Ion de Liviu RebreanuAspectele importante ale romanului.Ion de L.Rebreanu

1.Date despre autor:- opera sa reprezinta un moment valoros in evolutia romanului;la fel ca in cazul lui M.Preda si in opera lui Rebreanu, marile romane sunt anticipate de nuvele.AstfelRusinea,Zestrea, Itic Strul Dezertorvor constitui punctele de plecare pentruIon, Rascoala si Padurea Spanzuratilor;-este scriitor obiectiv, a carui nota de originalitate consta in realizarea unor vaste constructii epice, cu caracter obiectiv, si n orientarea romanului psihologic pe fagas realist-formula de roman pe care o adopta Rebreanu este moderna si rezulta n primul rnd, dinschimbarea perspectivei de investigatie , orientata spre obiectiv;-Pentru mine arta()inseamna creatie de oameni si de viata(L.Rebreanu);2.Date despre opera:-apare in 1920, fiind considerat o capodopera ce prezinta mediul rural in maniera realista, fara a-l idealiza;-tema=problematica pamantului in satul ardelean de la inceputul secolului al XX-lea;-titluleste simbolic-ION=NOI;-procesul de elaborare a romanului a fost ndelungat, autorul gndindu-se mai mult la faptul ca a creat romanul ca o fresca a satului transilvanean din care nsusi autorul s-a ridicat ca poet al omului teluric(dupa cum l apreciaza G. Calinescu)-conflictul=centrale ilustrat de lupta pentru pamant in satul traditional, unde respectul e conditionat de posesia pamantului=exterior(social) intre Ion si Vasile Baciu=interior, intre glasul pamantului si cel al iubirii(constiinta lui Ion)=conflicte secundareintre Ion si Simion Butunoiu pentru o brazda de pamant; intre Ion si George pentru Ana , apoi pentru Florica ;=national,in planul intelectualitatii(satul romanesc era sub stapanire austro-ungara)=tragicdintre om si pamantul stihie;3.Geneza-dupa marturisirile lui Rebreanu,procesul creator a fost ndelungat si esenta lui consta n sudarea ntr-o viziune unitara a trei experiente de viata:1.prima dintre experiente a fost uimirea pe care a simtit-o Rebreanu, ntr-una din primaverile tineretii sale, cnd iesise la rasaritul soarelui cu arma pe un colnic la vnat de porumbei a observat cum un taran, socotindu-se nevazut de nimeni a sarutat pamntul jilav de roua, cu nfocare, ca pe o iubita. Gestul a fost nregistrat pentru pitorescul lui n sine, fara a i se atribui o semnificatie precisa.2. a doua experienta i-a fost transmisa scriitorului de sora sa Livia si formeaza substanta nuveleiRusinea. Este vorba de patania unei fete bogate de la tara, Rodovica, amagita de un flacau sarac si supusa din aceasta cauza, celor mai cumplite batai de catre tatal sau. n chip evident aceste fapte, cu modificarile de rigoare se regasesc n Ion constituind esenta raporturilor dintre erou, de o parte, Ana si tatal ei, Vasile Baciu, de alta parte.3.a treia experienta este constituita de impresia puternica pe care i-a lasat-o lui Rebreanu convorbirea cu un fecior de la tara, Ion al Glanetasului, istet si vrednic, mpovarat de greutati si deznadajduit, pentru faptul ca nu avea pamnt. Calea sintezei ntre aceste momente de viata, atesta n continuare Rebreanu, a fost atribuirea catre Ion al Glanetasului, cu motivele sociale si sufletesti necesare si a faptelor apartinnd, n realitatea traita, autorilor celorlalti doua momente.4.Compozitie si subiect:-e caracterizat desimetria incipitului cu finalul, ce prezinta drumul care duce si iese apoi din satul Pripas; drumul e personificat si are rolul de a limita realitatea de fictiune;-modurile de expunere-descrierea are functie simbolica si de anticipare-naratiunea e obiectiva si prezinta realitatea, intr-un stil cenusiu-dialogul sustine veridicitatea;a)-la nivel macrotextual, romanul e impartit in 2 volume:Glasul pamntului si Glasul iubirii,parti ce cuprind 13 capitole cu titluri semnificative:Inceputul, Iubirea, Nunta, Sfarsitul etc.-din punctul de vedere al compozitiei, Rebreanu urmareste doua planuri paralele:-primul plansurprinde viata tnarului taran Ion Pop al Glanetasului. Din viata lui se desprind nsa aspecte antagonice: dragostea lui pentru Florica, fata saraca, (fiica vaduvei lui Maxim Oprea), si dorinta arzatoare de a obtine ca zestre pamnt mult, pe cai mai putin cinstite. Ion cunoaste un acelasi exemplu, chiar n experienta lui Vasile Baciu, tatal Anei. El ascunde iubirea pentru Florica si si disimuleaza setea de pamnt sub comportamentul unui ndragostit fata de Ana Baciu.-al doilea plan, paralel si interferat primului prezinta viata familiei nvatatorului Zaharia Herdelea. Herdelea, nvatator de stat, depindea de autoritatile austro-ungare. El se considera ntelept si prudent, dar toate actiunile sale sfrsesc prin nfrngeri, pna ce va fi obligat sa ceara n scris pensionarea spre a nu fi dat afara.Acest procedeu edenumit tehnica planurilor paralele, trecerea de la un plan narativ la altul realizandu-se prin alternanta,succesiunea secventelor narative valorificand inlantuirea.-inplanuri secundareapare lupta ndrjita a lui Vasile Baciu pentru a-si apara pamntul; lupta lui Avram pentru salvarea averii implicate ntr-o afacere, lupta preotului Ion Belciug pentru a zidi biserica de piatra n satul Pripas; lupta fetelor si a familiilor lor pentru o partida, un mariaj ct mai bun; concurenta dintre avocatii si functionarii marunti, ca si luptele pentru o brazda din ogorul vecinului.-b)la nivel microtextualseremarca utilizareatehnicii contrapunctului(prezentarea aceleiasi teme in planuri diferite, de exemplu, nunta Anei corespunde cu nunta Laurei)Subiectul-actiunea graviteaza n jurul protagonistului, flacaul chipes, voinic, inteligent, si vrednic, dar sarac, Ion al Glanetasului, care datorita dorintei de a se mbogati si sacrifica iubirea;-Florica, o fata frumoasa, nsa saraca asemenea lui,reprezinta simbolicglasul iubirii de care Ion incearca sa uite in momentul in care se casatoreste cu Ana, simbol al pamantului;-Ana , fiica unui bogatas al satului, Vasile Baciu, echivaleaza pentru personaj cu intrarea in posesie a pamantului ravnit pentru care protagonistul este capabil sa sacrifice tot.Casatorindu-se cu fata bogata, dar urata , al carei tata a consimtit sa i-o dea de sotie, numai dupa ce a aflat ca a sedus-o si ca, n consecinta, gndul lui de a o marita cu George Bulbuc, cel mai bogat flacau din sat, nu se mai poate mplini, eroul simte ca si-a redobandit demnitatea.Dupa casatorie, Ion o maltrateaza pe Ana pna cnd aceasta, nemaiputnd suporta, se sinucide, lasnd n urma-i un copil de cteva luni, care in scurt timp moare si el. Vasile Baciu crede ca, dupa moartea Anei si a copilului, ar putea primi pamnturile napoi, dar legea nsa nu-l favorizeaza,iar preotul satului, Belciug, speculeaza nestiinta lor, determinandu-i ca, dupa moarte, sa lase toata averea lor bisericii.ntre timp, Ion vrea sa recupereze iubirea pierduta, pe Florica, devenita sotia lui George Bulbuc, care l surprinde noaptea n curtea sa si-l omoara.-in satul lui Rebreanu, oamenii se gospodaresc in functie de starea lor materiala, de priceperea si temperamental lor. Alexandru Glanetasu, tatal lui Ion, n-a pastrat zestrea Zenobiei, care avusese parintii cu avere, si s-a ncuscrit cu saracia. n ograda vaduvei lui Maxim Oprea fusesera clai de fn si grajduri n care nu mai ncapeau vitele.Saracise si ea ca vadana. Vasile Baciu, om silitor, de cnd s-a nsurat, s-a tinut totdeauna printre fruntasi. Vaduv acum, l durea gndul ca va trebui sa rupa din pamnturile lui, ca sa potriveasca zestrea Anei, cnd se va marita.Si nvatatorul Herdelea are necazurile lui. Si-a zidit casa pe locul bisericii, cu nvoirea preotului Belciug. Cu timpul, relatiile nvatatorului cu preotul s-au racit, iar Herdelea, mpovarat cum era, se temea sa nu piarda ceea ce agonisise cu greutate. n schimb, preotul Belciug, ramas vaduv din primul an al preotiei, a fost un om strngator si tenace. Respectat de sateni, preotul nu sufera sa i se ncalce autoritatea. Din aceasta cauza e n conflict cu nvatatorul Herdelea.-satul lui L. Rebreanu este diferentiat economic. Stratificarea sociala depinde depamntul pe care l are taranul. Patimile se nasc din saracie, din nevoia de pamnt.Este cazul lui Ion. n Ion este nradacinata o mentalitate taraneasca, dupa care oamenii se pot numi oameni numai n masura n care gospodaria lor este ntemeiata. Aceeasi mentalitate, care deformeaza pna si sentimentul omeniei, o aflam si dintr-o alta situatie: Dumitru Moarcas se pripasise pe lnga casa Paraschivei. Femeie tnara atunci, l primise creznd ca omul, beteag de picioare, nu mai are mult de trait, ca bruma de acere a mosneagului i-ar putea ramne ei. Si cnd, dupa 20 de ani, Dumitru Moarcas a vndut, fara stirea Paraschivei, casa si gradina, desi i daduse femeii o suta de zloti, a fost alungat fara mila.Taranii lui L. Rebreanu au o vitalitate, o robustete structurala, o tenacitate aspra, care numai la nevoie se lasa nduplecata, nu nsa si nfrnta. Inteligenta se supune instinctului de conservare, rabdarea-de asemenea, ntre momente de incertitudine ce rabufnesc cu violenta.-att cele doua planuri principale, ct si planurile secundare ale actiunii, pun n lumina o multime de suflete mediocre n lupta cu drame peste puterile lor(G. Calinescu)5.Caracterizarea lui Ion-este un personaj realist, tipic, ilustrand taranimea saraca ce doreste pamant;-caracterizare directa naratorul(mandru si multumit ca orice invingator, Ion simtea totusi un gol ciudat in suflet) doamna Herdelea, baiat cumsecade, muncitor, harnic, istet preotul Belciug, stricat, bataus, om de nimic autocaracterizarea surprinde prin monologul interior trairile sufletesti ale personajului, in special cele legate de lupta dintre glasul iubirii si al pamantului;-caracterizare indirecta limbajul-e respectuos cu invatatorul , preotul , dar ironic cu Vasile Baciu vestimentatia-conditia sociala comportamentul, gesturile si mimica ii tradeaza intentiile, dovedindu-se istet, silitor si cuminte(la scoala), impulsive si violent la hora, orgolios, lacom , viclean si razbunator-critica literara l-a incadrat pe Ion in tipologii diferite, uneori contradictorii:a)E.Lovinescu, il considera expresia instinctului de stapanire a pamantului, un individ viclean si plin de vointa;b)G.Calinescu, afirma ca este o bruta sireata, nu inteligenta, idea seducerii generand-o viclenia instinctuala specifica fiintelor reduse;c)N.Manolescu, Ion e bruta ingenuadeoarece traieste in preistoria moralei;6.Ion-roman de tip obiectiv Trasaturile romanului obiectiv:-narator obiectiv, omniscient, omniprezent;focalizare zero, viziune dindarat;naratiune la persoana a III-a;-naratorul din Ion este obiectiv, detasat, nu se implica in derularea evenimentelor, relateaza la persoana a III-a, intr-o maniera nonfocalizata.El este omniprezent si omniscient, dirijand destinele personajelor asemeni unui regizor care prestabileste evolutia personajelor,ele avand un destin bine conturat, motiv pentru care in roman apar semne prevestitoare ale destinelor personajelor( de exemplu, crucea stramba de la marginea satului), elemente ce confera veridicitate si obiectivitate; Trasaturile romanului realist:-stilul anticalofil, literatura ca mimesis,aspectul veridic al operei, legatura dintre realitatea biografica si roman, personajele sunt tipuri;Ion- mai poate fi interpretat si ca: roman social, deoarece are caracter monografic surprinzand viata rurala cu momentele importante din existenta individului(nasterea, botezul, nunta, moartea), diferentele sociale produse de posesia pamantului, relatiile de familie; roman cu tematica rurala dat fiind caracterul sau epopeic si de fresca ilustrat de numarul mare de personaje; roman al esentelor(realismul esentelor), daca ne raportam la o serie de simboluri fundamentale:crucea, copacul; roman de familie, structura si conditia familiei si a femeii in satul ardelean; roman erotic, dragostea lui Ion pentru Florica;7.Stilul-e neutru, impersonal, e prezent si stilul indirect liber, limbajul e regional.Subiecte oral -romanul obiectiv- Ion de Liviu RebreanuIlustreaz conceptul operaional roman, prin referire la o oper literar studiat, alegnd un tip de roman din lista urmtoare: tradiional, modern, obiectiv, subiectiv.Romanul este specia genului epic, n proz, de mare ntindere, cu aciune complex ce se poate desfura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a cror personalitate este bine individualizat i al cror destin este determinat de trsturile de caracter i de ntmplrile ce constituie subiectul operei. E. Lovinescu l fixeaz pe Liviu Rebreanu drept creatorul obiectiv prin excelen al romanului romantic. Romanul Ion a aprut n 1920 n forma sa definitiv i fundamenteaz romanul obiectiv i realist. Este o monografie a realitilor satului ardelean de la nceputul secolului al XX-lea. Conflictului este generat de lupta aprig pentru pmnt. ntr-o lume n care statutul social al omului este stabilit n funcie de pmntul pe care-l posed, este firesc faptul ca mndria lui Ion al Glanetaului s-l duc spre patima devoratoare pentru pmnt. Soluia lui Rebreanu este aceea c Ion se va cstori cu o fat bogat, Ana, dei nu o iubete, Florica se va cstori cu George pentru c are pmnt, iar Laura, fiica nvtorului Herdelea l va lua pe Pintea nu din dragoste, ci pentru c nu are zestre. Personajul central al crii, Ion al Glanetaului, este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei rneti i a vremurilor creia i aparin. Sfritul lui Ion este nprasnic, este omort de George Bulbuc, care-l surprinde iubindu-se cu nevasta lui. Limbajul artistic al lui Liviu Rebreanu se individualizeaz prin cteva trsturi: precizia termenilor, acurateea i concizia exprimrii, sobrietatea stilului, stilul anticalofil, lipsit de imagini artistice i respectul pentru adevr de unde reiese obiectivitatea i realismul romanului.

Ilustreaz conceptele operaionale incipit i final, folosind ca suport un text narativ studiat.Romanul Ion a aprut n 1920 n forma sa definitiv i fundamenteaz romanul social modern, obiectiv i realist. Incipitul romanului descriind drumul, semnific o metafor a vieii cu bucurii i necazuri. Numele locurilor: Cimeaua Mortului, Rpele Dracului, sugereaz faptele malefice petrecute acolo, numele satului Pripas, o comunitate oarecare a crei via poate fi regsit oriunde. Crucea de lemn strmb, Hristosul de tabl ruginit, coronia de floare veted sunt indiciile unei comuniti care a abandonat credina cretin, fcndu-i ali idoli: pmntul i averea. Finalul romanului reia metafora drumului, viaa merge nainte, comunitatea n-a nvat nimic din faptele petrecute n Pripas; singurele care se ndreapt spre viitor sunt credina i ndejdea reprezentat de turnul bisericii noi i de raza care poleiete Hristosul de tinichea. Generaiile se succed, tnrul nvtor Zgreanu va continua truda socrului su, ducnd crucea unei existene mediocre nsufleite ns de sentimentul datoriei. Comunitatea a rmas aceiai, o vltoare de patimi omeneti fr nceput i fr finalitate.

Ilustreaz trsturile prozei realiste prin referire la o oper literar studiat.Realismul este curentul literar prin care concepia artistic, literar, are ca preocupare reprezentarea obiectiv, veridic a realitii. Romanul Ion a aprut n 1920 n forma sa definitiv i fundamenteaz romanul realist modern. Subiectul are o intrig simpl: Ion Pop al Glanetaului dorelte pmntul cu o patim mistuitoare cci tatl su srac iasc i lenevitor de n-avea pereche a mncat repede zestrea Zenobiei. Iubea pmntul de mic copil. A crescut rvnind i pizmuind pe cie bogai, dorind cu orice pre s aib pmnt ct mai mult. De pe atunci pmntul i-a fost mai drag ca o mam. n acest scop o seduce pe Ana, fiica lui Vasile Baciu, bocotanul satului, dei era urt i n-o iubea. Btut, alergnd mereu ntre un brbat care abia o mai cunotea i un tat care o trata ca pe o dumanc, Ana, care rmsese nsrcinat, vedea n nunta ei captul necazurilor. Urmrindu-i scopul cu tenacitate, Ion intr n posesia pmnturilor pe care jindui-se cu lcomie. Odat nunta fcut, Ion se ndeprteaz de Ana De-abia acum nelesese Ion c odat cu pmnturile trebuie s primeasc i pe Ana i c fr ea n-ar fi dobndit niciodat averea. I se prea o strin i nu-i venea a crede c n pntecele ei se plmdete o fiin din sngele lui. Iubirea ascuns pentru Florica, cae frumoas i srac, mritat mai trziu cu George Bulbuc, nu-i d pace. Tratat inuman i de ctre Ion i de ctre tatl ei, Ana i curm viaa. Copilul rmas se mbolnvete i moare spre disperarea lui Ion care vedea n el grania pstrrii pmnturilor lui Vasile Baciu. Ion este ucis de ctre George Bulbuc, brbatul Florici, fiind astfel pedepsit pentru faptele sale nelegiuite.

Ilustreaz modalitile de caracterizare a personajului, prin referire la un roman de tip obiectiv studiat.Personajul Ion este unul de referin n literatura romn, concentrnd tragica istorie a ranului ardelean din primele decenii ale secolului trecut. nc de la nceputul romanului, la hora satului se evideniaz feciorul lui Alexandru Pop Glanetau, Ion, urmrind-o pe Ana cu o privire stranie, apoi o vede pe Florica, care i era drag, ns e contient c Ana are pmnt. Conflictul interior care marca destinul flcului este vizibil nc de la nceput. Ion era iute i harnic ca m-sa chipe i voinic, dar srac, el simind dureros prpastia dintre el i bocotani. Astfel cade victim celor dou patimi: glasul pmntului i glasul iubirii. Fiind dominat de dorina de a fi respectat n sat, stpnit de o violen nvalnic, un temperament controlat de instincte primare, hotrt i perseverent n atingerea scopului, dar i viclean, Ion o seduce pe Ana. Cnd s-a nsurat cu Ana, Ion s-a nsurat de fapt cu pmnturile ei, soia devenind o povar jalnic i incomod. Odat satisfcut patima pentru pmnt, cellalt glas ce mistuie sufletul lui Ion, iubirea ptma pentru Florica, nevasta lui George Bulbuc, duce la destinul tragic al eroului, fiind omort de George dup ce i surprinde pe amnoi n flagrant. Astfel, Ion este drastic pedepsit de Rebreanu, ntruct el se face vinovat de dezintegrare morl, rspunztor de viaa Anei i a copilului lor, tulburnd liniltea unui cmin, linitea unei ntregi colectiviti.

Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narrative (autor, narator, personaje, cititor) intr-un roman modern studiatEx. Ion-L. Rebreanu -Rebreanu este adeptul romanului de creatie obiectiv modern, impune un narrator obiectiv, omniscient si omnipresent; acesta respinge romanul subiectiv considerand ca introziunea eului diminueaza veridicitatea -este interesat de aspectul veridic al operei, de aceea refuza confesiunea si scrierea la pers. II -relatia narator-personaje-> narator obiectiv (prez. venimentele detasat fara a se implica) -> narator omniscient (naratorul stie mai multe decat personajele sale) -> narator omniprezent (adevarat demiurg al universului pe care in creaza; are rolul unui regizor personajele fiind marionette; stie dinainte destinele personajelor sale dovada fiind tehnicile anticipaive ex. Hrisovul de tinichea anticipeaza destinul lui Ion) ->naratiune la pers. III ->focalizare zero (viziune dindarat) -rel. narrator-cititor->efectul pe care naratorul il urmareste sa-l creeze asupra cititorului este impresia de veridic, verosimil -pers. rep. destine umane individuale: Ion, Ana, George, Titu -Rebreanu isi lasa pers. sa actioneze liber, sa izbucneasca in tensiuni dramatic

Prezinta tipurile de personaje dintr-o opera literara studiata apartinand prozei realisteEx. Ion-L. Rebreanu ION- tipul parvenitului, taran intelligent, sarac ANA- tipul femeii supuse, bogata, dar urata GEROGE- tipul taranului bogat, mandru, violent FLORICA- tipul femeii frumoase, sarace BACIU- tipul taranului avar HERDELEA- tipul carturarului de la tara, ipostaza a burgheziei rurale TITU- tanarul carturar patriot BELCIUG- preotul avar GLANETAU- taran lenes, risipitor

Exemplifica trasaturile romanului modern, prin referire la o opera literara studiata.Ion este un roman modern scris de Liviu Rebreanu i aprut n anul 1920. Liviu Rebreanu este creatorul romanului romnesc modern, deoarece scrie primul roman obiectiv din literatura romn . Ion este modern si sub aspectul sondajului psihologic. Destinul fiecarui personaj devine astfel o problema de psihologie umana, determinata nu numai de factori sociali, ci si de impulsuri ale fiintei ce rabufnesc n mprejurari, uneori patimase. Obiectiv, n desfasurarea lui epica, de fresca sociala, romanul lui Rebreanu este si analitic prin motivarea psihologica a faptului uman Romanul Ion este o monografie a realitilor satului ardelean de la nceputul secolului al XX-lea, ilustrnd conflictul generat de lupta aprig pentru pmnt, ntr-o lume n care statutul social al omului este stabilit n funcie de averea pe care-o posed, fapt ce justific aciunile personajelor. Soluia lui Rebreanu este aceea c Ion se va cstori cu o fat bogat, Ana, dei nu o iubete, Florica se va cstori cu George pentru c are pmnt, iar Laura, fiica nvtorului Herdelea l va lua pe Pintea nu din dragoste, ci pentru c nu cere zestre. Personajul central al crii, Ion al Glanetaului, este personaj reprezentativ pentru colectivitatea uman din care face parte prin mentalitatea clasei rneti careia ii apartine. Tehnicile compozitionale ale romanului sunt moderne. Rebreanu construieste doua planuri de actiune care se intrepatrund: pe de o parte destinul lui Ion, iar pe de alta parte, viata satului ardelenesc. Tehnica romanului este circulara, deoarece incepe cu descrierea drumului spre satul Pripas si cu imaginea satului adunat la hora si se termina cu imaginea satului adunat la sarbatoarea hramului noii biserici si descrierea drumului dinspre satul Pripas. Romanul este structurat in doua parti cu titluri sugestive: Glasul pamantului si Glasul iubirii, capitolele au titluri sinteza ( Inceputul, Hora, Nunta, Nasterea). Romanul Ion este modern pentru ca are caracter obiectiv (narator impersonal, naratiunea la persoana a III-a), utilizand sondajul psihologic in construirea personajelor.

Prezinta relatia dintre instantele comunicarii narative (autor, narator, personaje, cititor) intr-un roman modern studiat.Autor narator persoanaje cititori => relatia dintre aceste instante este de subordonare. Autorul Este persoana care scrie o carte, redacteaza o piesa de teatru, un eseu etc. 4se afla in afara textului 5are o viziune de ansamblu asupra continutului 6concepe mesajul 7alege modalitatile de a opera cu tehnicile narative 8creeaza opera, alege modalitatile de exprimare si personajele, carola le atribuie roluri 9se adreseaza cititorilor 10autorului i se subordoneaza toate celelalte instante ale comunicarii (narator, personaje) Naratorul Este o voce careia naratorul ii desemneaza rolul de a nara faptele, de a descrie locurile si personajele dintr-o opera literara epica. Naratorului i se subordoneaza personajele Naratorul omniscient 11povesteste la persoana a III-a 12cracteristic prozei obiective 13independent de autor si de personaj 14autorul ii confera independenta narativa totala 15este tipul clasic, cel ce dirijeaza din spate toate actiunile personajului carora le cunoaste si le anticipeaza evolutia, inventeaza situatii si scene pentru a ilustra anumite trasaturi ale acestora 16este omniprezent pe tot parcursul derularii evenimentului 17perspectiva sa este unica Personajul Cel ce joaca rolul imaginat de autor, participand la evenimente .In text emite si recepteaza mesaje Cititorul este introdus intr-un univers care ii este sau ii devine familiar si despre care va fi informat si documentat Liviu Rebreanu Ion Liviu Rebreanu este un prozator obiectiv, impersonal, narand la persoana a III-a. Romancierul vrea sa creeze impresia ca este un observator (atat si nimic mai mult). Un observator omniscient, desigur, dar lipsit de voce proprie.(N. Manolescu) Ion este un roman de tip obiectiv din perspectiva naratorului, dar si din perspectiva relatiei narator personaj. Ca in toata proza realist-obiectiva, naratiunea este la persoana a III-a cu focalizare zero (viziunea dindarat) naratorul este obiectiv, detasat (atitudine detasata in prezentare si in descriere) este un narator omniscient, stiind mai mult decat personajele, si omniprezent, dirijand evolutia lor asemenea unui regizor. Acest tip de narator cunoaste traiectoriile existentiale ale personajelor, destinul prestabilit al acestora, finalul. Cititorul se identifica mai putin cu personajul principal si mai mult cu naratorul omniscient. Si in Ion, destinele personajelor, ca si evenimentele sunt previzibile, finalul nu surprinde, creandu-se astfel iluzia vietii (obiectivitate si verosimiliate)

Ilustreaza particularitatile de structura a unui text narativ studiat, apartinand lui Liviu RebreanuIon Conceptia autorului despre roman, inteles ca un corp sferoid, se reflecta artistic in structura circulara a romanului. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din satul Pripas, loc al actiunii romanului. Personificat cu ajutorul verbelor (se desprinde, alearga, urca, inainteaza), drumul are semnificatia simbolica a destinului unor oameni si este investit cu functie metatextuala. El separa viata reala a cititorului de viata fictionala a personajelor din roman. Descrierea initiala a drumului introduce cititorul in viata satuluiardelean de la inceputul secolului al XX-lea, cu aspecte topografice, etnografice (hora), sociale. Descrierea caselor ilustreaza, prin aspect si asezare, conditia sociala a locuitorilor si anticipeaza rolul unor personaje (Herdelea, Glanetau) in desfasurarea narativa. Crucea stramba de la marginea satului , cu un Hristos de tinichea ruginita, anticipeaza tragismul destinelor. Descrierea finala inchide simetric romanul si face mai accesibila semnificatia simbolica a drumului prin metafora soselei viata.

Tema cuplului ntr-un roman obiectiv studiat/ Evoluia relaiilor dintre dou personaje ale unui roman realist studiat - Liviu Rebreanu IonIonIntroducere:Liviu Rebreanu este un prozator interbelic, creator al romanului realist obiectiv prin apariia, n 1920, a romanuluiIon; alturi de Camil Petrescu i Hortensia Papadat-Bengescu, G. Clinescu l consider un iniiator al romanului modern, pe lng Ion remarcndu-se i alte capodopere ale romancierului precumPdurea spnzurailor(1922) sauRscoala(1932).Elemente realiste prezente n romanulIonsunt prezentarea n manier veridic a faptelor fictive ce compun universul crii, tematica social (drama ranului nsetat de pmnt), aspectul monografic, precizia coordonatelor spaio-temporale , circularitatea/simetria compoziional, prezena unui narator impersonal, obiectiv, la persoana a III-a, cruia i corespund viziunea naratologic din spate, perspectiva auctorial, focalizarea preponderent zero.Nivelul personajelor n roman:La nivelul personajelor, esteticii realiste i sunt specifice personajele tipice n situaii tipice, reprezentative pentru o categorie social: ranul nsetat de pmnt este principalul exponent al romanului. Pe de alt parte, personajele sunt n strns relaie cu mediul social n care triesc, fiind un produs al societii: faptele lui Ion i gsesc pn la un punct justificarea n modalitatea prin care stenii din Pripas valorizeaz indivizii n funcie de unica valoare material care conteaz, pmntul.De asemenea, personajele se pot clasifica n plate i rotunde, conform tipologiei stabilite de E.M. Forster n Aspecte ale romanului. Ion, protagonist i personaj rotund, cu evoluie interioar, complexitate psihologic, gesturi memorabile i avnd capacitatea de a surprinde n mod credibil cititorul, mplinete alturi de Ana, personaj plat cu vocaia tragicului, unul dintre cuplurile cu rol esenial n evoluia firului epic i n conturarea dramei personajului principal.Evoluia cuplului:Diferena de statut social: personaj eponim, Ion este prototipul ranului srac, npstuit de soart, nscut n snul unei familii al crei tat a risipit pmnturile Zenobiei pe butur. La polul opus, Ana este singura fiic ce i-a mai rmas lui Vasile Baciu, ran nstrit din sat, posesor al pmnturilor soiei sale; tatl dorete s o dea pe Ana lui George, la fel de bogat, pentru a rotunji averea i a nu o risipi prin aliana cu cineva inferior material. Prima scen n care apar cele dou personaje este chiar descrierea horei, pretext narativ prin care prozatorul realist adun toate personajele pe aceeai scen. Ion i Ana batsomeana, apoi Ilie, prieten cu George, i vede retrai, ceea ce d natere furiei i reaciilor dispreuitoare ale lui Vasile Baciu. Numindu-l pe Ion tlhar, ho, fleandur, nimeni, srntoc, Vasile Baciu decalneaz conflictul exterior principal al romanului, de esn social.Viziunea diferit asupra iubirii: Dei la hor danseaz cu Ana, Ion o iubete pe Florica, ranca srac, dar frumoas a satului. El va avea de ales ntre a se cstori cu Ana, ceea ce i garanteaz schimbarea statutului social, sau mariajul din dragoste cu Florica i condamnarea la srcie. Instinctul posesiunii i dorina de a parveni fiind mai puternice, el va pune n practic ideea seducerii Anei, pe care altfel Baciu nu i-o d de soie.Ana l iubete ns cu sinceritate i devine victima tragic a lipsei de scrupule i a nepsrii lui Ion. Csnicia lor are, aadar, la baz nu o motivaie de ordin afectiv sau valori precum respectul reciproc sau contiina datoriei, ci n primul rnd considerete materiale (pentru Ion) sau de eliminare a ruinii provocate n urma abaterii de la morala satului (pentru Vasile Baciu).Cu alte cuvinte, pentru Ion cstoria i iubirea sunt condiionate material, iar sentimentele sincere i intense de dragoste ale Anei nu reprezint nici pentru Vasile Baciu, nici pentru Ion un temei demn de luat n seama, cci n societatea rural din acest roman femeia reprezint o modalitate de parvenire, o surs de perpetuare a speciei i dou brae de munc, dup cum observa G. Clinescu.Nunta/pregtirile pentru nunt: Ana nelege abia la nunt c dei este soul ei, Ion nu o va iubi niciodat; vzndu-l dansnd cu Florica, ea i explic schimbarea de atitudine a flcului de dup noaptea petrecut mpreun. Dac n scena horei Ion i se adreseaz cu diminutivul Anu, impulsivitatea, nepsarea i rceala iau locul falsei afeciuni de la nceput; viclenia planului biatului este dublat de inteligena cu care i condiioneaz pmnturile lui Vasile Baciu n schimbul cstoriei cu Ana. Perioada premergtoare nunii se caracterizeaz prin ndeprtarea celor doi membri ai cuplului, spre deosebire de pregtirile, n registru idilic, ale nunii Laurei cu Pintea, n planul vieii intelectualilor. Niciun moment de intimitate, nicio ncercare de mrturisire a afectului, niciun gest de tandree nu definete comportamentul lui Ion.Csnicia dac n alte romane realiste csnicia reprezint o etap a maturizrii afective, a trecerii la o alt etap n evoluia cuplului, marcat de contiina sumrii unor reponsabiliti, nIonschimbarea statutului civil nu are consecine n ameliorarea relaiei dintre cei doi. Dispreuit de Ion, jignit de Zenobia, Ana petrece tot mai mult timp n tovria lui Dumitru Moarc, de la care nva c remediul suferinei, regsirea linitii sufleteti sunt n moarte. Nici naterea copilului nu reprezint un motiv de refacere a familiei: dei n momentul naterii pe cmp Ion este impresionat de mreia momentului, dndu-i cu sfial plria jos, ulterior el nu se dovedete a fi un tat iubitor sau un so grijuliu. Ana i pune capt zilelor, mplinindu-i destinul de personaj condamnat la o existen tragic, iar pe Ion nici grija copilului ce i garanteaz pmnturile nu l preocup. Dac pn acum n sufletul lui a dominat glasul pmntului, odat cu mplinirea material eroul simte c nu poate face un compromis cu glasul iubirii i rvnete la Florica, acum nevasta lui George. nclcnd moralitatea satului prin adulter, Ion moare ucis de George cu sapa n cap, ntr-o scen naturalist ce reprezint forma neutr a moralizrii.Concluzie:Cuplul Ion-Ana evolueaz previzibil. Naivitatea Anei, lipsa ei de experien, sinceritatea i intensitatea sentimentelor fac din ea un personaj tragic, iar Ion evolueaz n limitele unor trsturi sufleteti precum lcomia, orgoliul nemsurat, sfidarea moralei lumii satului, impulsivitatea. Format pe considerente materiale, nu afective, cuplul cunoate o involuie curmat de moartea celor doi.

Mai mult:http://www.ebacalaureat.ro/c/4/67/73/0/Tema-cuplului--ntr-un-roman-obiectiv-studiat--Evolu-ia-rela-iilor-dintre-dou--personaje-ale-unui-roman-realist-studiat---Liviu-Rebreanu---Ion#ixzz3VChRQeSE

Varianta 28 Particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, apartinand lui Liviu Rebreanu: Ion de Liviu Rebreanu Bacalaureat 2009: Varianta 28: Particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, apartinand lui Liviu Rebreanu

Inspirat din realitatea satului transilvnean de pe la nceputul secolului XX, romanul Ion" de Liviu Rebreanu este dominat de figura masiv, ca un bloc de granit, a personajului principal Ion Pop Glanetau, personaj eponim, care a mprumutat prenumele su romanului. Unul dintre cele dou planuri ale romanului urmrete evoluia personajului central: Ion figur simbolic, unic prin iubirea de pmnt i prin drama pe care o triete. Flcu srac, Ion iubete o fat srac (pe Florica), dar se simte atras de Ana, doar pentru c e bogat. El contientizeaz faptul c printr-un mariaj cu ea, ar obine pmnturile lui Vasile Baciu, tatlui acesteia. Tatl nu se arat deloc ncntat de relaia Anei cu Ion, dorindu-l de so pentru fata lui pe George Bulbuc. Pentru a-l determina pe Vasile Baciu s accepte cstoria, Ion o seduce pe Ana. O dat nunta fcut, Ion se ndeprteaz de Ana i se ntoarce tot mai mult spre Florica, devenit soia lui George. Ana se sinucide. La scurt timp, moare i copilul lor, iar Ion este omort de George, pmnturile revenind bisericii. Condiia lui Ion rezum tragedia istoric a rnimii fr pmnt. Dac parvenirea social a personajului este reprezentativ doar pentru o infim parte a acestei rnimi, ambiia de care este devorat definete, n general, sufletul rnesc, iar destinul su denun ntocmirea inechitabil ce condamn pe cei de seama lui Ion fie la srcie i umilin, fie la schilodire moral. Monumental i simbolic prin tragismul su, Ion triete tragica dilem ntre iubire i patima pentru pmnt. Destinul lui e strns legat de nivelul vieii satului din primele decenii ale secolului al XX-lea, a crui existen Rebreanu o surprinde realist, obiectiv. Drama personajului nu const n numeroasele sale trsturi negative; ea provine din lupta care se d n sufletul lui ntre cele dou glasuri" care i-1 disput pn la sfiere. Complexitatea personajului a dat natere unor viziuni critice att de diferite, nct din nsumarea lor se constituie o figur alctuit din lumini i umbre. Ca personaj, Ion este tragic pentru c este forat s se mite mereu sub povara lui sau/i", iar aici intervine filonul de modernitate al lui Rebreanu. Pentru G. Clinescu, Ion e o brut", pentru E. Lovinescu Ion este SKpresia instinctului de stpnire a pmntului n slujba cruia pune o inteligen ascuit, o viclenie procedural i o voin imens, iar pentru T. Vianu Ion este lcomia de pmnt i senzualitatea absurd afirmat prin iretenii, lips de scrupule i cruzime". i totui, realitatea romanului demonstreaz faptul c Ion nu este un personaj simplist, unilateral. El nu poate fi considera nici un oarecare parvenit, nici o brut n sensul absolut al cuvntului, atta timp ct i dorete pmntul nu pentru a-1 tezauriza, ci pentru a-1 munci, pentru a-i susine demnitatea rneasc. In aceast lupt pentru pmnt, el face victime, ns le face ca o brut inocent, ca o fiin care lovete pentru c la rndul ei a fost lovit. Ion este personajul tipic pentru categoria social a ranului srac, care caut s obin, prin mijloace individuale, pmntul. Pentru el acesta nseamn existena locului frunta n lumea satului, demnitatea (i Vasile Baciu i Alexandru Glanetau s-au cstorit la rndul lor cu fete bogate, din aceleai considerente ca Ion). Fiindc tatl su a pierdut (din cauza lenei i a buturii) pmnturile, Ion este aproape silit la cstoria cu Ana pentru a-i scoate familia din impas. nc din primele secvene ale romanului, Ion apare caracterizat direct ca un flcu harnic i dornic s-i arate iscusina (Era harnic i iute ca m-sa. Unde punea el mna, punea i Dumnezeu mila. Iar pmntul i era drag ca ochii din cap"). Att de drag i-a fost pmntul nct, de copil a renunat la coal ca s fie aproape de vitele lui i de pmnt. El are contiina superioritii lui fa de tat de vreme ce adesea l certa pentru c a tocat averea mamei. Caracterizarea indirect prin fapte, gesturi, atitudini i limbaj este reliefat pe tot parcursul romanului prin tririle lui Ion n lupta dus pentru a intra n stpnirea pmnturilor lui Vasile Baciu, triri care sunt dintre cele mai diverse: de la brutalitatea violent, la prefctorie, indiferen i ncntare. Fiul Glanetaului este un personaj complex i dramatic, care nu accept jumti de msur, dorindu-i n acelai timp demnitatea material i pe cea sentimental. Din pcate, aceste paliere ale demnitii sunt rupte ntre Ana i Florica. Aadar, construcia personajului este realizat pe dou patimi: pentru pmnt i pentru Florica: cnd se afl la cmp i Ana trece prin faa locului lui Ion s-i aduc mncare lui Vasile Baciu, Ion gndete: A fi o ntflea s dau cu piciorul norocului pentru nite vorbe", iar pe Florica o asigur: In inima mea, tot tu ai rmas crias. Ion este afectat de faptul c preotul Belciug l ceart n faa satului pentru c a luat cteva brazde din pmntul lui Simion Lungu, dar l afecteaz i mai mult faptul c preotul depune mrturie la tribunal mpotriva lui. Jignit - la hor - n faa satului de ctre Vasile Baciu care-1 numete srntoc", fleandur", ho", tlhar", Ion reacioneaz potrivit firii sale impulsive, violent: i clocotea sngele i parc atepta nadins s-1 ating barem cu un deget ca s-1 poat apoi sfrteca n bucele..." Dorina de a avea pmnt devine o obsesie: trecea deseori parc nadins pe lng pmntul lui Baciu. Le cntrea din ochi dac sunt bine lucrate i se supra cnd vedea c nu sunt toate cum trebuie. Se simea stpnul lor i-i fcea planuri...". De cnd a devenit stpnul casei nicio brazd de pmnt din zestrea Zenobiei nu s-a mai nstrinat i gndul c ar putea fi stpn pe tot pmntul i d ncredere i-1 face s se simt mai important. Dup ce obine pmnturile lui Vasile Baciu (n lupta pentru acestea s-a dovedit calculat, inteligent i viclean, fr scrupule), Ion i schimb ntreaga atitudine adaptndu-se foarte repede i uor la comportamentul categoriei sociale n care tocmai a intrat: clca mai apsat, cu genunchii uor ndoii". Este cuprind de beia fericirii simindu-se nfrit cu pmntul ntr-un ritual mistic al posesiunii: ... ncet, cucernic, fr s-i dea seama, se las n genunchi, i cobor fruntea i-i lipi buzele cu voluptate de pmntul ud [...]. i nfipse mai bine picioarele n pmnt ca i cnd ar fi vrut s potoleasc cele din urm zvrcoliri ale unui duman dobort. i pmntul parc se cltina, se nclin n faa lui...". Psihologia complicat a personajului declaneaz o alt dram, aceea a iubirii, att de ocolit i amnat pn atunci. Mulumirea de a deveni bogat nu-i mai ajunge lui Ion, acum aspirnd spre o fericire deplin ceea ce nseamn iubirea Florici: Ce folos de pmnturi dac cine i-e pe lume drag nu e al tu". Obsesia pmntului e nlocuit cu obsesia pentru Florica. Abil, Ion simuleaz prietenie pentru George, soul acesteia, ca s aib pretextul de a-1 vizita uneori, cnd tia c lipsete de acas. Dominat de porniri primare, aflat sub semnul fatalitii, Ion este o victim a structurii sale instinctuale pe care nu i-o poate lefui, ceea ce-1 conduce la moarte. Lovit de George cu sapa, Ion moare n chinuri cumplite: Mor ca un cine". n mentalitatea satului, Ion a fost pedepsit pentru abaterea de la legea moral. In concluzie putem aprecia faptul c, Ion este, fr ndoial, un personaj tragic pentru c se mpotrivete destinului i susine dubla patim riscnd chiar moartea. Viaa lui are un flux epopeic impus de nsi existena rural.

Personajul principal dintr-un roman aparinnd prozei realisteIon(Liviu Rebreanu)Introducere:Liviu Rebreanu, prozator interbelic, este unul dintre scriitorii care dezvluie n romanele sale resorturile interioare ale creaiei. Dintre aceste romane (Ion, Rscoala, Pdurea spnzurailor, Adam i Eva), primul se individualizeaz prin prezentarea unei ntregi umaniti rurale.Aspecte generale ale operei:Publicat n 1920, romanul evideniaz spaiul ardelenesc de la nceputul secolului al XX-lea, n mod realist. Aceast perspectiv realist presupune o nelegere a literaturii ca mimesis, n care autorul i propune s reflecte lumea ca ntr-o oglind, n toat complexitatea ei, crend n acelai timp iluzia unei lumi adevrate. Criticul Nicolae Manolescu, n volumul Arca lui Noe, ncadreaz opera n categoria romanului doric, considernd c iluzia vieii este aici mult mai important dect iluzia artei.Textul reprezint un roman, deoarece este o specie a genului epic n proz, cu o aciune care se desfoar pe mai multe planuri, cu conflicte multiple i un numr mare de personaje.Romanul este realist n primul rnd prin tema pmntului care este, de fapt, miza conflictului, pentru c el determin n lumea satului poziia social i autoritatea moral a indivizilor. Acestei teme i se adaug cea a iubirii, pentru c destinul personajului principal este definit de aceste dou mari coordonate. De fapt, nu pmntul se afl n centrul romanului, ci dorina lui Ion de a-l avea.n ceea ce privete structura, romanul este alctuit din dou mari pri complementare, avand n centru pmntul, respectiv iubirea: Glasul pmntului i Glasul iubirii, crora li se subordoneaz cele treisprezece capitole cu titluri sugestive: nceputul, Blestemul, Sfritul.O alt trstur realist este prezentarea veridic a oamenilor i evenimentelor, care se face nc din incipit. n descrierea drumului care intr n satul Pripas, naratorul estompeaz distincia dintre realitate i ficiune i surprinde cadrul unei lumi n care naraiunea pare a continua viaa nsi. Detaliile toponimice dau veridicitate prezentrii i l familiarizeaz pe lector cu aspectele etnografice i sociale ale lumii prezentate.De altfel, romanul insist asupra aspectelor monografice ale satului romnesc tradiional: obiceiuri legate de marile evenimente ale existenei umane ( botezul, nunta, nmormntarea), srbtorile cretine (Crciunul), hora, jocul popular.n planul coninutului, romanul respect principiul realist care solicit prezentarea vieii n multitudinea ipostazelor sale. Astfel, Rebreanu folosete tehnica planurilor paralele, prezentnd simultan viaa rnimii i viaa intelectualitii satului. Se poate vorbi chiar de un roman n roman, pentru c se urmrete n paralel destinul a dou familii, aparinnd unor grupuri sociale diferite: familia Glanetau i familia Herdelea.Modaliti de caracterizare, trsturile protagonistului:Personajele sunt construite, de asemenea, n spirit realist, susinnd firul epic al romanului. Personajul principal este tipic realist, exponenial pentru o anumit categorie social, iar structura sa psihologic este pus sub semnul unor trsturi dominante: tipul ranului, caracterizat printr-o inteligen dur, egoism i cruzime, dar mai ales printr-o voin imens. Conform delimitrii teoreticianului E. Forster, el este un personaj rotund, avnd capacitatea de a surprinde cititorul n mod convingtor prin reaciile i gesturile lui.Ion este unpersonaj eponim(numele su d numele romanului), realizat prin tehnica basoreliefului. El domin ntreaga lume care graviteaz n jurul su (Ana, Vasile Baciu, Florica, George) i care contribuie la evidenierea trsturilor lui, a caracterului complex, cu nsuiri contradictorii: viclenie i ingenuitate, brutalitate i delicatee.Iniial el estecaracterizat n mod direct de ctre narator, beneficiind de un portret marcat de caliti: iute i harnic ca m-sa; munca i era drag orict ar fi fost de aspr. Elementul fundamental al conflictului, pmntul, i subordoneaz toate trsturile: Pmntul i era drag ca ochii din cap, iar lipsa acestuia apare ca o nedreptate, ceea ce justific dorina ptima de a avea: Toat isteimea lui nu pltete o ceap degerat, dac n-are i el pmnt mult, mult...Celelalte personajeale romanului i evideniaz caracterul, cu lumini i umbre, n funcie de conflictele n care sunt implicai cu toii. Astfel, nvaatorul Herdelea l aprecia ca unul dintre cei mai iubii elevi, iar doamna Herdelea l consider un biat cumsecade, muncitor, harnic, sritor, iste. Optica lor se va schimba ns pe parcursul aciunii, cnd Ion va trece n conflictul dintre invator i preotul satului, de partea celui din urm.Autocaracterizareaevideniaz frmntrile sufleteti, prin monologul interior: M moleesc ca o bab nroad!. Definitoriu pentru personajul principal este conflictul interior ntre glasul pmntului i glasul iubirii: dei o iubete pe Florica, fata frumoas dar srac, dorina de posesie a pmntului l determin s o aleag pe Ana, cea uric, dar bogat. Aceat pendulare a personajului ntre cele dou coordonate ale existenei sale, genereaz i conflictele exterioare ale romanului: cu Vasile Baciu pentru obinerea pmntului i cu George Bulbuc pentru Ana, i ulterior pentru Florica.Cele mai multe trsturi reies ns dincaracterizarea indirect, din faptele i atitudinea personajului, din relaiile cu celelalte personaje. Astfel, Ion este impulsiv, chiar violent, ceea ce atrage respectul, teama celorlali flci ai satului i a lutarilor care cnt la comanda lui i l nsoesc la crcium dup hor, dei George este cel care i pltete.Vicleniasa este evident n relaia cu Ana, pe care o seduce, i speculeaz sentimentele, cucerind-o i lsnd-o s cread c, de fapt, ea l-a cucerit.Inteligena dur, egoismul, cruzimea i subordoneaz toate aciunile: btaia cu George, comportamentul agresiv fa de Ana. El reprezint, aa cum spunea criticul Eugen Lovinescu, expresia instinctului de stpnire a pmntului, avnd ca trsturi definitorii inteligena ascuit, viclenia procedural i voina imensEstenaiv, in relaia cu Vasile Baciu, creznd c nunta i va aduce i pmntul, fr a ncheia o nelegere legal. De fapt, destinul personajului principal nu este marcat de conflictele exterioare, ct mai ales de conflictul interior, generat de relaia sa cu pmntul. Personajul are odorin obsesiv de a stpni acest pamnt, iar elocvent n acest sens este scena srutrii lutului: l cuprinse o poft slbatec s mbraieze huma, s-o crmpoeasc n srutri! Acest gest depete limitele unei reacii obinuite, sugernd patima exagerat pentru pmnt, precum i legtura indestructibil cu acesta. Personajul triete o tripl voluptate: a simurilor, a puterii, a trupului, iar acest moment alegoric exprim reducerea lui la esen. Din aceast perspectiv, deznodmntul este previzibil: Ion va muri ucis cu ajutorul unei unelte a pmntului, sapa, iar George care-l lovete nu este dect un instrument al destinului.Tehnica narativ este tipic realist. n primul rnd, opera respect principiul cauzalitii i al coerenei, romanul avnd o desfurare logic i cronologic.De asemenea, romanul este circular, simetria incipitului cu finalul (descrierea drumului care intr, respectiv iese din sat), rspunznd concepiei romaneti a lui Rebreanu, care vede n roman un corp geometric perfect, sferoid.Perspectica narativ este auctorial, a naratorului omniscient i omniprezent, care relateaz la persoana a treia, prin focalizare zero, dnd cititorului impresia c stpnete naraiunea.ncheierea:Prin urmare, Liviu Rebreanu construiete un personaj complex, realist, cu un caracter bine individualizat i care rmne un model pentru proza de acest tip din literatura noastr.

Mai mult:http://www.ebacalaureat.ro/c/4/67/72/0/Personajul-principal-proza-realista--Ion-#ixzz3VD7Yx1sb