C10 Dinamica Grupului

8/15/2019 C10 Dinamica Grupului

1/70

DINAMICA GRUPULUI MIC

I. DEFINITIA SI CLASIFICAREA MICROGRUPURILOR

Studiul microgrupurilor este deosebit de productiv pentru ca omulparticipa la viata sociala prin intermediul microgrupurilor, iar microgrupurilevariaza in ceea ce priveste caracteristicile sau climatul, productivitatea,angajarea in sarcina, numar de membrii, toate acestea punandu-si amprentaasupra membrilor sai si asupra eficientei grupurilor.

Grupul discpune de proprietati independente.

Definitii

1. Definitia sintetica:Grupul mic reprezinta o formatiune psihosociala bine definita, constandintr-o ierargie unitara si durabila de statute si roluri, structurate in jurulanumitor seturi de norme si valori.

2. Definitia analitica:Grupul mic reprezinta o multime de persoane, cel putin doua, care posedaurmatoarele caracteristici:a participa direct la realizarea unei sarcini impusa din afara sau adoptata

prin consens!b natura si structura sarcinii activitatii grupului influenteaza anumite

decizii, procese de grup, fenomene!c membrii grupului interactioneaza direct pe tot parcursul sarcinii comune

pe baza unor norme, valori si modele comportamentale si atitudinaleimpuse si"sau adoptate de grup!

d numarul relativ redus de membrii face posibila perceptia interpersonaladirecta!

e relatiile afective sunt foarte intime #antipatii, simpatii !f in conte$tul actiunilor comune e$ista o diferentiere a rolurilor, dar si o

puternica interdependenta. %vident, in functie de natura grupului vor mai aparea si alte caracteristici #grupul de munca, educational, militar !

g participantii au contiinta apartenentei la grup si se recunosc ca membriiai aceluiasi grup.

Clasificare

a Dupa natura activitatii:- grupuri de munca- grupuri educationale- grupuri sportive- grupuri militare

- grupuri de creatie- grupuri de recreatie

Pagina 1


2/70

b Dupa pozitia in grup:- de apartenenta- de referinta #grupul in care individul ar vrea sa participe

c Dupa natura relatiilor:- grupuri primare #fata in fata- secundare

d Dupa gradul de institutionalizare:- formale #oficiale & printr-un act- informale #neoficiale

Grupul oficial poate sa corespunda cu grupul informal, dupa cum ininteriorul unui grup formal pot e$ista mai multe grupuri informale sau unmembru intr-un grup formal poate sa apartina unui grup informal.

G'()('* + ' /% G'()('* *0+ ' /%1. se constituie pe baza unor acte sinorme oficiale

1. se constituie din initiativamembrilor, spontan, pe baza unor interese comune, nemultumiri fata desefi etc.

2. au scop productiv, economic 2. au scop de promovare a ideilor proprii si a intereselor

. apartin structurii organizatorice . nu apartin structurii organizatorice

. regulamentul de functionare este

oficial si obligatoriu

. regulamentul este neobligatoriu,

toleranta mai mare3. se modifica odata cu modificareastructurii organizatorice

3. nu se modifica

4. sunt conduse de un sef investitoficial, cu autoritate

4. sunt conduse de un lider ales saurecunoscut datorita competentei,autoritatii unor factori psihologici

II. ANALIZA CARACTERISTICILOR DE MICROGRUPURI #minim 2

membrii

A. Marimea grupului & parametrii definitorii:

a daca limita inferioara este cea acceptata #de 2 membrii , limita superioarapoate atinge 5- 5, uneori 65-75 de oameni!b functie de numarul de membrii, se face distinctie:- grupuri mici cu numarul de membrii spre limita inferioara de la 2 la 13-25oameni!- grupuri mici cu numarul de membrii spre limita superioara de la 25 in sus.

1. Grupuri mici (limita in !ri"ara# $%$& "am!ni' :

Pagina 2


3/70

a membrii grupului pot participa mai usor, daca doresc, larealizarea sarcinii, in mod egal cu ceilalti!

b eficienta grupului este determinata in mai mare masura in moddirect de valoarea fiecarui participant #se stie ca grupul mic

produce de mai multe ori fenomenul de facilitare sociala! in grupcresc performantele individuale . )rezent celorlalti faciliteazaproducerea de catre indivizi a comportamentelor, prezentacelorlalti poate inhiba!

c in astfel de microgrupuri, contributia fiecarui membru larealizarea sarcinilor este mai usor de observat de catre lider, sef!

d influenta unui membru asupra celorlalti si asupra grupului inintregime este mai mare!

e satisfactia de participare la activitatile de grup este mai mare!f fenomenele psihosociale, grupul in intregime, pot fi mai usor

influentate in mod direct de catre lider!g in astfel de microgrupuri e$ista o subiectivitate mai pronuntata in

aprecierea faptelor savarsite de catre un membru al sau!h in fenomenele de grup e$ista o probabilitate sa se implice toti

membrii!i in grupurile formale, dar si in cele informale, uneori, anumite

fenomene se pot desfasura in regim de autointretinere.

$. Grupuri mici (limita up!ri"ara# p! t! $&%$) "am!ni' :

a principalul fenoment de aici este aparitia subgrupurilor!b aceste subgrupuri tind sa se competitioneze pentru acces la

resurse, gratificari!c deplasarea centrului de la subiectiv la obiectiv in aprecierea

unor fapte!d posibilitatea participarii in egala masura este mai dificila!e capacitatile, competentele, abilitatile membrilor sunt mai

numeroase, si de aici posibilitatea compensarii!f posibilitatea observatiei obiective, directe a fiecaruia este mai

mica si atunci apare fenomenul de chiul social!g motivatiile oamenilor sunt mai numeroase si mai diversificate si

atunci apare o anumita dificultate in satisfacerea obiectivelor!h in aceste grupuri, liderul trebuie sa se sprijine pe anumitimembrii reprezentativi.

B. Coeziunea de grup

*n masura in care grupul este unit, grupul dispune de unitate. %ste ovariabila e$trem de importanta, pentru ca afecteaza productivitatea grupului,pozitia fata de alte grupuri.

8oeziunea variaza in timp.

8oeziunea se realizeaza in jurul anumitor valori #ii uneste ceva .)entru grupurile formale, valorile sunt cele institutionale.

Pagina 3


4/70

coeziunea

aderenta la valori

1 & coeziune mica, aderenta mica --9 comportamente necoordonate!2 & coeziune ridicata, aderenta mica! & coeziune redusa, aderenta ridicata! & coeziune ridicata, aderenta ridicata comportamente coordonate in

directii functionale.

inand cont ca orice colectivitate manifesta tendinta de autoorganizare,

daca liderul nu intervine, acea colectivitate se deplaseaza de la cadranul 1 la2.

Fact"rii car! *uc la cr! t!r!a c"!+iunii *! ,rup :

1. aderenta la scopurile si normele grupului2. frecventa interactiunilor dintre membrii #nu in mod obligatoriu. e$perientele de succes traite de grup. competitia cu alte grupuri, cand se desfasoara intr-un domeniu acceptat3. evaluarea de catre lider a eficientei grupului.

Fact"rii car! *uc la ca*!r!a c"!+iunii *! ,rup :

1. lipsa de aderenta la normele grupului2. e$perientele repetate de esec. tendinta unor membrii de a-i domina pe ceilalti. lipsa de coordonare a eforturilor

C"n !cint!l! c"!+iunii *! ,rup :

1. Daca grupul coeziv are si competente ridicate, este mai productiv.

Pagina 4

2 4

1 3


5/70

2. Grupul coeziv ofera o protectie psihologica mai mare membrilor sai insituatii de stres. *n grupurile militare, peste 63-75; din militarii care prezintaafectiuni psihice capatate in lupta, tulburari, provin din grupuri slab coezive,an$ietatea ca factor de afiliere #functia de control social pe care o e$ercita


6/70

grup si care genereaza o dispozitie psihica relativ generalizata si stabilizata lanivelul membrilor grupului respectiv.

8limatul de microgrup prezinta o relativa stabilitate si independenta#inertie fata de factorii care l-au produs. ctiunea unui factor sau variatia samai putin semnificativa nu atrage dupa sine imediat si neaparat schimbarea

climatului. 0u toti factorii care actioneaza asupra climatului au aceeasiimportanta.

8limatul are mai multe dimensiuni.

Dimensiunile climatului :

$. Dimensiunea socio%afecti"a #+actorii determinativi #care dau nota de ansamblu sunt:

a relatiile de simpatie & antipatie din interiorul grupului!b numarul si marimea subgrupurilor: cu cat sunt mai multe subgrupuri,

posibilitatea competitiei este mai mare!c relatiile afective cu liderul #mai ales daca este formal !d coeziunea de grup.

&. Dimensiunea moti"ationala #a atitudinile, motivatiile individului fata de grup, fata de activitatea

comunca si fata de rezultatele obtinute!b motivatiile interpersonale!c gradul de compatibilitate intre motivatiile membrilor #daca relatiile sunt

compatibile -9 motivatie mare !d tipul si marimea satisfactiilor, insatisfactiilor.

'. Dimensiunea cogniti"a #a particularitatile procesului de comunicare interpersonala #daca

comunicarea este onesta -9 climat mai bun !b gradul de cunoastere interpersonala #daca ne cunoastem bine, nu

inseamna ca vom si colabora mai bine, pentru ca procesul decunoastere interpersonala scoate la iveala si defecte !

c gradul de convergenta si compatibilitate a opiniilor, convingerilor,intereselor!

d nivelul de elaborare, functionare, receptare a normelor de grup.

(. Dimensiunea instrumentala #a relatii functionale #sunt clare, bine definite, ducand la un climat pozitiv!daca sunt ambigue -9 climat negativ !

b gradul de coparticipare a membrilor la sarcina comuna!c stilul de conducere si competenta profesionala a liderului formal!d conditii obeitive ale realizarii srcinii si dificultatile acesteia #mediul

tensionat duce la climat negativ. %$emlu: dupa luna a patra de voiaj,creste stresul !

e colaborarea grupului cu alte grupuri sau, dimpotriva, competitia siconflictul!

f numarul de membrii in raport cu cerintele sarcinii.

). Dimensiunea structurala #

Pagina 6


7/70

a omogenitatea, eterogenitatea din punct de vedere al pregatiriimembrilor #cu cat sarcina este mai dificila, cu atat omogenitatea trebuiesa fie mai ridicata !

b omogenitatea, eterogenitatea varstelor!c omogenitatea, eterogenitatea genului #barbati & femei !

d marimea grupului.

*. Dimensiunea proiecti"a #asupra climatului actioneaza si proiectiaviitorului #

a perspectivele sociale si profesionale ale fiecarui membru si ale grupuluica intreg #e$emplu: desfiintarea facultatii si pregatirea pentru seminar !

b anticiparea rezultatelor ce pot fi obtinute intr-un conte$t problematic#cand spui: = nu vom reusi” , afecteaza climatul, moralul. 8and spui:=vom reusi >, nu afecteaza climatul !

c gradul de informare al grupului cu privire la unele situatii ce pot afectastarea generala!

d capacitatea de mentinere a coeziunii in situatii dificile.

'ezultatele acestor factori este climatul de grup.Dimendiunile d emai sus si factorii lor trebuie avute in vedere cand

analizam situatia unui grup si climatul in care se desfasoara activitateagrupului.

III. DECIZIA DE GRUP

Si aceasta este o problema foarte mult discutata. %ste o activitate agrupului dincolo de sarcina.

S-a stabilit ca grupurile lucreaza mai bine in evaluarea ideilor si suntmai eficiente decat fiecare individ luat in parte in rezolvarea problemelor carenecesita o gama mai mare de cunostinte si e$periente. ricum, grupurileproduc mai multe solutii bune.

lti cercetatori arata ca in unele situatii, cantitatea si calitatea ideilor produse de indivizi care lucreaza separat sunt superioare celor produse ingrup. De ce? )entru ca e$ista:

a factorii de personalitate: jena, ezitare!b conformismul social #e$perimentul lui sch & din dorinta de a nufi repudiati de grup, unii sunt conformisti si adopta pozitiagrupului chiar daca nu sunt de acord cu ea!

c lipsa unor abilitati de comunicare #am idei, dar nu stiu sacomunic !

d e$istenta unor indivizi dominatori, egocentrici #ei pot bloca ideilebune !

e statuetele si ierarhia!f asumarea riscului #polarizarea grupului & Risky Shift . (neori,

grupul tinde sa ia decizii mai riscante decat ar lua fiecare individ

in parte, din urmatoarele motive:

Pagina 7


8/70


9/70

+tadiul (. & control si organizare:- sarcinile sunt distribuite de comun acord si in concordanta cu abilitatile

detinute!- organizarea grupului este fle$ibila.

Atentie, : 0u orice grup ajunge in stadiul . embrii se pot imprastia fiedupa stadiul 1, 2 sau . %volutia nu este liniara, ci marcheaza ascendente,descendente, momente de criza, intervin e$periente de succes, esec. Dacasunt prea multe e$periente de esec, in etapa , grupul poate sa dispara.

(n alt cercetator, Tuc man , spune ca e$ista A1 etape:1. %tapa 1 & FORMI & se formeaza grupul!2. %tapa 2 & S"ORMI & furtuni, conflicte!3. %tapa & ORMI & apar normele de grup!4. %tapa & #$RFORMI & grupul performeaza!5. %tapa 3 & %&JO'RMI & adaptare.

-. COOPERARE2 COMPETITIE SI CONFLICT IN GRUPUL MIC

+enomenele care vor fi analizate in continuare, respectiv cooperarea,competitia si conflictul, pot fi intalnite si la nivel interpersonal #intre 2persoane , caz in care ele dezvolta interactiuni mutuale, adica presupunconduite simetrice #unul dezvolta fata de celalalt acelasi tip de conduita .

1. Cooperarea reprezinta coordonarea eforturilor pentru atingerea unuiscop comun, spre un obiectiv care nu poate fi atins in mod individual.8ooperarea prezinta o serie de caracteristici , care reprezinta si modalitati princare se ajunge la cooperare:a comunicatiile sau comunicarea inter(rupuri sau interpersonala deschise,oneste, cu informatii relevante pentru rezolvarea sarcinii, fiecare iind interesatsa informeze si sa fie informat cat mai mult #vezi fereastra Johary si atractiainterpersonala .b perceptia : un grup partener, un individ partener. )artenerii sunt maireceptivi, mai sensibili la interesele comune, se stimuleaza convergenta catrevalorile comune, se considera ca ceea ce uneste, ceea ce aseamana, este

mai important decat ceea ce separa #vezi: )alanta co(nitiva .c atitudinile fata de partener : creste increderea reciproca si solicitudinea fatade ceilalti #raspund la nevoile celorlalti .d orientarea catre sarcina : partenerii isi folosesc reciproc competenteleorientate catre obeictive. )ot aparea mici conflicte, dar sunt rezolvate din fazaincipienta. 8reste puterea de convingere a partenerilor unul fata de altul.

2. Competitia reprezinta rivalitatea reciproca dintre doua sau maimulte persoane, grupuri, in atingerea unui scop real, indivizibil sau doar perceput ca atare.

Pagina 9


10/70


11/70

- necoordonarea activitatii intre grupuri sau intre indivizi!- competitia pentru resurse #buget alocat, resurse materiale, gratificare

psihologica etc insuficiente!- subiectivismul in aprecieri, promovari din partea liderului, a

educatorului!

b particularitati ale relatiilor interpersonale #vezi disfunctii ale RI !c trasaturi de personalitate:- persoanele dominatoare, agresive, egoiste, cu stima d sine ridicata,

superdilatata, sunt implicate mai mult in conflicte, le genereaza maimult!

- lipsa unor abilitati de interactiune!- in general, relatii interpersonale defectuoase.

N- 1. 0umarul optim pentru grup este 6A"- 2

- sub 3 monotonie!- peste B dificultati.

De regula, numarul optim se face in functie de sarcina ce trebueirealizata.

2. Social -oafin( & .hiulul social . competenta orientare reciproca. fenomenul de roup "hink

Pagina 11


12/70


13/70


14/70

S4ERIFF

ASC4

problema care se pune in cotidian este: cui ne adresam pentru a neclarifica ambiguitatea?

*n astfel de situatii, ii alegem pe cei pe care ii preferam. finitatea fatade altul tinde sa creasca increderea individului in informatia primita, dupa cumacceptarea informatiilor duce la cresterea afinitatii fata de persoanele care ne-o ofera. *n prima situatie #cand ne adresam celor pe care ii preferam maiapare un efect derivat: creste increderea pe care o avem in capacitatilenoastre de evaluare, dar creste si stima fata de propria persoana #= %m stiut eu pe cine sa ale(! > -9 se lauda pe el, nu pe celalalt .

sadar, asa cum am mentionat anterior, aici apare problema sursei deinformare #la acest subpunct .

8ui ne adresam? ici apar probleme legate de credibilitatea sursei,similaritatea interpersonala, stima de sine, fiind un fenomen circular. 0eadresam persoanelor cu care avem o anumita relatie, acestea ne confirma unanumit comportament, ceea ce face sa creasca atractivitatea pentru oanumita persoana etc.

6. O0!*i!nta au upun!r!a la aut"ritat!

este tot o forma de influenta sociala.amenii sunt invatati sa-si interiorizeze norme culturale #invatareae$plicita & de e$emplu: 1sa2ti asculti )unicii >! invatarea prin imitatie .

problema a psihologilor este urmatoarea: pana unde mer(esupunerea la autoritate ?

Mil,ram #american, evreu de origine a studiat comportamentul liderilor germani, nazisti si fenomenele implicate. ramas stupefiat de crimele comiseimpotriva umanitatii, nu de oamenii din varful ierarhiei, ci de cei de jos, de lanivel e$ecutiv, care au spus ca au pimit ordine in acest sens.

)entru a vedea pana unde merge supunerea la autoritate, ilgram aimaginat urmatorul e$periment, in care subiectilor naivi li s-a spus ca se

studiaza efectul socurilor electrice asupra invatarii. stfel, unui subiectcomplice * se dadea o sarcina de invatare. %vident, acesta gresea intentionat

Pagina 14

Stimuli maximaliambigui

Stimuli maximaliambigui

Subiectii erau linistiti,calmi in prezentacelorlalti

Situatie clara Conformitateafara deinternalizare

Subiectii erautensionati, anxiosi,contrariati


15/70

si subeictii naivi il sanctionau, aplicandu-* un soc electric de tensiunecrescanda. paratele erau =etalonate> pana la 35 #pentru om estesuportabil pana la 115-125 .

S-a constatat ca, desi subiectul complice manifesta un comportamentspecific #se vaita, plangea, tipa , subiectii naivi au aplicat, in peste 45; din

cazuri, tensiunea ma$ima.*n alte situatii, procentul a fost mai scazut # 5- 5; .(n factor care a dus la aceasta variatie de rezulate a fost prestigiul

(niversitatii in care se desfasura cercetarea. 8u cat prestigiul institutiei eramai mare, cu atat subiectii erau mai convinsi ca reprezentantii institutiei eraumai incarcati de responsabilitate.

Pagina 15


16/70

ATITUDINI SI COMPORTAMENTE

I. CONCEPTUL DE ATITUDINE

Definitii0

1. =O atitudine este o tendinta pro sau contra fata de un element dinmediu si care devine astfel o valoare po0itiva sau ne(ativa >

# #'osca .

Si din alte definitii rezulta ca atitudinea este o predispozitii spre actiune. titudinea deine o valoare, avand in vedere ca ea selecteaza si ne pune intr-orelatie pozitiva sau negativa cu elementele din ambianta.

rice atitudine are 6 c"mp"n!nt! in structura sa:

1. o componenta afectiva #admiram, antipatizam etc !2. o componenta cognitiva #ce c unoastem despre obiectele in cauza !. o componenta comportamentala #atitudinea este germenul latent .

titudinea se consitutie intr-un factor de oivatie, iar cunoastereaatitudinilor constituie un element de predictie #o variabila predictoare privindcomportamentele individului.

*n acest conte$t, masurarea atitudinilor este un aspect important in

psihologia sociala si psihologia personalitatii.

II. TESTE DE ATITUDINI

1. T! t! *! *i tanta "ciala

",atu initiaza o serie de cercetari privind atitudinile sociale fata dealte nationalitati, grupuri sociale, prejudecati rasiale, etnice, religioase.


17/70

- rasa- etnia

sa fie 3a, ruda apropiata prin alianta4), prieten4

c, vecin de strada4d, cole( de munca4e, simplu cetatean4f, doar un turist in tara dvs4(, sa2I fie inter0isa sederea in tara dvs/”

(lterior, testele #itemii s-au mai rafinat, dar, de regula, pastreazaaceeasi scalare care poate indica apropierea, departarea fata de cel in cauza.

$. M!t"*a LIC7ERT

De regula, Lic !rt utilizeaza scale pe 3 trepte de intensitate:a sunt total impotriva!b nu sunt de acord!c sunt indecis!d sunt de acord!e sunt total de acord.

8alculam punctajul si apare pozitia omului fata deE

6. M!t"*a c"mparati!i p! p!r!c5i

ceasta metote fi folosita si ca proba de interevaluare. 8onsta inevaluarea obiectelor, atitudinilor altor persoane #fiecare cu fiecare . Sealcatuieste urmatorul tabel in care avem:

< 8 D F 1 5 1< 5 F

8D%E

Se intra pe orizontala, pe linia . Daca este preferat lui


18/70

sa presupunem ca vrem sa comparam mai multe persoane, obiecte intre elepe baza a criterii egale intre ele ca importanta. Se compara fiecare cufiecare si se acorda un scor de tipul:

5

12 215adica, daca o persoana este mai buna decat cealalta, la toate cele criterii,atunci persoana primeste scorul -5.

$5emplu :8riteriu:

- inteligenta- stabilitate emotionala- competenta- creativitate

Daca este mai bun la criterii, atunci primeste scorul -1! daca este mai bunla 2 criterii, atunci primeste scorul 2-2! daca este mai bun la un criteriu, atunciprimeste scorul 1- .

ceasta evaluare, fie o face fiecare subiect-participant la cercetare siapoi se insumeaza rezultatele, fie subiectii, intr-o discutie de grup, stabilescde comun acord care sunt scorurile.

< 8 D % + / 1/

2 ' 0G

1 2 5 2 1 1 2< 5 1 1 1 B 151 48 5 1 1 11 113 3D 2 1 1 2 2 11 12% 1 1 2 1 1 1 1+ 2 1 2 5 1 B 122

Daca este mai bun decat < la criterii, atunci trecem la < #pe linie .

- AL $ C 1 puncte< C B puncte8 C 11 puncteD C 11 puncte% C 1 puncte+ C B puncte

Pagina 18


19/70

Se calculeaza punctajul de ordinul 2, adica total 2. +acem acest totalca sa vedem si pe cine am invins #cand avem doua persoane cu punctaj egalsi dorim sa stim care este mai bun .

.um se calculea0a "O"%- 67

/ 2 pentru : 1 $ 1 A $ B A $ 11 A 2 $ 11 A 5 $ 1 A 2 $ B C 1 % 8 . & $ F

/ 2 pentru < : 5 $ 1 A 1 $ B A 1 $ 11 A $ 11 A $ 1 A 1 $ B C 151 % 8 . & $ F

/ 2 pentru 8 : 5 $ 1 A $ B A 1 $ 11 A 1 $ 11 A $ 1 A $ B C 113 % 8 . & $ F

/ 2 pentru D : 2 $ 1 A 1 $ B A $ 11 A 1 $ 11 A 2 $ 1 A 2 $ B C 12 % 8 . & $ F

/ 2 pentru % : $ 1 A 1 $ B A 1 $ 11 A 2 $ 11 A 1 $ 1 A $ B C 1 % 8 . & $ F

/ 2 pentru + : 2 $ 1 A $ B A 1 $ 11 A 2 $ 11 A 5 $ 1 A 1 $ B C 122. % 8 . & $ F

Daca, eventual, nici dupa total 2 nu ii putem departaja, se repeta schema decalcul, inmultind punctajul de pe linie cu total 2.Daca criteriile nu sunt egale ca importanta, se poate recurge la acordarea denote si inmultim cu ponderea pe care o are fiecare criteriu.

8. Di !r!ntiarul !mantic (O ,""*'

estul se compune dintr-o suita de adjective antonime, dispuse inperechi, de genul:puternic & slabcald & receactiv & pasivsi fiecare dintre subiectii-participanti are rolul, sarcina de a evalua un anumitobiect, entitate, cu acele criterii deschise. )e testul propriu-zis apare si o scalaastfel incat sa putem cuantifica rezultatele:

-2 -1 5 1 2

slab puternic

Pagina 19


20/70

)rin aceasta evaluare putem obtine felul in care este vazut fiecaresubiect.

$5emplu3Subiectii au sarcina sa evalueze profesia de inginer, avand

urmatoarele criterii deschise:slab & puternic #A1activ & pasiv #A2rece & cald #5bun & rau #A1neplacut & placut #A1

Deci, a reiesit atitudinea fiecarui subiect fata de profesia de inginer.

III. ATITUDINE SI COMPORTAMENT

titudinile consituie un predictor al comportamentului. asuramatitudinea si facem predictii asupra comportamentului, convergenta atitudine &comportament fiind de asteptat.

.e se intampla daca apare diver(enta intre atitudine si comportament7.are sunt cau0ele7

a nu am masurat atitudinea adevarata, reala, ci atitudinea declarata!b fie comportamentul, fie atitudinea nu sunt precis operationalizate!c un comportament poate depinde de mai multe atitudini, ori daca noi

masuram doar o atitudine, avem toate sansele ca comportamentul careeste determinat de mai multe atitudini sa nu se produca!

d diferenta de timp intre masurarea atitudinii si observareacomportamentului produs #atitudinea e labila, se schimba !

e fiind un factor motivator, si atitudinea are o anumita intensitate! deaceea este bine sa masuram atitudinile pe scala /ic ert!

f pot e$ista atitudini, dar nu pot e$ista alte caracteristici, abilitati care sapuna atitudinea in actiune #am o atitudine pozitiva fata de semeni, dar nu stiu sa interactionez !

g nivelul general de activism al persoanei #poate sa aiba atitudini chiar

daca este mai lentah presiunile situatiei, prezenta celorlalti, fie in declararea atitudinii, fie inproducerea comportamentului.

Pagina 20


21/70

COMUNICAREA IN GRUPUL MIC

I. CONCEPTUL DE COMUNICARE. MODELUL COMUNICARIIINTERUMANE

Comunicarea umana este schimbul de informatii si semnificatii ce serealizeaza intre oameni.

Din punct de vedere social, comunicarea are un rol foarte important,avand in vedere cel putin urmatoarele ' argumente :

1. pentru unele ocupatii, comunicarea poate reprezenta 45-65-75; dintimp!

2. informatia constituie un obiect de competitie, o sursa de conflicte!. comunicarea are un efect foarte important asupra vietii de grup: climat

coeziune, norme de grup, dezvoltarea microgrupului #fazelemicrogrupului , rezolvarea conflictelor & toate presupun comunicare.

Sigur ca e$ista numeroase forme de comunicare . stfel, din punct devedere al codurilor folosite, e$ista:

a c"municar! !mantica #verbalab c"municar! !ct" !mantica #nonverbala ,

aceasta din urma incluzand paralimbajul #informatia suplimentara prin voce,

contact vizual, e$presie faciala, gesturi, pro$imitate .8ercetarile anilor H45 arata ca prin comunicarea verbala se transmit5; din informatii, restul revenind comunicarii nonverbale. 8ercetarile

recente arata ca prin comunicarea verbala se transmit 5- 3; din informatiilevalide, veridice, restul avand rolul de autoprezentare, manipularea impresiilor despre propria persoana #mintim mai mult etc., pe cand gradul de veridicitatein comunicarea nonverbala creste pana la 65;.

8u alte cuvinte, prin limbajul nonverbal mintim mai greu.Studiul comunicarii in grup este deosebit de important si pentru faptul

ca relatiile de simpatie, indiferenta pot duce la perturbarea comunicarii.

Sunt cunoscute tipurile principale de pertur/ari ale comunicarii :

1. 0l"ca9ul & intreruperea totala a comunicarii intre membrii grupului dincauza starilor de ostilitate, conflict etc.!

$. iltra9ul & poate fi facut voluntar sau involuntar. Se transmit si se preiaudoar anumite pocente din ceea ce se comunica. +iltrajul este operatatat de emitator, cat si de receptor. %mitatorul nu doreste, nu poate satransmita tot ceea ce doreste, dupa cum receptorul preia doar o partedin urmatoarele cauze: lipsa de interes, neintelegerea codului etc.

Pagina 21


22/70

Deci, cam 5; #1" ajunge la receptor. cest filtraj este facut si deemitator, si de receptor.

6. 0ruia9ul & de e$emplu : = lasa* ma* treci mai departe! >!8. *i t"r iun!a & se transmit toate informatiile, dar distorsionate.

.are sunt cau0ele acestor filtre succesive si )ruia9e succesive7- lipsa abilitatilor de comunicare- stari afective- neincredere.

%ste evident ca in situatii decizionale, in conte$tul vietii de grup, lipsade comunicare afecteaza. *n procesele de perceptie sociala, limbajul are unrol foarte important prin folosirea conceptelor. (nii autori numesc conceptelemijloace de supravietuire, in sensul ca o anumita conceptualizare simplificalumea, o face controlabila #teoria personalitatii , faciliteaza comunicarea.

8onceptele reduc an$ietatea #una este sa afirmam ca cineva esteturbulent, agresiv etc, alta sa afirmam ca e coleric , numai ca problemele apar atunci cand emitatorul si receptorul acorda semnificatii diferite respectivelor concepte.

De asemenea, o alta e$plicatie a filtrajelor, bruiajelor, blocajelor sidistorsiunilor rezida in convergenta dintre mesajele verbale si celenonverbale. 8u cat gradul de ajustare personala dintre 2 persoane este maimare, cu atat concordanta dintre mesajele transmise este mai mare. *n cazulunei ajustari interpersonale mai reduse, pe un canal verbal se pot transmiteinformatii pozitive, iar pe alt canal informatii negative, ceea ce sporesteconfuzia receptoruli, poate provoca stari de disonanta etc.

cest lucru i-a facut pe unii autori sa considere ca un lider, de e$emplu,trebuie sa aiba 2 competente: lingvistica si socio-comunicationala #sa stie sacomunice .

*n ultimul timp s-au e$tins cercetarile legate de comunicarea spatiala &zonele lui 1all # alsul 0( :

- intre 13- 5 cm & zona intima #intra doar cei foarte apropiati, intimi !- intre 3-123 cm & zona personala #prieteni apropiati !- intre 123-215 cm & zona sociala!

- peste 35 cm & zona publica #distianta la care trebuie sa stai fata de unsef, o autoritate .

*ncalcarea zonelor de cei neautorizati creaza perturbari alecomunicarii, poate bloca comunicarea etc.

II. COMUNICAREA IN MICROGRUP

Canal!l! *! c"municar! & totalitatea cailor de acces la altul. )rin

canale de comunicare se inteleg tipurile de comunicare.

Pagina 22


23/70

R!t!aua *! c"municar! & ansamblul canalelor de comunicareimpreuna cu mediul in care acestea se desfasoara.

'etelele de comunicare sunt foarte importante pentru ca:- reactiile individuale, conduita, moralul, satisfactiile, productivitatea

muncii sunt produse de moduld e functionare al retelei de comunicare!

- tipul de retea afecteaza comportamentul participantilor, mai ales inceea ce priveste precizia, activitatea globala, satisfactia. /a nivelulgrupului, tipul de retea determina sau faciliteaza rolul de lider, dar siorganizarea grupului.

*ata cateva tipuri de retele :a:!la si L!a:it au studiat si au constatat ca intr-un grup pot aparea

urmatoarele tipuri de retele:

1. C!rcuri & toata lumea comunica cu toata lumea

cest tip de comunicare are loc in grupuri cu o structura democrata, cuun stil democrat de conducere. %ste posibil ca un cerc sa fie lider. *n acestcaz, liderul catalizeaza, coordoneaza, faciliteaza comunicarea tuturor membrilor.

2. Lanturi & fie un stil de conducere neimplicat, fie foarte autoritar:

liderul

/iderul autoritar nu da voie sa se comunice decat prin intermediari. par probleme pentru ca intermediarii pot distorsiona infromatiile.

Pagina 23


24/70

.De asemenea, functie de pozitia liderului, o retea de comunicare poate

fi mai mult sau mai putin fle$ibila, in sensul ca, daca situatia o cere, se poatetrece de la o retea la alta, mai ales pentru grupurile decizionale este necesar acest lucru.

Daca reteaua este foarte rigida, din motive multiple #autoritarismulliderului, stari de conflict etc , activitatea de grup si mai ales procesuldecizional sufera. De aceea, e$ista numeroase procedee de ameliorare acomunicarii in grup.

'elatiile interpersonale - forma principala a relatiilor sociale

Relatiile sociale desemneaza toate tipurile de interactiuni dintre componenteleunui sistem social: persoane, grupuri, organizatii, institutii,precum si . dintre acestea si formele obiectivate ale activitatii #bunurimateriale si spirituale, norme, modele, ideologii, credinte, teorii etc. . 'elatiilesociale e$prima una dintre caracteristicile de baza ale fiintei umane, aceea dea se forma si manifesta printr-un ansamblu de legaturi cu ceilalti membri aicomunitatii: parinti, frati, prieteni, colegi , grupuri, organizatii etc. cestelegaturi au o mare diversitate, clasificarea lor impunand folosirea unei gamelargi de criterii:

• 0atura continutului : relatii sociale #r.s. materiale4 spirituale4 mi5te/

• %fectele pe care le genereaza: r.s. de diferentiere #selectie,stratificare, dominatie, individualizare ! de integrare #stabilizare, uniformizare,socializare ! de modificare si constructie sociala #profesionalizarea,organizarea, institutionalizarea s.a. ! de destructie sociala #favoritismul,coruptia, e$ploatarea, radicalizarea .

• 0umarul verigilor interpuse in relatie: r.s. directe 4 indirecte/

• Desfasurarea in timp: r.s. simultane 4 succesive/

• Directia de manifestare a influentei: unilaterale4 )ilaterale4multilaterale/

• 0atura elementelor si forma raportului dintre acestea:r.s. impersonale4 interpersonale/

• 8adrul institutional de desfasurare: r.s. formale4 informale4 mi5te/

*n categoria larga a relatiilor sociale, relatiile interpersonale ocupa o pozitie

cu totul aparte, acestea avand o functie constitutiva pentru toate celelalteforme de relatii, structuri, procese si fenomene sociale. Grupurile,

Pagina 24


25/70

organizatiile sau institutiile sociale nu pot fi concepute in afara uneisuccesiuni comple$e de relatii interpersonale, care la randul lor suntconditionate si modelate in timp de procesele care au loc in cadrul acestor structuri! deci, intre cele doua dimensiuni e$ista raporturi dinamicede cau0alitate structurala si conditionare reciproca/

Relatii interpersonale *! !mn!a+a acele interactiuni nemi2locite si reciproce intre persoane3 in care e!ista o implicare psi#ologicaconstienta si directa. &atorita caracterului nemijlocit, bilateral si deimpregnare psihologic emotionala, relatiile interpersonale #r.i. se constituieca o categorie distincta si fundamentala de relatii sociale, cu manifestari siinfluente la toate nivelurile e$istentei sociale:

#a -a nivel psihoindividual r.i. se structureaza ca e$presie directa aunor factori psihici, prin intermediul carora se structureaza si se desfasoarainteractiunea partenerilor #factori cognitivi, afectivi, motivationali,caracteriali etc. . Sistemul de r.i. poate constitui: 1 fie un mediu patogenpentru dezvoltarea psihologica a individului, atunci cand r.i. sunt dominatede inhibitii, manipulare, e$ploatare, agresivitate, concurenta, neincredere,instrumentalizarea celuilalt! 2 fie un mediu pozitiv, de sustinere sistimulare a manifestarilor creatoare ale personalitatii, atunci cand r.i. suntpreponderent deschise, stimulative, sincere, tolerante si valorizante pentrucelalalt. 0umeroase cercetari evidentiaza relatia dintre echilibrul psihic,componenta a$iologica a conduitelor si performanta individuala, pe de oparte, si calitatea sistemului relational al subiectului, pe de alta parte #37!71! 135! 136! 14B! 1B4 s.a. .

#b -a nivel psihosocial r.i, reprezinta insusi cadrul indispensabil alproceselor si fenomenelor interactionale care dau continut problematiciipsihologiei sociale. *nfluentele structurante ale sistemului socioculturalasupra personalitatii, mai ales in ontogeneza, cat si influentele individualeasupra structurilor sociale #grupuri, organizatii, institutii nu pot avea locdecat pe fondul unui sistem comple$ de relatii interpersonale, ale caruicaracteristici vor influenta atat procesele psihoindividuale, cat si pe celesocioculturale, desfasurate la nivelul organizatiilor si institutiilor sociale.Disfunctiile majore din cadrul unui sistem relational conduc laaparitia alienarii interpersonale* stare nociva atat in plan individual cat si

social. Strategiile de optimizare a performantelor grupurilor si organizatiilor sociale trebuie sa porneasca totdeauna de la identificarea si corectareadisfunctiilor aparute in planul relatiilor interpersonale.

#c -a nivel sociocultural r.i. apar ca o infrastructura functionala de caredepinde in mod esential dezvoltarea si performanta diferitelor subsisteme:economic, politic, educational, religios, juridic etc. (n mediu pozitiv al r.i.asigura implicit o functionalitate superioara a organizatiilor si institutiilor sociale, dupa cum un mediu negativ reduce apreciabil performanta,creativitatea si adaptabilitatea acestora. *n general, se apreciaza ca nupoate fi conceputa dezvoltarea sociala fara cultivarea unui sistem de relatii

interpersonale pozitive si adecvate unor modele culturale care savalorizeze personalitatea umana.

Pagina 25


26/70

*dentificarea caracteristicilor relatiilor interpersonale este utila atunci candcercetam fenomenologia specifica diferitelor categorii de legaturi sociale.8aracterul nemijlocit al relatiei este si conditia unei implicarii psihologicemotionale cu un profil aparte fala de alte categorii de legaturi sociale.

stfel, e$ista mai multe categorii de relatii intre persoane* care desi in mod

evident sunt relatii sociale, nu pot fi considerate relatii interpersonale:relatiile indirecte, mijlocite de alte persoane sau structuri sociale #relatiadintre producatorul unui obiect si cumparatorul acestuia, de e$emplu !relatiile unilaterale, cand numai una dintre persoane este implicatapsihologic, cealalta fie ca nu are cunostinta, fie ca ignora situatia creata!raporturile conjuncturale, strict formale si impersonale, in sensul ine$istenteiimplicarii psihologice #faptul ca esti rugat de cineva sa-i faci loc sa treaca, depilda .

Deci, relatia interpersonala este in primul rand o relatie interpsiholo(ica*directa* constienta si reciproca* fara sa fie insa si simetrica, sub aspectulfactorilor psihologici implicati, al intensitatii si semnificatiei acestora pentrufiecare subiect etc.

+iecare dintre subiecti actioneaza asupra celuilalt, iar reactia acestuia esteconditionata de situatia creata s.a.m.d.! este vorba de o interinfluentarereciproca, constienta si motivata, reglata de factori psihoindividuali,psihosociali si socioculturali.

8riteriile introduse mai sus impun distinctii clare intre diferitele tipuri de relatiipe care le intalnim in viata sociala: relatiile sociale, altele decat celeinterpersonale #relatiile de productie, ideologice, juridice, cu grupuri,organizatii si institutii etc. ! relatiile Iom - animalI! relatiile Iom - obiecteI, Iom -naturaI, Iom - DivinitateI s.a. 0otiunea de relatie sociala este strans legata decea de afiliatie* care e$prima natura fundamental sociala a fiintei umane:aceea de a se forma si e$ista numai intr-un conte$t relational in careinterdependenta cu ceilalti membri ai comunitatii este conditia esentiala asupravietuirii speciei. )rocesul socializarii, la randul sau, este conditionatnemijlocit de capacitatea afiliativa a indivizilor! procesul ca-atare realizandu-se e$clusiv intr-un conte$t relational.

4ormarea relatiilor sociale. *nca de la nastere, in jurul copilului incepe sa

se dezvolte o retea primara de relatii interpersonale, cu parintii si fratii - inprimul rand, retea care va juca rolul unui nucleu structural si de matrice(enerativa pentru sistemul relational de mai tarziu. +ormarea sistemuluirelational are la baza doua mecanisme psihosocialeprincipale: atasamentul si sociali0area , ambele legate nemijlocit decapacitatea generica de afiliere a fiintei umane.

%tasamentul este definit ca o relatie afectiva primara, care uneste doiindivizi, prin intermediul importantei pe care unui o are fata de celalalt.)erspectivele teoretice referitoare la atasament se impart in trei categoriiprincipale: a una care il considera ca o relatie sociala instinctuala, in

stransa legatura cu asa numitul Jinstinct gregar=, specific omului ca fiintabiologica! b alta care il apreciaza ca pe o calitate dobandita in ontogeneza,

Pagina 26


27/70

ca reactie la grija care i se acorda copilului de catre cei apropiati! c ca osinteza a primelor doua teorii, se considera ca atasamentul este o relatiesociala instinctuala ce este amorsata de influentele ce se e$ercita asupracopilului din partea anturajului sau in ontogeneza #65, 6 .

Cele mai multe cercetari arata ca atasamentul apare ca oconduita interacti"a3 dez"oltara in conte!tul relatiilor dintre copil si

parintii5fratii sai. ste "or/a de o prima 6constructie sociala73 rezultataca raspuns la conduita protectoare a parintilor si rudelor apropiate3

prin care acestia ii satisfac copilului toate tre/uintele fizice si afecti"e.+entimentul de protectie si securitate care se castiga pe aceasta caleeste esential atat pentru dez"oltarea normala a psi#icului copilului3 cat si pentru calitatea sistemului relational al adultului de mai tarziu.

+ocializarea ! t! pr"c! ul int!racti: *! initi!r!2 in:atar! i int!,rar!acti:a in :iata "ciala prin int!rm!*iul r!latiil"r *intr! u0i!ct i m!*iul

au. Sau, dupa cum afirma Simm!l , este Io intrare in relatia socialaI, ceeace presupune formarea unor capacitati specifice de interactiune adaptativasi dinamica individ - societate. ceste capacitati vizeaza: perceptia sievaluarea interpersonala! modelarea in raport cu un sistem de referentialesociale! asimilarea informationala si comunicarea interpersonala!relationarea activa, dinamica si adecvata cu persoane, grupuri, organizatii siinstitutii! asumarea de responsabilitati si autovalorizarea prin performanta siconduita prosociala s.a.

*n consecinta, socializarea poate fi abordata fie ca un proces autonom dedezvoltare, atunci cand este privita din perspectiva psihoindividuala, fie ca

rezultat al unui sistem dinamic de interactiuni, cand este privita dinperspectiva psihosociala si socioculturala! insa, in ambele cazuri,dezvoltarea progresiva a structurilor si capacitatilor cognitive si motivationaleale subiectului este esentiala pentru desfasurarea procesului, dupa cumdemonstreaza 8ercetarile lui ;. Pia,!t #1B36 si


28/70


29/70

un!l! p!r "an! p"t a:!a mai mult! tiluri r!lati"nal!2 utili+at! *i !r!ntiat inuncti! *! ituatia "ciala2 p!ntru a i,urar!a unui cat mai mar! ucc!"cial. Un!"ri2 culti:ar!a unui anumit til p"at! a:!a *r!pt c"pmanipular!a i in trum!ntali+ar!a part!n!ril"r .

Stilul r!lati"nal2 p"ntan au culti:at2 c"n*iti"n!a+a in c!a mai mar! ma urap!r "rmanta "ciala a p!r "an!i2 c"n tituin* t"t"*ata un act"r imp"rtant in*!+:"ltar!a unui climat p i5" "cial p"+iti: i in a i,urar!a un!i 0un!uncti"nari a ,rupuril"r2 "r,ani+atiil"r i in titutiil"r "cial!. Ec"l",ia"ciala :i+!a+a in m"* !?plicit culti:ar!a un"r tiluri r!lati"nal! p"+iti:!2 cu! !ct! 0!n! ic! atat in plan in*i:i*ual cat i "cial.

Clasificarea relatiilor interpersonale. %$istenta unei mari varietati de r.i.impune folosirea a numeroase criterii pentru diferentierea acestora, dar totodata si pentru orientarea cercetarilor e$perimentale pe anumite directiipredilecte. *ata cateva dintre principalele criterii folosite in acest scop:

• %$istenta unui cadru institutional: r.i. formale #oficiale " informale/

• Durata : temporare : permanente4 de scurta : medie : lun(a durata/

• )lanurile de plasare a partenerilor: r.i. structurate pe ori0ontala : peverticala :mi5te/

• *ntentionalitatea intentionate : neintentionate/

• 8adrul social in care se manifesta: familiale : (rupale : or(ani0ationale* institutionale/

• 'elatiile dintre scopurile partenerilor: amicale : conflictuale : competitive : de cola)orare4 conver(ente : diver(ente/

• scendenta unui partener fata de celalalt: r.i. de ascendenta : dependenta : echivalenta/

• Domeniul in care se manifesta: profesionale : e5traprofesionale #de convietuire, loisire, conjuncturale s.a. .

• 0atura subsistemelor sociale care le genereaza si in care sedesfasoara: economice : 9uridice : educationale : ideolo(ice : reli(ioase : culturale : sportive : militare : administrative ete /

• *ntensitatea interactiunii: superficiale : intense : profunde/

• 8ontinutul dominant al relatiei: socioafective : de comunicare : deinfluenta : co2actionale/

•

Pagina 29


30/70

8omple$itatea situatiilor sociale impune deseori folosirea unor criteriicombinate de clasificare, precum si stabilirea ponderii relative pe care unanumit criteriu o are in configurarea unei relatii interpersonale.

naliza unei relatii interpersonale concrete, in scop diagnostic sau

prognostic, trebuie sa inceapa in mod necesar cu identificarea tipologieisale. )rin folosirea unui set comple$ de criterii, care pot fi convertite indimensiuni operationale ale problemei cercetate, se poate determina cufinete configuratia si profilul psihosocial al relatiei, precum si o multitudinede aspecte corelative., care pot fi aprofundate prin studiu de caz

. Spr! !?!mpli icar!2 in Ca*rul un!i c!rc!tari c"ncr!t!2 %a intalnit " r!lati!cu urmat"ar!a c"n i,urati! ,!n!rala#

r!lati! *! c"la0"rar! put!rnic a im!trica2 prin ,ra*ul *! participar! la acti:itat!i implicar!a a !cti:a t!n*inta pr! a c!n*!nta a unui *intr! part!n!ri (c!l mai

putin implicat'. Stu*iul *! ca+ a !:i*!ntiat act"rii p i5"in*i:i*uali ip i5" "ciali car! au *!t!rminat ac!a ta c"n i,urar! *i uncti"nala a r!lati!i2 inac! t !l r!+ultan* i u,! tii a upra m"*alitatil"r *! c"r!cti! crit!riil! *!cla i icar! m!nti"nat! mai u au " t "l" it! ca *im!n iuni "p!rati"nal! al!tu*iului *! ca+. Pr",n"+a p!ntru !:"lutia r!lati!i2 in ca+ul can* nu ! int!r:in!t!rap!utic# aparitia un"r tari c"n lictual!2 p! "n*ul in ati acti!i unuia *intr!part!n!ri. Situatia *! apt a c"n irmat pr",n"+a2 impunan*u% ! int!r:!ntiaact"ril"r i!rar5ici p!ntru !liminar!a *i uncti"nalitatil"r.

Tr!0ui! u0liniata calitat!a "ricar"r crit!rii *! cla i icar! *! a put!a i "l" it!*r!pt *im!n iuni "p!rati"nal! in ca*rul c!rc!taril"r !?p!rim!ntal!.

+tructura si dinamica relatiilor interpersonale

)rocesele interactionale prin care se structureaza relatiile interpersonaleimplica o multitudine de factori conditionali sau determinanti, care pot fi grupatiin patru categorii principale:

• .aracteristicile psihofi0ice ale partenerilor/ a 8ioconstitutionale3 trasaturi temperamentale! caracteristicisomatice #aspect fizic, se$, varsta, starea de sanatate . b .o(nitiv2intelectuale3 nivel si tip de inteligenta! stil 8ognitiv! capacitate de

comunicare interpersonala! e$perienta sociala si relationala.c %fective3 fondul afectiv general si specific #centrat pe situatie !capacitatea de implicare afectiva! eventuale comple$e personale #deinferioritate, superioritate, de abandon etc. . d Motivationa le: configuratiacampului motivational individual #trebuinte, motive, interese, aspiratii !ierarhia si intensitatea diferitilor factori! capacitatea de mobilizaremotivationala s.a. e 'elationale: configuratia nucleului relational primar #modelul interiorizat al relatiilor primare dintre parinti-copil-frati ! trasaturicaracteriale dominante #in special cele derivate din situatia de copilrasfatat, neglijat, abandonat sau comple$at ! aptitudini relationale#sociabilitate, deschidere, creativitate interpersonala, spontaneitate,toleranta, capacitate empatica, comunicabilitate ! stil relational.

Pagina 30


31/70

• .aracteristicile (rupului3 a "ipul (rupului de apartenenta #grup formalsau informal! de munca, educational, militar, religios etc. ! natura sarciniigrupului! ! climatul psihosocial de grup! traditia, compozitia si coeziuneagrupului! gradul de structurare a normelor si modelelor comportamentale sirelationale de grup! b 'aporturile cu grupuri cone$e: grupuri decolaborare, de presiune sau prestigiu s.a. c Statutul individual in cadrulgrupului: nivelul ierarhic, responsabilitati, normele si modelele de statutpromovate in grup, tipul de relatii formale si informale cu alte statute.

• .aracteristicile mediului sociocultural/ a "ipul (eneral al societatii sistructurilor sale: industriala, agrara! democrata, autoritara, totalitara! laica,religioasa! Structura paturilor, castelor si claselor sociale. b ormele si modelele culturale care regleaza raporturile sociale in functie de se$,varsta, statut social, profesie, religie, nivel de instructie s.a. c .aracteristici (enerale ale mediului sociocultural3 traditionalism, conformism, fle$ibilitate,creativitate sociala.

• .aracteristicile situatiei con9uncturale/ a atura situatiei in care sedesfasoara relatia: amicala, conflictuala, competitiva! intentionata,spontana! cadru formal sau informal. b -ocul si am)ianta fi0ica3 caracteristici ambientale naturale sau artificiale.c %m)ianta umana3 prezenta altor persoane sau grupuri, statutul siatitudinea acestora! natura relatiilor anterioare cu persoanele saugrupurile prezente. d Factori conte5tuali* fi0ici sau psihosociali.

Dupa cum rezulta din enumerarea de mai sus, relatiile interpersonale se

structureaza sub incidenta a numerosi factori, cu ponderi foarte diferite dela o situatie la alta si de la un spatiu cultural la altul.

8ateva comparatii vor fi edificatoare in acest sens.

De e$emplu,

in spatiul cultural nipon, relatiile interpersonale sunt puternic ritualizate,modelele culturale traditionale de relationare interpersonala in diferitesituatii avand un rol considerabil. *n acest conte$t, factorii psihoindividuali,spontaneitatea si creativitatea personala au o pondere foarte redusa, inspecial la nivelul comportamentului interpersonal #deci, la nivelulcomponentei Jvizibile= a relatiei . *n societatile occidentale puternicindustrializate si informatizate, pe fondul unei mari mobilitati sociale siprofesionale, modelele culturale au o pondere e$trem de redusa, incomparatie cu factorii psihoindividuali, psihosociali si situationali! in acestcaz, interactiunile sunt reglate prioritar pe criterii pragmatice, de Jeficacitateinterpersonala=.

ceste diferente devin si mai vizibile in cazul relatiilor dintre se$e. *n spatiulcultural islamic, relatiile dintre se$e, atat in cadrul familiei Je$tinse= cat si inafara acesteia, sunt strict reglementate de norme cultural-religioase,incalcarea acestora aducand sanctiuni dintre cele mai grave, in specialpentru femei. *n spatiul occidental, aceste relatii sunt e$trem de libere, pe

Pagina 31


32/70

fondul respectarii a doua principii fundamentale: egalitatea in drepturi silibertatea optiunilor consensuale dintre parteneri.

Dinamica constituirii relatiilor interpersonale. O relatie interpersonalapoate fi interpretata ca un construct psihosocial rezultat in urma interactiunii

dinamice dintre doua universuri subiective, pe de o parte, dintre un campsociocultural de fond si un set de factori situationali, pe de alta parte. *nconsecinta, procesul formarii si manifestarii unei relatii interpersonaleparcurge mai multe faze: prefi(urare* amorsare* cristali0are* evolutie*sta)ili0are dinamica* declin sau destructurare/ *n cursul fiecarei faze intervino serie de procese psihoindividuale si psihosociale, care determina unprofil specific si o anumita dinamica relatiei. Dintre acestea, cele maiimportante sunt:

; #rocesele co(nitive* tinand de perceptia sociala #interpersonala ,evaluarea situatiei sociale si interpersonale, pe masura ce aceasta sestructureaza, stabilirea unor criterii de Jeficacitate interpersonala= sialegerea strategiilor de dezvoltare si mentinere a relatiei.

; #rocesele afective* de atractie, respingere sau indiferenta fata departener, sau de reactie emotionala fata de situatia interpersonalacreata. stfel, rezulta un fond emotional si energetic indispensabilmentinerii si particularizarii relatiei, mai ales prin nenumaratele nuantariale reactiilor afective care pot apare in acest conte$t.

; #rocesele de comunicalie interpersonala* in diferitele sale forme#verbala " nonverbala, e$plicita " implicita, cognitiva " afectiva " deconsum s.a. care reprezinta una dintre dimensiunile esentiale siindispensabile atat formarii cat si manifestarii in timp a relatiei.

; #rocesele psihice interpersonale* implicand numeroase si comple$eraporturi psihice intre parteneri: comparatia, identificarea, proiectia,empatia, rezistenta la influenta, respingerea, conflictul s.a.

*n fiecare dintre fazele desfasurarii unei relatii interpersonale, ponderea siparticularitatile functionale ale acestor procese variaza de la caz la caz, deunde si dificultatile intalnite in cunoasterea, cercetarea si e$plicarea

acestora. +iecare relatie interpersonala prezinta o ireductibila originalitate,derivata in principal din trasaturile personalitatii celor implicati.

)rocesul constituirii relatiilor interpersonale, in diferitele lor faze, imbracaurmatoarea forma generala:

N"rm! i m"*!l! "ci"cultural!. *mperative sociale conte$tuale.8aracteristicile grupurilor sociale. Statutul social, economic, cultural siprofesional al persoanei %$perienta sociala #de viata .

8erinte formale, organizationale. otivatia individuala.

+actori cognitivi si afectivi. +actori conjuncturali #aleatori .

Pagina 32


33/70


34/70

asemanatoare in ceea ce priveste particularitatea si materialitatea lor, cuatat schimbul este perceput ca fiind mai echitabil.


35/70

• tunci cand persoanele implicate intr-o relatie considera schimbulinechitabil se produc de regula disfunctionalitati care pot duce laurmatoarele situatii: a redefinirea relatiei, prin fi$area unor noi reguli sicriterii de schimb ! b resemnificarea spontana a resurselor primite saudate, prin intermediul disonantei cognitive - de e$emplu! c ruperea saudistorsionarea relatiei, temporar sau definitiv. %$ista insa si modeleculturale care ofera solutii privind modul de rezolvare a unor asemeneaconflicte legate de schimb.

Desi se apreciaza ca teoria schimbului are o mare capacitate e$plicativapentru majoritatea cazurilor intalnite in practica sociala, sunt si situatiiinterac#ionale care necesita interpretari mai nuantate, implicand mai multeperspective teoretice: psihanalitice, sociometrice, cognitiv-constructiviste ete.otdeauna, trebuie avuta in vedere comple$itatea si multitudinea factorilor care intervin in structurarea relatiilor interpersonale si varietatea conjuncturilor in care acestea se produc.

(n al doilea aspect important se refera la strategiile folosite de parteneripentru a obtine in cadrul unei relatii satisfactii ma$ime cu costuri #investitiiminime. stfel, folosind strate(ia cooperarii* sunt stimulate contactele socialepozitive, pe fondul unui climat psihosocial favorabil si a unui sentiment desecuritate accentuat, dat de contactele stranse cu membrii grupului! e$istainsa posibilitatea ca in cazul unei cooperari neconditionate, partenerii saincerce obtinerea unui profit ma$im. *n cazul strate(iei re0istentei* fiecareincearca sa faca mai putine concesii partenerului, situatie in care acesta vaincerca sa obtina e$clusiv avantaje personale! in acest caz, obligatiile morale

de luarea in calcul si a altor criterii #cooperare, climat pozitiv sau considerenteemotionale sunt eliminate din start. *nsa, pe termen lung, o asemeneastrategie se poate dovedi neconvenabila pentru ambii parteneri. )rinintermediul strategiei de adecvare reciproca se depasesc in mare parteinconvenientele strategiilor anterioare, raspunzandu-se la cooperare cucooperare si la e$ploatare cu e$ploatare, insa pe baza unei fermitati fle$ibile,care sa ofere sansa atat atingerii unor scopuri convenabile ambelor parti, catsi mentinerii unui climat social pozitiv. +le$ibilizarea strategiilor de relationareinterpersonala trebuie sa lina cont atat de structura personalitatii partenerului,cat si de conte$tul imediat si general in care se desfasoara activitatile sirelatiile personale si de grup.

Desi a fost elaborata e$clusiv in campul cercetarilor concrete, teoriaschimbului prezinta numeroase convergente cu teoria actiunii si teoria reglariisistemelor sociale, precum si cu unele teze ale psihanalizei, fapt ce ii conferaun grad superior de validitate.

Relatiile preferentiale

*n structura relatiilor interpersonale putem identifica trei elemente principale:componenta socioafectiva* comunicationala si de influenta/ 0ota dominanta aunei relatii este data de ponderea pe care aceste componente o detin inconfiguratia generala a interactiunii! acest fapt impune studiereacaracteristicilor si legitatilor specifice pentru fiecare categorie amintita.

Pagina 35


36/70

Caract!ri+ar! ,!n!rala i t!"rii a upra r!latiil"r pr! !r!ntial!. Relatiile preferentiale sunt o categorie principala de raporturi interpersonale in care: acomponenta afectiv-evaluativa detine rolul determinant in raport cu celelaltecomponente #de comunicare, influenta sau co-actiune ! b au un caracter detraire nemijlocita! c constituie elementele de fond ale vietii personale, dar

totodata si elementele functionale bazale ale oricarui sistem social.

'elatiile preferentiale pot fi apreciate printr-o serie de indicatori cu valoareoperationala: sensul orientarii afective* profun0imea* persistenta*fundamentarea* dinamica si simetria/

Sensul desemneaza orientarea pozitiva sau negativa a sentimentelor unuiadintre parteneri in raport cu celalalt. 'elatiile preferentiale se definesc intr-unspatiu bipolar al atractiei - respingerii, simpatiei - antipatiei, dragostei - urii,implicand si o starea afectiva neutra, de indiferenta.

#rofun0imea poate varia intre limite largi, cu demarcatii destul de incerte inafara unui cadru e$perimental riguros: stare zero, preferinta superficiala,intensa si profunda, respectiv lipsa de contact afectiv, atractie difuza,simpatie, prietenie, dragoste, pasiune.

#ersistenta evidentiaza durata in timp a relatiei, aceasta putand varia intrecateva ore si foarte multi ani, insa de cele mai multe ori la nivele de intensitatesi simetrie variabile in timp.

Fundamentarea denota factorii de conte$t individual si psihosocial care auavut rolul determinant in initierea si structurarea relatiei in prima etapa,devenind ulterior elemente de fond ale acesteia! cei mai relevanti in acestconte$t sunt factorii individuali de natura cognitiva, afectiva, motivationala siatitudinala, pe de o parte, si factorii de climat si motivatie sociala, pe de altaparte. Dinamica preferintelor afective presupune interventia si a altor factori,dar cei care au avut rolul de amorsare isi vor pastra o semnificatie aparte.

Simetria releva modalitatile diferentiate ale celor doi parteneri de a se implicain relatie, sub aspectul sensului preferintei #pozitiv sau negativ , intensitatiisentimentelor, motivatiile implicate, satisfactiile traite, dinamica relatiei etc.

stfel, daca sub aspectul sensului preferintei relatiile pot fi si perfect simetrice

#atractie, respingere sau indiferenta reciproca , sub aspectul celorlaltiindicatori cercetarile evidentiaza faptul ca, intr-o proportie considerabila,relatiile preferentiale au un caracter asimetric #peste 73 ; .

Desi e$ista orientari afective bipolare, specifice diferitelor forme de atitudini siraporturi preferentiale, acestea sunt profund asimetrice in ceea ce privesteintensitatea si ponderea lor in viata individuala ! convietuirea socialaarmonioasa si comportamentele prosociale impun o evidenta prevalenta arelatiilor pozitive, cu efecte benefice asupra climatului, coeziunii siperformantelor sociale, precum si asupra echilibrului psihoindividual.


37/70

Desi nota distinctiva a fiecareia dintre starile de mai sus este data decomponenta afectiva, trebuie sa remarcam ca profilul general al unei relatiieste dat si de ponderea unor factori non-afectivi, de natura cognitiva#cunoasterea interpersonala, de pilda , a$iologica #valoarea acordatapartenerului sau motivationala #vectorii motivationali susceptibili de a fi

satisfacuti in respectivul conte$t relational.

0otiunea centrala prin care se e$plica preferintele interpersonale este ceade a9finitate , care desemneaza atractia si satisfactia afectiva traita departeneri, in conte$tul intalnirii lor. *n general, prin afinitate se intele(e

predispo0itia spontana de apropiere si de0voltare a unor relatii afective po0itive Si privile(iate cu o anumita persoana . ecanismul intim deconstituire a afinitatilor se bazeaza in mare parte pe nevoile fundamental-umane de afiliere, afectiune si comunicare! aceasta, prin natura lor, nu pot fisatisfacute decat in formule diadice, singurele care le pot da consistentapsihologica! si aceasta chiar la nivelul vietii de grup, unde se manifesta si altifactori centripeti de coeziune. )referintele interpersonale, respectivafinitatile, nu se constituie e$clusiv pe factori afectivi ! pe langa acestia,intervin in mod semnificativ si factori co(nitivi2evaluativi* motivationali si a5iolo(ici . *n initierea unei preferinte interpersonale oricare dintre factoripoate avea un rol determinant, in functie de conte$t! insa, ulterior acestia sevor converti sau vor capata o conotatie afectiva, astfel incat relatia inansamblul sau va avea o accentuata dimensiune emotionala.

*n ceea ce priveste interpsihologia afinitatilor, ;. Mai "nn!u:! , ca si altipsihologi, subliniaza cateva aspecte deosebit de frapante care se degaja dinnumeroase cercetari e$perimentale pe aceasta tema #122! 12 ! 7B! 167s.a. :

• &ificultatile Si incertitudinile comunicarii dintre oameni* cu efectedirecte asupra relatiilor afective dintre acestia/ 'ealizarea ajustarilor siarmonizarilor interpersonale apare ca un proces foarte dificil, diadele cuo e$istenta indelungata si armonios constituite reprezentand mai putinde 25 dintre cazuri. 8ele mai multe dintre relatii sunt instabile,dizarmonice prin asimetria implicarii partenerilor si echitateaIschimburilorI realizate.

• #rocesele dominante in dinamica asteptarilor Si ale(erilor au uncaracter net autist Si narcisist/ )rezumtiile de reciprocitate si desimilitudine, cu care avem tentatia sa operam in cadrul relatiilor noastre,sunt o simpla iluzie in mai mult de 45 ; dintre cazuri.

• $5ista tendinta de a2i ideali0a pe cei pe care ii preferam in raport cucei care ne sunt indiferenti/ %valuarea diferentiata a celor din jur in functiede simpatiile sau antipatiile noastre afecteaza sensibil climatul de grup sifunctionalitatea sistemului relational al fiecarei persoane, precum si agrupurilor in general.

Pagina 37


38/70

• .omponenta emotionala specifica relatiilor preferentiale afectea0a profund toate celelalte tipuri de relatii interpersonale/ 8omunicarea,influenta, coactiunile si orice forma de comportament interpersonal poartaamprenta Jafinitatilor elective=, fapt ce are un anumit potential perturbator in desfasurarea acestora.

Ni"eluri de analiza. +enomenologia aferenta relatiilor preferentiale poate fianalizata in trei planuri distincte:

#a )lanul starilor preferentiale , care vizeaza procesele intrapsihice prin carese structureaza afinitatea fata de o anumita persoana, precum si trairilesubiective ale unei persoane fata de partenerul sau, in lipsa acestuia. /aacest nivel se studiaza procesele cognitive, afective si motivationale princare, in urma unui contact interpersonal, se structureaza o anumitaatitudine preferentiala #pozitiva sau negativa fata de persoana celuilalt.otodata, se releva dimensiunea virtuala a unei relatii, sub aspectulasteptarilor pe care le genereaza. Din perspectiva diferitelor teorii pe carele vom prezenta ulterior, geneza preferinlelor implica procese de evaluare,rezonanta afectiva, identificare, proiectie s.a.

#b )lanul relatiei preferentiale diadice , care implica procesele interpsihicesubiacente structurarii relatiei interpersonale pe anumite coordonateparticulare vizand geneza, dinamica si manifestarea interactiunii,comunicarii si influentei interpersonale, precum si fenomenele care semanifesta in conte$tul desfasurarii relatiei.

#c )lanul structurii preferentiale , care se refera la modul cum seorganizeaza formal sau informal relatiile preferentiale in cadrul unui grupsocial, ca o forma de integrare sui generis a relatiilor diadice dintremembri si cu o fenomenologie psihosociala specifica acestui nivel alrealitatii sociale.

)lanurile de analiza intrapsihica, interpsihica si intragrupala presupundiferentieri structurale si functionale care trebuie in mod necesar sa fie luate inconsiderare atunci cand se efectueaza studii de caz pe aceasta tema.

eorii pri"ind natura relatiilor afecti"e. ecanismele psihologice

subiacente formarii si manifestarii relatiilor afective pot fi analizate dinperspectiva mai multor teorii psihologice, fiecare evidentiind o anumita fatetaa fenomenului, intre acestea e$istand un raport de complementaritate.

P i5anali+a ofera o prima baza teoretica pentru intelegerea relatiilor simpatetice, pornind de la un set de notiuni specifice: libidou, identificare,sublimare, proiectie, transfer s.a. Si in acest caz, li)idoul este considerat ca oenergie umana primara, de natura se$uala, care asigura substratul dinamic altuturor sentimentelor, comportamentelor si relatiilor subiectilor cu ei insisi si cualtii. +ormarea si dezvoltarea sistemelor relationale ale individului presupun osuccesiune de etape care, in ordine ontogenetica, corespund stadiilor dedecentrare afectiva a copilului, ca urmare a metamorfozelor libidoului, pefondul aparitiei mecanismelor psihologice legate de identificare si sublimare.

Pagina 38


39/70

Identificarea este inteleasa ca un mecanism psihologic primar cu rolconstitutiv pentru subiectul uman, constand din asimilarea unui aspect,caracteristica sau atribut al altuia, ceea ce determina transformarea de sine#totala sau partiala pe baza modelului astfel interiorizat. )rogresiv, inontogeneza, procesul se diferentiaza calitativ, parcurgand mai multe etape

K *n prima faza a evolutiei ontogenetice a copilului, caracterizata printr-unegocentrism primar, identificarea cu cei apropiati se realizeaza pe criteriistrict narcisiace, obiectul fiind ales dupa modelul propriei persoane, fiindvorba mai degraba de o investire a obiectului cu insusirile subiectuluidecat de o identificare propriu-zisa.

K data cu constituirea comple$ului edip si formarea idealului eului* areloc o prima decentrare afectiva a copilului! identificarile vor forma ostructura comple$a, tatal si mama fiind, pe rand si in proportii diferite,obiect de iubire si rivalitate, cu nuante ce vor tine de istoria concreta arelatiei. %m)ivalenta si polimorfsmul fata de obiectul identificarii vor devenide acum o caracteristica a acestui proces, regasindu-se ulterior, in diferiteforme, in aproape toate relatiile afective ale subiectului.

K )rin rezolvarea comple$ului edip, are loc o su)limare a unei parti dintresentimentele fata de obiectele libidinale ale identificarilor succesive,rezultand astfel sentimente de tandrete, prietenie si afectiune, fara oconotatie se$uala nemijlocita. Se produce o a doua decentrare afectiva,care diversifica apreciabil universul afectiv prin identificari cu obiecte alesede acum si pe criterii de similitudinea sau complementaritate cu eul idealal subiectului.

K *n o a treia faza a decentrarii afective, cand normele si modelele culturaleincep sa aiba o pondere din ce in ce mai semnificativa in acest proces ,criteriile a$iologice sunt cele care vor prevala in alegerea obiectuluiidentificarii, fara ca celelalte criterii amintite mai sus sa fie eliminate.

*n concluzie, psihanaliza clasica considera diferitele forme de preferinteinterpersonale #simpatia, tandretea, prietenia, dragostea ca rezultat alidentificarii subiectului cu un obiect ales dupa anumite criterii.

stfel, Fr!u* distingea doua forme principale de alegeri interpersonale:

#a ale(erea narcisica in care subiectii isi iubesc propriile imagini proiectate inaltii! imagini trecute, actuale sau numai dorite, dar in egala masurageneratoare de afinitati interpersonale! #b ale(erea analitica in care subiectulse orienteaza catre acele persoane capabile sa reactualizeze alte persoanecu valoare pentru e$perienta sa psihosociala! este cazul cautarii inconstientea modelului parental in alegerile interse$uale, sau a cautarii perpetue a unuimodel oferit de o persoana care a avut un rol major in e$istenta individuala.

T!"riil! !n"m!n"l",ic! asupra preferintelor afective pun accentul peaspectul trairii nemi9locite si semnificarii subiective a actului interpersonal. *ntimp ce psihanaliza ofera o interpretare monadica si egologica asupra genezei

relatiilor efective, fenomenologia adopta operspectiva diadica si interpersonolo(ica . *n primul caz simpatia este

Pagina 39


40/70

re0ultatul unei identificari cu un o)iect selectat pe criterii e(olo(ice , in timp cein al doilea caz simpatia apare ca o disponi)ilitate innascuta* (eneratoare derelatii sociale in care se poate actuali0a , prin traire nemijlocita, comunicare sisemnificare interpersonala.

stfel, in conceptia lui Ma? Sc5!l!r2 preferinta simpatetica este o dispozitieinnascuta a subiectului, fara conotatii se$uale, dar care fundamenteaza oriceact social prin relatiile interpersonale pe care le genereaza. Simpatia si iubireasunt predispozitii sociale fundamentale, intuitii a5iolo(ice apriorice , care punin stare de comunicare doua persoane, conte$t in care predispozitia seactualizeaza intr-o e$perienta interpersonala de comprehensiune reciproca. *nconsecinta, starile simpatetice presupun o intelegere reciproca asentimentelor, fara ca acest lucru sa insemne o fuziune emotionala.)articiparea comprehensiva trebuie inteleasa ca un proces interpsiholo(ic ,implicand atat o dimensiune intelectuala #intelegerea si interpretarea emotieiJceluilalt= , cat si una a$iologica, de semnificare si valorizare a trairiiemotionale intr-un anumit spatiu cultural.

S"ci"m!tria este o teorie fundamentata de ;.L. M"r!n" #1B3 , careinterpreteaza relatiile preferentiale ca raporturi interumane funciare, cu functiisociogenetice si sociodinamice #v. cap. 1. .6. . )referinta interpersonala ,avand un caracter strict afectiv, este rezultatul actuali0arii predispo0itiei simpatetice , specifica fiecarui subiect uman, putand imbraca urmatoareleforme: alegere, respingere, indiferenta. Singura conditie a realizarii alegeriisociometrice o reprezinta intalnirea , ca modalitate concreta de contactinterpersonal si punerea Jfata in fata= a doua sau mai multe persoane.anifestarea preferintelor interpersonale are loc in mod spontan si creator ,spontaneitatea avand ca indicator vite0a reactivitatii psihice , in timp cecreativitatea e$prima chiar continutul acestei reactivitati #1 5 .

Dupa cum se poate observa, in conceptia moreniana clasica, preferintainterpersonala are statutul unei adevarate variabile independente de naturainfrapsihica, in care nu apar conditionari de natura socioculturala sau psihica!*ntr-adevar, preferinta interpersonala se manifesta spontan si creator, invirtutea simplei si funciarei predispozitii simpatetice a subiectului, a careiactualizare nu depinde decat de Jintalnirea= a doua persoane. 8adrele socialeale intalnirii, normele culturale ale comunitatii si chiar unele procese

psihoindividuale, cognitiv-evaluative sau motivationale, nu intervin e$plicit indesfasurarea procesului. %ste vorba de un reductionism metodologic, menitsa asigure o pronuntata dimensiune operationala acestei teorii, dar care,dincolo de un anumit orizont, simplifica e$cesiv problematica relatiilor socioafective.

Dezvoltarile teoretice ulterioare introduc noi factori de conditionale, de naturapsihoindividuala, psihosociala si socioculturala, mentinand insa valenteoperationale ale sociometriei. stfel, T5. N!Bc"m0 introduce un cadruconceptual mult mai riguros, legand in mod e$plicit formarea preferintelor interpersonale de actul comunicarii si de perceptia sociala. *n timp ce

la M"r!n" preferintele aveau un caracter strict afectiv si nemijlocit, in nouaconceptie acestea au un caracter multidimensional si sunt mijlocite de

Pagina 40


41/70

un o)iect si un sistem de orientare in raport cu acelobiect. Orientarea desemneaza capacitatea unei persoane de a intra in relatiecu un anumit obiect, proces ce implica directionarea in campul e$istenteisociale, selectivitate in raport cu multitudinea obiectelor potential abordabilesi persistenta in realizarea relatiei cu obiectul.

'elatiile preferentiale implica deci atat un proces de comunicareinterpersonala , cat si unul de co2orientare , in care fiecare dintre persoaneleaflate in contact sunt alternativ sursa si obiect de orientare pentru celelalte.+iind mijlocite de un obiect, relatiile interpersonale implica doua dimensiuniprincipale: a atractia interpersonala4 b atitudinile fata de diferitele obiectecare mijlocesc relatiile interpersonale. 8ontinutul psihologic al atractiilor #fatade persoane si atitudinile #fata de obiectele care mijlocesc relatiile are, inconsecinta, o dubla natura: afectiva si perceptiva.

(na dintre cele mai interesante notiuni intrusa de N!Bc"m0 se referala ?(ratificatia interpersonala1* care consta in frecventa si intensitateasatisfactiilor obtinute de actorii unei relatii interpersonale. )ornind deaici, atractia este definita ca o dispo0itie asociata unei recompense , reala saunumai posibila, dupa cum respin(erea este o dispo0itie asociata unei

pedepse sau pierderi/ *n cadrul unei relatii echilibrate, partenerii obtin, sauincearca sa obtina satisfactii echivalente! atunci cand acest lucru nu seintampla, echilibrul relational este rupt, e$istand tendinta spontana derefacere a acestuia prin intermediul a trei modalitati principale:

• sigurarea unei apropieri sau convergente a atitudinilor in urma

evolutiei uneia dintre persoane sau a amandurora! evolutia vizeaza modulde perceptie, intelegere si interpretare a Jobiectului> care mediaza relatiasau a situatiei relationale ca atare.

• Devalorizarea, deprecierea sau diminuarea importantei acordatao)iectului generator de tensiune si dezechilibru afectiv, cognitiv simotivational.

• Dezimplicare afectiva, prin reducerea intensitatii relatiei afective dintrepersoanele implicate, ceea ce diminueaza implicit si valoarea obiectuluigenerator de dezechilibru.

Deci, din punct de vedere psihologic, echilibrul unei situati relationale depindede gratificatia afectiva obtinuta de cele doua persoane, in urma similitudinilor atitudinale fata de obiectul impersonal care mediaza relatia, precum si deechivalenta schimburilor realizate cu diferitele resurse puse in joc in cadrulrelatiei interpersonale.

Din perspectiva acestei conceptii, structura generala a relatiilor socioafectiveeste mult mai comple$a decat era vazuta in cadrul conceptiei sociometriceclasice. %chilibrul situatiei relationale, respectiv echivalenta sentimentelor sisatisfactiilor reciproce dintre si < sunt conditionate de convergenta saugradul de compatibilitate dintre atitudinile celor doi fata de obiectul care

Pagina 41


42/70

mediaza relatia #F , dar si de modul cum fiecare percepe si interpreteazaatitudinea celuilalt fata de respectivul obiect.

eoria psi#osociologica realizeaza o ampla sinteza a diferitelor perspective privind natura preferintelor interpersonale, pe fondul

conceptual oferit de teoria generala a sistemelor sociale. (nul dintreprincipalii fondatori ai acestei moderne conceptii teoretice este ;.Mai "nn!u:! , ale carui lucrari asupra afinitatilor interpersonale au inspiratcele mai multe dintre dezvoltarile teoretice si cercetarile e$perimentale dinacest domeniu al psihologiei sociale #12 ! 12 .

)rincipalele teze ale conceptiei psihosociologice asupra relatiilor afectivesunt urmatoarele:

#a finitatile si preferintele interpersonale nu apar si nu se manifestadecat in conte$tul interactiunii dintre doua persoane, intr-un cadrusocial determinat, situatie in care calitatea acestora de fiinte sociale areun rol determinant.

#b 'elatiile preferentiale constituie rezultanta unei situatii sociale, incare interectioneaza dinamic factorii psihoindividuali #innascuti sidobanditi , factorii psihologici de grup si factori socioculturali.

#c Structurarea preferintelor interpersonale implica factori cognitivi,afectivi, motivationali si a$iologici, fiecare dintre aceste categorii avandponderi si functii diferentiate de la o situatie la alta.

#d 8adrul social in care se desfasoara relatiile preferentiale implicaurmatoarele dimensiuni principale: 1 spatialitatea! 2 sistemul rolurilor sociale! sistemul de statute sociale! d normele si modelele culturalecare regleaza raporturile sociale s.a.

#e decvarea interpersonala se realizeaza pe baza unor cone$iuniinverse #feed-bac -uri negative , care corecteaza dinamic schimburiledin cadrul relatiei, astfel incat sa rezulte un echilibru afectiv, cognitiv simotivational.

#f +enomenele care se manifesta in cadrul relatiilor preferentiale auun caracter psihosocial, ireductibil la simpla insumare a unor particularitati fenomenale de ordin psihosomatic sau sociologic.

Fact"rii car! c"n*iti"n!a+a "rmar!a r!latiil"r pr! !r!ntial!. )e langafactorii psihoindividuali si psihosociali specifice, pe care i-am prezentatanterior, nasterea si evolutia relatiilor preferentiale sunt conditionate si de oserie de factori generali, sintetici, a caror actiune va fi analizata incontinuare. Dintre acestia, cei mai importanti sunt urmatorii: apropiereafizica si sociala! aparenta fizica! similaritatea sau complementaritateapersonalitatii partenerilor! consideratia pozitiva manifestata intre parteneri!informarea reciproca si inductia psihosociala.

Pagina 42


43/70

+patialitatea8 apropierea fizica si sociala. 0umeroase cercetari auevidentiat rolul important pe care factorii de apropiere geografica, fizica sisociala il au in initierea si dezvoltarea relatiilor pref/rentiale. # F! tin,!r2Sc5ac5t!r si ac , 1B35! 7at+ si 4ill , 1B37! 7!rc 5" , 1B6 s.a. .

ecanismul psihologic prin intermediul caruia actioneaza acesti factori esteurmatorul: a apropierea fizica precum si cea sociala determina crestereaprobabilitatii intalnirii repetate a unor persoane, care devin astfel virtualiparteneri in cadrul unei relatii interpersonaie! b persoanele aflate invecinatate devin accesi)ile unele altora, dezvoltarea unei eventuale relatiiimplicand eforturi si costuri psihologice: mult mai reduse, in comparatie cusituatia cand acestea s-ar afla la distante mari unele de altele! c pe de altaparte, intalnirile repetate fac ca, treptat, persoanele respective sa devinareciproc familiare unele altora, ceea ce determina aparitia unui sentimentpozitiv. De remarcat ca orice situatie sau stimul nou genereaza o stare, detensiune, incertitudine sau an$ietate, sentiment care diminueaza pemasura ce situatia sau stimulul ne devine familiar, in urma unor intalnirirepetate! in cazul de fata, detensionarea psihica este pusa in legatura cupersoana care ne devine familiara, ceea ce e$plica aparitia unui sentimentpozitiv fata de aceasta.

%$ista deci urmatoarea cone$iune intre factorii care participa la aparitiaunor preferinte interpersonale pornind de la faptul banal alvecinatatii: apropiere fi0ica si sociala – aceesi)ilitate – intalniri repetate –familiari0are – sentimente po0itive .

.

st fel, dupa opinia lui S. Lall, se disting urmatoarele zone ale spatiuluiinterpersonal: 1 zona intima, delimitata intre contactul direct si cca. 3cm de corp #este zona rezervata celor cu care intretinem relatii intime,intruziunea altor persoane provocand iritare, neincredere si chiar reactiivirulente ! 2 zona personala, intinsa intre 3 si 123 cm #rezervataprietenilor, persoanelor de incredere si celor cu care avem intereseparticulare ! zona sociala, cuprinsa intre 123 si cca. 35 cm #spatii incare se desfasoara relatiile formale, de munca sau contacte obisnuite,fara o implicare subiectiva deosebita ! zona publica, de peste 35 cm#specifica reuniunilor strict oficiale si impersonale, sau intalnirilor cu

persoane necunoscute . rebuie subliniat faptul ca aceste limite suntdestul de relative, fiind conditionate in mare masura de regulile uneianumite culturi, de statutul social al persoanelor, de stilul relational alcelor implicati, de imprejurari, sau de anumite particularitati ale spatiuluifizic in care se desfasoara intalnirea.

Delimitarea spatiului personal si recunoasterea acestuia de catreparteneri reprezinta o conditie esentiala pentru dezvoltarea unor relatiipozitive, pe fondul unui sentiment de securitate si confort psihic.%$perimentele desfasurate cu perechi de persoane care au trebuit salocuiasca mai mult timp intr-un spatiu restrans au dus la urmatoarele

rezultate: cuplurile care au reusit sa-si delimiteze de la inceput spatiilepersonale si frontierele #patul, locul la masa, compartimentele in

Pagina 43


44/70

dulapuri, zona considerata spatiu intim s.a. , iar acestea au fostrespectate reciproc, au dezvoltat relatii armonioase, cu cele mai reduseconflicte interpersonale! cuplurile care nu au reusit aceasta delimitare aumanifestat o stare intensa de iritare, insatisfactie si o toleranta scazutala stres, cu numeroase stari conflictuale # Altman si Ta/l"r , 1B6 .

Aspectul fizic al persoanei. *n cadrul unei relatii preferentiale, inspecial in faza primului contact si a cristalizarii relatiei, elementeletinand de prezenta fizica au o pondere semnificativa. *n afisarea, stilulvestimentar, gestica, mimica, mersul, prestanta s,a. sunt de natura sastructureze o prima impresie , cu o pondere importanta in toate categoriide relatii #profesionale, afective, de Jconsum social= etc. . ai ales incazul unei relatii afective heterose$uale spontane, infatisarea are un rolsemnificativ in declansarea preferintei interpersonale, desi e$ista si altifactori de conditionare, in functie de natura situatiei sociale in care sedesfasoara.

*mportanta frumusetii fizice in cazul atractiei heterose$uale a fostrelevata printr-un e$periment spectaculos , desfasurat in cadrul uneimari universitati americane #


45/70

%$ista diferente notabile privind sensibilitatea fata de aspectul fizic in functiede se$ si nivel de instruire. stfel, s-a constatat ca barbatii sunt maisensibili fata de aspectul fizic al partenerei, decat sunt femeile fata departenerul lor. odelul cultural traditional, al Jbarbatului cuceritor>, si alJfemeii papusa> joaca un rol important in mentinerea acestei diferentieri.

De asemenea, e$ista asemenea diferentieri asupra modului cum esteperceputa frumusetea fizica intre mediul urban si cel rural, intre mediulartistic si cel muncitoresc, si chiar intre categorii de varsta.

• Desi fiecare persoana poate accepta J in a)stracto = modelul esteticpromovat de cultura si grupul carora le apartine, in plan concretfiecare poate avea un model intim de frumusete la care aspira, carede multe ori nu coincide cu primul. *nsa, rezonanta afectiva cea maiputernica se realizeaza in raport cu modelul personal de frumusete,nu cu cel cultural, de aici si nenumaratele e$emple de cupluri uniteprin sentimente foarte puternice, si care & privite din e$terior & nu potfi e$plicate pe baza datelor din e$perimentul de mai sus. *n plus,e$ista si diferente interpersonale privind ponderea subiectiva pe carefiecare persoana o acorda unor insusiri: farmec, inteligenta,personalitate, trasaturi caracteriale, spontaneitate, comunicabilitateetc.

• 8onte$tul social in care se produce contactul interpersonalinfluenteaza sensibil ponderea unui anumit factor in initierea uneipreferinte interpersonale. *n cazul unei activitati importante in carepersoana este puternic implicata, factori determinativi in dezvoltarea

unei relatii vor tine in principal de inteligenta si calitatile profesionaleale partenerilor, in cazul unei reuniuni moderne, criteriile vor fi cutotul altele decat in primul caz.

• Desi aspectul fizic reprezinta un incontestabil avantaj in cadrulrelatiilor interpersonale, sunt si situatii cand poate produce unele efectenegative.

• )ersoanele considerate foarte frumoase sunt deseori apreciate casuperficiale, egoiste, dispretuitoare, profitoare si & in consecinta & nusunt foarte agreate in cercul social imediat! sansa lor de a ajunge liderieste destul de redusa, iar atunci cand se considera ca profita de fizicullor pentru a obtine anumite avantaje, oprobriul public este mult maidrastic decat in cazul unor persoane obisnuite. ai ales in cazul femeilor foarte frumoase, fiind considerate inaccesibile si inducand o anumitatimiditate celor din jur, e$ista riscul parado$al sa ramana singure, sau cuun cerc restrans de relatii. 0u trebuie confundata frumusetea fizica cufarmecul sau carisma unei persoane, acestea din urma fiind calitaticomple$e ale personalitatii, fara o legatura directa cu o infatisaredeosebit de atragatoare. Spre deosebire de frumusete, farmecul sepoate cultiva, fiind de cele mai multe ori rezultatul unei armonii interioarela care celalalt este facut partas.

Pagina 45


46/70


47/70

determinant al asemanarilor in acest proces # Gru 52 St"n!2 Sn/i*!r2Fr"m in2 Cl"n!2


48/70


49/70


50/70

sau interesate, e$ista posibilitatea respingerii acestora! cu cat o persoanadetine o pozitie mi importanta, cu atat nesiguranta sa privind sinceritatea celor din jur este mai mare, ceea ce poate genera un sentiment de suspiciune siinsingurare. Din pacate, acest fapt nu se intampla si atunci cand nevoia deconsideratie este atat de puternica incat se ignora aceste riscuri.

Pr" un+im!a r!latiil"r a !cti:!. fectivitatea reprezinta unul dintre principaliilianti ai vietii sociale, iar in plan individual constituie elementul de fond al tuturor proceselor si activitatilor psihice. 0evoia de afectiune reprezinta unul dintre ceimai importanti factori motivationali, de care depinde in mare masura dinamicaactivitatii individuale si de grup, datorita functiei sociogenetice pe care oindeplineste.

8a o consecinta directa a acestui fapt, caracteristicile campului socioafectivindividual si de grup pot fi considerate indicatorii cu cea mai mare relevantadiagnostica si prognostica asupra dinamica proceselor si activitatilor desfasurate in diferitele planuri ale e$istentei sociale. *n acest scop pot fi utilizatiurmatorii indicatori principali: a e5tensiunea campului relational socioafectiv #inspatiu si timp ! b densitatea relatiilor active la un moment dat! c profun0imeasi durata relatiilor active! re0isten

C10 Dinamica Grupului

Documents

Transcript of C10 Dinamica Grupului