Ioan Slavici ;i-a dat BAC-ul la Satu Mare · PAGINA 9 Shakespeare ;i Cervantes, doi scriitori care...

PAGINA 9 Shakespeare ;i Cervantes, doi scriitori care au schimbat lumea

Calendarul de la Sarmizegetusa este unul înaer liber, pentru a nu ascunde Soarele, venerat dedaci. Găsim aici un soare de andezit, cu undiametru de 7,1 m, av]nd în centru un disc de 1,5m diametru. Se pare că ajuta la stabilirea oreiexacte a meridianului locului.Calendarul de laSarmizegetusa este unul dintre cele mai preciseinstrumente de măsurare a timpului dinantichitate. Piesele care îl compun, pietre saubuşteni, au anumite semnificaţii, desluşite abiadupă 2.000 de ani, de trei cercetători braşoveni.Emil Poenaru, Cornel Samoilă şi Şerban Bobancude la Universitatea din Braşov au reuşit să spargă„codul dacic“.

Amsterdamul este cel mairecent exemplu de mare oraşafectat de propria lui putere deseducţie, unele forţe politicesolicitând măsuri pentrufrânarea procesului constant decreştere a numărului de turiştiatraşi de capitala economică aOlandei. Cu o populaţie de800.000 de locuitori, aceastăVeneţie nordică este vizitatăanual de 17 milioane de turişti,iar prognozele pentru 2050vorbesc despre încă 30 demilioane, dacă se vor menţinetendinţele actuale de evoluţie. În aceste condiţii, PartidulSocialist, de opoziţie, a lansatun apel la limitarea turismului. Se propune restricţionareadreptului de închiriere în regimhotelier a apartamentelorproprietate personală. Normeleactuale permit posesorilor delocuinţe să le închirieze în scopturistic timp de 60 de zile pean, dar consilierii socialiştisusţin înjumătăţirea perioadeişi monitorizarea mai atentă acontractelor ilegale. Un alt aspect este legat defestivaluri. Anul trecut,municipalitatea a aprobat 160din totalul de 300 de cereri deorganizare de asemeneaevenimente. Şi în acest caz,membrii formaţiunii politicemenţionate cer o reducere, einedorind ca oraşul să mai fieun loc privilegiat pentrumanifestările de acest gen.

PAGINA 10 Cronicile Cenaclului literar Afirmarea PAGINA 12 Priyanka Chopra `;i las[ destinul s[-;i urmeze cursulwww.informatia-zilei.ro

O femeie de culoare, militantă pentru abolireasclaviei, ea însăși fostă sclavă, Harriet Tubman(1822-1913), va figura pe o bancnotă americană,a anunțat secretariatul Trezoreriei. Anunțul pune capăt suspansului în care austat americanii aproape un an. "Dacă este adevărat,este o veste mare, Tubman pe bancnota de 20 dedolari constituie o idee bună! Noul design urmeazăsă apară cât de curând posibil. Femeile au așteptatdestul", a spus senatoarea Jeanne Shaneen. În iunie 2015, Trezoreria și-a anunțat intențiade a înlocui portretul primului secretar alTrezoreriei americane, Alexander Hamilton, depe bancnota de 10 dolari cu cel al unei femei, alcărei nume nu fusese însă stabilit. Proiectul i-anemulțumit însă pe admiratorii părinteluifondator al Constituției, care au pledat mai degrabăpentru înlocuirea efigiei lui Andrew Jackson, alșaptelea președinte american, mult mai puținpopular, de pe bancnota de 20 de dolari. Noua bancnotă nu va fi totuși tipărită înaintede 2030, conform mai multor organe de presă dinSUA. Și alte femei au figurat în trecut pe bancnoteamericane, printre care Martha Washington, soțiaprimului președinte american, GeorgeWashington, sau indiana Pocahontas.

PAGINA 3

Duminica Floriilorîn tradi\ia românilor Tehnici de `ncondeiere

a ou[lor din Bucovina, prezentate elevilor la Muzeul |[rii Oa;ului

Toată lumea îi cunoaşte prozasau cel puţin a auzit măcar o dată descriitorul Ioan Slavici. Puţini româniştiu însă că, înainte de a deveni unscriitor cunoscut şi apreciat, tânărulSlavici a fost un adolescent ca oricarealtul, uneori poate dezorganizat, de-zorientat, visător, care iubea însă lanebunie serile înstelate.

~nsuşi el mărturiseşte< “ O,Doamne- ce frumos e să stai și să as-culți serile, când oamenii stau de vor-bă în jurul focului! Nu te mai simțiobosit de munca zilei și ai trăi iar și

iar, mereu ai trăi în asemenea lume.Dacă-i senin, e frumos fiindcă stelelestrălucesc pe cer, dacă-i nor e frumosfiindcă norii trec rânduri, rânduripe deasupra ta, dacă-i lună, e frumosfiindcă se văd umbrele sălciilor și aleplopilor, dacă-i întunerec, e frumosfiindcă oamenii stau mai strânși îm-prejurul focului și mai apropiați uniide alții. Chiar ploaie și vânt de-ar fitot frumos e, căci zăvoiul răsună, apacade prin sorocuri, roțile se-nvârtescși moara huruie”.

CONTINUARE ~N PAGINA 2

Ioan Slavici;i-a dat BAC-ulla Satu Mare

IAnul XIV Nr. 684 Duminic[ 24 aprilie 2016

S`n`tate Frumuse]e&Urzica moart[ are propriet[\iantiinflamatoare

Cum control[m st[rilede ame\eal[?

PAGINA 6PAGINA 5

Alimenta\ia are un rol vital `n ce prive;te apari\ia depresiei

PAGINA 8

PAGINA 4

PAGINA 11

Amsterdamulvrea mai pu\inituri;ti

O femeie de culoare va figura pentru prima oar[ pe o bancnot[ american[

Calendarul dacic are 365,242197 zile, iar cel tropic este de 365,242198 zile

Anotimpuricu flori pentru suflet ;i trup,de la Inedit

PAGINA 7

2 Informa\ia de Duminic[/24 aprilie 2016

Urmare din pagina 1

Cunoscut pentru romanele şi nu-velele sale, dar şi pentru prietenia carel-a legat de Mihai Eminescu, Ioan Sla-vici nu a avut parte de o existenţă li-neară. Scriitorul s-a născut la 18 ia-nuarie 1848 în comuna Şiria, judeţulArad, acolo unde există şi muzeul săumemorial, ca fiu al cojocarului SavuSlavici şi al Elenei născută Borlea. Sla-vici urmează şcoala elementară în sa-tul natal între 1854-1858, liceul laArad şi Timişoara în perioada 1860-1867, iar bacalaureatul la Satu Mare1868, spre surprinderea multora. Mo-tivul este cât se poate de simplu, tâ-nărul Ioan Slavici a uitat să se înscriela Bacalaureat, o spun chiar oameniide cultură şi istoricii care în ultimaperioadă au fost curioşi să descopereşcoala unde tânărul a trecut prinemoţiile examenului care le dă fiorişi azi tinerilor liceeni.

A `nt]rziat s[ se prezintela examenul de maturitatede la Arad, dar apoi;i la cel de la Timi;oara

“După cele trei clase elementareurmate în satul său natal, Şiria, cu în-văţătorul său Avram Voştinar, IoanSlavici trece la o şcoală primară dinArad, unde termină cinci clase laGimnaziul maghiar în 1865. Traiul în-destulat al familiei Slavici se curmăbrusc în 1863 când tatăl său dă fali-ment în urma unei neinspirate afacericu cai. Între 1865 – 1867 urmează cla-sele a şasea şi a şaptea la Timişoaraunde o va duce greu şi dă lecţii de ma-ghiară celor două fete ale unui patronde restaurant în schimbul chiriei şi amesei. Întârziind să se prezinte la exa-menul de maturitate la Arad a plecatla Timişoara, dar tot prea târziu. Înaceastă situaţie, Slavici adresează opetiţie Ministerului Regal Ungar deCulte şi Instrucţiune, în care arată căa întârziat la bacalaureat dar nu dinvina lui.

Ministerul dă ordin în 18 iulie1868, Inspectoratului Regal Şcolar alcircumscripţiei Oradea, sucursalaVârşeţ, să-l îndrume la un liceu undebacalaureatul nu începuse. Este găsitcel din Satu Mare, însă Inspectoratulatrage atenţia Liceului Regal Catoliccă petiţionarul trebuie să treacă exa-menele de clasă la liceul din Arad şinumai după aceea să fie admis la ba-calaureat.

Directorul Muzeului Judeţean Sa-tu Mare, Felician Pop a menţionat în-tâmplarea într-un capitol din carteaintitulată “Istoria secretă a Sămaru-lui”.

Slavici va călători cu trenul pânăla Debreţin ( Debrecen, Ungaria) de-oarece spre Satu Mare nu exista linieferată (calea ferată Satu Mare – Ora-dea va fi dată în folosinţă de abia în1871). De la Debreţin va lua diligenţaspre Nyiregyhaza, de acolo la Carei şiapoi la Satu Mare. Cei care cunosc zo-na, îşi pot da seama cât de anevoioase,întortocheate şi ocolitoare erau dru-murile în acea vreme.

Calificative foarte bune

la limba română şi religie

Examenul se desfăşoară în zilelede 12 şi 13 august 1868. Comisia sereuneşte în 14 august 1868 şi-l declară„maturus” (matur). Conform lui IoanGeorgescu, „Câteva date privitoare lastudiile secundare ale lui Ioan Slavici”,articol apărut în „Convorbiri literare”anul LXII 1929, Ioan Slavici este de-clarat „maturus” cu următoarele re-zultate< religie - laudabilis (foarte bi-ne), limba latină - „suficiens” (sufi-cient), limba greacă - „suficiens”, ma-tematică - „suficiens”, limba germană- „bonus” (bine), şi ştiinţe naturale -„bonus”,” geografie – istorie – „bonus”,limba maghiară – „bonus”, fizică „su-ficiens”, propedeutică filosofică - „su-ficiens”, şi limba română - „laudabi-lis”. Se publică copii după următoareledocumente< 1. Ordinul Inspectoratu-lui Regal Şcolar al circumscripţieiOradea către Liceul „Regal Catolic”din Satu Mare să-l primească pe IoanSlavici la Bacalaureat şi 2. Copie depe însemnarea şcolarilor absolvenţiîn august 1868.

“Din păcate, documentele şi măr-turiile referitoare la bacalaureatul săt-mărean a lui Ioan Slavici care ne-aurămas sunt extrem de puţine şi preapuţin lămuritoare. Doar din linii frân-te mai putem reface tabloul acelei pe-rioade despre care Slavici scria că aufost vremuri luminoase, „cele mai fru-moase şi mai bune zile”. Vedem că no-tele obţinute de Slavici nu sunt ex-cepţionale în afară de cele obţinute lareligie şi limba română, însă mareleprozator nu punea un foarte mare ac-cent pe rezultatele şcolare, pentru elmult mai important este studiul limbiisale şi lecturile care i-au întregit cul-tura şi educaţia“, mărturiseşte FelicianPop, directorul Muzeului Judeţean Sa-tu Mare.

Un drum “luminos”

După ce trece de examen, încântatcă în cele din urmă a reuşit să treacăcu bine peste toate probele şi să obţinădiploma, Slavici porneşte la drum, în-să pe jos. El îşi expediază din SatuMare lucrurile care nu-i trebuiau încălătorie, îşi cumpără o taşcă de pieleîn care îşi pune preţioasa diplomă dematuritate şi porneşte la drum, pe jos,bineînţeles.

De la Satu Mare o ia pe drumulspre Baia Mare. Trece prin Odoreu,Băbăşeşti, Apa şi de acolo, prin Seini,ajunge la Baia Mare, unde viziteazăminele de aur. După un îndelung pe-riplu transilvan ajunge acasă. În ace-laşi an se va înscrie la facultatea dedrept din Budapesta sperând să devi-nă avocat.

La Satu Mare, în cinstea treceriilui pe aceste meleaguri, unul dintrecele mai prestigioase colegii din oraşîi poartă astăzi numele. Mai există şiun bust al lui Ioan Slavici amplasat înmod inexplicabil `n curtea LiceuluiEconomic „Gheorghe Dragoş” în timpce în micul scuar din faţa ColegiuluiNaţional „Ioan Slavici” se află tot atâtde inexplicabil, bustul lui GeorgeCoşbuc. În cele aproape două deceniide când colegiul poartă numele luiSlavici nimeni nu s-a obosit să facăun simplu schimb de busturi. În SatuMare, după revoluţie, fosta stradă aScânteii a fost rebotezată cu numelelui Ioan Slavici. În rest, nici o placămemorială care să amintească faptulcă marele prozator şi-a dat bacalau-reatul la Satu Mare deşi se cunoscexact şi locul şi perioada, ba chiar şicalificativele obţinute la bacalaureat,după cum s-a văzut mai sus.

De la “Mihai Eminescu”,la “Doamna Stanca”

Şcoala unde Ioan Slavici a dat Ba-calaureat-ul poartă numele soţiei luiMihai Viteazul care a străbătut cu oas-tea sa plaiurile sătmărene şi asta pen-tru că până de curând nu se ştia căSlavici a dat Bacalaureatul la aceastăşcoală, ci la un alt colegiu din muni-cipiu care poartă numele prietenuluisău, Mihai Eminescu.

“Acesta este locul, Colegiul Naţio-nal Doamna Stanca, cunoscut la aceeavreme sub denumirea de GimnaziulCatolic Regal din Satu Mare unde ma-rele prozator şi-a dat examenul şi cuaceasta am risipit pe vecie orice dubiuprivind locul în care Slavici şi-a datBacalaureatul.

Cu acest fapt nu ştiu câte şcoli dinţară se pot mândri, din Satu Mare, si-gur nici una nu are această glorie.Anul acesta generaţiile care învaţă laaceastă şcoală vor prinde cea de-a200-a aniversare a şcolii“, mărturiseştedirectorul Muzeului Judeţean SatuMare, Felician Pop.

“Nu credeam că descoperirea unordocumente în arhivele din Cluj Na-poca şi toate cercetările mele din ul-tima perioadă vor fi atât de bine pri-mite. Mă bucur că am reuşit să des-luşesc un mister, noi asta facem, astane place, însă în spatele acestor des-coperiri au fost multe ore de muncăşi căutări prin foarte multe documen-te.

Sunt bucuroasă şi fericită că ammai adăugat un detaliu semnificativîn biografia marelui prozator, iar pen-tru sătmăreni cred că e important săştie acest detaliu“, povesteşte DianaIegar, şeful secţiei de istorie al Mu-zeului Judeţean Satu Mare, cea care adescoperit că Ioan Slavici a dat Baca-laureatul la Colegiul Naţional “Doam-na Stanca”, situat în locul fostului gim-naziu, pe strada Ştefan cel Mare, nu-mărul 5.

A consemnat Laura A.

Revolta irlandeză de Paşti, de la Du-blin, din 1916, reprezintă unul dintrepunctele culminante ale eforturilor ir-landezilor de a transforma „dificultateaAngliei în oportunitatea Irlandei”, maiprecis de a se emancipa de sub putereaAlbionului, pe care nu au acceptat-oniciodată.

Ca urmare a Actului de Uniune din1800, Irlanda nu mai avea Parlament laDublin, dar era reprezentată în Parla-mentul englez de la Westminster prin100 de parlamentari şi 28 de nobili (pe-ers).

Dacă la nivel politic situaţia era ase-mănătoare unui butoi cu pulbere, nicila nivel social lucrurile nu stăteau maibine. Mana cartofilor, care a lovit Irlan-da din 1845 până în 1849, a generat unadevărat dezastru pe plan intern. Laacestea se adaugă revoluţia intelectualăşi Renaşterea Literară Irlandeză, careau început în anii 1880 şi vor continuapână în 1930.

Deşi majoritatea irlandezilor spri-jineau autoguvernarea, doar o minori-tate dorea separarea completă de MareaBritanie, astfel că de Paşti, în 1916, ungrup de separatişti republicani conduşide Patrick Pearse şi James Connolly auorganizat o revoltă în Dublin, ocupândsediul Poştei şi alte poziţii strategice,rezistând Armatei Britanice timp de câ-teva zile.

În dimineaţa zilei de luni, 24 aprilie1916, pe treptele sediului Poştei din Du-blin a fost citită de către Patrick Pearseo Proclamaţie care stabilea obiectivelerevoltei. În această Proclamaţie se de-clara Republica Irlandeză Independen-tă, se stabilea un nou guvern provizoriuşi se afirma cu putere dreptul la libertateşi suveranitate -„prin noi, Irlanda îşicheamă copiii săi sub acelaşi stindard,astfel dovedindu-ne vrednici de desti-nul său august”. Această Proclamaţie nueste doar un document politic, ci şi oîncercare de a schimba ordinea socialăşi economică, de a crea o Irlandă liberă,care să vegheze la bunăstarea cetăţeni-lor, care să le confere drepturi civile şireligioase, drepturi şi şanse egale.

Când guvernul britanic, imediat du-pă încheierea revoltei, între 3 şi 12 mai1916, a făcut greşeala de a-i împuşcape 16 dintre liderii revoltei de Paşti,aceştia au ajuns în curând să fie priviţica nişte martiri şi au apărut astfel dince în ce mai mulţi adepţi ai republica-nismului. ~n 1917 a fost convocată oConvenţie Irlandez[.

În cele din urmă, în 1921, liderii re-publicani au fost nevoiţi să accepte di-vizarea Irlandei. Cea mai mare parte aţării a devenit Statul Irlandez Liber, însăcele şase districte nordice au rămas par-te a Marii Britanii.

Irlanda celebreaz[100 de ani de laRevolta de Pa;ti

EVENIMENT“La Satu Mare, în cinstea trecerii lui pe aceste meleaguri, unul dintre cele mai prestigioase colegii

din oraş îi poartă astăzi numele. Mai există şi un bust al lui Ioan Slavici amplasat în mod inexplicabil`n curtea Liceului Economic „Gheorghe Dragoş” în timp ce în micul scuar din faţa Colegiului Naţional„Ioan Slavici” se află tot atât de inexplicabil, bustul lui George Coşbuc.”

Colegiul Naţional Doamna Stanca era cunoscut la acea vreme sub denumirea de Gimnaziul Catolic Regal din Satu Mare

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Ministerul Regal Ungar de Cultel-a repartizat la Satu Mare pe Ioan Slavici

pentru examenul de bacalaureat

24 aprilie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

RELIGIEDomnul Iisus Hristos a fost întâmpinat la intrarea în Ierusalim de oameni cu ramuri de finic (pal-

mier) în mâini. Se spune că atunci când Iisus era răstignit pe cruce, Maica Domnului îndurerată aajuns la un râu mare, pe malul căruia crescuse o salcie. Maria i-a cerut salciei să se facă punte pentrua putea trece apa. Salcia a ascultat, s-a prefăcut în pod, iar Maica Domnului a trecut pe cealaltăparte, după care a binecuvântat salcia “ca să nu se poată face cărbuni din ea şi să se ducă în toţi aniiîn ziua de Florii la biserică.

Crucea este simbolul de căpătâial creştinismului, reprezentând pa-tima, moartea şi învierea Domnului.Indentificată dintru început ca fiind„semnul Fiului Omului“ (Matei 24,30), crucea arată calea urmării luiHristos.

Toţi martirii au ochii aţintiţi asupraDomnului Iisus, Care „a suferit Crucea“,mărturisind că nu există experienţă a îm-părăţiei Lui Dumnezeu fără Cruce. PentruSfântul Ignatie, Biserica îşi are rădăcina înlemnul crucii, creştinii fiind ramurile ei.Crucea a fost asimilată „copacului cosmic“,în calitatea ei de simbol al „centrului lumii“,iar acest lucru, ne spune Mircea Eliade,este demonstraţia faptului că "imagineaCentrului" se impunea în mod natural spi-ritului creştin. Sfântul Maxim Mărturisi-torul spunea că toate creaturile, prin însăşifinalitatea existenţei lor, „se cer după Cru-ce“. Prin verticala ei, crucea semnifică le-gătura dintre cer şi pământ, aspiraţia sprecele înalte, rectitudinea vieţii străluminatede credinţă. Orizontala ei semnifică îm-brăţişarea atotcuprinzătoare a lumii priniubire jertfelnică, chemarea şi adunarea(ekklesia) tuturor în jurul axei sfinte careduce spre Cer.

În pietatea ortodoxă, venerarea SfinteiCruci este nedespărţită de lauda Învierii<„Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, şiSfânta Învierea Ta o lăudăm şi o mărim“.Încă din antichitate existau mai multe ti-puri de cruci. Romanii se foloseau de treifeluri de cruci< crux commissa, denumităşi crucea Sfîntului Antoniu, avea forma li-terei T> crux immissa, sau crucea latină,avea patru braţe (+)> crux decussata, saucrucea Sfîntului Andrei, avea forma litereiX. Mântuitorul a fost răstignit pe o cruximmissa, fapt atestat de Sfînta Scriptură,unde Sfinţii Evanghelişti Matei (27, 37),Marcu (15, 26), Luca (23, 38) şi Ioan (19,19) pomenesc despre titlul pironit deasu-pra capului lui Hristos (redat iconograficcu iniţialele I.N.R.I. – Iisus Nazarineanul,Regele Iudeilor).

Se cunosc aproximativ 400 de formede cruci, dintre care trei sînt cele mai răs-pîndite în lumea creştină<- crucea Tau, în formă de T (litera greacăTau), forma cea mai veche, cu origini înOrientul păgân>- crucea latină/catolică, cu 4 braţe inegale<† (stîlpul vertical mai lung), forma cea mairăspîndită la ora actuală>- crucea greacă/ortodoxă, cu 4 braţe egale<+ (totodată simbolul actual al Crucii Roşiiinternaţionale).

În afară de tipurile menţionate maisus, de o răspândire mai largă se mai bu-cură< crucea slavă/rusească (cu 8 braţe),crucea celtică (cu un cerc în mijloc), cruceaSfântului Andrei (în formă de X), cruceapapală (cu 6 braţe, cele din mijloc fiindmai lungi), crucea trilobată (cu extremi-tăţile în formă de treflă), crucea sagitată(cu extremităţile în formă de săgeţi), saucrucile unor vechi ordine cavalereşti, pre-cum crucea de Malta (cu braţele egale şiextremităţile mult lăţite). Swastika/zvastica(vechi simbol păgîn) este şi ea un fel decruce (crux gammata).

Cruce slavă (rusească)

În tradiţia ortodoxă, foarte des întâlniteste semnul Crucii cu opt colţuri. Aceastaeste de obicei formată din patru braţe. Unuleste vertical şi trei orizontale. Braţul ver-tical şi cel din mijloc, orizontal, este Cruceapropriu-zisă. Braţul de sus ne aduce amintedespre tabla pe care scria vina pentru carea fost răstignit< „Iisus Hristos Regele Iu-deilor”. Bara de jos, care vine înclinată (înstânga), conform tradiţiei creştine orto-doxe slave, este braţul pe care sau sprijinit

picioarele Domnului nostru Iisus Hristos.Bara este înclinată în stânga aducându-neaminte despre cei doi tâlhari, care au fostrăstigniţi unul de-a dreapta şi celălalt de-a stânga Domnului. Unul dintre ei s-a po-căit, cel din dreapta, şi s-a înălţat la cer(bara a arătat în sus), iar celălalt, pentrunecredinţa lui, a mers la iad (bara a arătatîn jos).

Tot cu opt colţuri, dar cu braţe orizon-tale, sunt crucile multor biserici şi mănăs-tiri româneşti< Mănăstirea Curtea de Ar-geş, mănăstirea Horezu, biserici de lemndin Maramureş (Călineşti), biserica mă-năstirii Rohia ... etc.

Regretabil este faptul că sunt unii carecompară aceste cruci cu anumite semnemasonice şi sataniste. Este total neavenitsă se spună că o reprezentare a Crucii arputea fi satanic, pentru că a apărut pe stea-guri satanice, naziste sau deoarece unelereprezentări au apărut în locuri sau mo-mente nefaste ale istoriei. Creştinii nu potspune că o reprezentare a Crucii ar puteafi mai mult sau mai puţin sfântă decât alta<nici chiar despre “crucea întoarsă“ nu poatespune cineva ca ar fi “cruce satanică”, de-oarece pe o astfel de cruce a fost răstignitSfântul Apostol Petru. Iar despre crucilenumite “masonice”, regretăm faptul că une-le persoane şi chiar dintre monahi greşescajungând să fie mult prea preocupaţi deforma crucii, decât de sensul ei.

- Ce ne vom face dacă în heraldicaunor organizaţii neomasonice va apăreaîn curând< crucea trilobată, crucea Ieru-salimului sau crucea latină ? – Vom re-nunţa la formele tradiţionale? - Vom re-nunţa la semnul Crucii?

Umblând prin Maramureşul istoric şichiar prin Ţara Lăpuşului în locuri de sme-rită, dar înaltă rugăciune, privind spre fru-moasele turle de lemn ale bisericilor careunesc armonios cerul cu pamântul, vedemsemnul crucii făurit din fier, cu multă mi-gală de către meşterii secolelor trecute (sec.XVII). În unele locuri Crucea era străjuităde semilună, iar în altele Crucea era cutrei braţe. - Oare meşterii populari să fiavut simpatie faţă de islam... sau poate faţăde masonerie? - De bună seamă minţileacelor meşteri ţărani erau fără vicleşug, lu-minate de credinţă şi de dorinţa de frumos.În acele cruci vedem proporţie, armonie,dorinţa de întreită jertfă personală, măr-turie de credinţă şi poate semn de pace înfaţa navălitorilor musulmani sau de altecredinţe.

- Vă îndemnăm să nu vă îngrijorezeformele, ci să pătrundeţi în esenţa acestuisemn, care dă mărturie despre răstignireşi mântuire. Crucea care este pe o biserică,troiţa din sat sau de la o răspântie, cru-ciuliţa pe care o purtaţi la gât, crucea dinsala de clasă sau de lângă icoanele dum-neavoastră de acasă sunt mărturii sfinteale credinţei şi ale identităţii noastre creşti-ne. Persoane ignorante sau atee vor încercasistematic să ridiculizate valorile noastrenaţionale – creştineşti> desigur, sunt în-cercări şi ispite specifice ale acestui veacpăcătos şi zbuciumat.

Crucea Maramure;eană

Ne exprimăm frăţeasca preţuire pen-tru toţi creştinii iubitori şi purtători ai Cru-cii Domnului Hristos şi cu duhovniceascăchibzuire, Episcopia noastră a ales anu-mite reprezentări istorice, numindu-le<”Crucea Maramureşeană” sau “Crucea Vo-ievodală Maramureşeană”. Aceste formeau fost şi specifice credinţei ortodoxe înţinutul Maramureşului şi Sătmarului.

Vă dorim tuturor un Post al SfintelorPaşti cu duhovniceşti trăiri şi împliniri, înaşteptarea Învierii Domnului!

Sectorul Educaţional al Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureşului

şi Sătmarului

În duminica de dinaintea învieriiDomnului nostru Iisus Hristos prăz-nuim intrarea Mântuitorului în Ie-rusalim. Este atât o zi luminoasă, câtşi o zi mai sumbră, fiindcă începesăptămâna patimilor Fiului Omului,patimi la care vom fi şi noi părtaşiprin mijlocirea Bisericii.

După învierea lui Lazăr din Betania,Iisus – călare pe un asin (semn al smere-niei, al blândeţii) – Se îndreaptă spre Ieru-salim, înconjurat de mulţime. Oameniidin cetate (copii, tineri şi bătrâni, bolnavişi sănătoşi) au ieşit în întâmpinarea Sa,primindu-L ca pe un împărat, ca pe unprofet, ca pe un binefăcător, ceea ce a stâr-nit furia arhiereilor, cărturarilor şi farisei-lor, care Îi hotărăsc moartea. Cuprinşi debucurie şi de entuziasm, unii oameni tăiauramuri de arbori şi le aşezau pe cale, alţiiîşi desfăceau hainele şi le aşterneau pedrum pentru ca Domnul să calce pe ele,iar alţii purtau în mâini ramuri de finic,strigând< “Osana! Binecuvântat este CelCe vine întru numele Domnului, Împăra-tul lui Israel!” (Ioan XII> 13). Omul şi na-tura (întreaga creaţie) erau în jurul lui Hris-tos, Domnul lumii. Deşi este aclamat caun împărat, totuşi atitudinea Sa se carac-terizează nu prin mândrie, ci prin blândeţeşi smerenie. Vine într-o stare de umilinţă,aducând cu Sine pacea şi iubirea. Se în-drepta spre patimi, spre cruce, spre înviere. Duminica Floriilor sau a Vlăstarilor poartăacest nume datorită faptului că Domnul,la intrarea Sa triumfală Ierusalim, a fostîntâmpinat de popor cu ramuri de finic şicu alte flori, zice Simion Florea Marian(Sărbătorile la români, vol. II, Buc., 1994,pp. 84-88). De asemenea, această denu-mire ne duce cu gândul şi la sfinţirea, întoate bisericile, a ramurilor de salcie, amâţişoarelor, precum şi la înnoirea naturii<din această zi încep toţi pomii şi toate flo-rile să înmugurească şi să înflorească. Înnoaptea dinspre Florii, pe la miezul nopţii,fetele fierb apă cu busuioc şi cu fire de laprapurii de la biserică. În ziua de Florii,ele iau această apă şi se spală cu ea pe cappentru a avea păr frumos şi strălucitor (cafirele de la prapuri) şi pentru a fi plăcutede băieţi. După ce se spală, toarnă apa ră-masă la rădăcina unui păr, rostind< “Cumîi părul când îi înflorit de frumos, aşa săfiu şi eu de frumoasă> cum se uită oameniila un păr înflorit, aşa să se uite şi la mine!”Se crede despre cel care se împărtăşeşte(cuminecă) de Florii cu Trupul şi SângeleDomnului Iisus Hristos, că înainte de a seapropia de preotul care ţine potirul în mâ-

nă, în faţa Sfântului Altar, orice va gândide bine în acel moment Dumnezeu îi vaîmplini dorinţa. În ziua de Florii se culegtot felul de flori de primăvară, care se ducla biserică, fiindcă aceasta e ziua florilor.Se spune că aşa cum va fi vremea de Floriila fel va fi şi de Paşti. În unele părţi (dinMuntenia) oamenii nu se spală pe cap şinu se bărbieresc în această zi ca nu cumvasă albească precum pomii, care înflorescacum. În alte zone (de ex. în Banat) româ-nii nu se spală pe cap în săptămâna de di-naintea duminicii intrării Domnului în Ie-rusalim de frică să nu încărunţească, însăse spală în ziua Floriilor cu apă descântatăca să le crească şi să-şi menţină părul fru-mos, iar apoi toarnă apa rămasă la rădăcinaunui păr altoit. De Florii este dezlegare lapeşte, astfel că oamenii care îşi serbeazăonomastica pot mânca şi altceva, nu doarmâncare de post, dar au grijă să nu facăpetreceri cu dansuri şi lăutari deoareceeste păcat. Acum nu se lucrează, ci creştiniise duc la biserică, pregătindu-se pentruînceputul săptămânii patimilor.

Domnul Iisus Hristos a fost întâmpinat la intrarea în Ierusalim de oameni cu ramuri de finic

Domnul Iisus Hristos a fost întâmpinatla intrarea în Ierusalim de oameni cu ra-muri de finic (palmier) în mâini. Se spunecă atunci când Iisus era răstignit pe cruce,Maica Domnului îndurerată a ajuns la unrâu mare, pe malul căruia crescuse o salcie.Maria i-a cerut salciei să se facă punte pen-tru a putea trece apa. Salcia a ascultat, s-aprefăcut în pod, iar Maica Domnului atrecut pe cealaltă parte, după care a bine-cuvântat salcia “ca să nu se poată face căr-buni din ea şi să se ducă în toţi anii în ziuade Florii la biserică. Şi de atunci se duc înziua de Florii rămurele înflorite de salciela biserică”, consemnează Simion FloreaMarian. Întrucât în ţara noastră nu crescpalmieri, românii întrebuinţează rămureleverzi de salcie, care înfloreşte tocmai înaceastă perioadă şi ale cărei flori se numescmâţişoare. În ajun de Florii, curatorii şi fe-ciorii se duc pe câmp să adune mâţişoare,pe care le aşează în biserică, unde rămânpână a doua zi. În ziua praznicului preotulsfinţeşte mâţişoarele, care vor fi împărţitecredincioşilor. Aceştia vin la biserică, să-rută icoana intrării Domnului în cetateaIerusalimului şi îşi iau mâţişoare, ducân-du-le acasă cu multă evlavie. Este o plăceresă vezi fiecare credincios ţinând mâţişoareîn mâini pe parcursul Sfintei Liturghii. Pa-

raclisierul pune rămurele de salcie la icoa-ne, la uşa bisericii, dar şi la poarta ce dă încurtea sfântului lăcaş. Este mare sărbătoa-re!

Cre;tinii lovesc vitelecu m]\i;oarele,pentru a cre;te s[n[toase

Ajungând acasă cu mâţişoarele, creşti-nii intră mai întâi în poiată şi lovesc cu elevitele ca să crească sănătoase, apoi mergîn casă şi ating cu acestea copiii mici pen-tru ca ei “să crească şi să înflorească” pre-cum mâţişoarele. După aceea, le pun laicoane, în vaze sau în alt loc de seamă dincasă. Unii nu le introduc în case, ci le aşea-ză deasupra uşii, sub streşină, ca să nuumble nimeni cu ele, crezând că dacă leduc în interiorul casei va muri cineva deacolo sau vitele se vor îmbolnăvi. Totodată,se pun rămurele de salcie pe stupi pentruca să fie multă miere şi pe straturile dingrădini ca viermii să nu mănânce legu-mele. Românii folosesc mâţişoarelesfinţite şi ca leac contra multor boli< fri-guri, dureri în gât, dar şi pentru vindecareaanimalelor. Cei care nu vor să răcească/săse îmbolnăvească tot restul anului înghitmâţişoare în ziua de Florii, după Liturghie.Mâţişoarele mai sunt întrebuinţate împo-triva grindinei şi a furtunilor. Pe vremegrea, se pun mâţişoare pe foc în speranţacă fumul ieşit va împrăştia urgiile naturii,risipind norii. În timp de mare necaz, seiau mâţişoarele de sub streşina casei, seafumă cu tămâie sfinţită în ziua de Paşti,înconjurându-se de trei ori (sau de maimulte ori) casa cu ele. Dacă în ziua Flo-riilor umbli încins cu salcie sfinţită se cre-de că nu te va mai durea “mijlocul”. Tre-buie specificat faptul că mâţişoarele se fo-losesc şi la “negoţ”. Dacă duce cineva ani-male la târg şi le atinge cu mâţişoarelesfinţite, atunci cumpărătorii “se îngrămă-desc la dânsele, tocmai după cum se în-grămădesc oamenii în ziua de Florii ca săia mâţişoare”, conchide Simion Florea Ma-rian.

În concluzie, după ce am pătruns înatmosfera plină de semnificaţii a prazni-cului Floriilor, împreună cu Biserica săzicem< “Învierea cea de obşte mai înaintede patima Ta încredinţând-o, pe Lazăr dinmorţi l-ai sculat, Hristoase Dumnezeule>pentru aceasta şi noi, ca pruncii, semnelebiruinţei purtând, Ţie biruitorului morţiistrigăm< Osana întru cei de sus, binecu-vântat eşti, Cel Ce vii întru numele Dom-nului!”

Preot dr. Cristian Boloş

În ziua de Florii se culeg tot felul de flori de primăvară, care se duc la biserică, fiindcă aceasta e ziua florilor

Duminica Floriilorîn tradi\ia românilor

Sfânta Cruce nu poatefi asociat[ decât

cu PatimileDomnului Iisus Hristos


EDUCA}IE

Se spune că tradiţia înconde-ierii ouălor s-a născut în Bucovi-na, aici unde această tradiţie setransmite şi azi din mamă în fiică.Cei care trec prin comuna Ciocă-neşti pot observa cu uşurinţă câtde mult preţuiesc oamenii loculuitradiţia încondeierii ouălor. Maimult, pentru ca tradiţia să nu sepiardă în această comună s-a des-chis chiar şi o şcoală în care tine-rele învaţă tehnicile de încondeiatşi semnificaţia fiecărui simbolatent realizat pe cojile de ouă demărimi diferite, atent curăţate deimpurităţi până când ele capătăculoarea zăpezii proaspăt aşter-nute.

Spre deosebire de cei care cred cădenumirea comunei vine de la obi-ceiul de a ciocni ouăle de Paşte, isto-ricii susţin că cei care au dat numelecomunei sunt meşterii făurari de ar-me care "ciocăneau" cu măiestrie fie-rul. “Ciocănarii de arme” din atelie-rele lui Ştefan cel Mare, din aceastăzonă, erau renumiţi pentru că l-auajutat pe domnitor să apere Moldovade cotropitori. Dar, comuna a devenitcu adevărat celebră abia în ultmii 50de ani când vestea că la Ciocăneşticasele din sate sunt îmbrăcate cu mo-tive populare, folosite şi în înconde-ierea ouălor a ajuns şi peste graniţă.

O reprezentantă de seamă a aces-tei tradiţii a fost invitată săptămânatrecută să le arate şi tinerilor din zonaOaşului cum se încondeiază ouăle înBucovina, în cadrul programului “Şcoala Altfel- să ştii mai multe, să fiimai bun!“. Marinela Niculiţă este di-rectorul Muzeului Naţional al OuălorÎncondeiate şi a învăţat de la bunicitehnicile de încondeiere a ouălor, iarla invitaţia directorului Muzeului înaer liber al Ţării Oaşului, Natalia La-zăr, le-a împărtăşit tinerilor din se-cretele acestei arte.

“Mă mândresc că eu sunt cea carea venit în această zonă pentru a learăta copiilor că şi la noi în Bucovinatradiţiile se păstrează şi mai ales unadintre cele mai importante este cea aîncondeierii ouălor, asta ne-a făcutsă fim cunoscuţi în ţară şi în străină-tate. Comuna Ciocăneşti este renu-mită pentru aceste frumoase ouă“, aspus Marinela Niculiţă.

Cele mai vechi tehnicide încondeiere a ouălor

Spre deosebire de tehnicile simplepe care tinerele familii le folosesc azipentru vopsirea ouălor de Paşte, înBucovina la cele mai apreciate şi maifrecvent folosite de gospodine rămânîn continuare cele vechi. Până la urmăspun gospodinele, doar o singură datăpe an se comemorează moartea luiIisus pe cruce. Chiar dacă la primavedere, un ou încondeiat pare un lu-cru uşor de făcut procedeul poate du-ra de la câteva ore până la două, treizile, în funcţie de iscusinţa şi talentulcelei care îl încondeiaz[ şi de mări-mea oului. “ La nivel naţional se cu-nosc cincisprezece stiluri autenticede încondeiere, în zona noastră celemai des întâlnite sunt două stiluri,dintre care cel mai vechi, autentic stileste cel în care ouăle sunt încondeiate

cu ceară de albină naturală, trecuteprin băi succesive de culoare, darpentru a obţine un ou frumos trebu-iesc respectate anumite etape“, poves-teşte Marinela Niculiţă.

Prima etapă presupune golireaouălui cu o seringă, după care se spa-lă, de dezinfectează şi se curăţă detoate impurităţile, după care pentruîncondeiere se foloseşte instrumentulspecific numi chişiţă care este un băţdin lemn cu o ţeavă din cupru, goalăpe dinăuntru unde pătrunde ceara dealbină care se aplică pe ou. În etapa atreia se alege modelul care se aplicăpe ou, iar prima dată se trasează li-niile principale şi tot ceea ce este cualb pe oul de model, vine trasant pe

oul în lucru cu ceară de albină. În ur-mătoarea etapă, oul se scufundă înculoare galbenă deoarece se merge dela culori deschise, spre culori închise,unde se lasă aproximativ cincispre-zece minute.

În următoarea etapă se vine pefondul galben cu chişiţa cu ceara dealbină şi se trasează liniile care suntcu galben pe oul de model, după carese scufundă în culoare roşie, după ca-re se scoate oul şi se trasează modelulroşu, iar în ultima etapă se scufundăîn culoare neagră, dar în această etapănu se mai trasează liniile pentru căeste culoare de fond, dar se ține ouldeasupra unei surse de căldură şi setopeşte ceara, iar oul se transformă

ca prin minune într-o adevărată bi-juterie.

“Mai există şi o altă tehnică undeouăle se încondeiază cu ceară coloratăîn relief, ceara se aplică caldă pe ouşi după ce se usucă ceara rămâne înrelief. E nevoie şi pentru această teh-nică este nevoie de răbdare, dar tim-pul de lucru este acelaşi pentru am-bele tehnici. În Bucovina mai este şio altă tehnică mai nouă de înconde-iere, cea a ouălor de lemn cu mărgele,oul din lemn este scufundat în ceară,la temperatură medie, ceara rămâneaplicată pe ou şi cu o pensetă se iafiecare mărgeluţă şi se aplică pe ou,unde rămâne lipită datorită cerii dealbină”, explică directorul Muzeului

Naţional al Ouălor Încondeiate dinBucovina.

Ouă încondeiate cu motivetradiţionale

Comuna Ciocăneşti a devenit ce-lebră în lume şi pentru “moda” case-lor încondeiate, prima casă din co-mună fiind pictată cu motive tradiţio-nale în anul 1950. În prezent în co-mună nu există casă care să nu fiepictată cu aceste motive tradiţionale,care se regăsesc pe costumele popu-lare, dar şi pe ouăle încondeiate.

“Aş putea să afirm că aceste ouăsunt cartea noastră de vizită. Motivelegeometrice sunt întâlnite în primulrînd pe costumele populare, apoi pecase, dar şi pe ouăle încondeiate. Co-muna este chiar un muzeu în aer liber.Pe ouă se întâlnesc brâiele care aparşi pe care, apoi cărarea rătăcită caresemnifică infinitul, întâlnim spiculde grâu care semnifică bogăţia, cruceapascală, bastonul ciobanului care arelegătură şi cu ocupaţiile locuitorilordin comună, steaua în opt colţuri,simbolul Soarelui, linia verticală şi li-nia orizontală, prima reprezintă viaţa,iar cea orizontală moartea, sunt o in-finitate de motive şi simboluri. Fie-care încondeietoare îmbină acestesimboluri după cum consideră ea, în-să nu poate desena orice. Fiecare ouspune o poveste, de exemplu, dacă aiîntâlnit pe ou simbolul Soarelui sauspicul de grîu atunci starea înconde-ietoare era una bună, iar dacă întâl-neşti bastonul ciobanului poate în-condeietoarea era mai supărată“, spu-ne Marinela Niculiţă.

Festivalul Naţionalal Ouălor Încondeiate

Pentru a scoate cât mai bine înevidenţă această tradiţie a înconde-ierii ouălor, anual în comuna Ciocă-neşti se organizează un Festival naţio-nal al Ouălor Încondeiate, comunaavând şi un muzeu al ouălor încon-deiate. Anul acesta, festivalul s-a des-făşurat între 16 şi 17 aprilie unde auparticipat încondeietori de ouă dinţară şi din străinătate. Festivalul esteşi un prilej bun de a premia talentelecare păstrează stilurile autentice, darşi creaţia nouă în spiritul arteitradiţionale.

“Tradiţiile şi obiceiurile din Cio-căneşti ne-au făcut ca în anul 2014 săfim selectaţi în primele zece cele maifrumoase comune din ţară. De ase-menea, noi am pariticpat la un con-curs organizat de Ambasada Franţeiunde am reuşit să obţinem titlul deSatul cultural al României. În Ciocă-neşti se organizează şi FestivalulNaţional al Păstrăvului, de Sfânta Ma-rie, pe lângă Festivalul Naţional alOuălor Încondeiate. Toate aceste eve-nimente ne-au făcut să obţinem aces-te titluri care ne-au făcut cunoscuţişi peste hotare, iar de la an la an totmai mulţi turişti străini vin să vizitezecomuna. Îi invit cu drag şi pe sătmă-reni să vină să vadă tradiţiile din Bu-covina şi să descopere frumuseţeaacestor locuri şi să facă cunoştinţă cuomenii calzi şi primitori din comunaCiocăneşti“ , încheie Marinela Ni-culiţă.

Laura A.

Tinerii din zona Oașului au aflat secretele artei `ncondeierii ou[lor, în cadrul programului “ Școala Altfel- să știi maimulte, să fii mai bun!

Chiar dacă la prima vedere, un ou încondeiat pare un lucru uşor de făcut procedeulpoate dura de la câteva ore până la două, trei zile, în funcţie de iscusinţa şi talentul celeicare îl încondeiaz[ şi de mărimea oului.

Marinela Niculiţă este directorul Muzeului Naţional al Ouălor Încondeiate

Tehnici de `ncondeiere a ou[lor din Bucovina,prezentate elevilor la Muzeul |[rii Oa;ului


S~N~TATEPROTONIC are ac\iune imuno-modulatoare ;i de stimulare asistemului endocrin. Vitaminizeaz[ ;i remineralizeaz[ organismul.

Persoanele `n v]rst[ sufer[ deame\eal[ sau de tulbur[ri de echi-libru mult mai frecvent, dar aces-te probleme pot afecta persoanede toate v]rstele.

Prin ame\eal[ se poate `n\elege ovarietate de senza\ii pornind de la ou;oar[ lips[ de echilibru p]n[ la unvertij puternic, c]nd persoana respec-tiv[ are impresia c[ se `nv]rte totul `njurul ei. Unele ame\eli pot avea ca prin-cipal[ cauz[ probleme ale urechii in-terne precum leziunile, infec\iile virale,inflama\ia, reziduurile din urechea in-tern[ ;i s]ngerarea.

~ns[ nu toate ame\elile pot fi pusepe seama urechii interne. Ea mai poatefi ;i consecin\a unei circula\ii proaste,a efectelor secundare ale medicamen-telor sau a unei st[ri numit[ hipoten-siune postural[, `n care presiunea ar-terial[ scade temporar c]nd persoanast[ `n picioare sau dup[ ce se ridic[.

Cere\i ajutorul unei persoanedin jurul dumneavoastr[

Adesea ame\eala dispare de la sine,dar poate avea consecin\e pe termenlung, ̀ ndeosebi dac[ duce la o pierderea echilibrului ;i la c[deri. Speciali;tiirecomand[ c]teva m[suri pe care lepute\i lua `n astfel de situa\ii.

Dac[ sim\i\i c[ sunte\i pe cale s[

ame\i\i, sta\i complet lini;tit ;i numi;ca\i capul. ~n felul acesta tensiuneaarterial[ se stabilizeaz[, iar urechea in-tern[ `;i recap[t[ echilibrul. Totu;idac[ ame\eala persist[ a;eza\i-v[ u;orpe un scaun sau cere\i ajutorul uneipersoane din jurul dumneavoastr[pentru a face acest lucru. Astfel ve\i fimai ̀ n siguran\[ dec]t st]nd ̀ n picioa-re. C]nd sim\i\i c[ v[ ia ame\eala,`ncerca\i s[ v[ sprijini\i pe ceva din jur,o mas[, sp[tarul unui scaun, un dulap,o bibliotec[, un perete.

Dup[ cum explic[ medicii neuro-logi, senza\iile de `nv]rtire se creeaz[ori de c]te ori creierul recep\ioneaz[mesaje contradictorii.

Este important s[ v[men\ine\i activi din punct de vedere fizic

Dac[ ave\i hipotensiune postural[,s]ngele tinde s[ se adune ̀ n picioare ;i`n labele picioarelor. Aceasta duce la odiminuare a fluxului sanguin spre cre-ier de unde rezult[ ame\eala. F[c]nd oflexiune a mu;chilor picioarelor ̀ naintede a v[ ridica `n picioare prin`ncruci;area repetat[ a lor ajuta\i la`mpingerea s]ngelui `napoi `ncircula\ie.

Persoanele care ame\esc frecventse tem tot mai mult de c[deri. Ca ur-mare devin sedentare, ceea ce dimi-nueaz[ capacitatea creierului de a mo-nitoriza ;i de a-;i regla sim\ul echili-brului.

Speciali;tii spun c[ este importants[ v[ men\ine\i activi din punct de ve-dere fizic pentru a conserva at]t for\amu;chilor, c]t ;i echilibrul ;i reco-mand[ pedalarea pe biciclet[ fix[.

De asemenea, este indicat consu-mul de ap[, c]te 8-10 pahare pe zi de-oarece chiar ;i o u;oar[ deshidratarepoate cauza sc[deri ̀ n presiunea s]nge-lui, care duc la ame\eli ocazionale.

Cum control[m st[rile de ame\eal[?

Supliment alimentar func\ionalcu rol adjuvant ̀ n vitaminizarea or-ganismului, reglarea func\iei diges-tive ;i control ponderal.

Compozi\ie< polen poliflor, culturi pro-biotice complexe de Streptococcus ther-mophilus, Lactobacillus acidophilus, Bifi-dobacterium bifidum, Lactobacillus del-bruekii bulgaricus, vitaminele A, C, E, B1,B2, PP, B6, B9, B12, microelemente Zn, Se,Fe, Cr, Mn, Si, zah[r invertit enzimatic, in-ulin[, sorbitol, tinctur[ de propolis. Princompozi\ia sa complex[ ;i ̀ n ̀ ntregime na-tural[ PROTONIC reprezint[ o surs[ demacro, micro-elemente, macronutrien\i,factori biologici activi ;i microorganismeprobiotice cu `nalt[ valoare biologic[ ;ibiodisponibilitate.

Mecanism de ac\iune< este un supli-ment alimentar func\ional format dintr-ocomponent[ polenic[ ;i una probiotic[ cuac\iune de prevenire ;i tratament al afec\iu-nilor benigne de prostat[, de reglare afunc\iei digestive ;i control ponderal, deprevenire a afec\iunilor cardiovasculare,detoxifiant, neurotonic ;i cu efecte geria-trice. Produsul are ac\iune imuno-modu-latoare ;i de stimulare a sistemului endo-crin. Vitaminizeaz[ ;i remineralizeaz[ or-ganismul. O caracteristic[ esen\ial[ a pro-dusului este aceea c[ polenul a fost sus-ceptibilizat printr-un procedeu enzimaticcresc]nd astfel biodisponibilitatea acestuiaprin distrugerea exinei care ̀ mpiedic[ asi-milarea substan\elor valoroase din polenulnativ.

PROTONIC con\ine fosfolipide, ste-roli, acizi gra;i esen\iali. Acizii gra;iesen\iali cu caten[ lung[ (omega 3, omega6) au un rol metabolic deosebit de impor-tant, particip]nd la structurarea fosfolipi-

delor membranelor celulare, fiind ;i acti-vatori ai unor enzime ce ac\ioneaz[ at]t ̀ nmetabolismul lipidic c]t ;i ̀ n procesele in-flamatorii, intervenind `n modularea ex-presiei fenotipice a genomului. Aceste com-ponente lipidice au efecte benefice asuprasistemului cardiovascular, sistemului ner-vos ;i pielii.

Produsul con\ine vitamine hidrosolu-bile din grupa B, vitamina C, dar ;i vita-mine liposolubile A ;i E. De remarcatcon\inutul `n vitamina B12 cu activitatebiologic[ extrem de ridicat[.

PROTONIC are o activitate ANTI-OXIDANT{ NATURAL{ ridicat[ dato-rit[ ac\iunii sinergice a vitaminelor A, C,E ;i microelementelor Seleniu ;i Zinc.Aceast[ activitate `l recomand[ `n preve-nirea ;i combaterea STRESULUI OXIDA-TIV la nivelul celular, stres cauzator al ma-ladiilor grave cardiovasculare, neurodege-nerative, inflamatorii, cancerelor ;i`mb[tr]nirii precoce. Produsul con\inemacroelementele necesare organismului.

PROBIOTICELE

Produsul induce un confort digestivfiind indicat ̀ n Sindromul colonului iritabilprecum ;i ̀ n cazul altor afec\iuni gastroin-testinale< constipa\ie, diaree non-patogen[,balon[ri, flatulen\[, crampe, halen[ foetid[de origine digestiv[, intoleran\[ la lactoz[.Componen\a probiotic[ ;i cea polenic[ auo ac\iune net[ `n controlul ponderal pro-dusul fiind util ;i celor ce doresc s[sl[beasc[ (obezi, supraponderali).

Produsul PROTONIC poate exercitaac\iuni benefice asupra alergiilor< eczemaatopic[, alergii la lapte, poliartrit[ reuma-toid[. Prin ac\iunea de absorb\ie a sub-stan\elor mutagene ;i stimularea sistemuluiimunitar produsul PROTONIC exercit[ o

ac\iune de inhibi\ie a produc\iei de carci-nogeni ai microflorei intestinale, oferindprotec\ie ̀ mpotriva apari\iei tumorilor can-ceroase.

Produsul induce un r[spuns imunitarprin efecte complexe de excludere compe-titiv[ ;i transloca\ie / efect barier[, `mpo-triva diareelor de origin[ viral[ (Rotavirus),a diareelor generate de disbacteriemia con-secutiv[ tratamentelor cu antibiotice, a co-litelor (C. difficile) ;i a diareelor nosoco-miale.

PROTONIC are o activitate marcat[antipatogen[ fa\[ de germenul Helicobac-ter pylori, agent cauzator al gastritelor, ul-cerelor ;i cancerelor gastrice.

Produsul PROTONIC manifest[ unefect imunomodulator (status imunitar,r[spuns vaccinal) interac\ion]nd cu celu-lele imunitare sau cu receptorii celulari de-termin]nd o cre;tere a activit[\ii de fago-citoz[ a celulelor albe ;i o sporire a sintezeide citokine.

PROTONIC prin ac\iunea antipato-gen[ ;i de excludere competitiv[ exercit[

;i un efect pozitiv asupra vaginozelor ;i in-fec\iilor urinare. Prin componen\a polenic[ce sinergizeaz[ puternic cu cea probiotic[produsul PROTONIC are ;i efect de deto-xifiere, fiind indicat ;i persoanelor depen-dente de alcool, diminu]nd dorin\a de aconsuma b[uturi alcoolice, precum ;i celorcare doresc s[ renun\e la consumul de dro-guri. Produsul prin componentele sale ac-tive are capacitatea de a stimula mecanis-mele de metabolizare a xenobioticelor(substan\e toxice) din organism. Datorit[inhibi\iei producerii de endotoxine de c[tremicroflora intestinal[ produsul este indicat;i `n endotoxemia asociat[ cirozei.

Produsul PROTONIC prin compo-nen\a probiotic[ ac\ioneaz[ asupra decon-jug[rii acizilor biliari reduc]nd nivelul co-lesterolului din s]nge ;i deci riscul deapari\ie a aterosclerozei ;i bolilor cardio-vasculare. Produsul con\ine, de asemenea,un raport corect `ntre vitamina B6 ;i me-tionin[ ceea ce face ca Homocisteina in-ductoare de arterioscleroz[ s[-;i reduc[toxicitatea. Anumi\i compu;i genera\i demicroflor[ probiotic[ se comport[ ca in-hibitori de ACE (Angiotensin ConvertingEnzyme) av]nd un efect de sc[dere a ten-siunii arteriale, indic]nd produsul ;i sufe-rinzilor de hipertensiune arterial[.

PROTONIC con\ine precursori hor-monali de tip androgen precum ;i acizi hi-droxamici, conferind o capacitate de pre-venire ;i tratament al afec\iunilor benignede prostat[< prostatite, hidrocel, prostato-veziculite, adenom de prostat[). Acesteefecte sunt poten\ate ;i de activitatea anti-oxidant[ a microelementelor zinc (Zn), Se-leniu (Se) ;i vitaminelor A, C, E, flavonoi-zilor naturali prezen\i `n produs.

Datorit[ complexit[\ii componentelorsale produsul PROTONIC manifest[ ;i oac\iune revigorant[, revitalizant[ ;i de pre-

lungire a duratei de via\[ (efecte geriatrice)sporind totodat[ calitatea vie\ii.

Consumul regulat de PROTONIC areefecte benefice directe asupra sistemuluinervos, amelior]nd capacitatea mental[,procesele de memorare ;i cognitive,comb[t]nd st[rile de anxietate, psihotice,dependen\e ;.a.

Recomand[ri persoanelor devitalizate,stresate, care-;i desf[;oar[ activitatea `nmedii poluate, copiilor, adolescen\ilor,adul\ilor, b[tr]nilor, convalescen\ilor. Pro-dusul are efecte generale vitalizante ;i deprotec\ie ;i preven\ie a maladiilor meta-bolice (obezitate, diabet), degenerative(cardiovasculare, neurodegenerative, can-cere, inflamatorii), a ̀ mb[tr]nirii precoce.

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu pri-vire la produsele noastre ;i pentruoferte, v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

PROTONIC de la Hypericumvitaminizeaz[ organismul


RE}ETE

Salat[ sârbeasc[

Co;ule\ dulcecu buc[\ele de fructe

Mod de preparare<

Se fierb cartofii în coajă, se curățăși se taie cuburi. Merele se curăță decocian, dar nu și de coajă, se taie cu-bulețe și se stropesc cu zeama de lă-mâie, pentru a-și păstra culoarea. Cea-

pa se feliază și se amestecă toate ingre-dientele.

În perioada verii, sau pentru per-soanele care nu pot mânca varza mu-rată, aceasta se poate înlocui cu roșiităiate cubulețe. Se adaugă uleiul și secondimentează după gust. Se serveșteca mâncare de sine stătătoare, sau cagarnitură la șuncă fiartă, sau piept depui la grătar.

Ingrediente<

1/2 kg de varză murată, 1 kgde cartofi, 2 mere, o ceapă roșie,50 g ulei de măsline, zeama de lao lămâie, sare, chimin măcinat(dar se poate și boabe întregi,

după gust).

Mod de preparare<

Ingredientele menționate se ames-tecă și se prepară din ele un aluat delinzer, se întinde cu sucitoarea, apoi cuajutorul unui pahar de sticlă se taie înformă de cercuri, acestea se așează înformele de coșulețe, iar la mijloc, în

fiecare se va așeza câte o nucă întreagă,nedecojită și spălată în prealabil, să nuse umfle aluatul când se coace. Se așea-ză pe o tavă, se pune la cuptor și secoace circa 15 minute la foc mediu.După ce s-au răcit, coșulețele se scotdin formă.

Budinca se prepară după rețetaobișnuită și până când nu se întărește,se pune câte o lingură în fiecare coșuleț.Se așează fructele, se prepară gelatinadupă rețeta de pe ambalaj, și se toarnăîn fiecare coșuleț, astfel încât să fixezebine fiecare bucățică de fructe.

Ingrediente<

Pentru aluat< 280 g de făinăde bună calitate, 200 g de mar-garină, 80 g de zahăr, 2 ouă, unplic de zahăr vanilat.

Pentru umplutură< o budincăde vanilie, 500 ml de lapte, 3 lin-guri de zahăr, un plic de gelatină,în total 250 g de fructe (coacăze,fructe de pădure, compot de pe-re, de caise, de piersici, etc, ce

aveți la dispoziție).

Ciorb[ de pe;te

Mod de preparare<

Zarzavaturile se taie bucăți, sau serăzuiesc, după preferință, iar celelaltelegume se taie bucăți. Ceapa mărunțităse călește în ulei, se adaugă zarzavatu-

rile și ardeiul și se călesc puțin și aces-tea. Se presară cu boia, se adaugă legu-mele, inclusiv cartofii, se stinge cuaproximativ 2 litri de apă, se condi-mentează și se fierbe circa 30 minute,apoi se adaugă și pasta de roșii. Peștelese taie bucăți, aproximativ de câte o ju-mătate de palmă. Se adaugă la supă șise mai fierbe încă circa 10-15 minute.Verdețurile, fie legate, fie mărunțite, sepot adăuga de odată cu bucățile de peș-te, sau chiar la sfârșit, pentru a-și păstragustul proaspăt. Se poate servi cu ardeiiute.

Ingrediente<

600 g pește curățat, 500 g zar-zavaturi (morcovi, pătrunjei, țe-lină, gulie), 3-400 g amestec dediverse legume (mazăre verde,fasole verde, conopidă, brocoli,varză, etc.), 2-3 cartofi, 2-3 lin-guri de pastă de tomate (sau 500g bulion), o ceapă, un ardei, ulei,sare, piper, boia de ardei dulce,bază pentru mâncăruri, verde-țuri după gust (pătrunjel, mărar,

leuștean, cimbru).

Fructe de mare cu spaghete sau t[i\ei

Mod de preparare<

Punem la fiert apă în două vase<una pentru spaghete, iar în cealaltă,când apa clocotește, fructele de marese opăresc timp de circa 2-3 minute.

Într-o tigaie, usturoiul pisat se căleștefoarte puțin în ulei de măsline, se adau-gă chili și fructele de mare și se călesctoate împreună încă 2-3 minute. Se maiadaugă roșiile bucățite și pătrunjeii șise prăjesc până când componentele seînmoaie puțin și lasă un sos. Se condi-mentează, iar apoi se amestecă totul cuspaghetele fierte și strecurate. Se ser-vește cu felii de lămâie.

Ingrediente<

500 g fructe de mare (conge-late), 500 g de spaghete sau tăiței,5-6 linguri de ulei (preferabil uleide măsline), 4 căței de usturoi, olinguriță de chili mărunțit, 6-8bucăți de roșii ornamentale sauroșii mici, o legătură de frunzepătrunjel mărunțite, o lămâie, sa-re și piper, eventual un vârf de

cuțit de nucșoară răzuită.

Urzica moartă albă este o plantă erba-cee perenă, considerată de către multe per-soane ca fiind o buruiană. Câţi oare dintrecetăţeni cunosc și virtuţile terapeutice aleacestei plante care de regulă are înălţimeade 20 - 75 centimetri, cu tulpina în 4 mu-chii. Florile sunt alb-labiate (cu 2 buze),dispuse sub formă de guler la subsuoarafrunzelor. Crește prin șanţurile umede, lamarginea pădurilor, mai rar în zona decâmpie. Este mai răspândită în zona su-balpină, mai ales în Transilvania, Moldovași Muntenia. Și totuși adesa o puteţi regăsichiar în grădinile de legume din vecinăta-tea casei.

Proprietăţi terapeutice ale urzicii moarte

Folosind intern preparate din urzicămoartă o să remarcaţi efecte benefice di-verse. Urzica moartă are proprietăţi anti-inflamatoare, este un antiseptic intestinalfoarte puternic, anti malaric mediu, anti-reumatic bun, astringent puternic, colagogmediu-slab, depurativ bun, diuretic puter-nic, expectorant bun, hemostatic puternic(oprește hemoragiile), răcoritor, reglatorbun al activităţii gonadelor (mai ales la fe-mei), tonic general bun, sedativ slab (acţio-nează foarte blând prin calmarea sistemu-lui nervos).

În uz extern, urzica moartă este cuefecte medii anticandidozic, astringent pu-ternic, cicatrizant bun, vulnerar.

Boli tratate cu urzica moartă albă sunt<hipermenoree, afecţiuni ale sistemului di-gestiv și ale rinichilor, insomnii și altele.

Alte utilizări ale preparatelor din aceas-tă plantă perenă< scurgeri menstrualeabundente (hipermenoree), leucoree, fiindrecomandată pulberea de urzică moartăalbă. Se iau 4 linguriţe pe zi, pe stomaculgol, tratamentul durând minim 30 de zile.Contra hemoragiilor uterine puternice seiau până la 6 linguriţe pe zi, pe stomaculgol. Pulberea este utilizată și în cazul ane-miei. În acest caz se recomandă asociereaurzicii moarte cu praf de coada calului. Seiau 4 linguriţe pe zi, pe stomacul gol. Ocură durează 1-2 luni.

Unele surse recomandă urzica moartăca adjuvant în hemoptizie și în scrofuloză.Pulberea se amestecă în proporţia 1<1 cumiere și se iau 4-6 linguriţe pe zi. Efectepozitive se obţin în afecţiuni precum< con-stipaţie, hemoroizi, diaree, adjuvant în di-zenterie, praful fiind asociaţi cu infuzie deurzică moartă albă. Are efect de reglare atranzitului intestinal.

Experimentele făcute au dovedit căpoate fi folosită cu succes în hidropizie,boli de rinichi și prostată, cistite ș.a. Înaceste situaţii se recomandă infuzie com-binată de urzica moartă albă, în tratamentede lungă durată (minim o lună). Are efectdiuretic, cicatrizant și ușor antiinfecţios.

Iată și alte recomandări< hipertrofie deprostată ameliorată cu publere de urzicamoartă albă. Tratamentul trebuie să durezecel puţin două luni, iar pentru o maximăeficienţă se asociază cu pufuliţă cu florimici și ghimpe.

În amenoree pulberea se asociază foar-te bine cu seminţele de brânca ursului înproporţia 2<1, adică două părţi urzicămoartă albă la o parte seminţe brânca ur-sului. Se iau 3-4 linguriţe din acest amestecpe stomacul gol zilnic. Este un tratamentfoarte bun, cu efecte blânde și echilibranteși în tratamentul menopauzei premature

În caz de insomnie se consumă 1-2linguriţe din pulberea de urzică moartăalbă, cu 2 ore înainte de culcare.

Alte recomandări privind utilizărileurzicii moarte< leucoree, se fac spălaturicu infuzie super concentrată de ceai de ur-zica moartă albă; umflături, tumori glan-dulare - se pun comprese cu infuzie superconcentrată de ceai de urzica moartă albă;ulcere, răni, varice pot fi ameliorate, chiarvidecate prin aplicarea de cataplasme.

Cataplasme pot fi aplicate pe locuriledureroase în gută. Durerile acute de pi-cioare pot fi reduse pe seama spălături cuinfuzie super concentrată de ceai de urzicămoartă albă.

Text selectat şi adaptat de Ioan A.

Urzica moart[ are propriet[\i

antiinflamatoare

Urzica moartă are proprietăţi antiinflamatoare, este un antiseptic intestinal foarte puternic,antimalaric mediu, antireumatic bun, astringent puternic, colagog mediu-slab, depurativ bun,diuretic puternic, expectorant bun, hemostatic puternic (opreşte hemoragiile), răcoritor, reglatorbun al activităţii gonadelor (mai ales la femei), tonic general bun, sedativ slab (acţionează foarteblând prin calmarea sistemului nervos).

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Fashionistele se pot bucura, însfârşit a venit vremea care le per-mite să îmbrace rochițe şi ținutefrumoase de vară. Brandul Ineditvă propune pentru acest sezon,vouă doamnelor, ținute inedite al-cătuite din rochii create specialpentru a vă conferi lejeritate şieleganță în acelaşi timp. Inspira-ția acestui sezon sunt florile, im-primeurile florale regăsindu-sepe creațiile Inedit dedicate femei-lor cu stil.

Și bărbații mizează în acest sezonpe eleganță, lejeritate și stil. Costumeleîn tendințe din acest sezon vor scoateîn evidență masculinitatea oricărui băr-bat datorită croiurilor de tip slim.

Ținutele din noua colecție Inedit,prezentată la Fashion’s Night Out, le pu-teți urmări în cadrul unui reportaj di-fuzat în acest sfârșit de săptămână deITV.

Rochia de cocktail inspirată de zeița florilor

Brandul Inedit vă propune una din-tre cele mai versatile piese ale sezonului– rochia de cocktail. Potrivită unei ex-tinse varietăţi de ocazii şi evenimente,aceasta este definită prin croiuri clasice,feminine, reinterpretate în acord cu ten-dinţele actuale. Eleganţa ţinutelor de tipcocktail este accentuată prin inserţii dintul şi prin prezența imprimeurilor di-gitale. Tematica imprimeurilor este pre-ponderent florală cu nuanţe cromaticepastelate şi culori pure, care conferă unplus de personalitate şi prospeţime aces-tor veşminte. Ţesăturile rafinate, deco-rate cu bogate motive florale evocă

graţia atemporală a Florei, zeiţa florilor,primăverii şi a tinereţii, aşa cum este eareprezentată în pictura renaşterii.

Bărbații, eleganți, lejeri şi plini de stil

Costumele bărbăteşti denotă o ele-ganţă lejeră şi plină de stil. Croiul detip slim line scoate în evidenţă umeriişi pune în valoare figura masculină.Cromatica este variată şi concepută ast-

fel încât să susţină vizual linia croiului.Prezenţa accentelor de culoare la buto-niere reconstituie un element plin deefect ce transformă această ţinută mas-culină, asociată în general cu evenimen-tele oficiale, într-o piesă vestimentarăadecvată pentru orice moment al zilei.

Creaţiile vestimentare din colecţialansată de brandul Inedit pentru sezo-nul primăvară - vară 2016 sunt dispo-nibile în magazinul de pe stradaVână-torilor, nr. 11, Satu Mare sau online lawww.ineditfashion.com.

Creaţiile vestimentare din colecţia lansată de brandul Inedit pentru sezonul primăvară -vară 2016 sunt disponibile în magazinul de pe stradaVânătorilor, nr. 11, Satu Mare sauonline la www.ineditfashion.com.

Anotimpuri cu flori pentru suflet;i trup, de la Inedit

Anul 2016 aduce nuanțe calde și cu-lori îndrăznețe deopotrivă. Vezi care sunttrendurile anului viitor și găsește-ți in-spirația pentru următoarea schimbarede look.Buttery Blonde

Blondul se menține în tendințe șipentru anul viitor, schimbarea resimțin-du-se la nivelul nuanțelor. În anii trecuți,s-a pus un mare accent pe nuanțele recide blond (cenușiu, glaciar, perlat), pecând acum totul se bazează pe tonuri câtmai calde (caramel, auriu, miere, bej).Buttery Blonde este recomandat de cătrestiliști în special persoanelor cu ochii că-prui. Reflexiile de auriu sau bronz ale pă-rului reliefează mult mai puternic sclipi-rile calde din privire.Roşcat tomnatic

La fel ca în cazul nuanțelor de blond,culoarea roșie a părului este definită deun spectru cald de tonuri, mult mai in-tense și strălucitoare. În 2016, este reco-mandată realizarea unui roșcat în culorilefrunzelor de toamnă, bazat pe nuanțe decupru și bronz. Este recunoscut faptulcă părul vopsit în tonuri roșiatice se în-treține destul de dificil, culoarea estom-pându-se rapid. Pentru o îngrijire maiatentă, este de preferat evitarea utilizăriiexcesive a aparatelor de întins sau ondu-lat părul și folosirea unor produse spe-ciale de întreținere a culorii.Vârfuri colorate

Vârfurile colorate sunt alegerea per-fectă pentru a ieși în evidență într-unmod unic și practic în același timp.Această tehnică se bazează pe vopsireavârfurilor în culori puternice, neon saunuanțe mai deschise/închise. Puteți săalegeți nuanțe de verde, albastru sau movîn combinație cu blond sau roșu, argintiu

și roz în combinație cu brunet. Prin fo-losirea acestei tehnici aveți posibilitateade a schimba mult mai rapid culoareadecât în cazul unei vopsiri complete.Blond platinat nuanțat

Pentru cele care adoră blondul pla-tinat, anul 2016 vine cu o schimbare to-

tală de perspectivă. Vopsirea în culorifoarte deschise de blond este completatăde adăugarea mai multor nuanțe și to-nuri, astfel încât părul să dobândeascăun aspect de dimensionare, volum și stră-lucire. Culoarea statică a platinatului cla-sic capătă dinamism, prin expunerea înlumini sau unghiuri diferite.

Pastel elegantDacă în anul acesta culorile pastelate

au ocupat primele locuri, în 2016 nuan-țele originale continuă să se remarce, darde această dată sub cu totul alte forme.În general, culorile puternice sunt aso-ciate cu stiluri messy sau grunge de hair-styling, purtate mai ales de adolescentenonconformiste. Însă noul an vine cu oschimbare de percepție, prin îmbinareanuanțelor pastelate de mov, albastru sauverde cu coafuri clasice (coc, dolce vitalook, diferite împletituri).Blond roz-cuarț

Una dintre culorile anului 2016anunțate de Pantone, roz-cuarț, se va re-găsi frecvent și printre tendințele în ma-terie de păr. Se observă o utilizare din ceîn ce mai accentuată a nuanțelor calde,indiferent de culoarea abordată. În cazulblondului, tonurilor aurii li se adaugă re-flexii roz, culoarea piersicii și caramel.Această culoare este o alegere perfectăpentru blondele care doresc să iasă dintipare și să încerce noi abordări.Roşcat Burgundy

Pe lângă nuanțele calde, în 2016 voravea mare succes tonurile de mov folositeîn combinație cu un roșu intens. Este oalegere ideală pentru cele cu un păr în-chis la culoare, care doresc să se remarceprintr-un roșcat în nuanțe de scorțișoară,merișoare, fucsia, cireșe, reflexii accen-tuate de lila, mov sau indigo.

Tendin\ele anului 2016 în materie de culori de p[r


DIET~

Depresia afecteaz[ `n prezentpeste 200 de milioane de persoanedin `ntreaga lume. Num[rul celorsuferinzi de depresie a crescut dinanul 1915, ;i, ̀ n prezent, episoadelemajore de depresie apar deseori `njurul v]rstei de 25 de ani.

Numai ̀ n SUA aceast[ boala ̀ mplic[anual costuri de peste 70 de milioane dedolari, suma care include tratamentele,incapacitatea de munc[ ;i productivitateasc[zut[ a persoanelor `n cauz[.

Ce este depresia?

Depresia este o afec\iune medical[serioas[ care poate influen\a negativstarea, g]ndirea ;i comportamentul. De-presia se manifest[ prin diferite simp-tome, dar cel mai des `nt]lnite sunt unsentiment profund de triste\e ;i pierdereasemnificativ[ a interesului fa\[ de oricefel de activit[\i.

Alte simptome sunt< modific[ri alepoei de m]ncare care duc la pierderesau cre;tere `n greutate, insomnie sausomn prelungit, pierderea energiei ;ioboseal[ marcat[, anxietate sau iritabil-itate, un sentiment de lipsa de valoare ;ivinov[\ie neadecvat[, dificultate `ng]ndire, concentrare ;i capacitatea de alua decizii, g]nduri de moarte sau suicid;i tentative de a le duce la `ndeplinire.

Depresia poate afecta pe oricine,chiar ;i persoane care par s[ tr[iasc[ `ncircumstan\e de via\[ aproape ideale. To-tu;i, exist[ anumi\i factorii importan\i`n debutul depresiei< genetici, de person-alitate, diverse boli (de exempluhipotiroidismul), biochimici (de exem-plu lipsa serotoninei).

Depresia poate s[ apar[ oric]nd, darde cele mai multe ori se face sim\it[ ̀ ntresf]r;itul adolescen\ei ;i v]rsta de 25 deani. Este de asemenea frecventa ̀ n r]ndulpersoanelor ̀ n v]rst[. Aproximativ unuldin zece adul\i este afectat de depresie,iar num[rul femeilor afectate este dublufa\[ de cel al b[rba\ilor.

Factori nutri\ionalicare ne afecteaz[ mintal

Alimenta\ia are un rol at]t de pro-fund asupra metabolismului uman, ̀ nc]trela\ia str]ns[ dintre ceea ce m]nc[m ;iriscul de apari\ie a depresiei nu trebuies[ ne surprind[ deloc. Cu toate acestea,deoarece dispunem de o mo;tenire ge-netic[ diferit[ ;i tr[im `n medii diferite,influen\a pe care alimenta\ia o exercit[atunci c]nd vine vorba de depresie vari-az[ de la o persoan[ la alta. Deoareceadeseori sensibilit[\ile genetice sau meta-bolice personale care stau la baza depre-siei r[m]n necunoscute, este de datorianoastr[ s[ alegem o alimenta\ie c]t maivariat[ ;i mai nutritiv[ posibil.

Serotonina este unneurotransmi\[tor implicat ̀ n mai multefunc\ii vitale ale organismului, fiindfoarte important ̀ n reglarea st[rilor psi-hice ;i a somnului. Nivelul sc[zut al sero-toninei ̀ n creier reprezint[ un factor carecontribuie la apari\ia depresiei. ~n plus,cea mai mare cantitate de serotonin[ esteprodus[ ̀ n regiunea lobului frontal. Deci,a;a cum este de a;teptat, dac[ lobulfrontal este afectat de depresie, ;i canti-tatea de serotonin[ este mic[. Un nivelridicat de serotonin[ ̀ n creier constituieun factor important ̀ n tratarea depresiei,`ns[ serotonina nu se g[seste `n niciunaliment sau supliment alimentar.

Pentru a produce serotonina, organ-ismul are nevoie de anumite “materiiprime”. Una dintre acestea o constituie

aminoacidul (sau “c[r[mida moleculelorproteice”) cunoscut sub numele detriptofan.

Consumul de alimente care con\incantit[\i suficiente de triptofan opti-mizeaz[ procesul de producere a sero-toninei.

~ntr-un studiu, s-au luat `n consid-erare cazurile a 15 femei care aveau an-tecedente de depresie, `ns[ care ;i-aurevenit f[r[ ajutorul unui tratamentmedicamentos ;i care, la momentul re-spectiv, erau s[n[toase psihic. ~n cadrulstudiului, aceste femei au urmat o diet[s[rac[ `n triptofan, fapt ce a determinato reducere cu 75% a concentra\iei detriptofan `n plasm[. Zece din cele cin-cisprezece femei au acuzat simptome de-presive temporare, ̀ ns[ semnificative dinpunct de vedere clinic. C]teva dintre eleau declarat c[ au avut o “rec[dere total[“.Conduc[torii studiului au observat c[una dintre aceste femei “a suferit un accessubit de triste\e, disperare ;i pl]ns necon-trolat”.

Acest studiu a fost declarat ca primulcare ar[ta leg[tura direct[ `ntre alimen-ta\ie ;i starea sufleteasc[.

Cele mai bune surse alimentare detriptofan, ̀ n ordine descresc[toare, sunt<semin\ele de susan, migdalele, br]nza to-fu, semin\ele de dovleac, soia, orezulbrun, pieptul de pui, mu;chiul de vac[,somonul ;i laptele.

Alte alimente recomandate

Persoanele deprimate au, ̀ n general,tendin\a s[ t]njeasc[ dup[ dulciuri rafi-nate(produse de cofet[rie, bomboane,ciocolat[ etc), care au valoare nutritiv[foarte mic[. Pot avea ;i po[ de gr[simisaturate, care se g[sesc `n cremvur;ti ;ialte produse din carne. Toate aceste ali-mente tind s[ ad]nceasc[ depresia,plas]nd pacientul `ntr-un cerc vicios.Dac[ dorin\a dup[ dulciuri este intens[,fructele confiate dulci, mierea sau melasasunt op\iuni mai s[n[toase, din momentce, pe l]ng[ zaharuri, acestea ofer[ ;idiferite vitamine ;i minerale de care estenevoie exact pentru metabolizarea za-harurilor.

Cerealele integrale, leguminoasele,legumele preparate simplu, fructele ;isemintele oleaginoase ofer[ o vitalitate;i o energie pe care m]nc[rurile maisofisticate nu le pot egala.

Cajuul este unul dintre cele mai apre-ciate fructe din familia nuciferelor. Faptulc[ este produs `n climate tropicale nuface dec]t s[-i sporeasc[ valoarea ;i atrac-tivitatea. Acest fruct se remarc[ princon\inutul ridicat de magneziu, unul din-tre cele mai mari din regnul vegetal. Mag-neziul este implicat `ntr-o varietate defunc\ii metabolice, `ns[ `n special `ntransmiterea impulsurilor nervoase. Lip-sa acestui mineral produce nervozitate;i iritabilitate, ba chiar crampe ;i spasme.Deoarece acest fruct tropical con\ineal[turi de magneziu ;i vitaminele B1 ;iB2, care sunt de asemenea, esen\iale pen-tru stabilitatea nervoas[, consumul s[use recomand[ `n cazuri de nervozitate,iritabilitate, depresie, slabiciune ;ioboseal[ anormal[.

Ov[zul este renumit pentru c[ echili-breaz[ sistemul nervos. Ofer[ nutrien\iicei mai importan\i pentru func\ionareacorect[ a neuronilor. Consumul regulatde ov[z, `n orice form[, inclusiv apa deov[z, este indicat `n urm[toarele boli<nervozitate, oboseal[ sau epuizare men-tal[, insomnie ;i depresie.

Cea mai important[ proprietate ali-mentar[ a nucilor braziliene este con\in-utul ridicat al vitaminei B1, mai maredec]t a c[rnii, laptelui sau ou[lor. Aceastaface din ele un aliment adecvat pentrupersoanele care sufer[ de tulbur[ri ner-voase, cum ar fi iritabilitate, depresie,pierderea memoriei sau de performan\[intelectual[.

Semin\ele de pin sunt ;i ele recoman-date `n tulbur[ri ale sistemului nervosdatorit[ con\inutului de vitamina B1 ;iacizi gra;i esen\iali. Sunt indicate per-soanelor care sufer[ de stres ;i depresie,precum ;i studen\ilor.

~n `ncheiere fac men\iunea c[medicamentele antidepresive prescrisenu ̀ nlocuiesc necesitatea de a urma o di-et[ s[n[toas[.

Ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721202752

Alimenta\ia are un rol profund`n ceea ce prive;te riscul

de apari\ie a depresiei

Mai multe studii au arătat căcircumferința prea mare a talieise asociază cu boli cardiovascu-lare, respiratorii, cu tulburări me-tabolice şi cancer.

Grăsimea de pe burtă este cel maigreu de dat jos, însă nu imposibil dacăsunt respectate câteva reguli simple. Dece se depune grăsimea pe burtă? Meta-bolism lent, stresul, alimenta\ia haotică,schimbările hormonale, menopauza, ge-netic sunt principalele motive pentru ca-re oamenii se confrunt[ cu aceast[ pro-blem[.

~n cele ce urmeaz[ v[ prezent[m celemai bune metode naturale să da\i josburta<1. Lămâia. Bea dimineața pe stomaculgol o cană de apă călduță cu zeamă delămâie.2. Fructe de pădure. Consumă fructeleînainte de prânz și bazează-te pe fructelede pădure.3. Ceai verde. Ceaiul verde stimuleazămetabolismul și arde grăsimea de pe ab-domen.4. Migdale. Migdalele ajută la ardereagrăsimii și au beneficii importante pen-tru sănătate. Mănâncă șase bucăți dimi-neața.5. Ceai de Guggul. Guggul este o plantăfolosită în medicina ayurvedică, recu-noscută pentru declanșarea procesuluinumit termogeneză, ce crește numărulcaloriilor consumate de organism pentrua obține energie, ducând astfel la scădereanumărului de calorii stocate ca grăsime. 6. Alimente precum brocoli, varză, mor-covi, fasole, grapefruit, mere, fructe depădure, usturoi, ardei iute, ghimbir, sti-mulează metabolismul ;i ard grăsimea.7. Mănâncă sănătos. Include in dietă ur-mătoarele tipuri de alimente<

Proteine< carne slabă, pește, ouă, urdă>Legume< spanac, brocoli, salată, conopi-dă> Fructe< banane, portocale, mere, ananas,pere> Grăsimi< ulei de măsline, ulei de pește,unt, nuci, semințe de in> Carbohidrați<orez brun, ovăz, paste integrale, quinoa.8. Cereale integrale. Mănâncă cereale in-tegrale în combinație cu legume și uleide măsline.9. Hidratează-te. Dacă bei destulă apă șiceai, îți stimulezi metabolismul și mențiio bună funcționare a sistemului digestiv.10. Mic dejun sănătos. Un mic dejun să-nătos trebuie să conțină deopotrivă car-bohidrați (cereale integrale, pâine, fruc-te), proteine (ouă, lactate degresate) și li-pide sănătoase (caju/nuci/migdale, uleide măsline).11. Ceai de Oolong. Cercetările arată căpolifenolii, aflați în concentrația mai ma-re în ceaiul oolong, sunt extrem de efi-cienți în procesul de ardere a grăsimilor.Acești compuși activează termogeneza(producerea de căldură), care accelereazăprocesele de oxidare în organism. S-a de-monstrat că consumul de ceai oolong -două căni pe zi - dublează cantitatea degrăsime “arsă” în organism.12. Yoga este o bună metodă să scapi degrăsimea de pe burtă rapid.13. Exercițiile fizice ţintite, precum cla-sicele abdomene, nu au niciun efect asu-pra grăsimii abdominale. Exerciţiile car-dio sunt mult mai potrivite în acest sens.Joggingul, aerobicul sau plimbările înpas alert subţiază mai repede talia.14. Somnul. Dacă te odihnești suficient,vei scăpa mai ușor de colăceii de pe talie.Într-un studiu, persoanele care dormeaucel puțin șase ore pe noapte, erau maipuțin predispuse să facă burtă, compa-rativ cu cele care dormeau mai puțin.

Cum sc[p[m degr[simea de pe burt[?

Depresia poate afecta pe oricine, chiar ;i persoane care par s[ tr[iasc[ `n circumstan\e de via\[aproape ideale. Totu;i, exist[ anumi\i factori importan\i `n debutul depresiei< genetici, de person-alitate, diverse boli (de exemplu hipotiroidismul), biochimici (de exemplu lipsa serotoninei).

Ne g[si\i `n Satu Mare, str. Gheorghe Laz[r, nr. 1, jud. Satu Mare,

;i la tel/fax< 0261/726.101, mobil - 0737.518.461

0720.047.485

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST~n rela\ie contractual[ cu Casa de

Asigur[ri de S[n[tate, ofer[ produsedecontate total sau partial


~n acest sf]r;it de s[pt[m]n[se `mplinesc 400 de ani de c]nd,la interval de o zi unul de altul,au trecut ̀ n eternitate doi scriitoricare au dat o nou[ direc\ie litera-turii scrise `n cele mai vorbitelimbi europene - engleza ;i spa-niola - ;i au orientat-o tematic`nspre realit[\ile vremii lor,marc]nd intrarea ̀ n modernitate;i ie;irea din temele mitologicecare dominau scrierile de p]n[atunci.

Miguel de Cervantes Saavedra amurit l]ng[ Madrid la 22 aprilie 1616,morm]ntul s[u fiind descoperit decur]nd, iar William Shakespeare a`ncetat din via\[ o zi mai t]rziu, la Strat-ford-upon-Avon. Nu exist[ dovezi c[cei doi s-ar fi cunoscut, personal sauprin intermediul operei, de;i este po-sibil ca Shakespeare s[ fi avut acces latraducerea lui “Don Quijote” `n limbaenglez[, publicat[ de Thomas Shelton`n 1612, originalul spaniol fiind dejapopular `n Anglia printre scriitori.

William Shakespeare,o vedet[ a lumii teatrale

William Shakespeare s-a născut înorășelul provincial Stratford-upon-Avon, în familia unui orășean înstărit.Nu există însă documente cu privire ladata exactă a nașterii, dar se știe că afost botezat acolo la 26 aprilie 1564.Pornind de la această informație, ceamai probabilă dată a nașterii este atri-buită zilei de 23 aprilie 1564.

La vârsta de 18 ani, s-a căsătorit cuAnne Hathaway, în vârstă de 26 de ani,cu care a avut 3 copii< Susanna și ge-menii Hamnet și Judith. Hamnet a mu-rit din cauze necunoscute la vârsta de11 ani. După nașterea gemenilor, Sha-kespeare nu mai apare în documentelevremii timp de 7 ani, perioada cuprinsăîntre 1585 și 1592 fiind numită de is-torici ''anii pierduți'' ai lui Shakespeare.Este menționat, din nou, în 1592, cafăcând parte din "lumea teatrală" aLondrei, unde a început o carieră desucces ca actor, scriitor și, mai târziu,co-proprietar al unei trupe de teatru,cunoscută sub numele 'The LordChamberlain's Men'' (Oamenii Lordu-lui Șambelan). După moartea regineiElisabeta I și încoronarea lui James I(1603), noul monarh a adoptat trupa,care a devenit cunoscută sub numele''The King's Men'' (Oamenii Regelui).

În 1599, ''Oamenii Lordului Șam-belan'' și-a construit propriul teatru,''The Globe'', unul dintre cele mai maride la acea vreme. Veniturile realizatedin reprezentațiile teatrului au consti-tuit principala sursă de venit a drama-turgului. Majoritatea pieselor lui Sha-kespeare au fost montate pe scena Tea-trului Globe, a cărui deviză era "Totusmundus agit histrionem". Ea reprezen-ta traducerea în limba latină a unei re-plici celebre din piesa "Cum vă place"<"Lumea-ntreagă e o scenă și toți oa-menii-s actorii".

A recreat limba englez[

Activitatea sa de dramaturg s-a des-fășurat de-a lungul a 22 de ani, totali-zând 37 de piese, 154 de sonete, douăpoeme narative și multe poezii. Se cre-

de că majoritatea operei a scris-o între1585 și 1613, deși nu există date exacteprivind cronologia pieselor de teatru.Unele dintre acestea sunt consideratecele mai strălucite opere scrise vreo-dată în literatura universală, Shakes-peare surprinzând, în lucrările sale, ce-le mai intime și profunde aspecte alenaturii umane. O caracteristică a sti-lului lui Shakespeare constă în inven-tarea a mii de cuvinte, deseori combi-nând cuvinte de origine latină, francezăși engleză.

Piesele lui de început au fost în ma-joritate comedii< ''Visul unei nopți devară'', ''Neguțătorul din Veneția'', ''Multzgomot pentru nimic'', ''Cum vă place'',''A douăsprezecea noapte'' și drame is-torice< ''Richard al II-lea'', primele treipărți din ''Henry al VI-lea'' și ''Henryal V-lea'', care prezintă consecințeledestructive ale unor conducători slabisau corupți. Alte piese scrise probabilînainte de 1600 includ ''Titus Andro-nicus'', ''Comedia erorilor'', ''Îmblân-zirea scorpiei'', ''Doi tineri din Verona''și tragedia ''Romeo și Julieta''. Pieseledin prima perioadă de creație au fostinfluențate de scrierile altor dramaturgielisabetani, în special Thomas Kyd șiChristopher Marlowe.

După 1600, a scris în special trage-dii< ''Hamlet'', ''Regele Lear'', ''Othello''și ''Macbeth'. Din cauza asemănării nu-melui fiului său, Hamnet, care a muritîn 1596, cu cel al personajului Hamlet,unii critici literari bănuiesc că moarteaacestuia a reprezentat imboldul pentrucrearea tragicei povești a prințului Da-nemarcei, Hamlet, piesă în care Sha-kespeare prezintă trădarea, incestul șidecăderea morală.

În ultima perioadă de crea\ie, Wil-liam Shakespeare a scris o serie de tra-gicomedii, printre care ''Cymbeline'',''Poveste de iarnă''și ''Furtuna'' . Deșisunt prezentate pe un ton mult maigrav decât cel al comediilor, acestea nuau un final tragic, încheindu-se prinreconciliere și iertare.

În 1609 și-a publicat sonetele, ma-joritatea fiind poezii de dragoste, pre-

zentate în două serii contrastante< une-le sunt închinate unui tânăr, iar celelalteunei doamne. Criticii le consideră omeditație profundă la natura iubirii, lapasiune, procreare, moarte și timp. Nuse știe sigur când au fost scrise sonetele,dar se pare că Shakespeare le-a scrisde-a lungul carierei sale, pentru un pu-blic privat.

Se pare că în jurul anului 1613 s-aretras la Stratford, unde a murit 3 animai târziu, la 23 aprilie 1616.

Misterul identit[\ii Bardului

La aproximativ 150 de ani la moar-tea sa, au început să apară îndoieli cuprivire la calitatea de autor a lui Sha-kespeare, operele sale fiind atribuiteunor alți scriitori ai vremii, cum ar fiFrancis Bacon, Christopher Marlowesau Edward de Vere. Aceste păreri sedatorează faptului că nu există preamulte dovezi scrise despre evoluția sa.Există doar înregistrarea de la bisericadin orașul natal, prin care se atestă fap-tul că acolo a fost botezat copilul Wil-liam Shakespeare, dar în aceste docu-mente nu apare nicio mențiune referi-toare la evoluția sa ulterioară ca actorsau dramaturg.

Alți sceptici pun la îndoială faptulcă o persoană cu o pregătire destul demodestă ar fi putut crea o astfel de ope-ră literară, cu personaje atât de com-plexe. Cu toate acestea, majoritatea cri-ticilor care au studiat opera lui Sha-kespeare au adus argumente solide înfavoarea dramaturgului, demontândtoate aceste suspiciuni. Ei susțin cășcoala pe care a urmat-o oferea o pre-gătire solidă în domeniul literaturii.De asemenea, există documente princare criticii literari de la acea vrememenționau numele lui Shakespeare caautor al pieselor ''Doi tineri din Vero-na'', ''Comedia erorilor'' și ''RegeleIoan''. De asemenea, există înregistrăriscrise de la Curtea Regală, care atestăfaptul că Shakespeare era membru altrupei de teatru Oamenii LorduluiȘambelan și că unele dintre piesele sale

au fost jucate la Palat.Opera lui Shakespeare a exercitat

o puternică influență asupra scriitori-lor români. De asemenea, dramele saleau fost montate `ncep]nd din secolulXIX de to\i marii regizori români, prin-tre cei mai recen\i amintindu-i pe LiviuCiulei, Alexandru Darie, Radu Afrim,Cătălina Buzoianu, Ion Sapdaru, VladMugur ;.a. La Teatrul de Nord din SatuMare s-a montat de cur]nd “Adou[sprezecea noapte”, ̀ n regia lui Eu-gen Gyemant, iar cel mai recent “Ham-let” s[tm[rean a fost pus ̀ n scen[ acum;apte ani de Gelu Badea.

Cervantes, soldatul-scriitor

Miguel de Cervantes s-a născut pe29 septembrie 1547 într-o familie deorigine cordobesă. La început s-a nu-mit Miguel de Cervantes Cortina, darşi-a schimbat numele Cortina mult maitârziu, pentru a nu fi confundat cu uncoleg de arme.

Cervantes a studiat sigur la o şcoalăiezuită, dar nu avem mărturii că şi-arfi încheiat studiile universitare. Ştim,în schimb, că a reuşit să participe ladiverse cursuri la Valladolid, Madridşi Sevilla. La Madrid a fost remarcatde profesorul de gramatică Lopez deHoyos, care i-a publicat trei poezii în-tr-o colecţie editată de el.

Cervantes va fi nevoit să fugă dinţară şi să se stabilească în Italia datorităunui duel cu Antonio Sigura. Un astfelde comportament nu era pe placul re-gelui Filip al II-lea şi, de teama pedep-sei, Cervantes se retrage la Roma. Aiciia contact cu bogata cultură italiană.Poemele scrise de Ariosto şi Leon He-breul îl inspiră şi îl determină să ci-tească tot mai mult. Tot aici îşi începepropriu-zis cariera literară, dar intrătotodată şi în armată.

Începând cu 1570 se îmbarcă pegalera Marquesa, sub comanda lui Die-go de Urbina, şi participă la marile bă-tălii ale vremii. Prima dintre ele estecelebra încleştare de la Lepanto (1571).Din acea bătălie navală a ieşit rănit de

două săgeţi, în piept şi în mână, rămâ-nând ciung, spun izvoarele istorice. Deatunci a primit porecla „ciungul de laLepanto“. În realitate nu rămăseseciung, doar avea mâna stângă uşor an-chilozată, datorită secţionării unuinerv. Această infirmitate oarecum mo-destă nu l-a împiedicat să lupte în con-tinuare, reuşind să rămână la fel de vi-teaz şi în bătăliile de la Navarino(1572), şi în campania din Tunisia(1573).

Pe 26 septembrie 1575 atât Miguel,cât şi fratele său Rodrigo au fost cap-turaţi de piraţii turci pe când încercausă se întoarcă în Spania. Au fost apoivânduţi ca sclavi în Alger, de unde Ro-drigo se va întoarce de-abia peste unan, iar Miguel, peste cinci. A avut numai puţin de patru tentative de evada-re, fiecare soldându-se cu un eşec. Defiecare dată a refuzat să-şi trădeze com-plicii, De-abia în 1580, prin operaţiu-nea a doi fraţi iezuiţi care se aflau întrecere, s-a plătit răscumpărarea pen-tru vrednicul soldat.

“Don Quijote” s-a n[scutla `nchisoare

Se stabile;te la Sevilla, ajung]nd s[lucreze ca perceptor de impozite, slujb[ce `i va atrage multe necazuri. Este`ncarcerat `n anul 1597 `n `nchisoarearegal[ din Sevilla, ̀ n urma falimentuluib[ncii unde Cervantes depozita impo-zitele. Scriitorul a fost acuzat de`nsu;irea banului public.. Don Quijotea fost "conceput" chiar la `nchisoare,sau cel pu\in asta a scris Cervantes `nprefa\[,

Din 1604 se instaleaz[ la Valladolid(pe atunci Curtea Regal[ a lui Filip alIII-lea al Spaniei), iar `n 1605 reu;e;tes[ publice prima parte din opera saprincipal[, "El ingenioso hidalgo donQuijote de la Mancha". Ea a marcat`nceputul realismului ca estetic[ lite-rar[ ;i a creat un roman polifonic, ceva avea o influen\[ remarcabil[, princultivarea a ceea ce s-a numit "o scrieredezl[n\uit[", `n care artistul se poatemanifesta "epic, liric, tragic, comic", cuo aparent[ ingenuitate parodiind toategenurile literare. A doua parte, "El in-genioso caballero don Quijote de laMancha", nu apare p]n[ `n 1615.

~ntre cele dou[ p[r\i ale lui DonQuijote apar, ̀ n 1613, "Nuvelele exem-plare". E vorba de dou[sprezecenara\iuni scurte, unele dintre ele com-puse cu mul\i ani `nainte, ce dau do-vad[ de mult[ originalitate.

Cervantes s-a ocupat de asemeneade critic[ literar[. Aceasta apare ̀ n "Ga-latea", `n "Don Quijote" ;i `ntr-o cartede sine statatoare, "Viaje del Parnaso"("Calatoria Parnasului"), un lung poempe baz[ de ter\ine. ~n 1615 public[ "Optcomedii ;i opt intermedii noi ;i nicio-dat[ reprezentate", dar drama sa, ast[zifoarte popular[, "La Numancia", pre-cum ;i "El trato de Argel", au r[masnecunoscute p]n[ ̀ n secolul XVIII. In-fluen\a lui Cervantes ̀ n literatura uni-versal[ a fost at]t de mare, ̀ nc]t limbaspaniol[ modern[ a fost numit[ " limbalui Cervantes".

Scriitorul spaniol a fost înhumatalături de soţie la Biserica Trinitarie-nilor Desculţi din Madrid. Momentulînmormântării a fost consemnat în1616, iar biserica a fost reconstruită.

Vasile A.

William Shakespeare ;i Miguel de Cervantes au creat personaje care influen\eaz[ p]n[ azi cultura lumii

Shakespeare ;i Cervantes, doiscriitori care au schimbat lumea

LITERATUR~Miguel de Cervantes Saavedra a murit l]ng[ Madrid la 22 aprilie 1616, morm]ntul s[u fiind

descoperit de cur]nd, iar William Shakespeare a `ncetat din via\[ o zi mai t]rziu, la Stratford-upon-Avon. Nu exist[ dovezi c[ cei doi s-ar fi cunoscut, personal sau prin intermediul operei, de;ieste posibil ca Shakespeare s[ fi avut acces la traducerea lui “Don Quijote” `n limba englez[.


CENACLUL AFIRMAREA

Prima şedinţă de lucru din lunaaprilie a Cenaclului literar Afir-marea din Satu Mare, găzduită deCentrul Cultural ”G.M. Zamfires-cu” l-a avut ca protagonist pe Voi-cu D. Rusu, cunoscut om de cultu-ră şi de televiziune, un redutabilprozator.

În faţa unei asistenţe numeroase, darîn acelaşi timp selectă, prozatorul a cititmai multe fragmente dintr-un volumaflat în pregătire. Este vorba despre o cu-legere de povestiri - proze scurte, reunitesub titlul ”Nisipul clepsidrei sparte”. Aşacum a mărturisit autorul, tomul reuneşteo suită de fapte reale necosmetizate, dinviaţa satului, acolo unde fiecare se cu-noaşte cu fiecare, oamenii nu sunt in-sensibili la cea ce se petrece în jurul lor.După ce au fost prezentate câteva frag-mente ales de autor, participanţii au avutmulte de spus cu privire la proza audiată.Printre cei care au exprimat puncte devedere, adesea contradictorii îi menţio-năm pe< Gheorghe Cormoş, Claudiu Go-vor, George Vulturescu, George Terziu,Ioan Andreica, Voicu Şichet, Mihai Sas,Ioan Sălăjanu, Ioan Coriolan Aniţaş, mo-deratorul întâlnirii lietare, preşedintelecenaclului.

Multe pasaje sunt parcă adevărate poeme

Vorbitorii au remarcat faptul că auaudiat o descriere frumoasă, metaforică,o descriere ”în mod adecvat” în care aparo serie de personaje mai puţin conturateşi dialoguri interesante, fiind folosit unlimbaj sprecific satului. ”Autorul are me-ritul de a descrie realitatea aşa cum este,fără cosmetizări. Frazarea este corectă,fără balast. Multe pasaje sunt parcă ade-vărate poeme. Textul este unul contem-poran, de o simplitate debordantă. Citi-torul este stimulat să lectureze povestirilepână la capăt. S-a remarcat corectitudineaexprimării din punct de vedere gramati-cal.

Unii vorbitori şi-au exprimat încre-

derea că după vreo doi ani în sfârşit carteava vedea lumina tiparului. Povestirile pecare prozatorul le aşterne pe hârtie şi aufost aduse în atenţia cenacliştilor, au fostaudiate cu diferite prilejuri, fiind necu-noscute de către o serie de prieteni ai luiVoci D. Rusu. Textul are un aer poetic,în care se poate sesiza şi un substrat deumor de bună calitate. În multe paginievocă personaje în vârstă, având multăexperienţă de viaţă. Autorul are o bogatăimaginaţie, fără de care nu s-ar puteanaşte un text de valoare. Spaţiile de des-făşurare a evenimentelor incluse în acestvolum sunt descrise cu talent. Portretelesunt creionate cu pricepere, fără a se in-sista în mode deosebit asupra unor amă-nunte.

Este o proză care se conduce singură.Nu scriitorul este cel care conduce na-raţiunena. Prozatorul se îngrijeşte de fie-care personaj. Prin cea ce a aşternut pe

hârtie, autorul a realizat o proză de com-poziţie. Atmosfera textului este captivan-tă şi reiese din povestiri nostalgia auto-rului după locurile descrise. Sunt sur-prinse ipostaze interesante. Într-un uni-vers închis, autorul face multe spărturi.A fost prezentată o frumoasă creaţie înproză. Nu este vorba despre un roman,dar nici despre o proză memorialistică,ci este o înşiruire de povestiri bazate perealitate. Textul surprinde prin acurateţe,e scris cu pricepere şi talent. Scriitoruldă dovadă de o vastă cultură, scrie ceeace crede că trebuie să scrie. Este impor-tant faptul că nu jigneşte pe nimeni, înciuda faptului că pe alocuri sunt surprin-se ipostaze din perioada comunistă. Ci-titorul află din cuprinsul povestirilor rea-litatea unei societăţi la un moment dat.

Autorul surprinde foarte bine dramaaşezărilor rurale care în cea mai mareparte trec printr-un proces de îmbătrâ-

nire. Este remarcată una din caracteris-ticile a omului de la ţară, faptul că el estehâtru, gata de a susţine secvenţe umoris-tice, chiar dacă este mai puţine şcoli, estebine educat, respectuos, cu o bogată ex-perienţă acumulat din "şcoala vieţii".Unele pasaje ale povestirilor sunt parcăsecvenţe ale unei nuvele cinematografice.

În final, Voicu D. Rusu a mulţumitpentru cuvintele de apreciere rostite. Acerut părerea cenacliştilor în legătură cuintenţia de a da fiecărei povestiri un titluseparat. Părerile privind acest aspec as-pect au fost diferite. Vorbitorii au afirmatîn cele din urmă dreptul autorului de alua o decizie definitivă.

Momentele muzicale au fost susţin-ute de Georgeta Govor şi Angela Mun-teanu.

Printre participanţii la şedinţa cena-clului i-am mai aminti pe Roman Mu-reşan, Cecilia Sas şi Rodica Cuc.

Liliana Lazăr Dobo;Muritor…În arhipelagul amintirilornoaptea-ţi paşte visele,cu tact mioritic.

Nostalgic,eternul păstor al aştrilorîşi mângâie singurătateacu trabucuri aforistice.

Ce-i lipseşte pentru a naşte lumina<fiorduri de plămâni cosmici?comete cu suflet de câine?ori poatevreun alt rătăcitorcare să-şi semene paşii pe sub stelevisând la misterul în sine de a fi<muritorîntre noapte şi zi?

Căutător de destineÎn calea destinuluiculegătorii de rouăduc streaşină mâna la ochi,de parcă ar căuta ceva preţios.

Pădurea,prin care te plimbai cu dorul,o frunză crescută din tine,nervură schiţatăde gânduri presate nervos,aş putea fi.

În palma ta deschisă,dăruită cu linii şi umbre,răpide de-o pală obraznicăde vreme,m-aş putea regăsi.

În faţa depărtărilorcunoscute ţiedescriu o reverenţă,umil, cugetul tău,mă recomand.

Confesiune divinăDoar în paharul amintiriiîmi sting oboseala tâmplelor,semnez pacte anacronicemă reinventezsaudoar aştept somnullângă fluidul boreal al timpuluialături de Christ?

Destin (emailat)Te visezi libelulăcu smaralde-n privireşi hărţi filigranate pe aripi.

A-ţi lua zborul spre neantnu e un dezideratprivat de lustru.

Fruct al respiraţiei talecu virtuţi magicete vezi un alt ”Rodin al transparenţelor.”

Cu mâna dreaptăîţi introduci în cuptorepiderma ficărei zile.

Cu mâna stângăte preschimbi în giuvaerul emailatal nopţilor frivole.Savurezi opulenţa amintirilor din viitor.Începi numărătoarea inversă.

Teii DomnuluiŞi-au deschis florile, teii Domnuluişi-n fiecare zi, esenţe tari,şi-n fiecare seară, revelaţii dureroase,ne umplu timpul,înghesuit între silabeşi stări transcendentale.

S-au hotărât teii Domnuluisă ne ia în custodie, vieţile,să ne asculte confesiunile absurdeşi nu arareori îmbătate de speranţe.

Curând li s-a făcut milă de noi,şi-n clipele de rătăcireau începutsă ne ofere consultaţii gratuite.

Când ne-am dat seamacă splendoarea clipeie doar efuziune efemeră, de iunieam cerut providenţei clemenţăşi totul s-a comprimat bruscîn sinestezia clipei,cu braţele lungi ale versurilor verii.

Voicu D. Rusu a cerut părerea cenacliștilor în legătură cu intenţia de a da fiecărei povestiri un titlu separat

În faţa unei asistenţe numeroase, dar înacelaşi timp selectă, prozatorul a citit mai mul-te fragmente dintr-un volum aflat în pregătire.Este vorba despre o culegere de povestiri - prozescurte, reunite sub titlul ”Nisipul clepsidreisparte”.

Neobositul “Patriarh dinRoşiori”, col.(r.) Vasile Rus, a scosrecent de sub tipar un nou volumintitulat “Mărturisirea gânduri-lor”.

Lucrarea care are aproape 250 depagini este deschisă de Prolog sau Gân-dul gândurilor, fiind structurată pe 7capitole< Gânduri nemuritoare, Gân-duri în cânturi, Gânduri pentru ei, Săreciţi băiete, gânduri înţelepte, Fabulecu gânduri printre rânduri, Gânduriledrepte nu pot fără sonete şi Gânduri lagânduri. Lucrarea se încheie cu un ca-pitol intitulat - Locul şi rolul cărţii înformarea românului contemporan.Aici sunt incluse o serie de gânduri şipăreri ale unor prieteni şi/sau colabo-ratori ai neobositului maestru în stru-nirea slovei. Veţi regăsi nume din rân-dul personalităţilor culturale şi nu nu-mai, care au o părere deosebit de bunăfaţă de autorul cărţii menţionate maisus, dar şi faţă de scrierile lui VasileRus.

Prefaţa este semnată de profesorulşi poetul Teodor Curpaş, cel care seapleacă mai mult asupra lucrărilor an-terioare, peste 20 ale lui Vasile Rus,care şi la vârsta pe care o are este con-vins că mai sunt multe de spus din par-tea sa. Are noi şi noi proiecte.

Iată un pasaj din cele consemnateîn prefaţă< "(...)Acest colonel trăieşteprin scris şi fapte de o viaţă ce nu sea-mănă cu altele. Este un scriitor atât dedefinitoriu în cazul lui Vasile Rus.

Trăieşte de mulţi ani şi fiecaretreaptă urcată şi adăugată la greutateade numărat, mai ales când urcuşul n-a fost deloc lin. De ce? Pentru că unscriitor ca V. Rus, profesionist, nu sepoate lăuda cu traiectorie lipsită demeandre şi de obstacole (...) A fost şieste un lider care s-a impus toată viaţaprin valoarea sa ca om şi prin valoareasa ca scriitor (...) "

Fostul militar de carieră simte cadatorie de onoare să prezinte mai alestinerei generaţii adevărate lecţii de pa-triotism prin tot ceea ce face şi scrie. Neobositul "Patriarh din Roşiori", col.(r.) Vasile Rus

Col. (r.) Vasile Rus - “M[rturisirea gândurilor”

Voicu D. Rusu a citit din viitorulvolum “Nisipul clepsidrei sparte”


MAGAZIN

Locuitorii Pământului au fo-losit electricitatea, avansate teh-nici medicale, procedee indus-triale şi chiar zborul cosmic cumii şi mii de ani înainte de civi-lizaţia pe care o ştim.

Jucării antice care zboară

În colecţia naţională de obiecte deaur a Columbiei există un obiect vechide 1.800 de ani, descoperit într-unmormânt. A fost considerat o pasăresau pește zburător. Dar el seamănă iz-bitor cu avioanele moderne cu aripădelta. Cercetătorul american J. A. Ul-rich a demonstrat că este de fapt unavion cu reacţie care putea atinge vi-teze supersonice.

Multe asemenea modele există înEgipt, datând din epoca faraonilor. Austat mult timp prin muzee, etichetateca jucării. Egiptologul Khalil Messihaa arătat că jucăria are caracteristici deavion modern, cu formă perfect ae-rodinamică și ampenaj vertical, lucruneîntâlnit până acum la păsări. Jucăriade lemn zboară o distanţă considera-bilă atunci când este aruncată cu mâ-na.

Baterii vechi de 2.000 de ani

La Muzeul Naţional din Bagdadsunt expuși electrozi din cupru și unelectrolit necunoscut. Dar și câtevabaterii electrice cu pile uscate, identicecu bateriile galvanice.

Toate datează de dinaintea ereinoastre. Arheologul german WilhelmKonig a descoperit câteva ulcioare as-tupate cu asfalt, vechi de mai bine de2.000 de ani. A umplut vasul cu sulfatde cupru, în locul electrolitului iniţial.

Pila electrică a funcţionat ire-proșabil, comportându-se ca o bateriedin zilele noastre. Tot pe post de elec-trolit poate fi folosită cu succes zeamade struguri. În apropiere s-au găsitobiecte vechi de 4.000 de ani acoperitegalvanic cu aur.

Primul care a făcut studii de elec-tricitate a fost Luigi Galvani (1792),iar prima pilă electrică a fost realizatăde către Alessandro Voltă (1800 – Be-cul a fost inventat de Edison în 1876.A funcţionat 40 de ore.

Columb nu a fost primul în America

În Palatul Topkapi din Turcia aufost descoperite în anul 1929 hărţilesecrete de navigaţie ce aparţinuserălui Piri Reis, comandant suprem almarinei otomane în sec XV. Pe acestehărţi figurează coastele Americii deNord și de Sud, precum și Antarcticacu lanţurile de munţi descoperite în1952.

Cele două Americi sunt reprezen-tate cu toate amănuntele geografice<lacuri, fluvii, vulcani, platouri. Cris-tofor Columb a acostat pe ţărmul nou-lui continent abia în 1492.

Autenticitatea hărţilor este incon-testabilă. Hărţile lui Piri Reis prezen-tau contururile continentului sud-american mai alungite.

După lansarea primilor sateliţi ar-tificiali între 1960 și 1970, de la apro-ximativ 100 km s-a observat un feno-men identic. Obiectivele aflate la pe-riferia câmpului optic erau deformateși alungite, fapt datorat sfericităţii pla-netei. Hărţile lui Piri Reis erau cópii.

Se crede că hărţile originale au ovechime de circa 15.000 de ani, deoa-rece sunt consemnate forme de reliefcare au dispărut chiar în acea perioa-dă.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

Mulți reproşează dacilor că nuau avut scriere sau că nu au lăsatconstrucții impunătoare.

În consecință nu au dreptul să reven-dice o civilizație puternică și automat tre-buie să fie subordonați civilizației roma-ne, elene sau oricărui neam migrator.

Este greu de explicat în câtevacuvinte istoria strămoşilornoştri, pelasgii şi dacii

Însă dacii nu au apărut așa dintr-odată. Înaintea lor, strămoșii lor s-au nu-mit pelasgi. La un moment dat a avut locun război total între neamul pelasg, con-dus de Uranus, și neamurile meridionalecu baza în Egipt și conduse de Zeus sauJoe. Meridionalii au învins și au ras depe suprafața Daciei urmele liderilor pe-lasgi< clădirile, palatele, cetățile uriașeloretc. Civilizația pelasgă a decăzut iar ur-mașii lor s-au retras în munți pentru operioadă. Doar de scris nu aveau ei chef.

Este greu de explicat în câteva cuvinteistoria românilor, mai precis a strămoși-lor noștri, pelasgii și dacii. Dar faceți unminim de efort și căutați Dacia Preisto-rică scrisă de istoricul Nicolae Densu-șianu.

Urmele strălucitei civilizații pelasge,care a stăpânit Europa, Nordul Africii,India și Asia până în Japonia, au rămasși în capitala dacilor, Sarmizegetusa.

Dacii nu aveau cum să viseze la celmai exact calendar, el era o moștenirepelasgă. Calendarul de la Sarmizegetusaeste unul dintre cele mai precise instru-mente de măsurare a timpului din anti-chitate. Piesele care îl compun, pietre saubuşteni, au anumite semnificaţii, des-luşite abia după 2.000 de ani, de trei cer-cetători braşoveni. Emil Poenaru, CornelSamoilă şi Şerban Bobancu de la Uni-versitatea din Braşov au reuşit să spargă„codul dacic“.

Mai precis, au descifrat rostul fiecăruistîlp din acest complex megalitic, reuşindastfel să citească misteriosul calendar as-tronomic. Aşa am aflat că dacii calcula-seră mai precis decît mayaşii lungimeaanului, diferenţa dintre anul dacic şi cel

antropic fiind de numai 0,000001 zile.Lespezile şi stîlpii antici, care înseam-

nă zile, săptămîni, ani şi secole dacice(de altă durată decît cele cunoscute), i-au condus pe braşoveni la concluzia căstrămoşii noştri au reuşit să stocheze laSarmizegetusa informaţii de astronomie,matematică, trigonometrie extrem deexacte care, odată înţelese, nu doar cămăsoară timpul, dar aruncă o privire şiîn viitor.

Calendarul de la Sarmizegetusa esteunul în aer liber, pentru a nu ascundeSoarele, venerat de daci. Găsim aici unsoare de andezit, cu un diametru de 7,1m, avînd în centru un disc de 1,5 m dia-metru. Se pare că ajuta la stabilirea oreiexacte a meridianului locului.

Cercetătorii au mai constatat că anulnu începea la dată fixă, ca în calendarulgregorian de azi, ci în aceeaşi zi a săptă-mînii, informează Monitorul Expres.

"Pe lîngă faptul că dacii au realizatunul din cele mai exacte calendare aleantichităţii, acesta are o proprietate uni-că< anul începe cu prima zi a unei săptă-mîni şi se termină în ultima zi a alteia“.„Divizarea micului sanctuar în 13 grupe

nu este, deci, întîmplătoare, ci căutată, şiare calitatea că, datorită ei, anii dacici în-cep totdeauna în prima zi a unei grupe,sfîrşindu-se, deci, totdeauna în ultima zia unei grupe, iar toate cele 13 zile de în-ceput ale celor 13 grupe sînt, în decursulunui ciclu, o singură dată zile de începutde an. Faptul că anii dacici nu începeauşi nu se sfîrşeau cu oricare dintre zilelesăptămînii (fiindcă se propune echiva-lenţa< o grupă egal o săptămînă), este oproprietate interesantă, o calitate pe carenu o are nici calendarul actual“.

Părerea autorilor este că „prin ele-ganţa, funcţionalitatea şi simplitatea so-luţiilor matematice pe care le încorpo-rează (şi exprimă geometrizat), miculsanctuar circular este cea mai frumoasăoperă de artă pe care a creat-o gînduluman în strădania sa de a cuantifica tim-pul“.

Universitarii braşoveni au mai cal-culat şi cîte secole dacice (104 ani) ar tre-bui să se scurgă pentru ca măsurătoriledacilor să coincidă cu cele ştiinţifice. S-a ajuns la concluzia că sunt necesare 25de secole, deci în anul 2275, după maimulte corecţii succesive prevăzute de sa-

vanţii daci, calendarul de la Sarmizege-tusa va indica ziua şi ora exactă (timpulastronomic). Calendarul gregorian, fiindmai lung cu 0,0003 zile decît anul tropic,întîrzie faţă de acesta cu o zi la 3.300 ani.

„Exactitatea calendarului era atît demare încît, teoretic vorbind, ar mai fi fostnevoie de încă o zi de corectură abia la5.055.555,55505 ani“.

Autorii compară precizia calendaru-lui dacic cu celelalte sisteme cunoscuteşi observă că strămoşii noştri au făcutcea mai bună aproximare, mai bună decîtcea a calendarului gregorian, unde anulare 365,242500 zile. Calendarul dacic are365,242197 zile, iar valoarea anului tropiceste de 365,242198 zile. Dar uimitorulcalendar conţine şi alte surprize care do-vedesc cunoştinţele avansate ale locui-torilor acestor meleaguri. Calendarulmegalitic a pornit cu un secol de 104 ani,dar universitarii braşoveni au observatcă sistemul a suferit o reformare, secolulajungînd la 91 de ani.

"Niciun calendar creat de om nu adovedit o asemenea calitate, să aplice oreformă fără să afecteze mecanismul pro-priu-zis al calendarului.“

Exactitatea calendarului era atît de mare înc]t, teoretic vorbind, ar mai fi fost nevoie de încă o zi de corectură abia la5.055.555,55505 ani“

Conform anumitor supersti-ții, aspectul-cheie ale viselor încare zbori e pozitivismul. Se spu-ne totu;i că b[rbații sunt maipredispu;i la vise în care zboarădec]t femeile.

Visele `n care zbori semnificăemo\ii pozitive, un sentiment de liber-tate ;i fericire, expresia atingerii unorculmi înalte, ;i adesea sunt vise lucide.

Visul de a zbura capătă o conotație personală

Ca orice alt vis, ;i acela în care zboricapătă o conotație personală. Poți zbu-ra folosindu-ți m]inile sau stând pe uncovor magic.

Poți zbura deasupra dunelor de ni-sip, a câmpurilor cu flori sau a unuivulcan, iar toate pot avea înțelesuri di-ferite. Însă, atât timp cât zbori, vei fi însiguranță ;i fericit. Bucură-te de acestevise! Semnificațiile viselor în care zboripot fi diverse, atât pozitive, cât ;i nega-

tive< *o dorință pe care vrei să o elibe-rezi sau să ie;i dintr-o situație, o relațiecare nu funcționează> *o perioadă decriză sau un loc de muncă> *înseamnăa te ridica deasupra tuturor, fie persoa-ne, conflicte, sau că *ai găsit rezolvarela o problemă sau o nouă modalitatede a gestiona lucrurile< *îți descoperi olatură spirituală> *deții control asupra

propriei persoane> *sentimentul de pu-tere, că te afli deasupra întregii lumi>*te aventurezi în anumite situații, ;i veiîntâmpina obstacole pe care nu vei ;ticum să le depă;e;ti> *e;ti prea egoist ;icentrată pe propria persoană (dacăzbori prea sus)> *nu e;ti sigur pe tine,nu ai încredere în abilitățile tale ;i e;tiincapabil să iei decizii (dacă în vis nu

poți zbura)> *dacă întâmpini obstacoleîn timp ce zbori, visul îți sugerează căeste timpul să îți înfrunți propriile te-meri> *dacă ți-e frică să zbori, este unsemn că ți-e teamă să ai succes ;i să ac-cepți provocările> *probabil nu e;ti pre-gatită să faci următorul pas> *ai pro-bleme în a zbura, de exemplu, e;ti trasăînapoi, înseamnă că cineva nu te lasăsă mergi înainte> *visul poate avea le-gătura fie cu cariera, fie cu familia.

Pentru intrepretare, este importan-tă ;i direcția în care zburăm în vis< *însus – te afli la un nivel `nalt de spiri-tualitate> *în jos, spre pământ – e;ti opersoană determinată ;i puternică,orientată spre succes> *înapoi – vrei săretrăie;ti amintirile ;i experiențele dintrecut.

Freud spunea că dacă zbori în vis,e semn că te eliberezi de tensiunea se-xuală.

Dacă treci printr-o depresie, visulreflectă un posibil pas spre vindecare,de genul norii negri se ridică de deasu-pra ta, lăsând soarele să pătrundă înviața ta.

Calendarul dacic are 365,242197 zile, iar valoarea anului tropic este

de 365,242198 zile

H[r\i de 15.000 de ani pe care apar Americile

Ce înseamn[ când visezi c[ zbori?

Calendarul de la Sarmizegetusa este unul în aer liber, pentru a nu ascunde Soarele, venerat dedaci. Găsim aici un soare de andezit, cu un diametru de 7,1 m, av]nd în centru un disc de 1,5 mdiametru. Se pare că ajuta la stabilirea orei exacte a meridianului locului.


Ini\ial a vrut s[ devin[ inginer,dar titlul de Miss World ob\inut`n anul 2000 a pus-o pe vedeta in-dian[ pe drumul spre faim[ laBollywood. De pu\in timp, Ame-rica ;i restul lumii au avut ocazias[ o cunoasc[ prin intermediulmicilor ecrane. Nu e at]t de u;ors[ treci de la statutul de superstarbollywoodian la cel de vedet[ `nascensiune la Hollywood ;i ̀ n cul-tura pop american[, dar PriyankaChopra este hot[r]t[ s[ le aratetuturor c[ se poate.

Era ianuarie 2000, iar Priyanka,atunci ̀ n v]rst[ de 17 ani, se afla al[turide prietenii ei `ntr-o ma;in[ `n drumspre o plaj[ din Mumbai. Cu pu\intimp `n urm[ fusese `ncoronat[ MissIndia ;i `ncepea deja s[ se g]ndeasc[la o carier[ `n lumea filmului indian.Prin geamul ma;inii se z[reau ;ase pa-nouri uria;e care f[ceau reclam[ la celmai recent film indian. Atunci le-a spusprietenilor ei c[-;i dorea s[ fie un stardoar dac[ va avea posibilitatea de aap[rea pe toate cele ;ase panouri pu-blicitare. C]\iva ani mai t]rziu, c]ndChopra a devenit vedet[ de succes laBollywood, a primit o poz[ de la unprieten – fa\a `i ap[rea `n toat[ splen-doarea ei pe toate cele ;ase panouri.

Se pot spune multe despre ea, c[este frumoas[, inteligent[, cu picioarelepe p[m]nt, ager[, dar o caracteristic[ce iese `n eviden\[ este `ncrederea `npropriile for\e. „Recunosc c[ suntpu\in, n-o s[ spun arogant[, ci mai`ncrez[toare ̀ n propriile puteri. Sunt otripl[ amenin\are,” spune actri\a glu-mind, referindu-se la faptul c[ poate s[joace `n filme, s[ c]nte ;i s[ danseze.

~n India natal[, Priyanka este foartecunoscut[ - a jucat ̀ n peste 50 de filme,c];tig]nd 24 de premii, printre care ;iechivalentul indian al Oscarului. Lo-cuie;te `ntr-un cartier exclusivist dinMubai, plin de celebrit[\i. Zvonuri le-gate de posibilele ei rela\ii amoroaseapar des ̀ n coloanele tabloidelor. Dac[p]n[ nu demult celebritatea ei se limita`n r]ndul celor care urm[reau filmeleindiene, cu succesul noului serial deteleviziune american faima ei s-a extinsla nivel global. Primul proiect pentrumarile ecrane nu a `nt]rziat s[ apar[.Este vorba de produc\ia „Baywatch”, ̀ ncare are un rol negativ ;i unde apareal[turi de Zac Efron ;i Dwayne „TheRock” Johnson.

Serialul „Quantico” prezint[pove;tile unei echipe de cade\i FBI `na c[ror clas[ s-a infiltrat un terorist ne-cunoscut. Chopra interpreteaz[ rolulprincipal, agenta Alex Parrish, trans-form]nd-o pe actri\a de 33 de ani `nprima femeie indian[ ̀ ntr-un astfel derol dintr-un serial de anvergur[ ame-rican. „Nu sunt nici m[car indiano-american[, sunt indianc[ get-beget.Toat[ lumea se a;tepta s[ am desenecu henna pe piele, l[n\i;or `n nas ;i s[vorbesc cu accent indian. Am avutre\ineri fiindc[ nu eram sigur[ dac[America este preg[tit[ pentru o actri\[`n rol principal care arat[ ca mine.” Se-rialul lansat `n toamna lui 2015 a fostl[udat de critici ;i a atras suficien\i te-lespectatori pentru ca primul sezon s[fie extins ;i apoi s[ fie prelungit cu unal doilea sezon. „Lumea crede c[ amavut un mare plan pentru a p[trundepe pia\a american[, dar nu este a;a.C]nd vine vorba de cariera mea, nuam avut niciodat[ un plan anume.America e cea care a venit la mine cuaceast[ oportunitate.”

Cu toate c[ succesul ei interna\io-nal se datoreaz[ norocului ;i poate des-tinului, aceasta nu e povestea complet[.

Oportunitatea de a juca ̀ n „Quantico”a venit dup[ ce Chopra a semnat uncontract cu o cas[ muzical[ deproduc\ie ;i a colaborat pentru c]tevapiese cu Will.i.am de la Black EyedPeas, Pitbull ;i cu Pharell. A ̀ nceput s[apar[ la petrecerile unor arti;ti ca Bru-ce Springsteen sau Bono de la U2. Lao astfel de petrecere, care a avut loc `n2014, actri\a a ajuns s[ aib[ o discu\iecu Keli Lee, vicepre;edinte la postulABC, care lucra la acel moment cu So-fia Veragara ;i Eva Longoria din do-rin\a de a aduce mai mult[ diversitate`n televiziune. Chopra filma atunci `nIndia, a;a c[ Lee a zburat `n Mumbai;i a petrecut o zi cu ea pe platourile defilmare ̀ nainte de a-i oferi un contractde colaborare cu ABC. Actri\a urmas[ aib[, conform contractului, posibi-litatea de a da probe pentru oricare se-riale noi ce urmau s[ fie lansate `n se-zonul 2015 – 2016 ;i, `n acela;i timp, ise permiea s[-;i continue proiectelecinematografice din India. Chopra aspus c[ era interesat[ cu o singur[condi\ie. „Am vrut s[ fiu distribuit[

`ntr-un rol pe merit, ca fiind cel maibun om pentru acel job. Nu voiam s[fiu stereotipul fetei indiene.”

Vedeta a avut de ̀ nfruntat o situa\ienepl[cut[ de discriminare rasial[ dup[ce unul dintre c]ntecele ei a fost utilizatca tem[ a emisiunii „Thursday NightFootball” la telviziunea american[.„C]ntecul meu a `nlocuit o pies[c]ntat[ de Faith Hill, care este fata ame-rican[ prin excelen\[. :i dintr-odat[apar eu, o fat[ brunet[ cu pielea ̀ nchis[la culoare.” Cei de la Liga de fotbalamerican au primit mai multe email-uri de la fani sup[ra\i cu `ntreb[ri degenul „Cine este aceast[ terorist[arab[?” Dar Priyanka nu s-a l[sat im-presionat[, ci a fost mai degrab[ uimit[de g]ndirea primitiv[ a unor oameni.De aceea a ;i decis [ vorbeasc[ deschisdespre aceast[ chestiune ̀ n interviurileei. „Le-am r[spuns ;i eu `ntreb]ndu-ide ce oricare persoan[ arab[ este tero-rist[ ;i de ce a; fi eu terorist[ doar pen-tru c[ am pielea `nchis[ la culoare?”

Priyanka nu este str[in[ de StateleUnite, chiar dac[ este nou venit[ ̀ n lu-

mea filmului american. N[scut[ ̀ n In-dia, actri\a a c[l[torit ̀ n mai multe p[r\iale \[rii ̀ mpreun[ cu p[rin\ii ei, medicimilitari. La 12 ani a plecat `n statulamerican Iowa, curioas[ fiind cum stu-diau veri;orii ei `n ;colile de pesteOcean. P[rin\ii au fost de acord s[ olase s[ studieze acolo, dar via\a nu afost at]t de u;oar[ pe cum s-a a;teptat,Chopra fiind \inta comentariilor rasisteale colegilor de clas[. „Eram singurulcopil indian din ;coal[. Apoi am tr[it;i `n Queens, New York ;i Newton,Massachusetts, iar `n timpul liceuluiam avut parte de multe tachin[ri ex-trem de nepl[cute. A fost o perioad[grea. Obi;nuiam s[ evit s[ m[n]nc lacantin[, prefer]nd s[ merg ̀ n baie, un-de m]ncam singur[.”

Dup[ acea perioad[ dificil[,Priyanka, atunci `n v]rst[ de 16 ani, adecis s[ revin[ `n India. Dar nici aicinu a avut parte de lini;te, deoarece tat[lei nu era de acord cu faptul c[ mul\ib[ie\i s-au `ndr[gostit de fiica lui ;i ourm[reau p]n[ acas[. Pe de alt[ parte,mama ei s-a g]ndit c[ frumuse\ea fiicei

sale `i putea oferi o ;ans[ la concursu-rile de frumuse\e, ea `nscriind-o pePryianka `n secret la Miss India. Cho-pra a fost aleas[ c];tig[toare, iar `n2000 a participat la Miss World ̀ n Lon-dra. „~mi amintesc c[ am luat o dat[pr]nzul ̀ n Spania ;i a trebuit s[-mi oferp[rerea despre economia Ugandei.Aveam doar 18 ani! A fost onebunie.”Ceea ce a f[cut acea situa\ie;i mai bizar[ a fost faptul c[ p]n[ atunci`;i imaginase o cu totul alt[ carier[.„Trebuia s[ devin inginer.”

Destinul ;i soarta sunt cuvinte careapar des `n interviuri, f[c]nd aluzie lacele dou[ p[r\i ale vie\ii sale – una carespune c[ succesul ei este un accidentfericit, iar alta ̀ n care totul este calculat;i stabilit cu exactitate. Dup[ cum ea`ns[;i afirm[ despre sine, a fost `ntot-deauna o persoan[ hot[r]t[. „Dup[ ceam c];tigat Miss India, mi-am dat sea-ma c[ nu-mi place s[ cobor ;tacheta.Pur ;i simplu `mi place s[ fiu cea maibun[. Ur[sc s[ pierd. A;a c[ trebuie s[continui s[ c];tig ;i voi munci din greus[ ob\in asta.”

Priyanka Chopra `;i las[ destinul s[-;i urmeze cursul

Ioan Slavici ;i-a dat BAC-ul la Satu Mare · PAGINA 9 Shakespeare ;i Cervantes, doi scriitori care...

Documents

Transcript of Ioan Slavici ;i-a dat BAC-ul la Satu Mare · PAGINA 9 Shakespeare ;i Cervantes, doi scriitori care...