Legislativ la examinarea in sectiile acestuia a pr de AN supuse avizarii.

Prop legisl si pr de lege sunt supuse si avizarii CES,organism cu rol consultativ in stabilirea politicii econ si sociale a tarii.SUnt supuse avizarii CES toate initiativele legisl care privesc politicile econ,financiare si fiscale,relatiile de munca,protectia sociala si politicile salariale,politicile in domeniul sanatatii,educatia,cercetarea si cultura.Avizele sunt obligatorii sunt aspectul solicitarii si insotirii initiativei legisl si nu sub aspectul continutului. Dupa ce sunt transmise avizele de catre autoritatile si institutiile mentionate ,prop legisl sunt transmise de catre Biroul Permanent ,comisiilor permanente in vederea avizarii.

3)Examinarea si avizarea proiectelor si a prop legisl in cadrul comisiilor permanente-comisiile permanente sunt organe de lucru alese pe toata perioada mandatului camerei,care examineaza pr de lege si propunerile legisl in vederea elaborarii rapoartelor si avizelor ,ele pot efectua anchete parl si pot solicita rapoarte ,informatii si documente de la autoritatile publice a caror activitate intra in sfera lor de competenta.Comisiile permanente sunt sesizate cu prop legisl sau pr de lege de catre Biroul permanent al Camerei la care s-a depus respectivul proiect sau propunere.Daca o alta comisie decat cea sesizata se considera comptenta cu privire la pr de lege sau prop legisl in cauza ori in situatia in care comisia sesizata considera ca initiativa transmisa este de competenta altei comisii ,solicitarea privind rezolvarea conflictului de competenta se inainteaza Biroului permanent.In caz de refuz din partea acestuia ,plenul camerei decide asupra conflictului de competenta ,cu votul maj mb prezenti. Sedintele comisiilor nu sunt publice dar comisiile pot invita sa participe la dezbateri specialisti sau reprezentanti ai autoritatilor publice si ai unor organizatii nonguvernamentale.Reprezentantii Guv au acces la lucrarile comisiilor Parl.Amendamentele aduse pr de lege si prop legisl pot fi analizate si avizate de catre Consiliul Legislativ.

4)Includerea pr de lege sau a propunerii legisl pe ordinea de zi a sedintei

Pr ordinii de zi a sedintelor si programul de activitate se intocmesc de catre Biroul permanent al fiecarei camere cu participarea presedintilor gr parl si ai comisiilor parl precum si cu consultarea reprezentantului Guv pt relatia cu Parl si se aproba de planul fiecarei camere.Materialele care se supun dezbaterii se transmit biroului permanent.Pr ordinii de zi pt sapt urmatoare este supus spre aprobare camerei,se adopta cu votul maj mb prezenti in ultima zi de activitate in plen a saptamanii ,se distribuie mb si se afiseaza la sediul camerei.Ordinea de zi se difinitiveaza si se adopta zilnic.Modificarea ordinii de zi se face numai la cererea Biroului permanent,a unui gr parl,a unei comisii sau a Guv pt motive bine intemeiate si urgente.

5)Dezbaterea in plen se face succesiv potrivit ordinii de zi adoptate si presupune 2 faze distincte: dezbaterea generala si cea pe texte.Pana la inceperea dezbaterii generale ,cu aprobarea plenului,initiatorul isi poate retrage pr sau propunerea.Daca a fost adoptat de o camera,retragerea nu mai poate fi ceruta celeilalte camere.

6)Dezbaterea generala e precedata de prezentarea de catre initiator sau de catre reprezentantul acestuia a motivelor care au dus la promovarea proiectului si a raportului comisiei permanente sesizate in fond.Raportul e prezentat de presedintele comisiei sau de un raportor desemnat de comisie.Dezbaterea generala,avand ca scop clarificarea unor aspecte de principiu ale proiectului,nu se incheie prin vot cu exceptia cazului in care prin raportul comisiei sesizate in fond se propune respingerea proiectului sau a prop legisl ,cand,dupa inchiderea dezbaterii generale,presedintele cere plenului sa se pronunte prin vot.Aceasta propunre se adopta cu votul maj mb camerei prezenti,indiferent de caracterul legii. Daca pr de lege nu a fost respins si se constata ca prin raportul comisiei sesizate in fond ,nu s-au operat modificari sau completari la textele proiectului ori propunerii legislative ,dupa dezbaterile generale ,pr de lege se supune in intregime votului final .In aceasta faza a dezbaterii generale,nu pot fi propuse amendamente.

Dezbaterea textelor incepe cu cele prin care se propune eliminarea unui text si continua cu cele privind modificarea sau completarea acestora.Daca sunt mm amendamente de acelasi fel ,ele se supun la vot in ordinea in care au fost prezentate.Plenul camerei se pronunta prin vot distinct asupra fiecarui amendament in afara de cazul in care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte.

6)Votarea legii -votul este personal,nu se poate exercita prin reprezentant si poate fi deschis sau secret.Votul deschis se face prin ridicare de maini,prin apel nominal,prin ridicare in picioare sau electronic .Votul secret poate fi exprimat prin buletine de vot ,prin bile sau electronic.Fiecare lege se aproba sau se respinge de catre Parl prin vot acordat in plenul sau.E esential nr de voturi necesare pt ca decizia respectiva sa fie adoptata.Majoritatea poate fi simpla,absoluta sau calificata.

Cea simpla e majoritatea raportata la cvorumul de vot ,asigurand ca rezultatul votarii sa fie al vointei majoritare a celor prezenti.Cea absoluta e cea raportata la nr total de membri al fiecarei camere sau dupa caz al dep si al sen din camerele reunite in sedinta comuna.Ea coincide cu insusi cvorumul de vot si asigura o stabilitate mai mare a masurilor adoptate in temeiul ei.Cea calificata e cea pe care insasi legea sau Const o califica si priveste cele mai importante masuri ce pot fi adoptate in procesul decizional ,cum ar fi revizuirea Const sau punerea sub acuzare a Pres Rom.

Pt ca votul sa aiba loc este esential sa existe cvorumul.Cvorumul de vot inseamna nr de minim de parl prezenti pt ca votul sa poata avea loc si e o conditie a votarii de care depinde ca aceasta sa aiba semnificatia unei decizii.Daca se constata lipsa cvorumului,presedintele de sedinta suspenda sedinta.In caz de paritate de voturi ,votul presedintelui este decisiv.

7)Intoarcerea legii la prima Camera sesizata- prima camera sesizata trbcsa adopte legea in 30,45 sau 60 zile,daca nu o adopta in acest termen, pr de lege sau prop legisl se considera adoptata in forma depusa spre dezbatere de initiator.Exceptie- cand prima camera sesizata adopta o prevedere care potrivit Const intra in competenta decizionala a primei camere seizate ,prevederea e deinitiv adoptata daca si cea de-a doua camera e de acord,in caz contrar,numai pt prevederea respectiva legea se intoarce la prima camera sesizata care va decide definitiv in procedura de urgenta.