Revistă a comunității locale din Giarmata Vii • www.giarmatavii.ro • Anul XIV • Nr. 160 • decembrie 2013

INVITAȚIE LA COLINDĂ !Marţi, 24 decembrie-orele 17.30, în seara de Ajun, sunt invitați la Biserică, copii, tineri, adulți și vârstnici,

pentru a forma cete de colindători, care să vestească prin colinde, din casă în casă, potrivit tradiției sfinte, Măritul Praznic al Nașterii Domnului. Să lăsăm în Noaptea Sfântă grija și tumultul pregătirilor și să purcedem împreună, precum magii de la Răsărit, la împlinirea celui mai minunat și vechi obicei de Crăciun: „Noi umblăm și colindăm / Florile dalbe / Și pe Domnul lăudăm / Florile dalbe”.

Preot Paroh VAsile D. suciu

An după an, veac după veac, Sărbătorile Naşterii Domnului şi ale Anului Nou, care cuprind întreg pământul cu frumuseţea şi

farmecul lor, reamintesc omenirii dragostea Creatorului pentru toţi copiii Săi. Fie ca toate visele pe care le făuriţi în aceste zile sfinte de

sărbătoare să se împlinescă şi drumul străbătut pentru realizarea lor să vă aducă

bucurie în suflete, iar în case, fericire şi belşug.SĂRBĂTORI FERICITE

şi LA MULŢI ANI!Redactor-șef

Preot VAsile D. suciu

Dragi cititori ai Revistei Vatră Nouă,Cu prilejul Naşterii Mântuitorului

nostru Iisus Hristos şi a Anului Nou 2014, primiţi din partea noastră cele mai alese

gânduri de fericire, sănătate, spor în toate şi bună sărbătorire împreună cu cei dragi!

La mulţi ani 2014!Familia DiANA și PĂuN OTiMAN

EDITOrIAL Vatră nouă nr.160 decembrie 20132

Pornind de la presiunile extrem de puternice, de orice fel, inclusiv cele mediatice, Academia Română con-sideră că este necesar să prezinte populaţiei României poziţia sa referi-toare la modul în care concepe prima instituţie ştiinţifică a ţării să fie folosite resursele naturale strategice actuale, folosind drept studiu de caz proiectul Roşia Montană.

Academia Română şi-a exprimat punctul de vedere în legătură cu pro-iectul de exploatare minieră de la Roşia Montană dorind să prevină o eroare cu efecte negative asupra comunităţii, mediului înconjurător, vestigiilor ar-heologice din zonă şi să semnaleze consecinţele riscante pentru Statul Român.

O analiză obiectivă demonstrează că proiectul Roşia Montană nu repre-zintă o lucrare de interes public actual şi, prin urmare, nu justifică efectele colaterale negative şi riscurile impli-cate de proiect cu privire la resursele strategice ale româniei al căror pro-prietar este poporul român asupra cărora ar trebui să decidă însuşi poporul şi, în mod deosebit, tânăra generaţie.

FOLOSIrEA rESUrSELOr NATUrALE STrATEGICE ALE rOMÂNIEI

POZITIA ACADEMIEI ROMÂNE PRIVIND PROIECTUL DE EXPLOATARE MINIERĂ DE LA ROŞIA MONTANĂ

sursa foto: www.turistintaramea.blogspot.ro continuare în pagina 3 >>

Argumentele pe care se bazează poziţia Academiei Române sunt următoarele:

1. Exploatarea proiectată pentru o perioadă de 17-20 ani nu reprezintă o soluţie de dezvoltare durabilă şi nu rezolvă problemele sociale şi eco-nomice ale zonei, care se vor agrava după încheierea lucrărilor. Numărul locurilor de muncă în perioada operaţională a exploatării, estimat la mai puţin de 500, nu rezolvă nevoile locale. Nu este clar câte din aceste locuri de muncă pot fi ocupate de localnici şi câte de persoane aduse din exterior. Zona are nevoie de soluţii economice pe termen lung, bazate pe resurse regenerabile, preconizate tot mai intens de Uniunea Europeană.

2. Distrugerea comunităţii Roşia Montană, veche de peste 2000 ani, prin strămutarea populaţiei, demo-larea unor clădiri (inclusiv monumente istorice), biserici şi mutarea unor cimi-tire este inacceptabilă şi aminteşte de o perioadă pe care am considerat-o încheiată.

3. Beneficiile economice ale Statu-lui Român, rezultate din redevenţa de

6% asupra exploatării şi diverse im-pozite, sunt nesemnificative în raport cu consecinţele proiectului. În lume ,mai ales în Orientul Mijlociu şi Asia Centrală, în loc de concesionare se practică aşa numitul „production sha-ring agreement” (acord de împărţire a producţiei). Potrivit acestui tip de relaţii între un stat şi o companie de extracţie a unor resurse minerale (de obicei petrol), după ce compania îşi acoperă costurile de capital şi operaţionale, producţia este împărţită între stat şi companie, de obicei 80% pentru statul respectiv şi 20% pentru companie. Doar o asemenea relaţie în cazul exploatării miniere de la Roşia Montană ar fi atractivă din punct de vedere economic pentru Statul Român.

4. Anticipata strămutare şi ream-plasare forţată a unei părţi a populaţiei care refuză să-şi vândă proprietăţile riscă să antreneze Statul Român în situaţii juridice dificile în faţa organis-melor internaţionale (europene, CEDO) cu consecinţe greu de evaluat în pre-zent. În asemenea situaţie răspunde Statul Român şi nu compania GCRM. Acest aspect trebuie analizat cu toată seriozitatea de autorităţile compe-tente.

5. Exploatarea la suprafaţă, în patru cariere deschise şi crearea unui bazin de acumulare a rezidiilor în spatele unui baraj de 180 metri înălţime, închizând valea Corna, produce o mutilare gravă a peisajului. Actuala exploatare de cupru în carieră deschisă de la Roşia Poieni, ca şi alte exploatări miniere în carieră deschisă din ţară şi din alte ţări, ilustrează clar consecinţele unor asemenea lucrări asupra me-diului înconjurător.

6. Barajul preconizat, construit din rocă sterilă, şi într-o zonă cu o structură geologică puţin compactă nu prezintă garanţii în situaţii extreme, după cum demonstrează experienţa mai multor ţări în care s-au produs accidente grave

Vatră nouă nr.160 decembrie 2013 3EDITOrIAL

în diverse exploatări miniere. Prezenţa unui asemenea bazin de acumulare şi baraj în vecinătatea imediată a oraşului Abrud reprezintă un mare risc şi nu există nicio garanţie că un accident nu se poate produce, iar pedepsirea ulterioară a vinovaţilor nu ar mai servi la nimic.

7. Exploatarea preconizată peri-clitează grav zona arheologică Albur-nus Maior, unică în lume şi de mare valoare istorică şi culturală. Distru-gerea - chiar numai parţială - a vechilor galerii romane este total inacceptabilă într-o ţară care îşi respectă trecutul istoric şi originile.

8. Folosirea cianurii de sodiu în procesul tehnologic şi depozitarea în bazin deschis a rezidiilor, conţinând resturi de cianură, produşi de „neutral-izare” a cianurii (de asemenea potenţial toxici) şi mai ales metale grele, creează motive serioase de îngrijorare. Chiar dacă „neutralizarea cianurii”, promisă de proiect, s-ar realiza într-un grad avansat, toxicitatea rezidiilor rămâne o sursa de grave riscuri.

9. Nu există garanţia ca la termi-narea lucrarilor şi închiderea exploa-tării, firma investitoare va putea asi-gura costurile de refacere a mediului. Experienţa altor ţări (de exemplu SUA) arată că asemenea costuri sunt uriaşe şi nu sunt acoperite de garanţiile finan-ciare depuse de firmele în cauză. Tendinţa mondială actuală este de a preveni degradarea mediului şi nu de a-l reface ulterior.

10. Proiectul încalcă o serie de convenţii şi alte elemente ale legislaţiei europene, semnalate anterior. În situaţii similare, alte ţări au procedat cu mai multă prudenţă şi au evitat să accepte riscurile implicate în proiecte asemănătoare. Cunoaştem documen-te care afirmă că „în Germania un ase-menea proiect este de neconceput”, iar Bulgaria, Grecia şi Armenia nu au apro-bat proiecte de acelaşi tip.

11. Nu pot fi trecute cu vederea unele decizii recente ale justiţiei în legătură cu acest proiect. Declararea prematură a localităţii Roşia Montană ca „zonă industrială”, împiedicând ast-fel alte activităţi economice potenţiale (de exemplu turism rural şi cultural), a fost socotită drept încălcare a legislaţiei.

sursa foto: www. sssefora.wordpress.com

>> urmare din pagina 2

12. Academia Româna consideră că nu pot fi ignorate numeroasele pro-teste individuale şi colective ale societăţii civile, ale unor instituţii ştiinţifice, religioase (inclusiv Biserica Ortodoxa Română, Biserica Greco-Catolică şi Romano-Catolică din Româ-nia ), culturale din ţară şi străinătate, ale unor personalităţi şi oameni de ştiinţă şi cultură.

Nu se poate trece cu vederea rezistenţa şi nemulţumirile unei părţi din populaţia locală afectată de pro-iect, care riscă să-şi piardă proprietăţile şi să părăsească locurile unde au trăit o viaţă întreagă, ei şi strămoşii lor.

Academia Română cere din nou autorităţilor Statului Român să anal-izeze cu multă atenţie proiectul, sub toate aspectele sale, antrenând specialişti dezinteresaţi şi oneşti din ţară şi străinătate, inclusiv din organis-mele europene, înainte de a da cale liberă acestui proiect atât de contro-versat şi - după părerea noastră - extrem de periculos.

Academia Română încearcă astfel să prevină un dezastru ecologic, cul-tural, sociologic şi cu prea puţine efecte economice şi financiare ale statului român, dar cu multiple consecinţe inacceptabile.

În final, Academia Româna adre-sează câteva întrebări tinerilor de azi din întreaga Românie, viitorilor lideri şi manageri - decidenţi majori în

economia românească, după cum urmează:

1. România se află acum în cea mai grea situaţie economică care să necesite vânzarea uneia dintre cele mai importante rezerve strategice ale sale?

2. Este posibil ca o rezervă strategică de importanţă naţională majoră să fie angajată printr-un con-tract secret, fără ca poporul să aibe cunoştinţă de conţinutul acestor acor-duri, de consecinţele acestora şi, astfel, să nu poată decide asupra proiectelor majore ale României, în cunoştinţă de cauză?

3. Exploatarea resurselor naturale după tehnologii învechite, puternic poluante, energointensive, energo-fage, care lasă la sfârşitul exploatării miniere plăgi ecologice în mediul înconjurător, în peisajul atât de frumos al ţării, nu se putea oare, amâna până când evoluţiile rapide ale ştiinţei şi tehnologiei să dezvolte noi metode şi tehnici, mai prietenoase cu mediu, mai economice, mai durabile?

4. Nu este oare normal, etic şi cu purtare de grijă faţă de tânăra generaţie de azi şi faţă de generaţiile următoare din partea generaţiei de decidenţi de azi să conserve o parte din resursele strategice ale ţării pentru viitorime?

Acad. Păun ion Otimansecretar General

Vatră nouă nr.160 decembrie 20134 ŞTIAŢI CĂ ...

Pagină realizată de LĂCRIMIOARA TOMIUC

MOrCOV SĂLBATIC

LISTA DE BUCATE A ESCHIMOŞILOr

Sărbătoarea Naşterii Domnului să reverse peste voi toţi, prieteni, vecini, consăteni ai mei, bucurie, pace şi linişte

spirituală. Să primiţi şi să dăruiţi

multă căldură sufletească.Iar Noul An ce v-a

bate curând la porţile noastre, să ne aducă tuturor mai mult bine şi multă, multă sănătate!

La Mulţi Ani!

Acum, când toți ne gândim ce să punem pe mese de Sfintele Sărbători, să vedem ce mâncăruri se găsesc pe alte meridiane ale lumii. Un prim exemplu: Aulisagkat ququrtergassunt ilagititdlugit silarfigititat = Pește înăbușit în orez.

Indienii canadieni i-au poreclit pe vecinii lor din nord – Eskimatsik = „mâncători de carne crudă”. Vânătorii francezi de animale cu blănuri și negus-torii au răspândit acest nume în lume.

La drept vorbind, denumirea reală a eschimoșilor este cuvântul INUIT = „omul”, dar indicarea cuvântului ESQUI-MAUX sau ESCHIMOȘ, s-a inclus atât în literatura științifică precum și în cea beletristică și noi o folosim și astăzi, fără să căutăm identificarea înțelesului origi-nar al cuvântului.

Hrana preferată: Ce are comun porecla de „mâncători de carne crudă” cu eschimoșii? Eschimoșii mănâncă într-adevăr pește și carne crudă și astăzi, dar numai parțial. Acest fel de alimentație nu înseamnă însă că ei nu și-ar fi pregătit încă din timpurile străvechi anumite mâncăruri. În anul 1765 cronicarul din Groenlanda, David Cranz scria: „Cea mai populară mâncare a eschimoșilor este carnea de ren pe care o află destul de rar și dacă o au câteodată în cantități mai mari, o și mănâncă în timpul vânătoarei. Cea mai frecventă hrană a lor este carnea din animale de mare: carne de focă, peștii și păsările de mare. Potârnichile și iepurii nu le prea preferă. Nu mănâncă numai carne crudă, așa cum susțin mulți dintre ei, și nici în exclusivitate pește. Când prind animalul, într-adevăr, își taie o mică bucată caldă de carne sau de grăsime și beau sângele cald încă, dar capul și restul de carne a focilor le îngroapă sub pajiște. Iarna întreagă îngroapă foca sub zăpadă și astfel, pe jumătate înghețată și pe

jumătate„fezandată”, carnea de focă, ce se numește „MIKIAK”, va fi mâncată cu aceeași poftă cu care se mănâncă la noi vânatul, șunca afumată și celelalte afumături. Coastele se usucă afară și res-tul de cărnuri de animale, păsări și pești se fierb în apa sărată a mării”...

Cu aceasta, cronicarul a spus totul despre „înmagazinarea și pregătirea hra-nei eschimoșilor acasă”; el cunoștea și faptul că mult apreciată ca aliment era carnea putrezită. Părerile oamenilor de știință despre acest „aliment” nu sunt egale, unii îl consideră otrăvitor. Eschi-moșii fierbeau în special peștii, aceasta fiindcă se fierbeau repede, pentru fiertul cărnii aveau o flacără mică din grăsime de focă cu care se umpleau vasele de piatră. Se pare că eschimoșii nu cunoșteau deloc carnea friptă, buna noastră friptură.

Balena sau renul! Pe vremuri femeile eschimoșilor nu puteau să mănânce decât abia după ce bărbații terminau de mâncat. Și încă ceva, legat de credința religioasă: nu aveau voie să mănânce în același timp animale de mare și animale terestre. Dacă au mâncat carne de ren, puteau să mănânce pește abia după ce mâncarea precedentă a fost deja digerată și eliminată. Ca să nu „jignească” anima-lele și prin aceasta să-și amenințe propria existență, nu aveau voie să transporte acasă animalele de mare pe același drum pe care au transportat animalele terestre.

Hrana de de bază a eschimoșilor era foarte săracă în hidrat de carbon, vita-mine însă avea din plin, fiindcă vitami-nele A și D le primeau din animalele marine, vitaminele din grupa B din pește și vitamina C din algele de mare.

Scorbutul și bolile de ochi: Când locuitorii americani nordici și cei din Groenlanda au renunțat la mâncărurile tradiționale și au început să mănânce

conserve, repede s-a simțit lipsa vitamin-elor. Rezultatul? Scorbutul și diferite maladii oftalmologice. Omul de știință în problemele polare din Canada, Vilhjalnur Stefanssan scria în anul 1915 că el și însoțitorul său, un eschimoș, au trebuit zile întregi să trăiască numai din carne de ren fără nici o grăsime. Această hrană bogată în albumine i-a dus într-o stare permanentă de foame, cu dureri de cap și deranjamente stomacale.

Astăzi rar mai există vreo grupare de eschimoși care să păstreze vechea tradiție. Alimentele pe care înainte nici nu le cunoșteau, acum se aduc și pot fi cumpărate în moderne magazine ali-mentare.

Mâncarea națională – Mattak: Chiar dacă lista de bucate a eschimoșilor s-a modificat mult, totuși s-au păstrat câteva mâncăruri de bază specific arctice, ce sunt pregătite astăzi mult mai variat decât în trecut. Răsfoind cartea de bucate din anii șaizeci, care a apărut în limba eschimoșilor și în cea daneză și pe care Institutul de cercetare alimentară din Groenlanda o recomandă și o confirmă, aflăm că în primul rând se recomandă supa groenlandeză SUAUSSAT, gulașul din carne de focă, peștele înăbușit cu orez. Drept cea mai eficace doctorie împotriva scorbutului, eschimoșii re- comandă de multă vreme șoricul cu slănină de balenă – MATTAK. Această mâncare este considerată ca „mâncare națională”. În cartea de bucate a eschimoșilor este trecut și modul de pregătire a mattakului. Mattakul fript face parte dintre cele mai iubite preparate. Prinderea balenelor pentru eschimoși înseamnă o uriașă bucurie și cel care a prins-o se grăbește să-și poată tăia cea mai valoroasă bucată – pielea cu slănină...Parcă ar fi ceva cunoscut ... ca la noi!

Morcovul din flora spontană este foarte frecvent în fânețe, pe coaste însorite, prin poieni și semănături.

Este o planta bienală, rădăcina este alb-gălbuie şi este comestibilă când planta este încă tânără.

Din fruct se poate obține un ulei volatil bogat în compuși de interes terapeutic și, respectiv, cu perspec-tive de a fi valorificat în parfumerie. sursa foto: www..invasive.org

Vatră nouă nr.160 decembrie 2013 5SFATUL SpECIALISTULUI

Asolamentele urmăresc să creeze condiţii de mediu mai favorabile pen-tru plantele cultivate, o mai bună apro-vizionare cu apă şi substanţe nutritive şi prevenirea pagubelor provocate de buruieni, boli şi dăunători. Avantajele pe care le realizează asolamentele, mai ales în anii agricoli cu probleme, vin în sprijinul producătorului agricol în speranţa obţinerii unor randamente ridicate pe unitatea de suprafaţă.

Organizarea unui asolament nu se face de azi pe mâine şi nu pentru o perioadă scurtă, ci pentru o perioadă mai lungă de 4-6 ani. În organizarea unui asolament raţional, care în final să realizeze sporuri de producţie şi eficienţă economică maximă, trebuie să se ţină seama de o serie de factori şi anume:- condiţiile naturale;- cerinţele economico-organizatorice;- cerinţele agrobiologice ale plantelor.

Factorii naturali, cum sunt solul şi clima, au o importanţă deosebită în alegerea culturilor din cadrul asolamen-tului. Tipul de sol, relieful, expoziţia, adâncimea apei freatice, cantitatea de precipitaţii, temperatura, etc., sunt fac-tori de care trebuie să se ţină seama atât în privinţa speciilor ce se vor cultiva

ASOLAMENTUL (rOTAȚIA CULTUrILOr)într-o zonă sau alta, cât şi a hibrizilor şi soiurilor din cadrul fiecărei specii.

Rotaţia şi succesiunea în cadrul aso-lamentelor se vor face în funcţie de cerinţele agrobiologice ale plantelor. Astfel, după plante care lasă în sol cantităţi mari de elemente nutritive, cum ar fi leguminoasele, să urmeze plante mari consumatoare de azot şi fosfor, cum sunt porumbul, grâul, sfe-cla, floarea soarelui, etc. De asemenea, se recomandă ca după plante mari consumatoare de apă să urmeze plante cu un consum mai redus de apă. Prin rotaţie şi succesiunea culturilor în cadrul asolamentului trebuie să se rea-lizeze şi o bună combatere a bolilor şi dăunătorilor precum şi a buruienilor.

Tinând cont că în agricultura ţării noastre s-au produs mutaţii foarte importante, unde agricultura privată deţine 95% din suprafaţa arabilă, o atenţie deosebită trebuie acordată mărimii solelor. În asociaţiile noi înfiinţate, solele sunt mai mari în funcţie de specificul asolamentului (asolamente de câmp, asolamente furajere sau mixte), în timp ce în agri-cultura privată, solele au dimensiuni mult mai mici, în funcţie de suprafaţa deţinută de proprietar.

În funcţie de numărul de sole sau ani, asolamentele sunt de scurtă durată, 2-4 ani, şi de lungă durată, 5-6 ani. Întrucât principalele culturi din ţara noastră sunt grâul şi porumbul, acestea ocupând aproape 60% din suprafaţa arabilă, se foloseşte foarte des rotaţia GRÂU-PORUMB. Acest aso-lament s-a dovedit necorespunzător, întrucât ambele culturi sunt mari con-sumatoare de elemente nutritive şi au şi unele boli comune (Fuzarioza).

În acest sens, recomand câteva tipuri de asolamente orientative:

Asolament de 3 ani1. Leguminoase + plante tehnice2. Cereale păioase3. Porumb

Asolament de 4 ani1. Leguminoase 2. Cereale păioase3. Plante tehnice4. Porumb

Asolament de 5 ani1. Leguminoase + plante furajere2. Cereale de toamnă3. Cereale de toamnă4. Porumb + plante tehnice5. Porumb + plante tehnice

Asolament de 6 ani1. Leguminoase 2. Cereale de toamnă3. Porumb, floarea soarelui, sfeclă4. Cereale de toamnă5. Porumb 6. Porumb

În condiţii de irigare se recomandă asolamente de 3-5 ani, cu următoarea structură de culturi: porumb 42%, grâu + orz 26%, sfeclă 8%, soia 8%, floarea soarelui 8%, ierburi perene 8%.

Organizarea unui asolament fără un complex de măsuri agrotehnice corespunzătoare, nu rezolvă proble-mele mari care stau în faţa agriculturii. Este necesar ca, în funcţie de cerinţele plantelor şi zona în care ne găsim, să se aplice cele mai bune metode de cultură, care să ducă la obţinerea unor recolte mari la hectar şi la îmbunătăţirea însuşirilor de fertilitate ale solului. O atenţie deosebită trebuie să se acorde folosirii raţionale a erbicidelor care să permită organizarea unor asolamente corespunzătoare.

Prof. univ. emerit dr. ing. AuRel lĂZuReANusursa foto: www.ecoenergii.blogspot.ro

Vatră nouă nr.160 decembrie 20136 ISTOrIE

Pentru a arăta contribuţia Bisericii româneşti la Unirea cea Mare din 1918 trebuie să privim în istorie pentru a desluşi mai bine ataşamentul Bisericii faţă de poporul care era de fapt păstorit de aceasta. S-a format în jurul Bisericii o solidaritate naţională, fiindcă Biserica era şi ea naţională. Biserica era a poporului şi stătea în slujba poporului. Biserica a avut un rol istoric în pregătirea biruinţei româneşti. Preoţii propovăduiau Evanghelia libertăţii şi unirii1.

Vorbim despre o perioadă apropiată actului de la 1 decembrie 1918 şi nu de contribuţia Bisericii de la începu-turile ei în aceste ţinuturi la susţinerea năzuinţelor locuito-rilor şi totodată păstoriţilor ei. La precedentele lupte pentru emancipare naţională Biserica a avut contribuţia sa esenţială.

Astfel, la 1786 la răscoala condusă de Horea, Cloşca şi Crişan au participat clerici, o altă participare a reprezen- tat-o contribuţia petiţionară în elaborarea celebrului Suplex Libellux Valachorum (1791).

De la aceste momente se simte legătura strânsă între ierarhii ortodocşi şi cei uniţi, care împreună trimit în anii 1834 şi 1842 memorii curţii vieneze. La revoluţia din 1848, alături de Simion Bărnuţiu şi Avram Iancu, participă şi Mitro-politul Andrei Şaguna, care a fost şi diplomatul revoluţiei.

Proclamaţia elaborată la 24 martie 1848 a fost difuzată cu ajutorul preoţilor şi învăţătorilor români, prin seminarişti şi elevii poporali. Consfături revoluţionare au avut loc în casele slujitorilor altarului: a canonicului Timotei Cipariu, preotul unit din Mănăştiur, şi în casa preotului Simon Balint din Câmpeni, rezultatul acestor două consfătuiri a fost con-vocarea în Duminca Tomii din 18/30 aprilie 1848 a unei mari Adunări Naţionale.

Invitaţia a fost adresată tuturor protopopilor şi a câte doi preoţi din fiecare protopopiat. În aceste timpuri se săvârşea împreună Sfânta Liturghie, laicii, conducătorii mişcării participau la Sfânta Liturghie, cum se întâmpla în vechime în Imperiul Bizantin. Adunarea din 3/15 mai 1948 a fost prezidată de Andrei Şaguna şi Ioan Lemeni.

1 Aurel Cosma, Biserica românească din Banat şi Unirea de la Alba-Iulia, în rev. ,,Mitropolia Banatului”, 1968, nr. 10-12, p. 597. (Se va prescurta în continuare Biserica românească dinBanat...)

În Proclamaţie, printre altele, se cerea libertate şi auto-determinare pentru Biserica Ortodoxă, egalitatea ei în drep-turi cu celelalte confesiuni religioase.

La Sibiu a luat naştere un Comitet permanent al românilor, condus de mitropolitul Andrei Şaguna, care a avut în componenţă protopopi: Moise Fulea, Ioan Moga; preoţi: Sava Popovici şi profesori: Nicolae Bălăşescu (arhiereul Nifon). S-au ales două delegaţii, prima compusă din Andrei Şaguna, Al. Sterca-Suluţiu, Timotei Cipariu, Moise Fulea, Sava Popovici-Barcianu şi Ioan Popasu; şi cea de-a doua din: Ioan Lemeni, Ştefan Moldovan ş.a., care să prez-inte dietei revendicările românilor.

Ierarhii şi preoţii au făcut demersuri la Insbruck şi Pesta. Şaguna a declanşat o altă mişcare la Sibiu, pe 16/28 decem-brie 1848, în care se cereau aceleaşi lucruri care s-au cerut şi la Blaj. Această acţine a durat până în august 1849.

În oastea lui Avram Iancu au participat şi clerici: Simion Balint şi Ioachim Băcilă; precum şi teologul unit V. Moldovan şi alţii2. Alţi clerici şi teologi şi-au jertfit viaţa pentru îndeplini-rea deziteratului naţional: V. Moraru, V. Turcu, Jivoin Petro-vici, V. Popa3. Peste 40 de biserici au fost arse, iar alte 300 au fost jefuite.

În Banat, la 15/17 iunie 1848, Eftimie Murgu a cerut înfiinţarea unei Mitropolii Ortodoxe cu sediul la Timişoara. Au fost aleşi Ignatie Vuia - Vicar al Caransebeşului şi Dimi- trie Stoichescu-Petrovici - Vicar la Timişoara. Mulţi slujitori ai Bisericii Ortodoxe din Banat au fost – ca represalii – omorâţi, unii au fost exilaţi (I. Vuia), iar alţii au fost întemniţaţi (D. Stoichescu-Petrovici).

O altă participare a Bisericii Ortodoxe la lupta naţională pentru independenţă a fost participarea slujitorilor altaru-lui la Războiul pentru Independenţă din 1877-1878. Mulţi transilvăneni, printre care şi teologul Vicenţiu Grama, au trecut munţii şi au luptat în România, iar în comisiile de ajutorare au fost consemnaţi 350 de preoţi şi 50 de preotese.

În Transilvania, clericii au alcătuit un Memorandum pe 20/31 ianuarie 1892 prin care se refuza unirea Transilvaniei cu Ungaria. Documentul a fost tipărit în 1892 la Sibiu. În dieta maghiară au luptat pentru drepturile românilor şi clericii Vasile Lucaciu, Dimitrie Comşa, Daniil Popovici-Bar-cianu şi Gheorghe Popovici. Pentru acţiunile lor unioniste mulţi clerici au fost închişi, între aceştia s-a numărat şi pro-fesorul de teologie şi istoricul Ioan Lupaş.

Unirea tuturor românilor într-un singur stat s-a putut realiza doar după încheierea Primului Război Mondial, în urma căruia monarhia dualistă austro-ungară s-a dezinte-grat, iar cele trei provincii istorice Transilvania, Banatul şi Bucovina s-au putut uni cu România.

(continuare în ediţia următoare)Pr. dr. VAleNTiN BuGARiu

2 Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. III, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii OrtodoxeRomâne, Bucureşti, 1994, p. 372.3 Mircea Păcurariu, op. cit., p. 372.

BISErICA OrTODOxĂ rOMÂNĂ ŞI ACTUL MArII UNIrI

sursa foto: www.ziarullumina.ro

Vatră nouă nr.160 decembrie 2013 7AŞA-I DzÂSA pÂN BANAT-BLEOCELI

Pagină realizată de colonel ADRIAN ANgELEsCU

COLINDA GI CrEŞIUNAho, aho şî leru-i ler, s-auge-acu gi sărbători, Gişchige-ţ vraniţa la drum, că vin feciori colindători.Sări Ioanie ş-adă gin cămară vo doi-tri metări gi cârnaţ,Iar tu Mărie - adă colaşii, pă masa pusă în târnaţ.

Rânduice stau pă masă tri uiegi cu vin pelinŞî cârşeagu cu răcie gi şinşi litre gata plin.Colăşiei făcuţ în ţăst şî gugluf făcut gi buna,Nuşi şî mieră Ionătanie, bunătăţ, una şî una…

Gazdili îs infărmace frumos ca la sărbătoriŞî primiesc cum să cuvinie şeata gi colindători;Şefu-ăstora agrăieşce oraţia gin bătrâni,Le urează sănătace, să fie-nţălepţ şî buni !

Feşiorii cânt-o colindă, alţî bat pă dube-afară,Tătă lumea îi voioasă că să schimbă anu iară.Gazdili îs bucuroasă şî-i îngeamnă la bucace,Beau răcie cu cârşeagu, grătulând gi sănătace.

Tătă lumea be şî mâncă, aşa-i datimna-n Bănat,Gazda noastă îi făloasă fiindcă noi l-am colindat.Vătafu îi mulţămieşce pântru daruri şî primireŞî-i urează „Sănătace, la mulţ ani şî ferişirie”

Nişi găzdoniu nu să lasă şî grăieşce gin târnaţ:Dă, Mărio, la feşiori, colaşi, mieră şî cârnaţ!El le dă câci-o bocală cu vin roşu tămâios, Ca sânjiele vărsat pă cruşie gi Domnu Isus Cristos.

Vătafu răgică mâna, linişcie să faşie-ndată,Şî pornieşcie o colindă, fiindcă gazda arie fată.„Dălăiana-i fată dalbă”–tăţ feşiorii-n cor îngână.„Leru-i ler” şî „Domnu-i doamnie”şî „Pleacă Lina la fântână”.

Doamnie şie fain îi zăconu gi la hăi bătrâni lăsat,Obişierile străbunie şî viaţa gi la sat,Sărbătorilii gi iarnă, măi ales ha gi Creşiun,Când născutu-sa în iesle, un Domn înţăliept şî bun.

Sănătacie şî belşug, bani în pungă, paşie-n ţară,Feşiorii colindători, gazdei noastre îi urară,Şî cum fata îi frumoasă, mulţ ar vre s-o aibă noră,Un feşior măi cu coraje, o pofci pă loc la horă.

Ion Dorel cu torogoata făcu sămn la lăutaş,Ăşcia prişiepură sămnu şî-nşiepură mincenaş,Fecilie şî cu feşiorii, prinş în roată, mână-n mână,Călcând neaua în ogradă, jiucau hora şea străbună.

Când gătară ăşcia jiocu, dubaşii gi la SinceşciÎnfocară o preruptă, gi s-auge-n Bucureşci…Vătafu dădu sămnalu, şeata ias-acu gin casăŞî cântă a mulţămire: „Rămâi gazdă sănătoasă”.

IArNA GI TrANzIŢIEAfară ninje linişcit,Da-n sobă nu măi arge focu,Iar noi pă lângă mama stând,Ades ne blăstămăm norocu…

Făină nu-i în ladă, nu-i,Slăina în cămară-i gata,Cârnaţî nu mai stau în cui,Duhanu gi ţâgări îi gata.

Butoniu gi răcie-i gol,Păsula, crumpii, iar-s gataŞî suflă vântu rotocol,În bugilarăşu lu tata.

Mălaiu, grâu şî ovăsuS-or potopit la inundaţii,Da nu ai unge-ţ spune păsuŞ-unge trimice răclămaţii…

Az mamilii-ş adorm copiiCu grija zâlei ha gi mânie,Le spun că s-o scumpit benzâna,Şî o crescut preţu la pânie.

La gura sobei, tata moşuÎntr-una păcănie ţâgarea,S-o săturat gi-atâta „roşu”,Şî îl aspeasă disperarea.

Tăt frunzăreşcie-o carce latăŞî parică zâşie-o rugăşiunie:„Popor sărac, ţară bogată”,Da pînă când şî pintru cinie?

În gând măi arie o sclipirieŞ-aşceaptă zâua ha gi mânie,Tăt murmurând ca gin PsaltirieAtât: „Gişceaptă-ce române”.

UNA CALDĂ; UNA rECE

Îndestulare şi sărăcie, iată cele două ipostaze surprinse de poetul Gelu Cîmpianu în volumul „Grai şi suflet româ-nesc”, editat la NAGARD în 2012.

De la gELU CÎMPIANU citire

8 Iconostas nr.160 decembrie 2013FELICITĂrI

La ceas de colinde, când suntem cuprinși de evlavie, cu gândul la Nașterea Mân-tuitorului nostru, vă dorim să aveți sărbători frumoase cu bună înțelegere și bucu-

rie, iar Anul Nou să vă aducă tuturor sănătate,

fericire şi multe împliniri! La mulți ani!

Consiliul Local Ghiroda

În prag de sărbători, cu pace,lumină şi căldură în suflet, vă doresc

tot binele, gânduri bune şi curate să vă însoţească pretutindeni iar Înţelepciunea, Încrederea

şi Generozitatea să vă călăuzească paşii în noul an!

Cu stima şi respect,

MARCeL CINCA Viceprimar

Comuna Ghiroda

Crăciun cât mai luminos, vis de iarnă călduros, linişte lângă cei dragi,

veste bună dinspre magi!Fie ca sărbătorile din acest an să vă

umple sufletele de bucurie, încredere, speranţă şi iubire!

Întru mulţi, fericiţi şi-mbelşugaţi ani!

Familia Simona şi manuel martinnaşii Bisericii

e vremea colindelor, vremea bucuriei, când minunea Nașterii Mântuitorului

cuprinde sufletele și le înnobilează. Fie ca magia sărbătorilor Crăciunului şi

Anului Nou, cu zvon de colinde și clinchet de clopoţei să aducă fericire, sănătate și

bunăstare în casele dumneavoastră şi pace în suflete!

Crăciun fericit! An Nou împlinit!

Parohia Ortodoxă Giarmata ViiPreot VAsILe D. suCIu

sfânta sărbătoare a Nașterii Domnului și Anul Nou, îmi oferă plăcutul prilej de a vă adresa în numele poliţiştilor din cadrul Postului de poliţie Ghiroda, sincere urări de sănătate și fericire alături de cei dragi și apropiați dumneavoastră.

LA MuLȚI ANI 2014!

Agent şef de poliţie MAteI IONeL

Crăciun fericit și un călduros

La mulți ani!

Când totul în jur îmbracă straiede sărbătoare,

CLubuL sPORtIV MeDIAtOR,vă urează sănătate, speranță

în suflet, împliniri, succes în viață.

9 Iconostas nr.160 decembrie 2013 FELICITĂrI

Când ultimele file cad, din miile de calendare,

se-aprind steluțe-n crengi de brad, ca semn de sărbătoare.

Când toți urează celor dragi cuvinte de iubire,

la fel vă urăm și noi acum: La mulți ani cu sănătate,

belşug și multă fericire!Crăciun fericit!

La mulţi ani!

Colegiul de redacţie al revistei Vatră Nouă

Prof. Claudia VLAICu - director

Cu prilejul sfintelor sărbători ale Crăciunului și a Anului Nou,

doresc tuturor cititorilor revistei Vatră Nouă multe și frumoase

împliniri, sănătate, spor în toate, împreună cu caldele urări de

sărbători fericite! și La mulți ani!

Profesor MONICA-tANIA suCIu

De Crăciun este momentul să uităm de griji şi supărări, să iertăm, să iubim

şi să ne amintim că nu suntem niciodată singuri. sărbătorile de iarnă să vă aducă

multă sănătate, fericire şi împlinirea tuturor dorinţelor!

sĂRbĂtORI FeRICIte !

vă urează s.C. Confemet Monica s.R.L.

Marele praznic creștinesc al nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos și Anul

Nou 2014 îmi oferă plăcutul prilej de a vă transmite cele mai calde gânduri de prietenie și respect, precum și tradiționalele

urări de prosperitate, sănătate, fericire, pace în suflet și multe împliniri în activitatea pe care o desfășurați.

La mulți ani! și sărbători fericite!

Prof. univ. emerit dr. ing. AuReL LĂZuReANu

Fie ca spiritul blând al sfintelor sărbători să ningă asupra voastră doar bucurie

şi senin, prosperitate, veselie şi sănătate în anul ce vine.

sărbători fericite! La mulţi ani!

Vă urează s.C. Angy-Market s.R.L.

10 Iconostas nr.160 decembrie 2013ExprESII ŞI prOVErBE rELIGIOASE

SLAVĂ ÎNTrU CEI DE SUS LUI DUMNEzEU ...

Evanghelia după Luca ne spune că Nașterea Domnului, a avut loc în al 14-lea al domniei Cezarului Octavian August ( 31 î.Hr. – 14 d.Hr.), pe când guvernator al Siriei era Quirinius.

Și așa, ascunzându-și dumnezeirea cu trupul Său de om, Mântuitorul Iisus Hristos se pogoară în căutarea noastră.

Și aflând toată omeneasca fră-mântătură, adică oaia cea pierdută o ia pe umerii Săi cei Sfinți și o duce la Tatăl Său cel ceresc făcând pace cu El. La împlinirea vremii, Domnul nostru Iisus Hristos, S-a ascuns într-un trup de prunc, în pântecele Maicii Domnu-lui, adică în trup omenesc S-a îmbrăcat, ca un soare ascuns după un nor, să lumineze și să îndumnezeiască pe om cu a Sa lumină. Și cu scutece S-a înfășat, Cela ce înfășoară întregul pământ cu nori. Și în iesle S-a culcat, Cel ce se odihnește pe umerii heru-vimiilor de-a pururea, ca să ne scape pe noi de iadul cel cumplit. Cel nevăzut, ca Dumnezeu S-a făcut văzut; Fiul lui Dumnezeu, Se face fiul omului.

Întreaga omenire a fost pregătită cu multe secole înainte de către prooroci și drepții Vechiului Testament că va veni ziua când Dumnezeu le va trimite un Mântuitor. Era și atunci, cum din păcate este și azi: multă ură, nedreptate, sărăcie, războaie.

Oamenii așteptau o împărăție nouă și un împărat nou care să aducă pe pământ iubirea, pacea , dreptatea, adevărul, să le șteargă lacrimile, să le vindece durerile, să-i mângâie și să le arate calea spre mântuire.

Bunătatea și îndurarea Tatălui ceresc hotărî descătușarea neamului omenesc din lanțul întunericului.

Făcătorul tuturor căută pe pământ și află în Nazaretul Galileii cea mai curată, neprihănită și neîntinată fecioară pe Maria cea logodită cu bătrânul Iosif și zise: ,,Iată fecioara din care se va naște Fiul Meu, Mântuitorul lumii.“

Îngerul Gavril, căpetenie între slu-jitorii Celui de sus, fu chemat degrabă și trimis să vestească fecioarei Maria voința lui Dumnezeu, care primi cu bucurie această veste.

Tocmai când era aproape să nască Sfânta Fecioară a venit poruncă de la Cezar ca să meargă fiecare cetățean să se înscrie în cetatea sa.

Iar Galileea cu Nazaretul, în care locuia Sfânta Fecioară Maria în grija bătrânului Iosif, și Iudeea, în care era Betleemul, erau toate sub regele Irod cel mare, supusul romanilor. Și cum ei țineau de Betleem, ,,Cetatea lui David” au plecat din Nazaret la Betleem să se înscrie.

Iar acolo i s-au împlinit zilele Maicii Domnului ca să nască. ,,Și a născut pe Fiul său, Cel Unul –Născut și L-a înfășat și L-a culcat în iesle, căci nu mai era loc de găzduire pentru ei. “ (Luca 2,7).

În timp ce niște păstori își păzeau oile a venit îngerul Domnului și le-a vestit marea bucurie a Nașterii lui Iisus Hristos: ,,Că vi S-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul, în cetatea lui David. Și acesta vă va fi semnul: veți găsi un prunc înfășat și culcat în iesle”.

Și deodată s-a văzut o ceată de îngeri lăudând pe Dumnezeu și cântând ,,SLAVĂ ÎNTRU CEI DE SUS LUI DUMNEZEU ȘI PE PĂMÂNT PACE, ÎNTRE OAMENI BUNĂ-VOIRE” (Luca 2,8-14).

Astfel, îngerii anunțau că Cel ce Se năștea era Domnul păcii și al împăcării lui Dumnezeu cu oamenii și a oame-nilor între ei unii cu alții și făcându-i fii ai lui Dumnezeu prin har.

Mântuitorul a fost deci un prunc real, întru totul asemenea pruncilor, în afară de păcatul strămoșesc, căci era pururea nedespărțit de Tatăl și Duhul Sfânt era asupra Lui, un prunc care a plâns și s-a bucurat, a flămânzit și a însetat, deci un prunc și un om adevărat și nu o închipuire.

El a făgăduit viață veșnică în împărăția lui Dumnezeu, celor ce împlinesc poruncile Lui.

Cu adevărat, fiecare din noi putem zice: ,,Slavă întru cei de sus lui Dum-nezeu, îți mulțumim Doamne, că Te-ai gândit și la noi și la mântuirea noastră și a fiecăruia din noi, în ziua când Te-ai născut prunc și Te-ai făcut om, în peștera din Betleem. “

Prof. religie AuRicA RueNsursa foto: www.rgnpress.ro

11 Iconostas nr.160 decembrie 2013 CATEHISM

CUGETĂrI ALE SFINŢILOr pĂrINŢI

Pagină realizată de prof. VALENTINA POPAsfântul grigorie Dialogul

sursa foto: www.vietile-sfintilor.ro

• Cu vorba mulţi îi urmează lui Dumnezeu, iar cu obiceiurile fug din faţa Lui. (Sf. Grigorie Dialogul)

•Ura sau zavistia puse sub acoperământul evlaviei sunt ca o apă amară în vase de aur. (Sf. Efrem Şirul)

•Nu e niciun folos de bani, când sufletul e sărac. Ce folos are bogatul când stăpâneşte toate bunătăţile dacă nu îl are pe Dum-nezeu care e bunul suprem? (Fericitul Ieronim)

•Aceea este adevărata bogăţie pe care stăpânind-o nu o mai putem pierde. (Fericitul Ieronim)

•Adu-ţi aminte adeseori că, după scurtă vreme, ori bogăţia te va lăsa, ori tu vei lăsa bogăţia. (Filaret-Mitropolitul Moscovei)

•Dându-i celui ce zace pe pământ, noi îi dăm Celui ce şade în cer. (Sf. Grigorie Dialogul)

•Vom face milostenie ca s-o primim înapoi de la Dumnezeu.

(Sf. Grigorie Dialogul)

•Mâna care face bine aproapelui deschide mâna bunătăţii lui Dumnezeu. (Filaret- Mitropolitul Moscovei)

Azi, din Fecioară S-a născut

IIsus Mântuitorul

Şi sus pe cer luceşte-o stea

Vestind la tot poporul.

Iar ingerii din cer I-aduc

Cântarea lor divină

Şi magii şi păstorii vin

Şi-n faţa Lui se-nchină.

El a venit din ceruri jos

Spre a sfinţi pământul

Să-mpace omul păcătos

Cu Dumnezeu Preasfântul.

Întreabă-te smerit acum

De împlineşti, creştine

Ce Fiul Tatălui Ceresc

Aşteaptă de la tine.

El vrea păcatele să-I spui

Cu lacrimi şi suspine

Şi inima El ţi-ar umplea

De bucurii divine.

Primeşte-L azi în viaţa ta

Căci astăzi e zi sfântă

Din negura păcatului

Înalţă-te şi-L cântă.

COLINDĂ

de preot iOAN HORNeA

Urez tuturor creştinilor ce se pregătesc să-L primească din

nou în case şi în suflete pe micul prunc Iisus, sărbători binecuvântate, cu sănătate,

pace şi bucurie. Incredinţaţi de dragostea şi purtarea de grijă a lui

Dumnezeu să lucrăm de acum cu mai mult sârg pentru ferici-rea veşnică, adunând comori

mai ales în cer...HRISTOS S-A NĂSCUT!

LA MULŢI ANI!

12 Iconostas nr.160 decembrie 2013CErC DE pICTUrĂ

Ne îndreptăm spre finalul sesiunii întâi a celei de-a IV-a stagiuni a cercului de pictură pe sticlă ”Icoana, fereastră spre cer”. Aceasta sesiune este rodul aceluiași parteneriat dintre Parohia Ortodoxă Giarmata Vii, reprezentată de preotul Vasile D. Suciu, Liceul de Arte Plastice din Timișoara, reprezentat de doamna director Veronica Adorian și doamna profesor Nicoleta Spătar, Facul-tatea de Artă și Design din Timișoara, reprezentată de domnul decan, profe-sor Vică Adorian, Școala Gimnazială Ghi-roda, reprezentată de doamna director Claudia Vlaicu, Grădinița PP Giarmata Vii, reprezentată de doamna profesor Monica Tania Suciu, și Primăria Ghiroda, reprezentată de domnul primar Dorel Vasile Cădariu.

A fost o sesiune dificilă, uneori foarte dificilă, obositoare, dar fructuoasă.

La început au venit majoritatea co-piilor care cunosc deja arta picturii pe sticlă, iar pe parcurs, ne-am bucurat de afluxul unor noi cursanți, mai mici sau mai mari, care la îndemnul celorlalți s-au arătat dornici să învețe și ei să picteze icoane întru slava lui Dumne-zeu. Cu aceștia din urma s-a lucrat mai mult, ei fiind începători și venind mai târziu, pe parcursul desfășurării Cursu-lui, unii dintre ei fiind foarte mici, a fost necesar să li se acorde îndrumări și explicații în plus.

S-a pus accent pe atenție, corectitu-dine, răbdare și disciplină, pentru că unii dintre ei, chiar cursanți vechi, au dat dovadă de grabă, în scopul finalizării cât mai rapide a lucrării, riscând astfel să

compromită calitatea realizării lor. Cu toate acestea, reușitele sunt vizibile și lucrările sunt deosebite.

Încheiem această prima sesiune a Cercului de pictură 2013, cu 44 de cursanți avand vârste cuprinse între 4 și 15 ani. Aceștia sunt:

1. Adorian Iulia 13 ani2. Cincu Giorgiana 5 ani3. Cincu Miruna 7 ani4. Cîmpean Luca 5 ani5. Chioran Daria 8 ani6. Constanda Denisa 11 ani7. Corsei Bianca 6 ani8. Corsei Eduard 7 ani9. Cristea Fabian 4 ani

10. Cristoi Alexandra 9 ani11. Diaconu – Crișan Florin 10 ani12. Duciuc George 12 ani13. Gabor Daniel 8 ani14. Grad Cătălin 6 ani15. Gref Alesia 8 ani16. Gref Amalia 15 ani

17. Huică Ionuț 8 ani18. Iuga Marinică 8 ani19. Kiamehr Edward 14 ani20. Lazăr Denisa 13 ani21. Lazăr Raul 10 ani22. Lupu Cătălin 10 ani23. Martin Sofia-Maria 10 ani24. Militaru Cosmin 10 ani25. Militaru Iulia 8 ani26. Oltean Andrei 7 ani27. Popescu Diana 15 ani28. Radu Cristian 14 ani29. Răchitan Ana Maria 13 ani30. Răchitan Camelia 10 ani31. Sitaru Ioana 5 ani32. Sîrca Marius 12 ani33. Seculin Ana Maria 10 ani34. Seculin Cătălin 12 ani35. Spătar Paul 10 ani36. Șerban Alexandru 11 ani37. Șerban David 8 ani38. Ștefanache Ramona 6 ani39. Tăurescu Andi 10 ani40. Văcaru Iarmina 5 ani41. Veto Ionuț 14 ani42. Veto Laurențiu 10 ani43. Vulcan Emanuela 8 ani44. Zaharia Vlad 6 ani

Copiii mai au încă de „tras” tare în ultimele două ședințe de lucru. Rodul muncii lor va putea fi apreciat de către toți cei prezenți în Biserica Ortodoxă din Giarmata Vii, în ziua sfântă de Crăciun, urmând ca, tot în perioada Sfintelor Sărbători, icoanele să fie expuse și la Consiliul Județean Timiș.

lăcrimioara Tomiuc, Nicoleta spătar, Monica suciu

ICOANA, FErEASTrĂ SprE CErCercul de pictură, stagiunea a IV-a

13 Iconostas nr.160 decembrie 2013 DATINI ŞI OBICEIUrI DE CrĂCIUN

Colindatul este un obicei străvechi. Cei dintâi colindători au fost păstorii care au venit la peştera luminată unde S-a născut Pruncul Iisus şi bucurân- du-se de acest semn ceresc şi de glasul îngerilor au vestit degrabă în cetatea Betleemului minunea la care au fost martori.

Colindul este o nepreţuită zestre spirituală, pe care o moştenim din moşi-strămoşi. El este sfânt, pentru că transmite un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu. Dar colindul este şi bun, pentru că acestă veste are menirea să slujească vieţii, să aducă atâta bine în lume şi între oameni. Din vremuri vechi, colindele, datinile şi obiceiurile noastre de Crăciun au fost o adevărata şcoala de virtuţi morale, întărind simţămintele de frăţietate şi de bună întelegere.

Colindătorii le cântă cu încre-dinţarea că sunt soli unei lumi mai bune, cu binecuvântarea Domnului care a venit între noi “Să se nască şi să crească, să ne mântuiască». Colindele ne înalţă sufleteşte, ne înnoiesc făptura interioara, ne apropie unii de alţii, ne fac mai buni, mai iubitori, mai iertători, mai credincioşi, într-un cuvânt ne picură în suflete acea liniste şi acel echilibru moral ce ne este atât de nece-sar în călătoria vieţii.

La colindatAdevăratul colindat se desfăşoară

în seara şi noaptea de Crăciun. Colindătorii se adună în cete bine rân-duite. Fiecare grup îşi alege un conducător numit de obicei „vătaf“ sau „jude“. Colindătorilor propriu-zişi li se alătură câţiva flăcăi cu sarcina să poarte, în saci şi traiste, darurile pri-mite. Pe vremuri, fiecare ceată putea să ia la colindat numai o anumită parte a satului, având grijă să nu pătrundă în zona ce se cuvenea alteia.

Odată intraţi în curtea casei, colindătorii îşi deapănă repertoriul înaintea membrilor casei, adunaţi în prag. Cântecele sunt întotdeauna însoţite de dansuri. După ce cântecele şi dansurile din faţa casei s-au termi-nat, gazda îşi invită colindătorii în casă. Aici, înainte de aşezarea la masă pen-tru ospăţul comun, vătaful cetei porunceşte să se cânte alte câteva colinde. Numărul colindelor depinde în mare măsură de rangul gazdei şi de

belşugul de daruri pe care ea urmează să le ofere colindătorilor.

PluguşorulUrare tradiţională la români in

preajma Anului Nou, pluguşorul a păstrat scenariul ritualic al unei invocări magice cu substrat agrar. El e întotdeauna însoţit de strigături, poc-nete de bici şi sunete de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlo-cuit cu timpul de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. Textul plugu-şorului şi-a pierdut astăzi caracterul de incantaţie magică. Recitată într-un ritm vioi, urarea devine tot mai veselă, mai optimistă, pe măsură ce se apropie de sfârşit.

CapraAcest obicei ţine, de regulă, de la

Crăciun până la Anul Nou. Măştile care evocă la Vicleim personaje biblice sunt înlocuite aici de masca unui singur ani-mal, al cărui nume variază de la o regi-une la alta: cerb în Hunedoara, capră sau turcă în Moldova şi Ardeal, bouriţă (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia şi Oltenia, capra e denumită „brezaia“ (din cauza înfăţişării pestriţe a măştii) şi obiceiul se practică mai ales de Anul Nou.

sorcovaAparţinând obiceiurilor de Anul

Nou, umblatul cu sorcova e mai cu seamă bucuria copiilor. Aceştia poartă o crenguţă înmugurită de copac sau o

sorcovă confecţionată dintr-un băţ în jurul căruia s-au împletit flori de hârtie colorată.

Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar „surov” (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcţia unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrate cu capacitatea de a trans-mite vigoare şi tinereţe celui vizat. Tex-tul urării, care aminteşte de o vrajă, nu face decât să întărească efectul mişcării sorcovei.

steauaDe la Crăciun şi până la Bobotează

copiii umblă cu steaua, un obicei vechi ce se întâlneşte la toate popoarele creştine. Acest obicei vrea să amintească steaua care a vestit naşterea lui Iisus şi i-a călăuzit pe cei trei magi.

Cântecele despre stea provin din surse diferite: unele din literatura bizantină ortodoxă, altele din literatura latină medievală a Bisericii Catolice, câteva din literatura de nuanţă Calvină şi multe din ele, chiar din tradiţiile locale. Micul cor al stelarilor, care intră în casă în zilele Crăciunului, cântă ver-suri religioase despre naşterea lui Iisus: „Steaua sus răsare“; „În oraşul Vitleem“; „La nunta ce s-a întâmplat“; „Trei crai de la răsărit“.

Redacţia

COLINDĂM, COLINDĂM...

sursa foto: www.basilica.ro

14 Iconostas nr.160 decembrie 2013DIN VIAŢA pArOHIEI • 1-30 noiembrie

Donaţii

Comemorări

Botezuri

Drăgulescu Narcisa 50 leiSuciu Patricia 50 lei

CONSTANTIN FLOrINFiul lui Tiberiu şi Nicoleta

Data naşterii: 28 aprilie 2013Data botezului: 02 noiembrie 2013

Naşi: Cărăgui Cristian şi SilviaLa mulţi ani!

CHINDrIŞ EDUArD-VASILEFiul lui Gheorghe

şi Alina-MariaData naşterii: 17 mai 2013

Data botezului: 03 noiembrie 2013Naşi: Spătar Mircea şi Nicoleta

La mulţi ani!

CIUBLEA rAUL-ANDrEIFiul lui Cosmin

şi DanielaData naşterii: 29 iulie 2013

Data botezului: 03 noiembrie 2013Naşi: Hodoşan Cristian şi Ramona

La mulţi ani!

Cu durere în suflete şi cu lacrimi în ochi amintim că s-au scurs 6 săp-tămâni de când ne-a părăsit pentru totdeauna cel care a fost scumpul nostrum soţ, tată, şi bunic

pLEŞA VICHENTIETe vom purta mereu în suflete şi nu te vom uita niciodată. Dumnezeu să te odihnească în pace!

Cu durere în suflete amintim că în data de 27 decembrie se împlinesc 7 ani de când a plecat dintre noi scumpa noastră mamă, soacră, bunică şi stăbunică

GOMAN SOFIAiar in 01 februarie se împlinesc 36 de ani de când scumpul nostru tată, socru, bunic şi străbunic

GOMAN VASILE ne-a părăsit pentru tot-deauna. Dumnezeu să-i odihnească în pace!Familia

pLUGUŞOrULAho! Aho! Copii şi fraţi, Staţi puţin şi nu mânati! Daţi toti mâna, mic cu mareCa să spunem o urare.

Bucuros şi-nzăpezitAnul Nou a şi venit! Acum, iată-l pe cărări, Cu urări şi cu cântări.Ia mai mânaţi, măi! Hăi! Hăi!

Am zărit printr-o fereastrăUn copil de seama noastră, Care tot spunea:Sorcova, vesela, micule, piticule, Să trăieşti şi să creştiŞi ca merii să-nfloreşti.Să fii vesel şi cuminte, Sfatul mamei să-l ţii minte.Când la scoală o să fii, Dintre toţi, mai bun să fii.Să fii tare cum e fierul, Să fii iute ca oţelul.Mânaţi măi flăcăi, Şi sunaţi din zurgălai! Hăi! Hăi!

Aho! Aho! Părinţi, bunici, Ascultaţi ce zic aici:Am venit la colindatŞi-avem multe de urat.Stăm aici, cu mic, cu mare, Să vă facem o urare.Prin omătul de pe cale Anul Nou vine agale I-am trimis vorbă să vină Să v-aducă-n pumni lumină! Fericire, sănătate, De iubire s-aveţi parte! Lângă brad, pe lângă foc, Să vă umple de noroc!

VIN COLINDĂTOrIIVin colindătorii cum veneau odată, leru-i lerSă colinde-n seara asta minunată, leru-i lerDar li-i gura arsă şi li-s ochii-n lacrimi, leru-i lerPrea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler

Gazdelor creştine, să-i primiţi în casă, leru-i lerşi cum se cuvine să-i poftiţi la masă, leru-i lerNi-i trimite sfântul să ne-ncerce mila, leru-i lerDomnii mari de astăzi să-şi deschidă vila, leru-i ler

Şovăielnic pasul , mâinile plăpânde, leru-i lerTremurat li-i glasul, nu ştiu să colinde, leru-i lerDacă stau la poartă şi nu zic nimica, leru-i lerDomnilor de astăzi, să v-apuce frica, leru-i ler

Mută-i întrebarea ce răsună-afară, leru-i lerAm murit degeaba, ce-aţi făcut din ţară, leru-i lerTot în frig şi-n foame, tot cu mâini întinse, leru-i lerPe la porţi străine ce ne stau închise, leru-i ler

Vin colindătorii cum veneau odată, leru-i lerSă colinde-n seara asta minunată, leru-i lerDar li-i gura arsă şi li-s ochii-n lacrimi, leru-i lerPrea degeaba sânge, prea degeaba patimi, leru-i ler

Versuri Tudor Gheorghe

Praznic luminos, strălucit, frumosAstăzi ne-a sosit şi ne-a-nveselit, Că Mântuitorul şi IzbăvitorulCu trup s-a născut, cu trup s-a născut.

Raiul cel închis, azi iar s-a deschis,Şarpelui cumplit capul s-a zdrobitŞi strămoşii iară, din Sfânta FecioarăIar s-au înnoit, iar s-au înnoit.

Îngerii cântau, păstori fluierau,Magii se-nchinau, toîi se bucurau.Dar Irod era că se tulburaDe naşterea Sa, de naşterea Sa.

El îl căuta, voind morţii-a-L da, Dar Pruncul Iisus din ţară s-a dus.Fie lăudat, binecuvântat, În veacuri amin, în veacuri amin.

prAzNIC LUMINOS

Vatră nouă nr.160 decembrie 2013 15

Clubul Sportiv Mediator în colabo-rare cu Consiliul Judeţean Timişoara, Clubul Studențesc Medicina Timișoara și Primăria Ghiroda, a organizat un open de şah rapid: Cupa Moş Nicolae, ediţia a IX-a 2013. Locul de desfășurare a fost sala Clubului Studențesc de Şah Medicina Timișoara.

structura turneului:Turneul A: copii născuţi după

01.01.2005 (8 ani).Turneul B: copii născuţi după

01.01. 2003 (10 ani).Turneul C: juniorii născuți după

01.01.1995. ( 18 ani )Au fost în total 85 de participanți

de la următoarele cluburi sportive: Vul-can, Arad, Giroc, Ghiroda, Dumbrăvița, CSS1 și Mediator. Clubul nostru a fost reprezentat de 29 de copii și anume:

Turneul de 8 ani: Perescu Neo, Perescu Toma, Bonțe Dragoș, Pan-durescu Bogdan, Popovici Andrei, Cord Andrei, Oltean Andrei, Balint Ștefan, Crașovan Anastasia, Tokar Miruna, Apostol Andrei, Arsinoaia Teo-dora, Toma Andrei, Grosu Tudor, Popo-vici Maria, Prodan Toma.

Turneul de 10 ani: Anton Claudiu, Iarca Irina, Perescu Bruno, Ghițoiu Mario, Popescu Dinu, Koszorus Oana, Ruxandra Darius.

Turneul de 18 ani: Corolea Diana, Ghițoiu Luigi, Boaru Anca, Silaghi Mădălina, Mirea Rareș, Cadleț Cristian.

A fost o prezență de 99% din totalul elevilor de la Școala „Visul unui pion”, dintre cei care joacă în concursuri. Absenții sunt motivați.

Suntem foarte mulțumiți de această participare în competiție, cât și de rezultatele obținute, mai puțin mulțumiți de participarea, sau mai bine zis, ignorarea noastră la Festivita-tea de premiere. Lucrurile nu mai pot continua așa. Vorbim despre șah = educație; dacă privim din acest unghi, lipsește cu desăvârșire și nu putem accepta acest tip de comportament. Despre acest subiect voi avea ocazia să vorbesc mai pe larg într-un alt arti-col, sau poate că în revista clubului nostru„Visul unui pion”, nr. 5 – an 2014, unde va fi cuprinsă întreaga premiere a acestui concurs.

PREMIILa fiecare turneu, s-au acordat

Locul I general (Campionul turneului), căruia i-au fost acordate cupă, medalie și 100 lei, urmat de locurile 1 (fete și băieți separat), care au primit cupă și medalie, și locurile 2 și 3 (fete și băieți separat), care au obţinut doar medalie. De asemenea, au fost distribuite di-plome tuturor participanților.

Dintre participanții clubului nostru de șah, cei care au urcat pe podiumul de premiere au fost următorii sportivi:

Turneul de 8 ani: • Campion – MOȚIU VICTOr (C.S. VADOS Arad) și de la C.S. Mediator:• Locul 3. perescu Neo• Băieți 6 ani: Locul 2. Cord Andrei, Locul 3. Apostol Andrei

• Fete 6 ani: Locul 1 - popovici Maria, prezentă pentru prima oară într-un concurs de șah.

Ca în fiecare an, medalia festivă „Medalia lui Hărnicel” a fost oferită copiilor până la 8 ani, care nu s-au situat pe podiumul de premiere, atât ca încurajare să participe și la următoarele competiții, cât și ca o bună apreciere a efortului depus în jucarea partidei, după cât s-au pri-ceput ei.

Turneul de 10 ani:• Campion: Drăghici Bogdan (CSS 1 Timișoara) și de la C.S.Mediator:• Băieți 10 ani: Locul 1. Anton Claudiu• Fete 10 ani: Locul 2. Iarca Irina

Turneul de 18 ani:• Campion: Ursan Sebastian (CSS1 Timisoara) și de la C.S.Mediator:• Fete 12 ani: Locul 1. rohlicek Anca, Locul 3. Mioc Flavia • Băieți 14 ani: Locul 1. Mirea rareș • Băieți 16 ani: Locul 2. Ghițoiu Luigi • Fete 16 ani: Locul 1. Corolea Diana, Locul 2. Boaru Anca • Fete 18 ani: Locul 1. Silaghi Mădălina

Clubul Sportiv Mediator a asigurat piese, ceasuri şi table de şah.

INFO ŞAH

Pagină realizată de ELEONORA și PARTENIE MIHAI, antrenori la C.s. Mediator

CUpA MOŞ NICOLAE, OpEN DE ŞAH rApID, pENTrU COpII ŞI jUNIOrI, 2013

Vatră nouă nr.160 decembrie 201316 rEŢETE CULINArE

Revistă editată cu sprijinul Consiliului Local şi al Primăriei Ghiroda

ISSN 1584-4323

Tehnoredactare și tipar S.C. partoș S.r.L. , Timișoara, str. zugrav Nedelcu nr. 5, tel: 0734 993020, e-mail: office@tipografiapartos.ro, www.tipografiapartos.ro

periodic al comunității din Giarmata ViiAdresa: Giarmata Vii, str. Înfrățirii nr. 48-50, tel. 0256-386 777, 0744-604 975, 0732-519 535E-mail: suciuvasile1966@yahoo.com; Web: www.giarmatavii.ro,www.banaterra.eu/biblioteca/reviste/reviste-rurale-si-parohiale-integrale/vatra-nouaColegiul de redacție: acad. Ion Păun OTIMAN (director onorific), preot Vasile SUCIU (redactor-șef ), prof. Monica SUCIU, prof. univ. dr. Aurel LĂZUREANU, prof. Nicoleta SPĂTAR, ec. Rodica ANDRAȘIU, asistent medical Lăcrimioara TOMIUC, ec. Viorica LUCIAN-HOFFMANN, ing. Partenie MIHAI, prof. Claudia VLAICU, prof. Valentina POPA

Ingrediente:- 6 felii de pâine toast- 400 gr bacon- 100 gr spanac- 200 ml lapte

- 4 ouă- 1 ceapă- 100 gr unt- sare, piper alb, nucşoară

Ingrediente:- 250 gr unt- 250 gr făină- 1/2 pahar nuci măcinate- 200 g zahăr- 1 ou- 2 linguriţe esenţă vanilie

- 1 vârf de cuţit sare- 75 gr ciocolată cu lapte- 75 gr smântână de friscă- forme stea de 4 mărimi- zahăr pudră- steluţe, biluţe argintii, bomboane pentru decor

ruladă aperitiv fantezie Brăduţi de Crăciun

Mod de preparare:Într-un castron se amestecă untul la temperatura ca-

merei, cu zahărul, vanilia şi oul, câteva minute, cu mixerul. Se adaugă făina, nucile şi sarea şi se amestecă până se încorporează. Se dă la frigider 60 minute. Se încălzeşte cuptorul. Se întinde foaia de 3-4 mm grosime şi se taie stelute, din cele 4 mărimi. Se coc la cuptor 10-15 minute. Se încălzeşte smântâna, se pune ciocolata tăiată bucăţele mici şi se amestecă la foc mic până se topeşte. Se lasă să se răcească şi când s-a întărit se bate cu telul sau cu mi-xerul până se deschide la culoare şi se mai întăreste. Se lipesc fursecurile cu crema, câte două din fiecare mărime, excepţie cea mai mică mărime, din care veti folosi doar o steluţă. Se cerne zahăr pudră şi se decorează după preferinţă. sursa: www.prajiturici.wordpress.com

Mod de preparare:Tocăm ceapa mărunt, iar jumătate din bacon îl tăiem

fâşiuţe. Călim ceapa şi baconul în untul încins. Prăjim felii-le de pâine, apoi le tăiem cubuleţe şi le punem într-un vas. Adăugăm frunzele de spanac rupte bucăţi, ceapa şi bacon-ul. Turnăm peste ele laptele. Punem ouăle bătute cu un praf de sare, omogenizăm şi asezonăm cu nucşoară.Îmbrăcăm o tava de cozonac unsă cu unt, cu feliile de bacon rămase, lăsându-le să curgă puţin pe margini.Punem compozitia în tava şi nivelăm. Acoperim toată suprafaţa cu feliile de bacon rămase în afara tăvii. Punem rulada la cuptorul încins circa 45 minute. Lăsam rulada să se răcească în tava apoi o răsturnăm pe un platou. Tăiem rulada felii cu un cuţit bine ascuţit.

sursa: www.caietulcuretete.com

Anunţ importantParohia Ortodoxă giarmata Vii anunţă că a început distribuirea calendarelor creştin

ortodoxe de perete pentru anul 2014, prin intermediul membrelor Comitetului Parohial.preţul unui calendar este de 5 lei.

Cu această ocazie se va achita şi taxa de cult a Bisericii pentru anul 2013, respectiv pentru anii precedenţi pentru cei care nu au plătit-o la timp.

Rugăm familiile mutate anul acesta în localitatea giarmata Vii să achite contribuţia de cult aferentă numărului de persoane din cadrul familiei.

Contribuţia de cult este de 30 lei de persoană pe an.Preot paroh Vasile D. suciu