LIVIU REBREANU

RdscoalaPrefaya S i fry d b i o b ibl i o gr af c d

de Lucian Pricop

EDITURA LIVIU RXBREANU

https://www.libris.ro/rascoala-liviu-rebreanu-CAR978-973-1898-51-3--p13323526.html

Coperla: Mdddlina PicopTehnoredactor. Ecaterina Ptsld

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RominieiREBREANU, LIVIURlscoala / Liviu Rebreanu; pref., figi biobibliografici de LucianPricop ; - Bucureqti : Ed. a 3-a. - Editura Liviu Rebreanu, 2018

ISBN 978-973-1898-5 l-3

I. Pricop, Lucian (ed. qt.)

821.135.1

Pentru comenzi qi informalii, vi rugdm sd ne contactali la:

o Tel/fax: O2Il323.41.30t 0211323.00.7 6o Tel: 0745.069.898; 0729.951.7 63o www.edih.uacartex.roo e-rnail: comenzi@edituracadex.roo e-mail: comanda.cartex@gmail.comr O.P. 4, C.P 184, Bucureqti

I. SE MI$CA TARA!Capitolul I. - Rds5ritul ..................Capitoiul IL - Pdm6nturi1e................Capitolul III. - FI6mdn2ii....................................................... ICapitolul IV. - Luminile ........................................................ 1Capitolul V. - FriCrri ............................................................. 1Capitolul VI. - Vestitorii........................................................ 2

2163

01

43

81

I6

SE MISCATARA!

Capitolul IRASARITUL

1

- D-voastri nu cunoa$teli liranul romdn, dacd vorbili aqa!Ori il cunoagteli din cdrti qi din discursuri, qi atunci e mai trist,fiindc5 vi-l inchipuili martir, cAnd ln realitate e mrmai r6u qi prost,gi leneq!

Ilie Rogojinaru sftrqi gdlhind de convingere. lqi qterse cheliasfdtoasd cu o batistd mare tfucati qi igi smuci mustala groasd-pleoqtiti din care citeva fire i se incurcaseri, supSrdndu-1, incollurile gurii. Era arendaqul moqiei Olena-Dolj. SlSninos qiburtos, cu gat de taur 9i capul rotund, avea niqte ochi cipruisiltdreli qi o figurd joviali, parcd pornitd mereu numai sprebucurii.

Se uitl la tovarlgii de compartiment, v62 c[ nu i-a convinsgi continui sd gifZiie mai tare. Atunci, Simion Modreanu, directorin Ministerul de Inteme, imbricat cu multi cochetirie, tuSi u$ors6-qi dreagl glasul $i rosti sentenlios:

- Domnul meu... domnule Rogojinaru, un lucru rimdneindiscutabil: cd noi to1i, dar absolut to,ti, hdim de pe urma trudeiacestui Jiran, aga prost qi leneq, 9i riu cum il categorisegti d-ta!

21

Arendaqul fu atit de uimit, cA nici nu mai putu rispunde.Scoase iar ba(isra sd-$i racoreasca tamplele. in clipa aceea apdruconductorul trenului reclamind, cu respectul cuvenit clasei int6i,biletele pentru Bucureqti. Rogojinam se inseninl ca gi cAnd i-arfi venit m6ntuirea:

- Cum, qefule, sosirdm? Ei bravo! Bine-am mers, n-am ceztce...

- Adineaori am lisat Chitila - observd conductorul, schildndun zdmbet drept rispuns la bonotnia arendaqului gi luAnd biletelede la ceilalli cdldtori. in rdstimp, dintr-un portofel ca o geanta,Rogojinaru scoase o foaie galbend pe care o ardta conductomluicu o mAndrie ostentativd:

Poftim, sefulel... in vremurile astea grele se mai citpegteomul cu cite-o economie, cd n-o sd se faci gauri in cer, fiindciun crestin merAe gralis cu lrenul...

Numai conductoml surAse iariqi, retrdgindu-se cu degetelela cozoroc, militiregte. Arendagul insi, cuprins subit de griji, seapucd sd-qi adune geamantanele, coqurile;i legdtutile pe care leresfirase in compartiment, profitend ci ceilalti nu prea aveaubagaje. Modreanu iEi luase mai de mult pe genunchi geamanta-naqul de piele fini cu cartea de viziti scoasi in evidenli. Uncdpitan dejandarmi, inalt, cu figura speriatd, care se urcase numaiIa Giesti, n-avea decAt sabia Ei o mapd; iar tindml bmn, cumustilile mici, negre, retezate englezeEte, igi aqezase trusa devoiaj pe mescioara de la fereastra con.rpadimentului.

Trenul duduia qi fumega ca un animal apocaliptic. Directorulregreta ci s-a cobordt sd discute cu un om atet de vulgar Clpitanulurmdrea ostenelile lui Rogojinaru cu o curiozitate plini de admi-ratie. Ten6rul, de cAnd plecase conductorul, se uita pe fereastravagonului in care apdruse silueta Capitalei. De-a lungul linieirdsireau gi piereau table cu reclame pe stdlpi anume ori pe calcanede case singuratice. Perechile de Eine se multiplicau, se apropiau,se intretiiau. Rolile pocneau tot mai des peste incruciqdri, treceaude pe o linie pe alta cu o siguranli maginald. Pe urml se iviri

22 23

suburbiile murdare, casc dirdp6nate, ulile desfundate, contrastandvioient cu sclipirile ce vesteau mai incolo palatele.

Dup6 ce umplu cu bagajele-i prelioasc iocurile libere de pecanapele, dupd ce scoase qi pe coridor vreo doud coqur i ce nu maiincdpuserd ineuntru, arendaqul se ghemui cum putu pe o margine,ling6 un geamantan, Ei se adresd direct tindrului care privea pclbreastrd, reludnd firul convorbirii de adineaori:

$i uite-aqa, donrnule, cum vi spuneam, cu 1dranii... Pe minernd puteli crede pe cuvant gi fZri gre;eal6 cI am o experienldvcche de tot in chestii de agriculturl si de 16rani. Sunt acuma destizeci de ari fEri unul si din ei vreo patruzeci tot la lard i-amirosit si intre sateni. Arr luat-o de jos, cum se cuvine, qi la treizecitlc ani lineam cu arendb o mosioard de peste cinci sute de pogoanein Teleoman. Iar de atunci mi-au mai trecut cateva si mairuaricele prin man6, a$a ci imi cunosc ldranii cum nu cred sd-irnai cunoasci rnulli in Jara Rom6neasc6. Nu zic cd toJi suntticilosi, cum zic allii, nu, Doamne fere$te, sunt creEtin Ei m-arl)ate Dumnezeu. Dar mafiurisesc cu mAna pe cruce: sa te fereasc6l)umnezeu si ai nevoie de ldran, cd {dranul atunci te strange de8it cand te doare mai tare!

BigI de seamd cd nici chiar cdpitanul nu-l nai asculta.Iriindcd tocmai si trenul incepuse s6-gi incetineze goana, isi aduseiur aminte de bagaje, se sculi sd treacd in coridor, sd fie mairrp|oape de iesire qi sd poatd prinde negre;it un hamal gi o trdsurd.l)irr usd se intoarse insa sd-;i ia rdmas bun. inrinse mdna IuiModreanu, cu care venise de la Craiova impreuni qi socotea cdsc imprietenise de ajuns ca si poatd gdsi la dinsul un sprijin des-ar int6mpla si aibd vreo nevoie pe la Inteme. Deqi cu tinirul,.,rlc se suise la Costcsti. rorbise rnai pulin si nici nu i selccomandase, arendaqul chibzui cd Ia despArlire trebuie sd qtii cucine ai c5.litorit qi deci ii zise increzitor:

imi dai voie, domnule, sunt llie Rogojinaru... Mi-a pirutlrine cd am venit impreuna, cu toate cd nu ne-afil prea lovitirr pireri.

Nu tocmai incAntat, tinirul se ridicd totuEi pulin Ei, strAngindmdna intins6, rispunse:

Grigore luga.Arendagul treslri, se indreptd gi strigd:

Iuga?... Iuga ai zis?... Te pomenegti ci eqti chiar fecioruldomnului Miron Iuga de la Amara?

- Te pomeneqti! surAse tinirul intrigat pulin de entuziasmulpatetic al arendaqului...

Fugi, nu mi nebuni!... D-apoi bine, boierule, eu cunosc peconu Miron de cAnd eram copil, a$ putea zice, micar ci trebuiesd fim cam

.l}

in vreme ce ffisura alerga pe cuburile de granit, Grigore Iuga,

ca totdeauna cind sosea de la lari in Bucureqti, privea fumicarul

de oameni de pe strizile zgomotoase cu un simlimint de sfialS'

Dupi viala monotoni de la moEie, forfoteala aceasta il obosea qilintrista, cel pulin in primele momente, pind se reobignuia cu ea'

Pe Buievardul Coliei, aproape de intretiierea cu strada

Argintari, unul din caii ffisurii alunecd gi cizu Birjarul se repezi

intAi cu sud61mi, apoi cu biciul. Degeaba' Trebui sd sari de pe

capri, s6 dea drumul qtreangurilor'.. Cum nu mai erau decit vreo

sutd de metri pini acasd, Grigore cobori' pleti 9i continui drumulpe jos.

A doua casd din strada Argintari era a loq adici a ei, a

nevestei lui. Grilajul de fier cu vArfurile poleite avea o poaftd

monumentald la mijloc. in fala casei, o gridiniJi ingrijit6, cu

cAteva ronduri de flori, cu poteci prunduite Clidirea insdqi, cu

etaj, arAtoasi gi inzorzonatS, oprea atentia trecdtorilor mai ales

pair ,"uru de marmuri ro$ie' apArati sus de o uriaqi scoicd de

sticld lucitoare.

2

IntrAnd pe poart6, Grigore Iuga vizu in capul scSrii pe ser-

vitorii lui in conciliabul cu un domn strdin'Fecioml, intr-o livrea pulin grotesc6 (fantezia Nadinei)' veni

sdJ intdmpine gi-i raporti indati ci tanirul iniltul qi blond e undomn din Ardeal. ci a mai fost pe aici de cAteva ori gi cauti pe

conagul Gogu. intre timp qi striinul cobordse treptele gi se apropia

de Iuga, iar cind sewitorul plecl cu trusa stdpanului, scoase

pildria Ei zise foafte incurcat:M6 recomand Titu Herdelea, Poet

Grigore rdspunse numai cu un zimbet nehotdrdt care pe

tindrul i{erdelea il zdpdci mai rdu. Lavaliera vAniti cu picouri

albe ii acoperea gulerul tare gi inalt. igi trecu pSliria in mAnastingd qi incercd s5 zimbeasc[;i el, fird a reuqi Dupd o pauz6'

2627

care i se pdru un secol, iqi lui inima in dinti si, potrivindu-Sipdliria in cap cu bdgare de seam6, ca gi cdnd n-ar fi fost sigurdacd face bine sau nu cd se acoperd, urm6 cu un glas inviluit decrno{ie:

- Si md iertali, domnule, ci mi gdsili aici, dar am fost poftitsI trec negreqit, incd de astd-vard, adicd acum vreo doud luni, deciitre domnul deputat Gogu Ionescu, la biile din Sdngeorz, inIransilvania...

- A, din Transilvania? murmuri Grigore cu un interes careincurajd pe interlocutorul sAu sd confirme mai apdsat:

Da, md. rog, din Transilvania... Aq putea addoga cd suntchiar putin neam cu domnul deputat, fiindcd, nu qtiu dacd qtili,sora mea Laura e mlritatl cu preotul George Pintea din Sitmar,iar sora lui George e so{ia domnului deputat lonescu.

_ Aqa? flcu Iuga mai inviorat, luindu-i mdna qi scuturAndu-i-o.Incdrntatl... Si afla cd arunci e;ti ;i cu mine pulin neam. cum ziceai.pcntru cA nevasta mea e sora lui Gogu Ionescu.

Titu Herdelea didu din cap surizAnd. Cunoqtea relaliile casei.Vcnind deseori sd se intereseze de Gogu lonescu, aflase de lascrvitori toate aminuntele qi chiar mai multe decit ar fi vrut.

Lui Grigore ii pldcu infiJiqarea modestd a tAndrului Ei maillcs timiditatea lui pe care zadarnic se silea sd o ascundd" El insuqicla sau cel putin se socotea tot aqa de dezannat c6nd intamplareail punea in situalii neaqteptate. il luA de bral ca pe un vechi prieten,z icindu-i:

- Fiindca ne-am intAlnit aici, aidem pAnf, sus sd stAm pulintlc vorbd!

Titu rogi de bucurie.Urcard in.rpreund p6nd pe platforma de sub scoici, unde

( irigore se opri sd-i ldmureascA impd4irea casei, sI nu-si inchi-puiascd tdnS.rul cumva cd el ar fi putut avea asemenea fanteziirrhitecturale. Clddirea cuprindea doud case complet deosebiter'rrlc insd, in loc sd aibd intrdrile separate laterale qi numai faladat orrund, aveau o singurd intrare principali. Socrul lui Grigore,t iind a ficut casa, cu vreo zece ani in urmd, a pretins cu orice prel

^)I

1

1

*1

f

1

o scari monumentali de marmurd, cu o scoici deasupra' cum avea

,i Nubutrt, degi palatul - aqa-i zicea dAnsul - era destinat dezestre celor doua odrasle ale sale, cAnd se vor aEeza, fiecare cu

gospodiria proprie. Nadina, solia lui Grigore, se tanguia acuma

ii-ii.p,-,tu Uatianului c6 a construit casa inadins ca locatarii si se

poata spiona reciproc gi permanent. Uga colosali, de stejar Ei fier

impt"tit, aar.,ina uparent casei o inlZliqare unitara, d€ fapt o des-

pdilea: aripa dreaptd inchidea domcniul lui Gogu Ionescu' cea

i,ange, p" "ur" o 1in"u larg deschisd feciorul, introducea in

apartamentele Nadinei.Nevasta-mea e plecati in striindtate de vreo trei luni' gi

casa e toat[ in naftalinn adiogd Iuga, trecAnd cu musafirul siu

din hall spre etaj, unde, intr-o camerd de rezervi, i se improvizase

rrn dotmitor. "u

sI aibd un refugiu cAnd vine in BucureEti in tipsa

Nadinei. ne altfel, eu numai iama sunt bucureEtean qi incd qi

atunci cu intermitente; restul anului stau la !ari' qi pentru citrebuie, qi pentru cI acolo mi simt mai bine Nevastd-mea are

oroare de 1ard, intocmai cum mie mi-e silS de oraq Dar ia qezi' te

rogt Va vei ierla dacd eu, printre vorbe, am sd mi primenesc qi

s6"mb curi1pu1in. . E unu qi jun.rltate! $i la trei am intilnirea cu

ncgustorul meu. De-abia va fi timp sd imbuc ceva undeva larepezeal[...

Titu Herdelea ii povesti apoi pe indelete cum a debarcal in

capitali de aproape patru sdptdmAni, cu mari speranle in sprijinul

lri Gogu iones"r, care ii figdduise ci-i va face rost s[ intre la unziar ci astfel sd-qi indeplineased visul de-a imbrSliqa carierascrisului, Ei cum a avut dureroasa surprizi de a nu-l

gdsi.in !ari'Mai grav e insd cd, pind una-alta, a cheltuit peste o treime din

pulin;i bAniEori ".t

.u." u sosit, ba i-e frici sd nu fie.silit'.totaqteptind zadarnic, sA cheltuiascl qi bruma de rest inainte de-a

uflu'ur"o ocupalie, qi sd se pomeneasc6 intr-o bund zi vagabon-

ddnd prin strdini.

- N-aE vrea sd-.ti spulber iluziile - zise Grigore aproape gata

primenit - dar bunul meu cumnat nu prea e omul in care sd-!i poli

iune toate nadejdile. E foade simpatic, un suflet minunat' numai

2829

cd-i cam las5-mi sd te las. Doar daci nevasta-sa s-ar jine de capullui poate cd s-ar mai migca, fiindcd ea singurd are farmecul qidarul de a-i stimula energia somnolentd...

Dupa o clipa de spail.rd, tinirul Herdelea spuse cu nouiincredere:

Atunci tot aq putea spera cdci cumnati-mea mi-a aritatrnare simpatie cind ne-arn intdlnit, asta-var6...

Nici prea multd sd. nu fie surdse luga. Gogu e gelos ca unturc si ar fi in stare sd te expulzeze din Jard dacd ar intra 1ab?inuiaii ci...

In r isirile lui. Tjtu intrezdrise o zi cand Eugenia. pe care laSlingeorz o vdzuse ca o rard frumusele, ii va cidea in brate,cLLceriti de versurile lui devenite celebre. Dar si abuzeze descntimentele femeii iubite penhl a dobdndi avantaje, i se pirearrtit de rusinos cd se {dcu deodati palid pAni-n vArful urechilor.( irigore observi amdrdciunea lui qi se grdbi sd-l potoleascA:

Egti naiv, amice, gi tare ma tem cd n-ai sd te procopseqti laroil i1i trebuie indrdzneald qi cinism Ei aroganld dacd vrei sdr cusesti, cel pulin in vremurile astea. Cine umbld cu scrupulurilcciorelnice e osAndit mai dinainte si fie strivit de cei ce nu cunoscrrici m5.car din nume astfel de sentimentalisme romantice!

Gata de plecare gi ludndu-qi servieta, adiogd cu alt glas:Ai luat masa?:-Incd nu bdlbdi. surprins. Titu.

- Daci-li face plicere, sA mergem sA mencim impreund!Degi foarte mdgulit, tanerul r6spunse cd el ia masa la o

lirrrilie ardeleand, Ei fiindcd n-a anuntat, oamenii l-ar aqteptarrcmincati cine stie p6.ni cAnd, incdt n-ar vrea... Nu s-ar fi prdpddit, l de grija gazdelor dacd nu s-ar fi sfiit sA meargd cu Iuga Ia lreunr cstaurant mare, imbricat slebul cum era acuma" Pufta un costumclnr costeliv ca sd nu-gi strice hainele cele bune pini ce nu varrvca posibilitatea sd-qi cumpere altele. De altfel, qi Grigore illroliise numai de formd cdci nu mai stirui, ci urrnd repede:

Firegte, fireqte... Cu toate astea as vrea si ne mai vedem.:ltii ce'?... Ludm masa lmpreund diseard! i1i convine? Ai timpul qi

d-ra sa-li \cstesti ga./da. \oi fi si eu mai liber si rnai^linistit 'Atunci asai Sd fie. sri zicem. la fnachei Cuno5ti? ln stradaAcademiei. La oPt!... Aga!

3

Titu Herdelea alerga pe trotuar cu pdliria pulin pe ureche Eicu fata atat de strAlucitoare de bucurie, ci oamenii intorceau capul

dupd el, parc-ar fi fost beat ii bdtea straqnic inima $i bAiguiaintruna:

in sfir;it, mullumesc lui Dumnezeu! .. Ce om de treabdl Se

cunoaEte indatd cd e boier. in sfirEit, mi se pare ci mi-a ajutatDumnezeu...

Prin strada Romand icsise in Calea Victoriei Coti acuma spre

strada Verde sd ajungi mai drept in Buzeqti unde avea o cameri

rnobilatl 5i unde , in vecini, lua masa la familia Gavrilaq'

De bastini din Amaradia, Gavrilaq se gdsea in Jard de vreo

zece ani 5i era agent secret in politia capitalei, insf,rcinat cu

controlul hotelurilor. Cunoqtea pe invAtdtorul Herdelea cu care

fusese odinioarS coleg de Ecoali. Astfel cAnd, intr-o dimineald, a

descoperit in registrul de cdlitori de ia Hotel English numele

Herdeiea printre cei sosili in ultimele zile, gi cAnd a vdzut mai ales

cI a venit din Ardeal, a ghicit imediat ci trebuie sd fie feciorul lui

Zaharia. Fird multi ezitare s-a urcat in camera lui Titu qi l-a sculat

din somn s6-i ureze bun sosit Ei si-i ofere serviciile lui prieteneqti

ca sd nu fie jumulit ca toli striinii cari picd in acest orag fiimos

dar foarle stricat. in aceeagi zi i-a gisit o oddill buni qi ieftind'

chiar alituri de locuinla lui, iarpe inserat l-a dus qi l-a instalat Pe

urmi l-a poftit si cineze in familia lui, sd-l cunoasci qi nevasti-sa'

in afard de so{ii Gavrilag, din familie ficea parte Ei d-EoaraMarioara Rddulescu, o fetiJd de vreo optspr€zece ani, drigilaqigi vioaie ca o veverili, elevd la qcoala profesionali Din pricina

ei n-a putut Gavrilaq si-i propuie lui Titu sA locuiasci chiar la

dingii. D-na GavrilaE, mdn-rnJici, grasd Ei roqie, cu fala veqnic

3031

lucioasi, socotise totuEi cd ar ti putLrt lua in gazdi gi pe domnul'fitu. Odaia in care sta Marioara avea doud paturi gi tinerii s-ar'fiirvoit cum e mai bine, cd doar amindoi sunt curninli. Gavrilaqirrsa s-a impotrivit spunand cd asa ceva nu se cuvinc si xr puleastdrni vorbe urate... Peste cateva zile, pentru ca Titu nu se obiE-nuia cu mdncdrile de pe aici, s-a inleles cu d-na Gavrila; sa-lprimeascd qi pe el la masi pldtind o sumd modestd qi potriviti.Vcnind astfel zilnic in casd, Marioara i-a mdrturisit cA se simtesldbuld la limba romAnd qi ar avea nevoie de o meditagie serioasd.(ialant, Titu s-a oferit sd o mediteze el gratuit, spre marea bucuriel d-nei GavrilaE. care o iubea ca pe copilul ei qi linea mult si-$itleaci bine toate examenele. Lectiile le-au inceput chiar ir sealaaceea, dupi cind, in odaia lui Titu, unde puteau fi nai linistiti 5incsupirati de nimeni. Prima leclie s-a prelungit pdni dupd rniezulnoptii. Tan6rul a explicat a doua zi d-nei GavrilaE, care fusesecam ingdjorate, ca a jinut-o mai mult fiindci intr-adevdr fata albst foarte neglijatd. Marioara insdsi a recunoscut ci mai plicutelectii ca Titu inci nimeni nu i-a dat 5i cd ar fi bucuroasi dacd Titurur putea sd o invete cat mai des ca sd fie siguri de izb6ndd.

Cind sosi acuura Titu Herdelea, ii gdsi la cafea.li-am pus lingurile-n br6u, neniqorule! il intAmpinl

Gavrilas, pufnind rar dintr-o tigard risucitd de el insusi cu multimeticulozitate.

Numai fata asta-i de vini., domnu Titu se scuzd d-na(iavrila$ trigand cu ochiul spre Marioara care zimbea qiret. Cdzicea cd e moafia de foame qi cA ea nu mai asteaptd nici peprin{u1...

Titu se sirnlea atat de fericit ci trebuia si se ri.coreascd. Sercpezi deci la Marioara, o lud in brate si incepu s-o sdrute pe gurd,pe ochi, pe obraji, pAna ce toatd o ciufuli, ba-i mai rdstumi qiceasca de cafea pe fala de masd, spdlatd qi cilcatd de insigi d-naGavrilag qi pusi numai atunci inteia oare.

Na, apoi astea mie nu-mi plac - se supdrd Gavrilaq,silindu-se sd-gi apere propria-i cafeluJd amenintatd, in vreme ce