Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XVI • Nr. 184 • decembrie 2015

INVITAȚIE LA COLINDĂ !Joi, 24 decembrie-orele 17.30, în seara de Ajun, sunt invitați la Biserică, copii, tineri, adulți și vârstnici, pen-

tru a forma cete de colindători, care să vestească prin colinde, din casă în casă, potrivit tradiției sfinte, Măritul Praznic al Nașterii Domnului. Să lăsăm în Noaptea Sfântă grija și tumultul pregătirilor și să purcedem împreună,precum magii de la Răsărit, la împlinirea celui mai minunat și vechi obicei de Crăciun: „Noi umblăm și colin-

dăm / Florile dalbe / Și pe Domnul lăudăm / Florile dalbe”.Preot Paroh Vasile D. Suciu

An dupa an, veac după veac, sărbătorile Naşterii Domnului şi ale Anului Nou,care cuprind întreg

pământul cu frumuseţea şi farmecul lor, reamintesc omenirii dragostea Creatorului pentru toţi copiii Săi.

Fie ca toate visele pe care le făuriţi în aceste zile sfintede sărbătoare să se împlinescă şi drumul

străbătut pentru realizarea lor să vă aducă bucurie însuflete, iar în case, fericire şi belşug.

SĂRBĂTORI FERICITEşi LA MULŢI ANI!

Redactor-şef

Preot VASILE D. SUCIU

Dragi cititori

ai Revistei Vatră nouă,

Cu prilejul Nașterii Mântuitorului

nostru Iisus Hristos și a Anului Nou

2016, primiți din partea noastră

cele mai alese gânduri de fericire,

sănătate, spor în toate și bună

sărbătorire împreună cu cei dragi!

La mulți ani 2016!

Familia DIANA și PĂUN OTIMAN

Vatră nouă nr. 184 decembrie 201522 EDITORIAL

Din copilăria mea, de peste 60 de ani, n-am mai văzut și folosit un lămpaș. Mai precis, din anul în care s-a insta-lat prima centrală electrică sătească în Gârbovățul meu natal din sudul Bana-tului, centrală care dădea curent elec-tric, câteva ore pe noapte, becurilor din case și din ulițe.

Dar, iată după atâta și atâta vreme, în anul 2015, sub pomul de Crăciun (împodobit de peste un sfert de veac, an de an, la Gărâna), fiul meu mi-a pus sub brad un cadou inedit, însă deosebit de util, după cum veți vedea în con-tinuare, dar, în același timp, un cadou surprinzător pentru anul în care sun-tem, un LĂMPAȘ.

Un cadou inedit, dacă ne gân-dim la faptul că, acum, în secolul XXI, cadourile de Crăciun, de regulă, sunt un smartphone, o tabletă, un laptop și câte și mai câte ”nimicuri” de acest gen, dar în nici un caz un anacronic, depășit și desuet lămpaș. Și totuși, fiul meu a fost deosebit de inspirat, având în vedere actuala utilitate a lămpașului la Gărâna (și nu numai, pentru că atât în Giarmata Vii cât și în Timișoara, și-a dovedit necesitatea), în condițiile în care societățile private și străine (după naționalitatea patronilor) furnizează mai mult de întreruperi decât distri-buire de energie electrică.

Dar, să vezi, în continuare, surpriza cu lămpașul a fost și mai mare, acesta nu este de fabricație românească, cum mă așteptam să-l găsesc, dez-ambalându-l, ci made in Germany, cu instrucțiuni detaliate de folosire în nouă limbi (germană, engleză, fran-ceză, italiană, spaniolă și încă patru limbi ale țărilor central și esteuropene, foste comuniste, intrate în UE în primul val – 2005, mai puțin româna, bulgara și croata).

Și revin la lămpașele copilăriei mele fără curent electric. De când am învățat să citesc, am aflat că aceste banale instrumente de iluminat în grajduri (pentru că în camere iluminatul se făcea cu lampă de petrol sau petroma-xuri) sau noaptea pe drum, la moară, la colibă, erau fabricate, de prin anul

1915, la făbricuța Globus (parcă de la Topleț sau Bocșa, sper să nu greșesc) care mai făcea, pe lângă lămpașe de petrol, primusuri și, mai târziu, baterii electrice (alături de Dura Timișoara) și felurite instrumente casnice.

Lămpașul secolului al XXI-lea, în care am intrat cam de multișor, de peste un deceniu și jumătate, și vajnic sprijinitor al rețelelor private actuale de distribuție a curentului electric, după cum vă spuneam mai înainte, a devenit o stringentă și permanentă necesitate după mai bine de 60 de ani. Dar o nece-sitate, care mi-a adus și o mare sur-priză, după 100 de ani de la producerea primului lămpaș în România. Acum, în

mileniul III, în secolul XXI, după mai mult de un sfert de veac de economie de piață și după opt ani de economie de piață comună europeană, Româ-nia nu mai știe să facă nici banalele lămpașe ale îndepărtatei mele copilării.

Acum, în anul 2016, lămpașele care le folosesc tot mai des la Gărâna, la Giar-mata Vii ori la Timișoara, sunt lămpașe produse de marea industrie germană, sunt lămpașe MADE IN GERMANY.

În concluzie, o concluzie tristă: România mileniului al III-lea, România secolului XXI, România membră a UE, a pieței comune europene, nu mai știe să facă, azi, nici banalele LĂMPAȘE!Academician PĂUN ION OTIMAN

În secolul XXI

ROMÂNIA NU MAI ȘTIE SĂ FACĂ NICI LĂMPAȘE

Vatră nouă nr. 184 decembrie 2015 33EDUCAŢIE

PETRECEREA TIMPULUI LIBER –ALTERNATIVĂ PENTRU ÎNTĂRIREACOMPORTAMENTELOR POZITIVE

În contextul actual se poate observa o accentuare a violenţei, înţeleasă ca o formă deficitară de raportare a persoa-nei la realitatea înconjurătoare. Astăzi, violenţa este folosită frecvent, în dife-ritele ei forme, la toate vârstele școlare, ajungându-se la un deficit de integrare socială, marcat prin promovarea unor tentaţii teribiliste în locul dorinţei de exprimare autentică a personalităţii.

Factorii care stau la baza violenţei în mediul școlar sunt multiplii, dintre ei putând fi amintiţi: eșecul școlar, ati-tudinea de neglijare, dezinteres și res-pingere din partea familiei, exemplul negativ oferit de unii dascăli, motiva-ţia scăzută pentru învăţare, programul școlar supraîncărcat, mass-media și, nu în ultimul rând, internetul.

Societatea contemporană se con-fruntă cu o accentuare a relativităţii valo-rilor, a negării normelor morale și juridice, înregistrându-se o creștere semnificativă, în rândul copiilor și tinerilor, a atitudinilor și comportamentelor indezirabile, mer-gând de la lipsa de respect faţă de cei mai vârstnici, dispreţul faţă de bunele maniere, până la vicii, violenţă și vanda-lism. În acest context ne putem întreba: cum se mai poate realiza astăzi educaţia în așa fel încât personalitatea umană să poată face faţă cu succes acestui context problematic?

Ca răspuns la problematica lumii în care trăim în raport cu valorile specifice timpului contemporan au apărut noi componente ale educaţiei, menţionate în documentele UNESCO ca„noi edu-caţii", între care se numără și „educaţia pentru timpul liber".

Acest tip de educaţie include componentele de natură culturală, artistică, turistică, socială, sportivă, care ţintesc un mod util și formativ de petrecere a timpului liber, având ca obiectiv primordial întărirea com-portamentelor pozitive ale copiilor. Activităţile formale sau informale care se pot desfășura în timpul liber al elevilor oferă oportunităţi multiple de valorificare și responsabilizare a tinerilor spre aspectele frumoase ale vieţii și mediului ambiant.

Preocupaţi de dezvoltarea armoni-oasă a personalităţii copiilor/elevilor noștri, cadrele didactice, împreună cu familiile copiilor/tinerilor, pot desfă-șura diferite activităţi de tip nonformal pentru valorificarea eficientă a timpul liber:

• organizarea de dezbateri pe diferite teme de interes la orele de dirigenţie sau participarea la anumite work-shop-uri (Timpul liber, prieten sau dușman?, Tim-pul liber, câștigat sau pierdut?, Timpul liber, o parte importantă a vieţii de elev?);

• organizarea unor discuţii extinse pe această temă, între elevi, părinţi, cadre didactice, psihologi, sociologi, reprezentanţi ai comunităţii locale;

• organizarea unor cercuri de teatru, dans popular, dans modern, vorbire în grai popular, ateliere de pictură, creaţie literară sau jurnalism;

• realizarea de serbări, spectacole cu diferite ocazii;

• vizionarea de spectacole de teatru, muzicale, teatru de păpuși, operetă, circ;

• derularea unor activităţi ecologice cu ocazia Zilei mondiale a Apelor - 20 martie, Zilei Pământului (plantare de arbuști, lucrări de întreţinere în parcul școlii); participarea la concursuri adec-vate vârstei lor (educaţie rutieră, ecolo-gică, civică, sportivă, plastică, literară);

• drumeţii și plimbări cu scop bine determinat (istoric, ecologic, relaţional, relaxare);

• vizite la biblioteci, muzee, Grădina Botanică, Grădina Zoologică, școli/licee/ instituţii de învăţământ superior;

• excursii didactice în judeţ în ţară sau peste hotare;

• implicarea în evenimentele impor-tante ale comunităţii locale (sărbăto-rirea zilelor naţionale și religioase, colindatul la instituţiile comunitare din localitate).

Producerea unor schimbări pozitive în comportamentul copiilor presupune în primul rând schimbări din partea adulţilor cu care aceștia intră în con-tact, la nivelul convingerilor, atitudini-lor și comportamentelor descurajante ale acestora. Totodată, o cunoaștere

temeinică a elevilor și o abordare dife-renţiată a acestora din partea cadrelor didactice pot determina progrese în activitatea școlară a elevilor.

Dezvoltarea armonioasă a elevilor noștri, în spiritul adevăratelor valori civice, nu se poate realiza decât în contextul unei strânse colaborări între școală și familie. Implicarea familiei în activităţile școlii și realizarea unui parteneriat familia-școală permite o acţiune educativă convergentă și adoptarea celor mai potrivite măsuri disciplinare, în funcţie de situaţie. În cazul în care cauzele conduitelor devi-ante își au originea în caracteristicile mediului familial, cunoașterea lor și cooperarea cu familia elevului permit un control mai eficient asupra condu-itei elevului.

Experienţa de până acum ne arată că violenţa în rândul celor mici este o realitate ce poate fi ţinută sub control și, într-o măsură semnificativă, redusă la manifestări pe care le putem numi acceptabile. Combaterea violenţei fără violenţă și inocularea spiritului de toleranţă în comportamentul copiilor este și rămâne un obiectiv primordial al educaţiei.

Concluzie:

Expunerea la violenţă poate avea efecte semnificative asupra copiilor pe parcursul dezvoltării lor și influ-enţează modul în care aceștia își vor forma relaţiile cu cei din jur în copilărie și ca adulţi. Ca urmare, putem formula câteva „reguli/sfaturi" pentru diminu-area și eliminarea acesteia:

Oferă-i un exemplu bun copilului!Folosește metode de disciplinare

non-violente!Impune reguli clare și limite potri-

vite vârstei!Oferă-i copilului multă afecţiune și

atenţie!Ajută-l să-și folosească în mod util

timpul liber!Bibliografie: Suport de curs - Pro-

tecţie, dezvoltare, participare, Bucu-rești, 2006.

Prof. NEAMŢ ZLATINCA

Vatră nouă nr. 184 decembrie 201544 EVOCĂRI

Pagină realizată de asist. LĂCRIMIOARA TOMIUC

PRIMA AMINTIRE DE CRĂCIUNîn memoria părinţilor mei

Închid ochii şi-mi amintesc. Sun-tem pe uliţa satului. E noapte şi venim înspre casa noastră. Eu, Mama şi Tata. Eu, în mijloc, ţinându-mă de mâinile lor. Zăpada pufoasă, pare că arde sub lumina lunii. Sclipeşte, de parcă acolo jos, sub ea, ar fi un foc ce trimite raze alburii de jos în sus. Alunec cu cizmuliţele cele noi şi tata mă ţine mai strâns de mână. Aproape mă doare mâna cum mă strânge, dar nu-i spun nimic. Mă simt în siguranţă.

Sunt legată la cap cu o năframă roşie cu buline albe şi cu un fular alb, pufos în jurul gâtului, peste gură şi nas, ca să nu-mi fie frig. Ar trebui să strig, ca să m-audă, aşa că mai bine tac. Ei vorbesc de-ale lor, în timp ce eu mă minunez la luna mare care, parcă se leagănă la fiecare pas pe care-l facem.

Alunec iar şi tata mă smuceşte fără să vrea, strângându-mă şi mai tare. Mă ia până la urmă în braţe, aşa cum i-a zis mama de la început şi mă pune pe umeri. Mă ţin strâns cu amândouă mâinile, cu oarece teamă, când de gâtul lui, când de urechile care-i ies de sub căciulă.

De acolo de sus, întunericul pare mai îndepărtat şi mai mare. Lumea se leagănă şi ea, la fiecare pas al tatei, ca şi luna, ca şi copacii de pe marginea drumului, care şi-au lăsat crengile îngreunate de zăpadă până aproape

de pământ.Ei vorbesc mai departe, iar eu des-

chid şi închid ochii, pentru că o adiere, o bură rece cade de undeva peste noi.

Trecem puntea peste pârâu. Dincolo de apa care curge înfundat sub pătura de gheaţă, începe o altă lume. E casa noastră, căminul nostru cald. Traversăm curtea, acum pustie. Ziua e plină de zumzetul şi glasurile cristaline ale copi-ilor care se joacă în recreaţie. Casa are curtea comună cu şcoala, unde tatăl meu îi învaţă pe aceştia literele alfab-etului. Omul de zăpadă făcut de copii stă de pază în mijlocul curţii, nemişcat ca un soldat. După gardul cel înalt din spatele curţii, lumea pădurii ne înconjoară şi parcă ne cheamă în adân-curile ei. Umbrele lungi ale copacilor de pe margine mă cam sperie. Ca şi cum

ai urca pe nişte trepte, mai sus, tot mai sus, creşte pădurea de brazi. Urcă până la cerul în care mai sunt împrăştiaţi mii de licurici ce tremură. În mintea mea, am impresia că brazii împung cu vâr-furile cerul.

Întreb cine stinge becurile cerului. Mama şi tata râd amândoi, sunt tineri şi veseli şi-mi spun că e Moş Crăciun acela care aprinde şi stinge stelele pen-tru copiii cuminţi.

Intrăm în casă. E cald înăuntru, focul trosneşte în sobă. Căldura îmi îmbujorează obrajii. Am rămas mută de uimire, cu privirea ţintă spre bradul frumos împodobit şi frumos mirositor.

Magie curată! N-ai cum să te îndoieşti puterea şi dărnicia lui Moş Crăciun.

Curiozitatea nu-mi dă pace mai departe. Când a venit Moşul, cum a venit? Unde locuieşte Moş Crăciun? Ce mănâncă, unde doarme, e cald la el în casă aşa ca la noi?

Cu zâmbetul pe buze, ai mei buni părinţi au răspunsuri la toate întrebările mele. Nu mai reuşesc să le aud răspunsurile, căci alt moş, Moş Ene, îmi dă târcoale. Până să adorm, mai am vreme să văd cum tata o ia după umeri pe mama, colindând încet un colind vechi, ceva cu căprioare şi vânătoare. Şi după o vreme, când des-chid iar ochii mi se pare că văd la mar-ginea pădurii, căprioara aceea despre care cântau ei, scăldată în lumina străvezie a lunii.

Astăzi nu mai ştiu precis de unde veneam atunci, nu ştiu câţi ani aveam, poate doi, trei sau patru. Îmi amin-tesc doar cum mergeam pe uliţă, cum colindau ai mei, cum eu dormeam şi mă trezeam şi visam, pe Moş Crăciun, omul de zăpadă sau căprioara.

Aceasta este prima amintire a mea despre Crăciun. Toate celelalte care au urmat, oricât au fost de luminoase sau întunecate şi dureroase, pornesc de la drumul acela spre casă, de la lumina aceia ciudată în care luna se legăna în ritmul paşilor tatălui meu şi de la colinda veche pe care o cântau ei, părinţii mei dragi.

URARE DE SFÂRȘIT DE AN Din suflet doresc tuturor cititorilor revistei Vatră

nouă ca Sărbătorile Nașterii Mântuitorului nostru Iisus

Hristos și ale Anului Nou 2016,să vă umple

casele de bucurie, pace, speranță, iubire și mai ales

multă, multă sănătate.Crăciun Fericit!

asist. Lăcrimioara Tomiuc

Vatră nouă nr. 184 decembrie 2015 55

Pagină realizată de Prof.univ.emerit.dr.ing. AUREL LĂZUREANU

SFATUL SPECIALISTULUI

ASOLAMENTUL (ROTAŢIA CULTURILOR)Asolamentele urmăresc să creeze

condiţii de mediu mai favorabile pen-tru plantele cultivate, o mai bună apro-vizionare cu apă și substanţe nutritive și prevenirea pagubelor provocate de buruieni, boli și dăunători. Avantajele pe care le realizează asolamentele, mai ales în anii agricoli cu probleme, vin în sprijinul producătorului agricol în speranţa obţinerii unor randamente ridicate pe unitatea de suprafaţă. Orga-nizarea unui asola-ment nu se face de azi pe mâine și nu pentru o perioadă scurtă, ci pentru o perioadă mai lungă de 4-6 ani. În organizarea unui asola-ment raţional, care în final să realizeze sporuri de producţie și eficienţă econo-mică maximă, trebuie să se ţină seama de o serie de factori și anume:

- condiţiile naturale;- cerinţele economico - organizatorice;- cerinţele agrobiologice ale plantelor.Factorii naturali, cum sunt solul și

clima, au o importanţă deosebită în alegerea culturilor din cadrul asola-mentului. Tipul de sol, relieful, expo-ziţia, adâncimea apei freatice, cantita-tea de precipitaţii, temperatura, etc., sunt factori de care trebuie să se ţină seama atât în privinţa speciilor ce se vor cultiva ASOLAMENTUL (ROTAŢIA CULTURILOR) într-o zonă sau alta, cât și a hibrizilor și soiurilor din cadrul fiecărei specii. Rotaţia și succesiunea în cadrul asolamentelor se vor face în funcţie de cerinţele agrobiologice ale plantelor. Astfel, după plante care lasă în sol cantităţi mari de elemente nutritive, cum ar fi leguminoasele, să urmeze plante mari consumatoare de azot și fosfor, cum sunt porumbul, grâul, sfecla, floarea soarelui, etc. De asemenea, se recomandă ca după plante mari consumatoare de apă să urmeze plante cu un consum mai redus de apă. Prin rotaţie și succesiu-nea culturilor în cadrul asolamentului trebuie să se realizeze și o bună com-batere a bolilor și dăunătorilor precum și a buruienilor.

Tinând cont că în agricultura ţării noastre s-au produs mutaţii foarte importante, unde agricultura privată deţine 95% din suprafaţa arabilă, o atenţie deosebită trebuie acordată

mărimii solelor. În asociaţiile noi înfi-inţate, solele sunt mai mari în funcţie de specificul asolamentului (asola-mente de câmp, asolamente furajere sau mixte), în timp ce în agricultura privată, solele au dimensiuni mult mai mici, în funcţie de suprafaţa deţinută de proprietar.

În funcţie de numărul de sole sau ani, asolamentele sunt de scurtă durată, 2-4 ani, și de lungă durată, 5-6 ani. Întrucât principalele culturi din ţara noastră sunt grâul și porumbul, acestea ocupând aproape 60% din suprafaţa arabilă, se folosește foarte des rotaţia GRÂU-PORUMB. Acest aso-lament s-a dovedit necorespunzător, întrucât ambele culturi sunt mari con-sumatoare de elemente nutritive și au și unele boli comune (Fuzarioza).

În acest sens, recomand câteva tipuri de asolamente orientative:Asolament de 3 ani

1. Leguminoase + plante tehnice2. Cereale păioase3. PorumbAsolament de 4 ani

1. Leguminoase 2. Cereale păioase3. Plante tehnice4. Porumb

Asolament de 5 ani

1. Leguminoase + plante furajere2. Cereale de toamnă3. Cereale de toamnă4. Porumb + plante tehnice5. Porumb + plante tehniceAsolament de 6 ani

1. Leguminoase2. Cereale de toamnă3. Porumb, floarea soarelui, sfeclă4. Cereale de toamnă5. Porumb6. Porumb

În condiţii de irigare se recomandă asolamente de 3-5 ani, cu următoarea structură de culturi: porumb 42%, grâu + orz 26%, sfeclă 8%, soia 8%, floarea soarelui 8%, ierburi perene 8%. Organi-zarea unui asolament fără un complex de măsuri agrotehnice corespunză-toare, nu rezolvă problemele mari care stau în faţa agriculturii. Este necesar ca, în funcţie de cerinţele plantelor și zona în care ne găsim, să se aplice cele mai bune metode de cultură, care să ducă la obţinerea unor recolte mari la hectar și la îmbunătăţirea însușirilor de ferti-litate ale solului. O atenţie deosebită trebuie să se acorde folosirii raţionale a erbicidelor care să permită organizarea unor asolamente corespunzătoare.

Vatră nouă nr. 184 decembrie 201566 POLIŢIA COMUNALĂ - 0256 205 118

POLIȚIA ÎN SPRIJINUL COMUNITĂȚII LOCALE

ASPECTE LEGISLATIVE

ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 63 din 6 septembrie 2006

pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului

nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice

Deşi suntem în prag de iarnă, vre-mea nu ne-a ridicat mari probleme din punct de vedere al traficului rutier. Din anii anteriori s-a constatat faptul că în această perioadă cresc accidentele de circulaţie soldate cu pagube materiale, motiv pentru care vă prezentăm arti-cole din lege care să vă ajute în demer-surile dvs., la societăţile de asigurare unde aveţi încheiată poliţa obligatorie.

13*1. Constatare amiabilă de

accident - procedura prin care doi conducători de vehicule încheie o înţelegere în forma scrisă prin care convin cu privire la circumstanţele pro-ducerii unui accident de circulaţie în care aceştia sunt implicaţi şi din care au rezultat numai pagube materiale, ce se înregistrează la societatea de asigurări care a emis poliţa de asigurare obliga-torie de răspundere civilă pentru preju-dicii produse prin accidente de autove-hicule, a cărui titular este conducătorul de vehicul vinovat de producerea acci-dentului său, după caz, proprietarul ori deţinătorul acestuia;

18. Aliniatul (2) al articolului 79 va avea următorul cuprins:

(2) În situaţia prevăzută la aliniatul (1), conducătorul de vehicul este obli-gat să se prezinte în termen de 24 ore la unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs accidentul, în vederea întoc-mirii documentelor de constatare şi eliberării autorizaţiei de reparaţie.

După alineatul (2) al articolului 79 se introduc cinci noi alineate, alineatele (2*1) - (2*5), cu următorul cuprins:

(2*1) Dispoziţiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care se încheie o constatare amiabilă de accident, dacă sunt îndep-linite cumulativ următoarele condiţii:

a. s-au produs pagube materiale a căror despăgubire este asigurată prin poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii pro-duse prin accidente de autovehicule;

b. accidentul nu s-a produs ca urmare a săvârşirii faptelor pentru care se reţine permisul de conducere

sau dovada înlocuitoare a acestuia, în condiţiile prevăzute la art. 111 alin. (1), lit. b) şi c), după caz, precum şi a faptei prevăzute la art.86 alin. (1);

c. cel puţin unul dintre conducătorii vehiculelor implicate în accident şi-a recunoscut vinovăţia în producerea accidentului de circulaţie;

d. conducătorul de vehicul care şi-a recunoscut vinovăţia în produ-cerea accidentului de circulaţie deţine asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de autovehicule valabilă;

e. cei doi conducători de vehicule implicate în accidentul de circulaţie au completat şi au semnat fără obiecţiuni formularul de constatare amiabilă de accident.

(2*2) Societatea de asigurare verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de la alin. (2*1), lit. a) - e), precum şi corecti-tudinea întocmirii formularului de con-statare amiabilă de accident şi atestă, după caz, validitatea sau nulitatea constatării amiabile de accident.

(2*3) Societăţile de asigurare obligatorie de răspundere civilă pen-tru prejudicii produse prin accidente de autovehicule sau reprezentanţii ale acestora, sesizaţi de producerea unui

accident de circulaţie în baza for-mularului de constatare amiabilă de accident, au obligaţia de a anunţa ime-diat unitatea de poliţie pe raza căreia s-a produs evenimentul, precum şi de a aduce la cunoştinţă celui implicat obligaţia de a se prezenta la unitatea de poliţie, dacă există indicii cu privire la neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2*1) lit. b).

(2*4) În situaţia prevăzută la alin. (2*3), conducătorul de vehicul implicat în accidentul de circulaţie are obligaţia de a se prezenta la unitatea de poliţie în termen de 24 de ore de la data pri-mirii invitaţiei din partea acesteia, în vederea întocmirii documentelor de constatare a accidentului de circulaţie şi eliberării autorizaţiei de reparaţie.

(2*5) Procedura atestării prevăzute la alin. (2*2), precum şi forma, conţinutul şi modul de distribuire a formularu-lui de constatare amiabilă accident, prevăzut la alin.(2*1) lit. e), se stabilesc prin ordin al preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Șeful postului de poliţie

Agent șef principal de poliţie

MATEI IONEL

Vatră nouă nr. 184 decembrie 2015 77TRADIȚII

Vechimea colindelor se pierde departe în timp şi ar fi greu să se iden-tifice originea sigură a acestora, dar se ştie că, iniţial, aveau o funcţie rituală: urâre pentru fertilitate, rodire şi belşug.

Dicţionarul explicativ al limbii române ne prezintă pentru cuvân-tul colindă, colind, s.n. următoarele precizări:

1. - obiceiul de a colinda;2. - cântec tradiţional cântat de

cete de copii, de flăcăi sau de adulţi cu prilejul sărbătorilor de Crăciun şi a Anului nou.

A colinda, pentru români, a devenit o datină, adică o deprindere consfinţită în timp devenită tradiţională, un fel de "moştenire". Se consideră că obiceiurile practicate în perioadă sărbătorilor de iarnă, colindatul, vine de la Calendele

romane, care denumeau astfel întâia zi a fiecărei luni.

Anul nou roman a fost mutat din primăvară în iarnă cu toate practicile rituale arhaice, când omul trebuia să se purifice pentru a întâmpina curat anul nou care venea. Aceste ritualuri sunt considerate precreştine, dar s-au transmis generaţiilor ce au urmat, îmbi-nându- se cu cele creştine.

Obiceiurile precreştine în stil car-navalesc s-au transmis până astăzi, cum ar fi capră, cel mai vechi şi mai spec-tacular dintre alaiurile carnavaleşti de iarnă, practicat în Moldova şi Bucovina.

Colindele noastre religioase sunt producţii literare inspirate din Noul Testament, Vieţile Sfinţilor şi mai cu seamă din apocrife. Colindele au suf-erit de-a lungul timpului modificări

deoarece erau transmise pe cale orală, ca orice producţie populară. Astfel că ar fi greu să mai desluşeşti element-ele culte de cele populare. În timpul sărbătorilor de iarnă se desfăşoară o serie de manifestări cu care ne-am obişnuit deja: colindele copiilor, colin-dele cetei, cântecele de stea, vicleimul, buhaiul, jocurile cu măşti, teatrul popu-lar, pluguşorul, buhaiul. Toate acestea ne îmbogăţesc sărbătorile de iarnă din fiecare an, fără să ne mai gândim la provenienţa lor. Un amestec de vechi şi nou, precreştin şi creştin.

În seara de Ajun începe colindul copiilor. Ei merg din casă în casă şi urează gospodarilor, în texte scurte, adesea umoristice, belşug, sănătate şi primesc în dar colaci, nuci, fructe şi bani. Colindatul propriu-zis este rezervat cetei de colindători care, în anumite zone, este bine organizată, având un "jude" sau un "vătaf". Ceata colindă în pragul casei. Acolo încep primele colinde. Iar gazda îi primeşte cu bucurie şi îi învită în casă pentru a fi ospătaţi şi a primi daruri, în funcţie de rangul gazdei şi al colindătorilor. Se deosebesc aceste tradiţii de vechiul colind şi cântecele de stea. Între ele şi vechile tradiţii folclorice a rămas un element comun: DARUL. Colindul ţine de spiritualitatea noastră românească şi trebuie să avem grijă ca sub influenţa civilizaţiei tradiţia noastră să nu se piardă. Să ne bucurăm de tradiţiile frumoase şi să vestim naşterea Dom-nului prin colinde...

Prof. MONICA MUNTEAN

E VREMEA COLINDELOR…E VREMEA COLINDELOR…

Vatră nouă nr. 184 decembrie 201588 FELICITĂRI

Dragi consăteni,Dragi consăteni,

Nașterea Mântuitorului nostru IisusNașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos să fie pentru fiecare dintre noiHristos să fie pentru fiecare dintre noi un prilej de bucurie, de smerenie, deun prilej de bucurie, de smerenie, de

răbdare, de milă și de înțelepciune, iarrăbdare, de milă și de înțelepciune, iar Anul Nou care se apropie să vă găseascăAnul Nou care se apropie să vă găsească

cu pace, sănătate și cu mulțumirecu pace, sănătate și cu mulțumire în suflet, îl rog pe Bunul Dumnezeuîn suflet, îl rog pe Bunul Dumnezeu să ocrotească țara noastră, comunasă ocrotească țara noastră, comuna

Ghiroda și localitatea Giarmata - Vii.Ghiroda și localitatea Giarmata - Vii.Sărbători binecuvântate și La mulți ani!Sărbători binecuvântate și La mulți ani!

vă urează, Vasile-Dorel Cădariu,vă urează, Vasile-Dorel Cădariu,Primarul Comunei GhirodaPrimarul Comunei Ghiroda

Din suflet vă doresc ca sărbătorile deDin suflet vă doresc ca sărbătorile de iarnă să vă umple sufletele și casele deiarnă să vă umple sufletele și casele de

bucurie, armonie și căldură, pace șibucurie, armonie și căldură, pace șisperanță.speranță.

Să fiți mereu înconjurați doar deSă fiți mereu înconjurați doar de oameni dragi sufletului, iar Flacăraoameni dragi sufletului, iar Flacăra Speranței să ardă mereu în sufleteleSperanței să ardă mereu în sufletele

voastre pentru o viață plină de Liniște,voastre pentru o viață plină de Liniște,Credință și Iubire!Credință și Iubire!

Dumnezeu să ne binecuvînteze cu unDumnezeu să ne binecuvînteze cu unAN NOU fericit!AN NOU fericit!

Marcel CincaMarcel CincaViceprimar al comunei GhirodaViceprimar al comunei Ghiroda

În prag de mare sărbătoare,În prag de mare sărbătoare, Nașterea Pruncului Sfânt, văNașterea Pruncului Sfânt, vă transmitem toate gânduriletransmitem toate gândurile

noastre bune și vă dorim să aveținoastre bune și vă dorim să aveți parte numai de sănătate, bucuriiparte numai de sănătate, bucurii

și împlinire sufletească!și împlinire sufletească!

Familia Dobra Cristian și Diana Familia Dobra Cristian și DianaNașii BisericiiNașii Bisericii

Cu ocazia Sfintelor Sărbători aleCu ocazia Sfintelor Sărbători ale Nașterii Domnului și Anului Nou, amNașterii Domnului și Anului Nou, am

onoarea de a vă adresa, în numeleonoarea de a vă adresa, în numele colectivului Postului de Polițiecolectivului Postului de Poliție

Ghiroda, sincere urări de sănătate,Ghiroda, sincere urări de sănătate, fericire și tot ce vă doriți alături de ceifericire și tot ce vă doriți alături de cei

dragi și apropiați dumneavoastră!dragi și apropiați dumneavoastră!

CRĂCIUN FERICIT șiCRĂCIUN FERICIT și

LA MULȚI ANI!LA MULȚI ANI!

Șeful postului de poliție Agent șefȘeful postului de poliție Agent șefprincipal de poliție MATEI IONELprincipal de poliție MATEI IONEL

Vatră nouă nr. 184 decembrie 2015 99FELICITĂRI

Spiritul Crăciunului să vă mângâieSpiritul Crăciunului să vă mângâie sufletul, să vă aducă bucurii,sufletul, să vă aducă bucurii,

prosperitate, fericire și noroc,prosperitate, fericire și noroc,cadouri sub brad șicadouri sub brad și

oameni dragi aproape.oameni dragi aproape.

"Crăciun fericit!""Crăciun fericit!" șiși

"La mulți ani!""La mulți ani!"

vă ureazăvă ureazăS.C. ConfemetMonica S.R.L.S.C. ConfemetMonica S.R.L.

Cu prilejul Sfintelor Sărbători aleCu prilejul Sfintelor Sărbători ale

Crăciunului și a Anului Nou, dorimCrăciunului și a Anului Nou, dorim

tuturor cititorilor revistei Vatrătuturor cititorilor revistei Vatră

Nouă multe și frumoase împliniri,Nouă multe și frumoase împliniri,

sănătate, spor în toate, împreună cusănătate, spor în toate, împreună cu

caldele urări decaldele urări de

Sărbători fericite! siSărbători fericite! siLa mulți ani!La mulți ani!

Consiliul Local GhirodaConsiliul Local Ghiroda

Sfintele Sărbători ale NașteriiSfintele Sărbători ale Nașterii Domnului să vă aducă tuturorDomnului să vă aducă tuturor

pace în suflete și multe bucurii,pace în suflete și multe bucurii, iar Anul Nou să vă fie mai bun șiiar Anul Nou să vă fie mai bun și

mai bogat în împliniri!mai bogat în împliniri!

Crăciun fericit!Crăciun fericit!An Nou împlinit!An Nou împlinit!

Director, Profesor Claudia VlaicuDirector, Profesor Claudia Vlaicu

Sărbătorile NașteriiSărbătorile Nașterii Mântuitorului nostru IisusMântuitorului nostru Iisus Hristos și ale Anului NouHristos și ale Anului Nou 2016, să reverse în casele2016, să reverse în casele

Dumneavoastră bunăstare,Dumneavoastră bunăstare, fericire, sănătate și îndeplinireafericire, sănătate și îndeplinirea

tuturor dorințelor,tuturor dorințelor,

„La mulți ani!”„La mulți ani!”

Fam. Prof. univ. emerit, dr. ing.Fam. Prof. univ. emerit, dr. ing.AUREL LĂZUREANUAUREL LĂZUREANU

Din lumina Sărbătorii NașteriiDin lumina Sărbătorii Nașterii

Domnului și din speranța ceDomnului și din speranța ce

însoțește Noul An, gânduri bune,însoțește Noul An, gânduri bune,

urări de sănătate, împliniriurări de sănătate, împliniri

și bucurii tuturor!și bucurii tuturor!

Sărbători fericite!Sărbători fericite!

La mulți ani!La mulți ani!

S.C. ANGY-MARKET SRLS.C. ANGY-MARKET SRL

Fie ca sărbătorile de iarnă să văFie ca sărbătorile de iarnă să vă aducă bucuria Crăciunului prinaducă bucuria Crăciunului prin

speranță,speranță, spiritul Crăciunului prin pace,spiritul Crăciunului prin pace,

emoția Crăciunului prinemoția Crăciunului prindragoste.dragoste.

CRĂCIUN FERICITCRĂCIUN FERICIT și un An Nouși un An Nou

plin de bucurii,plin de bucurii, vă ureazăvă urează

Clubul Sportiv Mediator.Clubul Sportiv Mediator.

1010 Iconostas nr. 184 decembrie 2015EVENIMENT

EDITAT DE PAROHIA ORTODOXĂ GIARMATA VII ANUL XVI NR. 184 2015

(continuare în pag. 11)

CONCERTUL DE COLINDE DIN AN ÎN AN, EDIŢIA A X-A, GIARMATA VII

Tradiţionalul concert de colinde "Din an în an" ce se desfăşoară în localitatea noastră, a ajuns deja la ediţia a X-a.

În acest an, manifestarea a avut loc în zi sfântă de sărbătoare, în 6 decembrie, de Sfântul Ierarh Nicolae şi s-a desfăşurat în două părţi.

Au fost invitate mai multe coruri să participe, dar din motive obiective, au onorat cu prezenţa doar trei coruri: Corul "Tibiscum" al Facultăţii de Teologie din Caransebeş,

dirijor preot Gheorghe Tistu, Corul de cameră al Facultăţii de Muzică din Timişoara, dirijor asist. univ. Cezar Verlan, Dan Blebea şi Otniel Truică, şi Corul "Sfânta Maria" al Parohiei Ortodoxe Giarmata Vii, dirijor asist. univ. Cezar Verlan.

Dimineaţa, Corul "Tibiscum"al Facultăţii de Teologie din Caransebeş a dat răspunsurile la Sfânta Liturghie, oficiată de preot paroh Vasile Suciu şi preot Ioan Mermeze.

La finalul liturghiei, corul "Tibiscum" a susţinut un mic recital de colinde în faţa altarului pentru a fi văzuţi de numeroşii enoriaşi prezenţi în biserică.

Buchetul de colinde ce le-au interpretat a fost ulterior susţinut de Corul "Tibiscum" şi la Festivalul de colinde "Lăudaţi pe Domnul", ediţia I, care a vut loc în aceeaşi zi la Catedrala Mitropolitană Timişoara.

Înainte de a pleca din localitatea noastră, coriştilor li s-au servit la Căminul Cultural gustări, sucuri, cafea.

1111 Iconostas nr. 184 decembrie 2015 EVENIMENT

(urmare din pag. 10)

După masă, la orele 16:00, de această dată la Căminul Cultural manifestarea a continuat cu un amplu concert de

colinde. Acesta a fost susţinut de Corul Sfânta Maria dirijat de asist. univ. Cezar Verlan şi Corul de Cameră al Facultăţii de Muzică din Timişoara, dirijat de asist. univ. Cezar Verlan,

Dan Blebea şi Otniel Truică.De asemenea interpretele de folclor bănăţean Carmen

Biruiescu, Maria Petchescu şi Ramona Sarchiz au interpretat fiecare câte trei colinde şi pricesne ce au mers la inimile numerosului public prezent în sală.

Corurile reunite au cântat şi un colind emoţionant com-pus de domnul Tudor Gheorghe, "Vin colindătorii", avându-l ca solist pe domnul Valer Surdea.

Agapa creştină de la final a întregit această întâlnire

de suflet. Discuţii, impresii şi dueluri muzicale au creat o atmosferă caldă şi prietenească. Cu toţii au cântat şi un "La mulţi ani" pentru sărbătoriţii zilei şi pentru cei prezenţi laolaltă.

Au fost acordate dirijorilor şi corurilor prezente diplome

binemeritate.Organizată de Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, cu spriji-

nul Consiliului Local Ghiroda, prin agenda culturală, această reuniune corală a fost o reuşită.

Pe lângă alte momente ce vor mai fi, a punctat şi a adus un farmec specific acum în decembrie, când cu toţii, cu bucurie şi speranţă aşteptăm sfânta sărbătoare a Naşterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

REDACŢIA

Acum când îngerii coboară peAcum când îngerii coboară pe pământ pentru a vesti Naștereapământ pentru a vesti Nașterea

Domnului, aripile lor atingDomnului, aripile lor ating sufletele noastre luând cu eisufletele noastre luând cu ei

supărările și lăsând în schimbsupărările și lăsând în schimblumină și speranță.lumină și speranță.

CRĂCIUN FERICIT! șiCRĂCIUN FERICIT! șiLA MULȚI ANI!LA MULȚI ANI!

ProfesorProfesorMONICA-TANIA SUCIUMONICA-TANIA SUCIU

1212 Iconostas nr. 184 decembrie 2015CATEHISM

CUGETĂRI ALE SFINŢILOR PĂRINŢI,,Pentru tine este deopotrivă de rău ori să laşi la o parte buna

nădejde ori să ai un prea îndrăzneţ gând că nu e greu să fii desăvârşit,, Sf.Grigorie Dialogul

,,În virtute începutul e anevoios, dar continuarea e plăcută,, Sf. Ioan

Gură de Aur

,,Nici bunătăţile pământeşti nu se dobândesc fără osteneală; pentru ce, dar să ne sustragem de la bunătăţile cereşti din cauza ostenelilor?,, Sf. Nil Sinaitul

„Mântuirea nu constă numai în faptul să nu faci răul, ci şi în faptul ca singur să rabzi bărbăteşte răul,, Sf. Ioan Gură de Aur

,,Fără cea mai severă veghere asupra lui insuşi, omul nu poate propăşi în virtute,, Avva Agaton

,,Să nu nădăjduieşti ca vei dobândi cerul pe gratis, făra să duci o viaţă vrednică de cer,, Sf. Dimitrie Rostovschi

,,Vrei să faci fapte bune fară osteneală? Gândeşte-te la osteneala că ea e vremelnică, iar la răsplată că ea e veşnică,, Sf. Nil Sinaitul

,,Cu cât cineva se apropie mai mult de Dumnezeu, cu atât se vede mai păcătos,, Avva Dorotei

Întâmplări nostime

din viaţa părinţilor

SPRE DEOSEBIRE

DE...Părintele profesor Vasile Mihoc este

întrebat la un moment dat:-De ce noi, ortodocşii, suntem mereu

în întârziere, mereu neorganizaţi, mereu lăsând pe mâine ce am avea de făcut azi?

-Explicaţia e una foarte simplă, răspunde părintele profesor. Aşa e, precum ziceţi. Atât catolicii, cât şi protestanţii ştiu foarte bine că misi-unea lor se încheie aici, pe pământ, şi de aceea se grăbesc să le facă pe toate cât mai repede, mai organizat.

Spre deosebire de ei însă, ortodocşii au şi o veşnicie înainte. Şi nădejdea lor e că, dacă nu reuşesc să facă tot ce şi-au propus aici, oricum urmează veşnicia...

ÎN "BRAŢELE PĂRINTEȘTI"de Sf. Ioan Iacob Hozevitul

Rămas de mic orfan pe lume,Ca un copil al nimănuiMi-am pus nădejdea mea spre DomnulCerând de-a pururi mila Lui.

Bunica, Dumnezeu s-o ierte,Mi-a semănat de timpuriu În suflet tainele credinţei Şi rodul lor mă ţine viu.

O, scumpa mea bătrână sfântă Eu tot ce am îţi datorez,Căci m-ai adus la cunoştinţa Părintelui celui ceresc.

,,Cănd tatăl meu(cum zice psalmul) Şi maica mea m-au parăsit,,Atuncea Domnul cel din ceruri La sânul milei m-a primit.

Deci, suflete al meu smeriteÎnaripează-te mereu,Prin rugăciune prea fierbinte Şi dragoste spre Dumnezeu.

Privind în inimă cu mintea Să cauţi tainicul izvor Din care viaţa se adapă Cu darul cel mântuitor.

Urmează calea mântuirii Trăind în pace singurel Şi toată grija cea lumească S-o lepezi astăzi pentru El.

Pagină realizată de prof. VALENTINA POPA

1313 Iconostas nr. 184 decembrie 2015 MEDITAŢII

CUVINTE DESPRE POSTPostitor adevărat este cel care

se retine de la desfrânare, preades-frânare şi de la orice necurăţie. Postitor adevărat este cel care se stăpâneşte să nu se mânie, să nu se înfurie, să nu facă răutate şi să nu se răzbune.

Postitor adevărat este cel care îşi pune pază gurii sale şi se abţine de la flecăreli, de la vorbe murdare, de la nebunii, clevetiri, osândiri, linguşeli, minciuni şi de la orice defăimare.

Postitor adevărat este cel care îşi înfrânează mâinile de la hoţie, răpire, prădare, iar inima de la dorirea lucru-rilor străine. Într-un cuvânt, adevărat postitor este cel care se îndepărtează de la orice rău.

Iată, creştine, postul duhovnicesc! Ne este folositor şi postul trupesc, pentru că slujeşte omorârii patimilor noastre. Dar postul duhovnicesc ne este absolut de trebuinţă, pentru că, fără el, nici postul trupesc nu este nimic.

Mulţi postesc cu trupul, dar nu pos-tesc cu sufletul.

Mulţi postesc de mâncare şi băutură, dar nu postesc de gânduri, fapte şi cuvinte rele. Şi care le poate

fi folosul din această?Mulţi postesc o zi, doua sau mai

mult, dar de mânie, de ţinerea de minte a răului şi de răzbunare nu vor să postească.

Mulţi se înfrânează de la vin, carne, peste, dar cu limba îi muşca pe seme-nii lor - deci ce folos au din această?

Unii nu se ating cu mâinile de mâncare, dar le întind la mită, răpire şi prădarea bunului străin

- Ce folos au deci din această? Pos-tul adevărat şi curat este abținerea de la orice rău. Dacă vrei, creştine, să-ţi fie postul folositor, atunci, postind trupeşte, să posteşti şi duhovniceşte şi să posteşti întotdeauna. Cum pui frâu pântecelui tău, tot aşa pune-l şi gândurilor şi patimilor tale celor rele.

Să postească mintea ta de gându-rile cele deşarte.

Să postească mintea ta de ţinerea de minte a răului.

Să postească voia ta de dorirea cea rea.

Să postească ochii tăi de vederea cea rea: întoarce-ţi ochii tăi ca să nu vadă deşertăciunea (Psalm 118, 37).

Să postească urechea ta de cântece spurcate şi de şoapte clevetitoare.

Să postească limba ta de clevetire, de osândire, de vorbe spurcate şi de orice cuvânt deşert şi vătămător.

Să postească mâinile tale de la bătaie şi de la răpirea bunurilor celor străine.

Să postească picioarele tale de la a umbla întru răutate. «Fereşte-te de rău şi fă bine» (Psalm 33, 1; Petru 3, 11)

Iată postul creştinesc pe care Dum-nezeu îl cere de la noi! Pocăieşte-te şi te înfrânează de la orice cuvânt, fapta şi gând rău, deprinde-te cu virtuţile şi întotdeauna vei posti înaintea lui Dumnezeu.

(Sfântul Ierarh Tihon de Zadonsk,

Comoara duhovnicească, din lume

adunată, Editura Cartea Ortodoxă,

Editura Egumeniţa, 2008)

1414 Iconostas nr. 184 decembrie 2015DIN VIAŢA PAROHIEI • 1 - 30 noiembrie

Comemorări

Decese

Donaţii

Cununii

Botezuri

Balint Ștefan 100 leiIonescu Gheorghe 50 leiNedin Mariana 50 leiSuciu Patricia-Rafaela 100 leiAnonim 50 lei

STELIAC MATTI

Fiul lui Steliac Ioan-David și Florentina

Data nașterii: 15.07 2015

Data botezului: 08 noiembrie 2015

Nași: Bănut Vlad și Andra La mulți ani!

PACEV ERIC

Fiul lui Pacev Andrei și LaviniaData nașterii: 09 septembrie 2015

Data botezului: 30 noiembrie 2015

Nași: Nuc Ciprian și Diana La mulți ani!

MARTINESCU

DUMITRU

și RAMONA

(născută Durac)Data cununiei: 07 noiembrie 2015

Nași: Clipici Mirel și Elida

Arnazit Marius și IoanaCasă de piatră!

RĂCHITAN MARIA

S-a născut în data de 17 octombrie 1961 în localitatea Sânmiclăuș, judetul Satu-Mare. A decedat în data de 4

noiembrie 2015 în localitatea Giar-mata Vii. Un ultim și pios omagiu din partea familiei. Dumnezeu să-i primească sufletul în Împărăția Sa cea cerească. Dumnezeu să o odihnească în pace!

PETROVICI EVA

S-a născut în data de 28 octombrie 1928 în localitatea Labășinți, judetul Arad. A decedat în data de 29 noiembrie

2015 în localitatea Giarmata Vii. Un ultim și pios omagiu din partea fami-liei. Dumnezeu să-i primească sufle-tul în Împărăția Cerurilor. O vom purta mereu în suflet și nu o vom uita niciodată. Fie-i țărâna ușoară!

Cu adâncă durere în suflete și cu lacrimi în ochi, amintim tuturor celor care au cunoscut-o că s-au împlinit șase săptămâni de când

ne-a părăsit pentru totdeauna scumpa nostră mamă, socră, soră, mătușă și bunică RĂCHITAN MARIA. Te vom plânge mereu și nu te vom uita niciodată. Fie-ți tărâna ușoară!

În data de 8 ianuarie 2016 se implinește un an de când a plecat de lângă noi scumpa noastră mama, soacră, bunică și străbunică

BODOR IULIANA (IULIȘCA).

Mamă vei rămâne de-a pururi în sufletul nostru și să veghezi de acolo de susu așa cum ai făcut toată viața. Înlăcrimată și tăcută/ fără să ți de nimeni seamă/ pe-o cale sfântă, nevăzută/ Te-ai dus și n-o să mai vii, MAMĂ! Dumnezeu să te odihnească cu sfinții și cu drepții! Familia.

Cu durere în suflete și cu lacrimi în ochi ne aducem aminte că în data de 13 ianuarie 2016 se împlinește un an de când nu mai

este printre noi MĂRIUȚĂ AUREL cel care a fost un soț iubitor și un om de nădejde. Nu te vom uita niciodată: soția, cumnatul și nepoții. Bunul Dumnezeu să-l odihnească în Împărăția Sa cea cerească!

La data de 01 decembrie s-au împlinit 12 ani de când sufletul nostru este mai gol, pustiu și îndurerat. Amintirea ta e vie, iar noi: soția, copiii,

ginerii, nepoții și toți cunoscuții ne amintim cu drag de cel care a fost RĂCHITAN GHEORGHE, cel mai bun soț, tată, socru și bunic. Să-ți fie tărâna ușoara!

Rugăciuni și gânduri pioase îmi î n d r e p t totdeauna și mai cu

seamă acum când se împlinesc 14 respectiv 12 ani de la trecerea în veșnicie a bunilor mei părinți ORESTE și MODESTA TOMIUC. Îi voi purta mereu cu drag în sufletul meu. Dumnezeu să-i odihnească în pace!

CHRISTOS SE NAŞTE!În fiecare an sărbătoarea Crăciu-

nului ne reamintește mesajul sfânt: „Cuvântul  S-a făcut trup și a locuit prin-tre noi, plin de har și de adevăr” (In 1,14). Dumnezeu vine mereu, vine acum, vine aici, vine pentru mine, vine pentru tine. Dumnezeu nu întârzie, vine mereu cel dintâi și așteaptă în liniște.

Să avem curajul să pășim pragul bisericii și să-l căutam în liniște; să-l căutăm mergând pe urma de neșters a dorinţei noastre de a ne întâlni cu El. Să avem curajul de a cădea în genunchi, în ascultare. Să privim îndelung pe copilul care se naște, dar, mai ales, să ne lăsăm priviţi de El. Privirea Lui nu judecă, ci iubește; nu amăgește, ci luminează, iartă și ne invită să-l  lăsăm să intre în viaţa noastră, în libertatea noastră, în alegerile noastre.

În faţa acestui mister să ne ple-căm frunţile și să ne lăsăm cuprinși de uimire și recunoștinţă pentru darul pe care ni l-a făcut Dumnezeu Tatăl dându-l pe Fiul Său.

Cu aceste gânduri vă doresc o Sărbătoare a Nașterii Mântuitorului plină de pace și bucurie în suflet și un An Nou binecuvântat!

Pr. Máthé Lajos, paroh romano-catolic.

Vatră nouă nr. 184 decembrie 2015 1515INFO ȘAH

Pagină realizată de ELEONORA și PARTENIE MIHAI, antrenori la C.S. Mediator

SAHUL ONLINE - EXERCIŢIU DE

ÎMBUNĂTĂŢIRE A STRATEGIEI DE JOCAstăzi, când orice informaţie se

obţine foarte ușor, printr-un simplu click, șahul online reprezintă una dintre cele mai bune opţiuni pentru îmbunătăţirea abilităţilor, înţelege-rea mai bună a jocului în ansamblul său și, de asemenea, apropierea prin joc a cunoștinţelor, prietenilor sau rudelor aflate la mare distanţă.

Fie că jucaţi cu un alt jucător care utilizează internetul sau cu calcula-torul pe post de jucător, șahul online este cel mai simplu mod de extin-dere a orizontului de gândire, de a exersa mutări din unghiuri diferite, de a percepe altfel ameninţările și oportunităţile și de a exploata și alte posibilităţi care la început se pot arăta contrare strategiei iniţiale.

Singurul dezavantaj rămâne fap-tul că jucătorii nu pot interacţiona direct între ei, neavând posibilita-tea de a-și vedea reciproc reacţiile și mimica feţei.

Obiectivul jocului de șah

Obiectivul jocului nu este de a spune șah mat adversarului, așa cum probabil mulţi dintre noi au fost învăţaţi să creadă. Esenţa jocu-lui se afla în înţelegerea acestuia per ansamblu. La începutul jocului, ambii jucători au un număr egal de piese, singura diferenţa constitu-ind-o culoarea acestora. Apoi, fie-care jucător trebuie să deplaseze o singură piesă într-o singură mutare pentru a permite adversarului să mute înainte sau să joace următoa-rea mișcare -desigur, singura excep-ţie este rocada, caz în care jucătorul poate muta două piese în același timp.

Regulile jocului sunt făcute în așa fel încât jucătorii să aibă număr egal de șanse și aceleași oportunităţi. Prin urmare nici unul dintre jucă-tori nu ar avea avantaj de șah-mat asupra celuilalt, singura diferenţă dintre cei doi fiind abilităţile și cali-ficarea fiecăruia, astfel că matul nu va fi posibil decât în cazul unei erori

sau neatenţii din partea unuia dintre jucători. Jocul de șah este o competi-ţie între concentrarea celor doi jucă-tori, ghidată de regulile jocului și ca atare, jocul se desfăsoară în câmpul intelectului și nu al pasiunilor.

Deci, în jocul de șah, matul nu este neapărat o necesitate, ci doar un accident, și, ca atare nu trebuie să fie un scop, ci doar o alternativă. Luând în considerare toate acestea putem concluziona că jocul de șah nu este decât un exerciţiu plăcut și revigorant pentru minte si pentru o viaţă disciplinată.

Beneficiile șahului online

Deși regulile sunt aceleași este firesc ca metodele de predare și învăţare a anumitor aspecte să fie cât de cât diferite, în funcţie de capacitatea de înţelegere a fiecărui jucător, dar și de importanţa acor-dată șahului în anumite regiuni sau ţări. De exemplu, după cum se știe, cel mai puternic centru de șah din lume este Rusia. Chiar și astăzi prezenţa jucătorilor ruși pe primele locuri în turneele internaţionale este considerabilă.

Gândind din această pespectivă se poate constata că șahul online constituie un avantaj prin faptul că întalniţi jucători din regiuni sau ţări diferite, cu stiluri de joc specifice și astfel vă consolidaţi bagajul de cunoștinţe la un nivel mai amplu.

De asemenea un beneficiu foarte interesant îl constituie faptul că prin intermediul internetului puteţi alege un adversar cu un set similar de skill-uri. De exemplu, ca începător, puteţi opta pentru un adversar novice, sau pentru un joc ușor în cazul în care adversarul este calculatorul. Prin practică veţi câștiga încredere și tot mai multe cunoștinţe despre joc iar la un moment dat, când vă veţi îmbunătăţi abilităţile și vă veţi spori capacitatea intelectuală va fi nevoie să avansaţi la un adversar mai experimentat.

Un alt aspect important este că internetul oferă intimitatea nece-sară, care este esenţială pentru con-centrare, astfel că nu veţi mai avea parte de acele persoane sau grupuri care vă oferă sfaturi nedorite sau comentarii în timp ce jucaţi șah în parc sau chiar acasă.

A trișa în șahul online

Popularitatea șahului online este evidentă prin faptul că există nenu-mărate site-uri fantomă care susţin că oferă posibilitatea de a juca zi de zi.

Este bine de știut că pe orice site veţi întâlni jucători care mai și tri-șează. Însă atât timp cât ideea de a opta pentru șah online nu este consolidată și de o investiţie mone-tară, atunci pur și simplu schimbaţi jucătorul. Jucând prudent și pe site-uri cunoscute sau recomandate de prieteni puteti sta departe de trișori și de asemenea să vă îmbunătătiţi jocul într-o perioadă cât mai scurtă. Aveţi nevoie doar de un site bun care să vă ofere aceste beneficii.

Sursa: http://www.boardmeet.

ro/sahul-online-exercitiu-de-imbu-

natatire-a-strategiei-de-joc/

Adrese site șah online: http://

www.sahonline.ro/ este gratuit,

www.chess.com/ și pentru copii

recent înfiinţat, tot gratuit, https://

www.chesskid.com/ etc.

Vatră nouă nr. 184 decembrie 20151616

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Ghiroda

ISSN 1584-4323

Tehnoredactare și tipar S.C. Partoș S.R.L. , Timișoara, str. Zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: office@tipografiapartos.ro, www.tipografiapartos.ro

Periodic al comunității din Giarmata Vii

Adresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975E-mail: suciuvasile1966@gmail.com; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-șef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA

Ingrediente

400 ml smântână naturalălichidă pentru frișcă75 ml lapte70 g zahăr fin1 plic zahăr vanilat10 g gelatină foi/9 g gelati-na deshidratată100 g piure de ananas Mod de preparare

Punem foile de gelatină la înmuiat în apă rece pentru10 minute. Cu ajutorul unui blender, pasăm bucăţile de ananaspână când obţinem un pi-ure foarte fin. Într-o crăticioară, punem frișcă, laptele, zahărul șizahărul vanilat. Ameste- căm, pe foc mic, până când amestecul se apropie depunctul de fierbere. Aten- ţie! Nu trebuie să fiarbă absolut deloc, ci doar să fiefoarte fierbinte. Stingem focul, stoarcem bine foile de gelatină și le adăugăm în amestecul de frișcă și lapte. Amestecăm

până când gelatina estecomplet dizolvată. Adăugăm piureul de ananas și amestecăm pânăla omogenizare. Umplem 4 forme conice cu panna cotta, apoi le lăsăm pe masa din bucătărie să se răcească. În momentulîn care s-au răcit, le intro- ducem în frigider pentru3-4 ore sau până când pan-na cotta se solidifică.

PANNA COTTA CU ANANAS

Ingrediente

5 pulpecașcavalciupercisarepipercimbruulei3-4 linguri de vin

Mod de preparare

Spălam și dezosam pulpe- le, apoi le condimentăm cusare, piper și cimbru.Tăiem cașcavalul felii.

Umplem pulpele cu ciu- perci, peste care vom așezafeliile de cașcaval, apoi ru-lăm cu grijă să nu iasă um- plutura, după care legămcu aţă. Punem pulpele într-o tavă termorezistentă unsă cuulei, pe care o dăm la cup-tor pentru 40 de minute. La jumătatea intervalului le întoarcem pe cealaltă parteși vom stropi cu vin. Se servesc calde alături de ogarnitură.

PULPE UMPLUTE

An de an, Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, în lunile noiembrie şi decembrie, face un recensământ al tuturor fami-liilor din localitatea Giarmata Vii, pentru a stabili apartenenţa acestora faţă de Biserica Ortodoxă, respectiv faţă de celelalte culte şi denominaţiuni creştine, de a constata care este situaţia plăţii cultului (contribuţia financiară anuală a creştinilor ortodocşi faţă de Biserică) pe anul acesta şi pe anii anteriori, precum şi înregistrarea familiilor nou mutate în localitatea noastră.

Potrivit Statutului pentru organizarea şi funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române, precum şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia, Biserica Ortodoxă Română cuprinde pe creştinii ortodocşi din ţară şi pe creştinii ortodocşi români din afara graniţelor ţării, organizaţi în diferite unităţi teritoriale (Parohii), care au obligaţia morală de a susţine Biserica, inclusiv din punct de vedere financiar, pentru buna desfăşurare a tuturor activităţilor de ordin pastoral, cultural, social şi administrativ. Contribuţia financiară anuală a creştinilor ortodocşi faţă de Biserică este stabilită de Consiliul Parohial şi validată de Adunarea Parohială a fiecărei Parohii.

Valoarea contribuţiei de cult pentru anul 2015 este de 35 de lei/persoană. Vă rugăm să achitaţi contribuţia de cult la Biserica parohială.

Conducerea Parohiei Ortodoxe Giarmata Vii

www.lauraadamache.ro

www.pusikmea.ro