RomanulRomanul IonIon

dede

Liviu RebreanuLiviu Rebreanu

Evocarea universului rural Evocarea universului rural

OpereOpere

Nuvele: "Catastrofa "(1921). "Norocul" Nuvele: "Catastrofa "(1921). "Norocul" (1921), "Cuibul visurilor" (1927), "Cântecul(1921), "Cuibul visurilor" (1927), "Cântecul lebedei"(1927). lebedei"(1927).

Romane sociale: "Ion" (1920), Romane sociale: "Ion" (1920), "Crăişorul" (1929), "Răscoala" (1932), "Crăişorul" (1929), "Răscoala" (1932), "Gorila"(I93X); "Gorila"(I93X); Romane psihologice: "Pădurea Romane psihologice: "Pădurea spânzuraţilor" (1922), "Adam şi spânzuraţilor" (1922), "Adam şi Eva"(1925)*, "Ciuleandra"(1927), Eva"(1925)*, "Ciuleandra"(1927), "Jar"( 1934); "Jar"( 1934);

Romanul poliţist: "Amândoi"(1940); Romanul poliţist: "Amândoi"(1940); Teatru: "Cadrilul"(1919), "Plicul"(1923). Teatru: "Cadrilul"(1919), "Plicul"(1923). "Apostolii"(1926)."Apostolii"(1926).  

Introducere Introducere Romanul românesc interbelic şi, implicit Romanul românesc interbelic şi, implicit

romanul realist modern, începe sub auspiciile romanul realist modern, începe sub auspiciile lui Liviu Rebreanu, a cărui operă stă sub lui Liviu Rebreanu, a cărui operă stă sub semnul unei poetici a organului, coordonată semnul unei poetici a organului, coordonată fundamentală a creaţiei sale şi dimensiune a fundamentală a creaţiei sale şi dimensiune a realismului cu accente naturaliste. realismului cu accente naturaliste.

Romanul de tip obiectiv, Romanul de tip obiectiv, IonIon face parte face parte dintr-o proiectată trilogie pe tema pământului dintr-o proiectată trilogie pe tema pământului şi a condiţiei ţăranului, urmărită în toată şi a condiţiei ţăranului, urmărită în toată complexitatea ei. Primul roman,Ion, prezintă complexitatea ei. Primul roman,Ion, prezintă drama ţăranului ardelean integrat într-o drama ţăranului ardelean integrat într-o societate pentru care pământul e, mai mult societate pentru care pământul e, mai mult decât un mijloc de subzistenţă, un criteriu al decât un mijloc de subzistenţă, un criteriu al valorii individuale. Titlul romanului este valorii individuale. Titlul romanului este semnificativ pentru intenţia autorului criteriu semnificativ pentru intenţia autorului criteriu al valorii individuale. Titlul romanului este al valorii individuale. Titlul romanului este semnificativ pentru intenţia autorului de a face semnificativ pentru intenţia autorului de a face din Ion tipul generic al din Ion tipul generic al

ţăranului ardelean, dar şi de a sugera evoluţia ţăranului ardelean, dar şi de a sugera evoluţia lui spre atipic, ca personaj puternic lui spre atipic, ca personaj puternic individualizat. Al doilea roman al trilogiei individualizat. Al doilea roman al trilogiei este Răscoala, consacrat dramelor ţărănimii este Răscoala, consacrat dramelor ţărănimii din Regat, iar al treilea roman, care urma sa din Regat, iar al treilea roman, care urma sa complice problematica pământului cu cea complice problematica pământului cu cea naţională în Basarabia, a rămas în stadiul de naţională în Basarabia, a rămas în stadiul de proiect. proiect.

Raportul realităţii cu ficţiunea a făcut Raportul realităţii cu ficţiunea a făcut obiectul preocupărilor scriitorilor din toate obiectul preocupărilor scriitorilor din toate timpurile, din Antichitate până ân yilele timpurile, din Antichitate până ân yilele noastre, dar problema aceasta se bucură de noastre, dar problema aceasta se bucură de o teoretizare specială odată cu realismul. o teoretizare specială odată cu realismul. Putem spune că Liviu Rebreanu ne propune Putem spune că Liviu Rebreanu ne propune o încercare de invistigaţie literară a lumii o încercare de invistigaţie literară a lumii ţărăneşti de la finalul secolului XIX şi ţărăneşti de la finalul secolului XIX şi începutul veacului XX. Specia predilectă începutul veacului XX. Specia predilectă care realizează acest deziderat este care realizează acest deziderat este romanul, construcţie epică în proză, de mare romanul, construcţie epică în proză, de mare întindere, cu o acţiune complexă la care întindere, cu o acţiune complexă la care participă un număr mare de personaje, participă un număr mare de personaje, angrenate în conflicte puternice. angrenate în conflicte puternice.

Substratul antropologicSubstratul antropologicAutorul a fost inspirat de un Autorul a fost inspirat de un ţţaran pe care l-a aran pe care l-a vazut svazut săărutand prutand păămmâântul ca pe o ibovnicntul ca pe o ibovnicăă si o si o intamplare pe care a auzit-o intr-un sat.intamplare pe care a auzit-o intr-un sat.În În MărturisiriMărturisiri(1932), autorul afirmă că trei scene (1932), autorul afirmă că trei scene importante au dus la naşterea romanului.importante au dus la naşterea romanului.La hotaLa hotarrul satului Prislop, viitorul romancier a ul satului Prislop, viitorul romancier a asistat la un gest pe care l-a retinut ca asistat la un gest pe care l-a retinut ca ““o bizarie, o o bizarie, o ciudăţenie ţărăneascăciudăţenie ţărănească““: un ţăran îmbrăcat în haine : un ţăran îmbrăcat în haine de sărbătoare a îngenuncheat şi a sărutat de sărbătoare a îngenuncheat şi a sărutat pământul.pământul.La scurt timp, un nou eveniment îi capteată La scurt timp, un nou eveniment îi capteată interesul: Rodovica, fata unuia dintre cei mai interesul: Rodovica, fata unuia dintre cei mai bogaţi ţărani din comunitate, a fost bătută crunt de bogaţi ţărani din comunitate, a fost bătută crunt de tatăl ei, fiindcă rămăsese însărcinată cu cel mai tatăl ei, fiindcă rămăsese însărcinată cu cel mai becisnic becisnic flăcău din tot satul. Ruşinea amară a flăcău din tot satul. Ruşinea amară a tatălui, forţat să dea zestre tatălui, forţat să dea zestre “unui prăpădit de “unui prăpădit de flăcău, pleava satului" flăcău, pleava satului" şi suferinţa fetei, devenită şi suferinţa fetei, devenită în imaginaţia romantică a tânărului Rebreanu o în imaginaţia romantică a tânărului Rebreanu o victimă a iubirii, s-au transformat într-o nuvelă victimă a iubirii, s-au transformat într-o nuvelă rămasă nepublicată,rămasă nepublicată,Ruşinea .Ruşinea .

Al treilea eveniment care conturează Al treilea eveniment care conturează scheletul viitorului roman este o discuţie cu scheletul viitorului roman este o discuţie cu un tânăr ţăran, Ion Pop al Glanetaşului, un tânăr ţăran, Ion Pop al Glanetaşului, ““voinic, harnic, muncitor şi foarte săracvoinic, harnic, muncitor şi foarte sărac““, , care îşi mărturisea cu patos cauza care îşi mărturisea cu patos cauza necazurilor sale şi o necazurilor sale şi o ““dragoste pentru dragoste pentru pământ aproape bolnăvicioasăpământ aproape bolnăvicioasă""

Elemente de hipertextualitateElemente de hipertextualitate

Romanul Ion are ca puncte de plecare Romanul Ion are ca puncte de plecare nuvele publicate anterior de scriitor:nuvele publicate anterior de scriitor:

1.Ofilirea-Saveta1.Ofilirea-Saveta se va sinucide se va sinucide conconşştientiztientizăănd cnd că nu este iubită.ă nu este iubită.

2.Rafuiala2.Rafuiala-Toma Lotru-ţăran bogat se -Toma Lotru-ţăran bogat se va căsători cu Rafila, fata care ce-l iubea pe va căsători cu Rafila, fata care ce-l iubea pe Tănase un ţăran sărac.Toma il va ucide pe Tănase un ţăran sărac.Toma il va ucide pe Tănase.Tănase.

3.Hora mortii-o3.Hora mortii-o fată săracă e obligată să fată săracă e obligată să se mărite cu un ţăran bogat,chiar dacă nu-l se mărite cu un ţăran bogat,chiar dacă nu-l iubea.iubea.

Tema romanuluiTema romanului Tema romanuluiTema romanului este prezentarea este prezentarea

problematicii pamantului, particularizatproblematicii pamantului, particularizatã in ã in confruntare devastatoare confruntare devastatoare îîntre doua pasiuni ntre doua pasiuni puternice si la fel de puternice si la fel de îîdreptaţite,vazute ca dreptaţite,vazute ca douã jumãtaţi ale aceluiaşi douã jumãtaţi ale aceluiaşi îîntreg: iubirea ntreg: iubirea pentru pãmãnt şi iubirea pentru o singura pentru pãmãnt şi iubirea pentru o singura femeie.femeie.

Puternic individualizat,Ion traieşte-cu un Puternic individualizat,Ion traieşte-cu un patos fara precedent in literatura româna-patos fara precedent in literatura româna-apriga dorinta de a ieşi din cercul unui apriga dorinta de a ieşi din cercul unui destin pe care destin pe care îîl percepe ca strãin şi l percepe ca strãin şi nesubstanţial fiinţei lui.nesubstanţial fiinţei lui.

Tema romanului şi maniera realistã de Tema romanului şi maniera realistã de ilustrare implicã dezvoltarea ilustrare implicã dezvoltarea caracterului caracterului monograficmonografic,prin prezentarea stratificarii ,prin prezentarea stratificarii sociale,a problemei naţionale,a realitaţiilor sociale,a problemei naţionale,a realitaţiilor dintre ţaranime şi intelectualitatea satului,a dintre ţaranime şi intelectualitatea satului,a riturilor deriturilor de trecere(naşterea,nunta,trecere(naşterea,nunta,îînmormantarea).nmormantarea).

NaratorulNaratorul Ca roman realist,Ion propune o lume Ca roman realist,Ion propune o lume

ficţională creată în concordanţă cu ficţională creată în concordanţă cu mecanismele realităţii,pe care însă nu o mecanismele realităţii,pe care însă nu o copiază,ci o reface prin anatologie.Acest copiază,ci o reface prin anatologie.Acest univers deplin constituit are,aparent,toate univers deplin constituit are,aparent,toate atributele lumii reale,de aceea cititorului o atributele lumii reale,de aceea cititorului o se pare că pătrunde într-o realitate se pare că pătrunde într-o realitate preconstruită,pe care doar trebuie să o ia în preconstruită,pe care doar trebuie să o ia în stăpânire.stăpânire.

Naratorul care îl conduce pe drumul spre Naratorul care îl conduce pe drumul spre Pripas numeşte componentele unul topos Pripas numeşte componentele unul topos care pare să fie acolo de multă vreme ,cu care pare să fie acolo de multă vreme ,cu Râpele Dracului,cu Cişmeaua Mortului, la fel Râpele Dracului,cu Cişmeaua Mortului, la fel ca şoseaua identificabilă pe hartă însoţind ca şoseaua identificabilă pe hartă însoţind Someşul ,spre Cluj.Straniul amestec de real Someşul ,spre Cluj.Straniul amestec de real si ficţional induce în eroare,amânând si ficţional induce în eroare,amânând descoperirea fundamentala asupra descoperirea fundamentala asupra perspectivei narative.Cititorulperspectivei narative.Cititorul e-oarecume-oarecum

îîndemnatndemnat să uite că,în viaţa să uite că,în viaţa reală,evenimentele se desfăşoarăde la cauză reală,evenimentele se desfăşoarăde la cauză la efect ,în timp ce,în universul la efect ,în timp ce,în universul ficţional,sensul este invers:naratorul ficţional,sensul este invers:naratorul cunoaşte destinele personajelor şi plasează cunoaşte destinele personajelor şi plasează indicii,semne şi simboluri care le anticipeaza indicii,semne şi simboluri care le anticipeaza devenirea. Acest tip de narator,aparent devenirea. Acest tip de narator,aparent tradiţional şi demiurgic,care îşi menţine tradiţional şi demiurgic,care îşi menţine privilegiul ubicuităţii şi al omniscienţei,devine privilegiul ubicuităţii şi al omniscienţei,devine o voce care îşi neagă orice o voce care îşi neagă orice implicare.Impersonalitatea naratorului îi implicare.Impersonalitatea naratorului îi permite să se situeze total în afara lumii permite să se situeze total în afara lumii prezentate:îşi asumă punctul de vedere al prezentate:îşi asumă punctul de vedere al personajelor,prezentându-le dramele,dar nu personajelor,prezentându-le dramele,dar nu formulează sentinţe,nu emite judecaţi de formulează sentinţe,nu emite judecaţi de valoare,nu moralizează şi,mai ales,nu valoare,nu moralizează şi,mai ales,nu empatizează cu ele.empatizează cu ele.

Impasibilitatea naratorului în faţa vieţii Impasibilitatea naratorului în faţa vieţii devine şi mai impresionantă în faţa devine şi mai impresionantă în faţa morţii:sinuciderea lui Avrum,a Anei,moartea morţii:sinuciderea lui Avrum,a Anei,moartea violentă a lui Ion sunt prezentate cu o violentă a lui Ion sunt prezentate cu o indiferenţă pe care o egaleazăindiferenţă pe care o egalează numai natura .numai natura .

Perspectiva narativa semnifică în cele Perspectiva narativa semnifică în cele mai profunde resorturi chiar viziunea mai profunde resorturi chiar viziunea despre lume a autorului, o lume în care despre lume a autorului, o lume în care personajele îşi poartă destinul implacabil în personajele îşi poartă destinul implacabil în absenţa unei divinităţi care să le absenţa unei divinităţi care să le pedepsească sau să le recompenseze.pedepsească sau să le recompenseze.

CompoziCompoziţia ţia romanuluiromanului Drama lui Ion se desfDrama lui Ion se desfăşăşoaroară între doi poli ă între doi poli

evidenţiaţi înca de la nivelul structurii evidenţiaţi înca de la nivelul structurii romanului.romanului. Glasul pămăntului si Glasul Glasul pămăntului si Glasul iubiriiiubirii sunt ,,vocile” interioare care sunt ,,vocile” interioare care motivează acţiunile personajului.motivează acţiunile personajului.

Prima parte a romanului,Prima parte a romanului, Glasul pămăntuluiGlasul pămăntului,, urmăreşte patima lui Ion pentru pămănt si urmăreşte patima lui Ion pentru pămănt si dorinţa lui de a se impune in ierarhia dorinţa lui de a se impune in ierarhia satului,unde i s-a rezervat un loc satului,unde i s-a rezervat un loc marginal,din cauza lipsei de avere.Pentru marginal,din cauza lipsei de avere.Pentru atingerea scopului,flăcăul îşi reprimă atingerea scopului,flăcăul îşi reprimă dragostea pentru Florica,fata frumoasă dar dragostea pentru Florica,fata frumoasă dar săracă,şi îşi urmează planul perfid,lăsănd-o săracă,şi îşi urmează planul perfid,lăsănd-o insărcinată pe Ana.insărcinată pe Ana.

Partea a doua a romanului găseşte Partea a doua a romanului găseşte personajul principal in ipostaza de stăpăn personajul principal in ipostaza de stăpăn al pămănturilor,victorie care îl prilejuieşte al pămănturilor,victorie care îl prilejuieşte o voluptate cvasi-erotică,exprimată in o voluptate cvasi-erotică,exprimată in celebra scenă a sărutării delniţei,la început celebra scenă a sărutării delniţei,la început de primăvară.Sinuciderea Anei si moartea de primăvară.Sinuciderea Anei si moartea lui Petrişor precipită evenimentele spre lui Petrişor precipită evenimentele spre final.Glasul nestăvilit al iubirii îl va duce pe final.Glasul nestăvilit al iubirii îl va duce pe Ion spre moartea violentă,cu care plăteşte Ion spre moartea violentă,cu care plăteşte incălcarea tuturor poruncilor scrise şi incălcarea tuturor poruncilor scrise şi nescrise.nescrise.

Structura Structura romanuluiromanului GGâândit ca lume nouă,cosmos nou şi corp ndit ca lume nouă,cosmos nou şi corp

sferoid,romanul se constituie ca univers sferoid,romanul se constituie ca univers secund,care urmăreşte sa genereze o secund,care urmăreşte sa genereze o intensă iluzie a realului.intensă iluzie a realului.

Prin Prin tehnica planurilor paralele şi a tehnica planurilor paralele şi a contrapunctuluicontrapunctului,, se prezintă viaţa ţărănimii se prezintă viaţa ţărănimii şi a intelectualităţii săteşti,dar şi diverse şi a intelectualităţii săteşti,dar şi diverse momente esenţiale sau conflicte puternice.momente esenţiale sau conflicte puternice.

Actiunea romanului Ion este dispusă Actiunea romanului Ion este dispusă pe pe două mari planuri narativedouă mari planuri narative,, care uneori se care uneori se derulează paralel,constituind imagini ale derulează paralel,constituind imagini ale aceleiaşi lumi,ansamblate într-o realitate aceleiaşi lumi,ansamblate într-o realitate complexă,care dă impresia unei viziuni complexă,care dă impresia unei viziuni totale şi generează aspectul de monografie totale şi generează aspectul de monografie a satului transilvănean.a satului transilvănean.

PersonajulPersonajul Ion,personajul principal,este conturat prin Ion,personajul principal,este conturat prin

tehnicatehnica basorieliefului,fapt care face ca el să basorieliefului,fapt care face ca el să se evidenţieze pe toată întinderea se evidenţieze pe toată întinderea romanului.Chiar dacă este conceput astfel romanului.Chiar dacă este conceput astfel încât să fie exponentul unei clase încât să fie exponentul unei clase sociale,eroul evoluează dinspre tipic spre sociale,eroul evoluează dinspre tipic spre antipic,fiind o individualitate memorabilă.antipic,fiind o individualitate memorabilă.

Monumentalitatea personajului rezidă în Monumentalitatea personajului rezidă în forţa pe care o dezlănţuie în lupta cu un forţa pe care o dezlănţuie în lupta cu un destin potrivnic,în energia pe care o destin potrivnic,în energia pe care o descătuşează pentru a îşi găsi în lume locul descătuşează pentru a îşi găsi în lume locul pe care consideră că îl merită.pe care consideră că îl merită.

Cele două femei care străjuiesc destinul Cele două femei care străjuiesc destinul lui Ion sunt concepute antetic şi lui Ion sunt concepute antetic şi complementar:Ana-urâtă,dar bogată,Florica-complementar:Ana-urâtă,dar bogată,Florica-frumoasă,dar săracă.frumoasă,dar săracă.

Aceeaşi antiteză şi complementaritate seAceeaşi antiteză şi complementaritate se

relevă şi în cele doua figurirelevă şi în cele doua figuri paterne:Alexandrupaterne:Alexandru Glanetaşu-Glanetaşu-blând,boem.dar sărac şi Vasile Baciu-blând,boem.dar sărac şi Vasile Baciu-aspre,brutal,dar bogat.aspre,brutal,dar bogat.

Printr-o elaborată tehnică a Printr-o elaborată tehnică a contrapunctului,unele destine evoluează contrapunctului,unele destine evoluează paralel până la un punct şi devin paralel până la un punct şi devin disjuncte,mai apoi:este exemplul lui Ion şi disjuncte,mai apoi:este exemplul lui Ion şi Titu sau a lui Glanetaşu şi Vasile Baciu.Titu sau a lui Glanetaşu şi Vasile Baciu.

Naratorul omniscient şi omniprezent Naratorul omniscient şi omniprezent realizează portretul şi biografia realizează portretul şi biografia personajelor dintr-o perspectivă personajelor dintr-o perspectivă obiectivă,neimplicată.prin caracterizare obiectivă,neimplicată.prin caracterizare directă,la care contribuie modul în care se directă,la care contribuie modul în care se autocaracterizează personajele sau felul în autocaracterizează personajele sau felul în care sunt privite de ceilalţi.care sunt privite de ceilalţi.

Caracterizarea indirectăCaracterizarea indirectă permite permite dezvăluirea reacţiilor,a gesturilor şi dezvăluirea reacţiilor,a gesturilor şi atitudinilor,precum şi a relaţiilor dintre atitudinilor,precum şi a relaţiilor dintre personaje.personaje.

Scena horeiScena horei Relaţia personajului cu mediul este magistral Relaţia personajului cu mediul este magistral

evidenţiată incă din scena horei ,,prin evidenţiată incă din scena horei ,,prin intermediul căreia cititorului I se prezintă marele intermediul căreia cititorului I se prezintă marele componente ale universului ficţional in care a componente ale universului ficţional in care a păşit:timpul, spaţiul, principalele personaje.păşit:timpul, spaţiul, principalele personaje.

Curtea Tudosiei, vaduva lui Maxim Oprea, este Curtea Tudosiei, vaduva lui Maxim Oprea, este locul in care se aduna întreaga comunitate locul in care se aduna întreaga comunitate rurală.rurală.

Aşezarea oamenilor indică o ierarhizare fermă şi Aşezarea oamenilor indică o ierarhizare fermă şi relaţii sociale precise delimitate.relaţii sociale precise delimitate.

Autoritatea ţăranului sărac în faţa celui bogat Autoritatea ţăranului sărac în faţa celui bogat este pusa in evidenţă de faptul că lăutarii ascultă este pusa in evidenţă de faptul că lăutarii ascultă de Ion, deşi erau plătiţi de George.de Ion, deşi erau plătiţi de George.

Conflictul lor se finalizează cu conflictul de la Conflictul lor se finalizează cu conflictul de la cârciumă, în care învingătorul este Ion.cârciumă, în care învingătorul este Ion.

Glasul pământuluiGlasul pământului Inclusă în capitolul al II lea al romanului, scena Inclusă în capitolul al II lea al romanului, scena

evidenţiată atitudinea lui Ion în faţa pamantului, evidenţiată atitudinea lui Ion în faţa pamantului, a cărui forţă dimensiune îl copleşeştea cărui forţă dimensiune îl copleşeşte

Muzicalitatea stranie a naturii in zorii zilei îi Muzicalitatea stranie a naturii in zorii zilei îi trezeşte sentimentul umilinţei şi al infricosarii, trezeşte sentimentul umilinţei şi al infricosarii, care culminează în exclamaţia uimită: ,,Cât care culminează în exclamaţia uimită: ,,Cât pamământ, Doamne!...”pamământ, Doamne!...”

Resimţind iniţial ca un uriaş,pământul transferă Resimţind iniţial ca un uriaş,pământul transferă în trupul şi sufletul flăcăului seva lui vitală,prin în trupul şi sufletul flăcăului seva lui vitală,prin firul de iarbă care îi înteapa gleznafirul de iarbă care îi înteapa glezna

Scena sScena sărutării pământuluiărutării pământului Scena care evidentiază prezenţa ,,factorului Scena care evidentiază prezenţa ,,factorului

iniţial” este cea care explică chiar geneza iniţial” este cea care explică chiar geneza romanului:sărutarea pământului.romanului:sărutarea pământului.

Stapân al tuturor pământurilor, Ion se simte un Stapân al tuturor pământurilor, Ion se simte un uriaş la picioarele caruia se zbate un balaur.uriaş la picioarele caruia se zbate un balaur.

În pragul desprimăverii,ţăranul are asupra În pragul desprimăverii,ţăranul are asupra pământului o percepţie cvasierotică,văzând in pământului o percepţie cvasierotică,văzând in delniţele sale imaginea ibovnicei ispititoare.delniţele sale imaginea ibovnicei ispititoare.

Pământul si iubirea îi vorbesc la un moment dat Pământul si iubirea îi vorbesc la un moment dat cu acelaşi glas,nu numai cu voci distincte, iar cu acelaşi glas,nu numai cu voci distincte, iar polifonia aceasta precipită drumul eroului spre polifonia aceasta precipită drumul eroului spre moarte.moarte.

Moartea apare ca unică soluţie de ieşire din Moartea apare ca unică soluţie de ieşire din impasul în care ajunge destinul personajului.impasul în care ajunge destinul personajului.

Relaţia dintre incipit şi finalRelaţia dintre incipit şi final

Incipitul şi finalul,construite pe motivul Incipitul şi finalul,construite pe motivul drumului ,evidenţiază aspectul de ,,corp drumului ,evidenţiază aspectul de ,,corp sferoid”al romanului,care închide în sine un sferoid”al romanului,care închide în sine un bogat univers rural,stratificat social şi bogat univers rural,stratificat social şi economic(săraci-bogaţi),dar si economic(săraci-bogaţi),dar si cultural(ţărani-intelectualitatea satului).cultural(ţărani-intelectualitatea satului).

Ca priCa primm personaj al textului,drumul se personaj al textului,drumul se constituie ca liant,ca intermediar intre constituie ca liant,ca intermediar intre realitate si fictiune.,,Şoseaua cea mare si realitate si fictiune.,,Şoseaua cea mare si fără de sfârşit“,marcată de o serie de fără de sfârşit“,marcată de o serie de toponime identibicabile petoponime identibicabile pe hartăhartă ((Cârlibaba,Someş,Cluj,Bistriţa,Bucovina,trecCârlibaba,Someş,Cluj,Bistriţa,Bucovina,trecătoarea Bârlogului) este un transparent ătoarea Bârlogului) este un transparent simbol al Realităţii.simbol al Realităţii.

Din această şosea ,se desprinde un drum Din această şosea ,se desprinde un drum care conduce iniţial cititorului in ficţiunea care conduce iniţial cititorului in ficţiunea romanească şi care îl va înapoia la finalul romanească şi care îl va înapoia la finalul realităţii.Drumul,la început realităţii.Drumul,la început vesel,neted,jucăuş,înaintează in ritm alert spre vesel,neted,jucăuş,înaintează in ritm alert spre Pripas,pectru a surprinde satul adormit sub Pripas,pectru a surprinde satul adormit sub zăpuşeala unei dumininci liniştite.La zăpuşeala unei dumininci liniştite.La final,drumul bătătorit se deplasează,,monoton –final,drumul bătătorit se deplasează,,monoton –monoton ca însuşi mersul vremii”,îmbătrânit şi monoton ca însuşi mersul vremii”,îmbătrânit şi obosit de zvârcolirea vieţii,de obosit de zvârcolirea vieţii,de patimile ,năzuinţele şi dramele la care a fost patimile ,năzuinţele şi dramele la care a fost martor.martor.

Crucea strâmbă cu Hristosul care ,,îşi Crucea strâmbă cu Hristosul care ,,îşi tremura jalnic trupul de tinichea tremura jalnic trupul de tinichea ruginită”veghează,atât la început,cât şi la ruginită”veghează,atât la început,cât şi la final,o lume rău alcatuită,în care se macină final,o lume rău alcatuită,în care se macină destine incapabile să se verticalizeze.destine incapabile să se verticalizeze.

Simetria dintre incipit şi final,descrierea Simetria dintre incipit şi final,descrierea drumului care la inceput se desprinde ,iar apoi drumului care la inceput se desprinde ,iar apoi se pierde în ,,şoseaua cea mare”,pare să-i se pierde în ,,şoseaua cea mare”,pare să-i sugereze cititorului ideea.sugereze cititorului ideea.

Receptare criticReceptare criticăă

““ Spre deosebire de literatura poporanistă şi Spre deosebire de literatura poporanistă şi sămănătoristă, lărgind şi aducând observaţia sămănătoristă, lărgind şi aducând observaţia realistă din proza lui Slavici, romanul lui realistă din proza lui Slavici, romanul lui Rebreanu înfăţişează un univers rural adânc Rebreanu înfăţişează un univers rural adânc diferenţiat. Întregul conflict al cărţii se bidiferenţiat. Întregul conflict al cărţii se bizzuie uie pe lupta aprigă pentru pământ. Chiar din pe lupta aprigă pentru pământ. Chiar din primele pagini ne izbeşte o realitate socială primele pagini ne izbeşte o realitate socială complexă, în care ierarhiile sunt precizate şi complexă, în care ierarhiile sunt precizate şi determină întregul mecanism al rezistenţei. determină întregul mecanism al rezistenţei. Scurta petrecere duminicală la horă, se Scurta petrecere duminicală la horă, se desfăşoară după anumite norme rezumative desfăşoară după anumite norme rezumative pentru viaţa zilnică a satului. Ştefan Hotnog, pentru viaţa zilnică a satului. Ştefan Hotnog, ‚’un chiabur cu burta umflată’’, pe care şi-o ‚’un chiabur cu burta umflată’’, pe care şi-o mângâie mereu, ‚’parcă ar avea junghiuri’’ mângâie mereu, ‚’parcă ar avea junghiuri’’ tronează în mijlocul oamenilor vârstnici şi-i tronează în mijlocul oamenilor vârstnici şi-i caută în conversaţii ‚’clenciuri’’ primarului, caută în conversaţii ‚’clenciuri’’ primarului,

spre a-şi dovedi importanţa. Alexandru spre a-şi dovedi importanţa. Alexandru Glanetaşu, ‚’pe de lături ca un câine la uşa Glanetaşu, ‚’pe de lături ca un câine la uşa bucătariei, trage cu urechea, dornic să se bucătariei, trage cu urechea, dornic să se amestece în vorbă, sfiindu-se totuşi să se vâre amestece în vorbă, sfiindu-se totuşi să se vâre între bogătaşi’’. Aceştia se ţin semeţi chiar între bogătaşi’’. Aceştia se ţin semeţi chiar înaintea autorităţilor, de altfel foarte înaintea autorităţilor, de altfel foarte prevenitoare cu ei. Vasile Baciu nu se sfiieşte prevenitoare cu ei. Vasile Baciu nu se sfiieşte nici de popă, nici de învăţător. El nu concepe nici de popă, nici de învăţător. El nu concepe să-şi mărite fata decât tot cu un gospodar de să-şi mărite fata decât tot cu un gospodar de seama lui. ‚Mie -mi trebuie ginere cumsecade, seama lui. ‚Mie -mi trebuie ginere cumsecade, nu fleandură...’’ declară răspicat. Pe Ion îl nu fleandură...’’ declară răspicat. Pe Ion îl numeşte ‚’golan’’, ‚’hoţ’’, în faţa întregului sat. numeşte ‚’golan’’, ‚’hoţ’’, în faţa întregului sat. ‚’Ce are hoţul cu fata mea? Ce are?...’’, strigă, ‚’Ce are hoţul cu fata mea? Ce are?...’’, strigă, mânios în gura mare. Şi George se poartă ca mânios în gura mare. Şi George se poartă ca un fecior de oameni bogaţi, cinsteşte pe flăcăi un fecior de oameni bogaţi, cinsteşte pe flăcăi la cârciumă, plăteşte lăutarii... Tovarăşii săi de la cârciumă, plăteşte lăutarii... Tovarăşii săi de chef îl încojoară cu o prietenie mai mult servilă chef îl încojoară cu o prietenie mai mult servilă decât respectuoasă.decât respectuoasă.

Dar în acest sat există şi ţărani săraci Dar în acest sat există şi ţărani săraci lipiţi, care trudesc fără spor, asemenea lui Ion, lipiţi, care trudesc fără spor, asemenea lui Ion, pe o sfoară nenorocită de pământ. Ei simt în pe o sfoară nenorocită de pământ. Ei simt în fiecare moment al vieţii apăsareafiecare moment al vieţii apăsarea

mizeriei.” (Ov. S. Crohmălniceanu, mizeriei.” (Ov. S. Crohmălniceanu, LiteraturaLiteratura română între cele două războaie mondiale-română între cele două războaie mondiale-Realismul dur)Realismul dur)..

“ “Viaţa individului, oricât de curioasă ar fi Viaţa individului, oricât de curioasă ar fi în amănuntul ei, nu interesează decât în amănuntul ei, nu interesează decât măsura în care izbucneşte a răsfrânge măsura în care izbucneşte a răsfrânge aspecte ale activităţii colective.Romanul nu aspecte ale activităţii colective.Romanul nu e o biografie, romanul social cu atât mai e o biografie, romanul social cu atât mai mult nu poate reprezenta decât insul mult nu poate reprezenta decât insul multiplu, individul ale cărui aspiraţii nu se multiplu, individul ale cărui aspiraţii nu se opresc la gradul propriei personalităţi şi ale opresc la gradul propriei personalităţi şi ale cărui manifestări exprimă zbuciumul cărui manifestări exprimă zbuciumul lăuntric al unei întregi categorii sociale“, lăuntric al unei întregi categorii sociale“, (Ioan Vasilescu, (Ioan Vasilescu, Însemnări asupra romanului Însemnări asupra romanului social)social)

Bibliografie Bibliografie

A. Costache A. Costache F. IoniF. Ioniţăţă Limba şi literatura română Limba şi literatura română M.N. LascM.N. Lascăăr r Manual pentru clasa a XII –A Manual pentru clasa a XII –A A. SA. Săăvoiuvoiu

M.H. Columban M.H. Columban H. CorcheH. Corcheşş Carte definitiv Carte definitivă ă V. Gal V. Gal Pregătirea examenului dePregătirea examenului de M. Lupu M. Lupu bacalaureatbacalaureat L.PaicuL.Paicu– –