Investitii Publice Teme de Control 1

8/19/2019 Investitii Publice Teme de Control 1

1/16

UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA DE STIINTE SOCIALE SI ADMINISTRARIVE

SPECIALIZAREA ADMINISTRATIE PUBLICA

TEME LA INVESTITII PUBLICE

PROFESOR RADU LIVIU

NUME: DUTU

PRENUME: RAMONA - MARIA

ANUL: II - ID - GRUPA 1


2/16


3/16

'. După caracterul investiţiilor, #ntlnim:

a) investiţii #n sfera productivă, care pot fi:

a1. investiţii de #nlocuire, care au ca destinaţie

#nlocuirea activelor fi$e datorită u%urii fi%ice şi

morale&

a'. investiţii de moderni%are care au rolul de a

asiura condiţiile de reducere a costurilor de

producţie şi a creşterii productivităţii&

a. investiţii de de%voltare care au drept scop

creşterea capacităţilor de producţie (e$tinderea

sau de%voltarea #ntreprinderilor e$istente,

crearea de noi #ntreprinderi etc.) ca urmare a

creşterii cererii pentru produsele e$istente sau

pentru lansarea de noi produse&

a*. investiţii strateice care cuprind cheltuielile

cu cercetarea ştiinţifică şi cele de natură socială

pentru personalul ana"at #n unităţile productive

şi care au ca obiect reducerea riscului din cele

două domenii amintite.

b) investiţii #n sfera neproductivă, care se

reali%ea%ă #n #nvăţămnt, cultură şi artă,

ştiinţă, sănătate şi asistenţă socială.

. După natura lor, investiţiile sunt:


4/16

a) investiţii care se materiali%ea%ă şi se

reăsesc #n capitalul fi$ şi circulant al

firmei, cum ar fi investiţiile corporale care

cuprind terenurile şi mi"loacele fi$e&

b) investiţii care nu se materiali%ea%ă şi nu

măresc valoarea capitalului fi$ şi circulant care

pot fi:

b1. investiţii necorporale, care cuprind

cheltuielile de constituire, de cercetare,

de%voltare!proiectare şi alte imobili%ări

necorporale&

b'. investiţii financiare care cuprind titlurile de

participare şi alte titluri de valoare.

*. După sursa de finanţare, putem #ntlni:

a) investiţii reali%ate din sursele proprii ale unei

firme, care pot fi:

capitali%area profiturilor

atraerea economiilor altor persoane prin

emiterea de acţiuni noi sau prin mobili%area

resurselor.


5/16

b) investiţii reali%ate din surse atrase sau

#mprumutate, prin intermediul unor credite

interne sau e$terne.

+. După riscul asociat proiectului de investiţie,

investiţiile sunt:

a) cu risc minim sau %ero, de enul

plasamentelor #n obliaţiuni&

b) cu risc redus, ca%ul investiţiilor de #nlocuire&

c) cu risc mediu, #n ca%ul investiţiilor de

moderni%are&

d) cu risc ridicat şi foarte ridicat pentru

investiţiile de de%voltare sau de cercetare!

de%voltare.

. După modul de reali%are a lucrărilor,

#ntlnim:

a) investiţii #n antrepri%ă, adică lucrările sunt

reali%ate de o firmă speciali%ată şi nu de aentul

economic #n cau%ă&


6/16

b) investiţii #n reie, #n care lucrările mai puţin

speciali%ate, sunt reali%ate cu forţe proprii de

aentul economic.

-. n loc aparte #n noţiunile investiţionale #l

ocupă trei cateorii de investiţii:

a) investiţii directe&

b) investiţii colaterale&

c) investiţii cone$e. ) investiţii directe&

/. Din punct de vedere al pieţei financiare,

e$istă trei cateorii de investiţii:

a)

Investiţii pentru afaceri,

care constau #n

cheltuieli pentru maşini, utila"e, dotări ale

unei societăţi comerciale (cotate la bursa de

valori mobiliare)&

b)

Investiţii imobi iare,

#n #nţelesul de clădiri,

locuinţe, terenuri (cotate la bursa de valori

imobiliare)&


7/16


8/16

a) 8trateia investiţională de redresare

(aplicabilă firmelor la care cererea de

produse finite a scă%ut foarte mult)

presupune restructurarea producţiei,

schimbarea utila"elor şi tehnoloiei, etc.

b) 8trateia de consolidare se aplică numai

acolo unde se constată mici modificări #n

structura pieţei, unde au apărut şi alţi

furni%ori de produse finite, unde se constată

o creştere a concurenţei şi e$istă riscul

pierderii vechilor pieţe de desfacere a

produselor finite. 8trateia aplicată #n

această perioadă trebuie să fie una de

adaptare la condiţiile concrete ale vieţii

social 4 economice, de menţinere a po%iţiei

cştiate, a locului deţinut #n acţiunile de

cooperare şi contractele cu partenerii

tradiţionali.

c) 8trateia de de%voltare se aplică #n ca%ul

unei cereri pronunţate de produse finite sau

#n ca%ul #n care piaţa reclamă apariţia de

produse finite cu parametri calitativi noi,

enernd efecte sociale superioare celor

e$istente de"a pe piaţă.


9/16

are sunt tipuri de leasin cele mai răspndite9

1. easin!ul direct ! cel care da bunul cu chirie

este producătorul, care deţine dreptul de

proprietate asupra bunului respectiv,

utili%atorul.

'. easin!ul financiar ! #n aceasta formă de

leasin e$istă trei părţi: finanţatorul,

utili%atorul şi, respectiv, furni%orul bunului.

. ;an%area si leasebac< ! proprietarul bunului

(teren, clădire, echipament) vinde bunul

respectiv şi #ncheie simultan o #nţeleere cu

cumpărătorul pentru a #nchiria bunul respectiv #n

anumite condiţii.

Definiţi eficienţa economică.

=ornind de la sensul linvistic al noţiunii de

eficienţă, se poate afirma că eficienţa este

atributul oricărei activităţi umane de a produce

efectul util dorit.


10/16

lasificarea efectelor produse de activitatea

economică.

Din punctul de vedere al efectelor, de asemenea,

eficienţa economică necesită structurarea

acestora.

>fectele produse pot fi:

a) directe: identificabile la locul unde se

desfăşoară activitatea&

b) indirecte: identificabile #n alte sectoare de

activitate.

După momentul la care se produc:

a) efecte imediate&

b) efecte posibile, viitoare.

După natura lor

a) efecte economice&

b) efecte ecoloice&

c) efecte sociale&

d) efecte tehnice etc.


11/16

are sunt principalele etape ale

deci%iei de investire la nivelul

#ntreprinderii9

Deci%ia de investiţie #ntr!o firmă

presupune parcurerea anumitor

etape loice, pre%entate cronoloic.

3. Dianosticarea problemelor

1. Identificarea oportunităţilor de

investire

?. bţinerea informaţiilor despre

proiect

'. uleerea datelor relevante

. Identificarea alternativelor de

proiect

. onsiderarea căilor alternative

pentru atinerea obiectivelor


12/16

D. 3nali%a financiară a proiectului

*.ucrul la proiecte specifice fără

detalii

+. Identificarea cheltuielilor

financiare şi a veniturilor

>. uarea deci%iei

.>valuarea financiară a proiectului

-. onsiderarea aspectelor

nonfinanciare şi necuantificabile

/. uarea deci%iei

@. Implementarea şi controlul

0. Implementarea deci%iei şi controlul

proiectului

A.3nali%a

1B. 3nali%a re%ultatelor


13/16

=e ce criterii se selectea%ă

proiectele de investiţii9

=rincipalele stadii #n aleerea proiectelor de

investiţii sunt următoarele:

I. enerarea propunerilor de investiţii (etapele 1!

)&

II. selecţia proiectelor de investiţii (etapele *!/)&

III. implementarea, controlul şi anali%a

re%ultatelor (etapele 0!1B).

are sunt principalele metode care asistă

manaerii #n activitatea de planificare şi

evaluare a proiectelor de investiţii9

1.Cetode contabile:

ata de rentabilitate

5ermenul de recuperare

'. Cetode financiare:


14/16

;enitul net actuali%at

Indicele de profitabilitate

ata interna de rentabilitate

5ermenul de recuperare

.Cetode multicriteriale

are sunt cei mai repre%entativi indicatori pentru

adoptarea unei "udicioase deci%ii de investiţii9

Indicatorii de ba%ă sunt proprii anali%ei eficienţei

economice a investiţiilor şi constituie cea mai

importantă rupă de indicatori pentru adoptarea

unei "udicioase deci%ii de investiţii&

are este importanţa evaluării riscului la nivel de

ţară9

=ierderile inreistrate ca urmare a materiali%arii

riscului de tara sunt percepute ca diferenta intre

veniturile preconi%ate a fi reali%ate si veniturile

efectiv reali%ate in urma derularii afacerilor

supuse riscului de tara. 3ceste pierderi, in ca%ul

investitiilor in strainatate, pot fi:


15/16

E pierderi de oportunitati: enerate de

blocarea profiturilor re%ultate de pe urma

investitiei reali%ate&

E costuri suplimentare: oca%ionate de

adoptarea unor strateii de diminuare sau de

evitare a efectelor neative enerate de

materiali%area riscurilor&

E pierderi reale: repre%entate de capitalul

investit ce nu mai poate fi recuperat din tara

a%da.

unoscand nivelul de risc al unei tari si

pierderile potentiale la care se e$pun, firmele

transnationale vor decide daca este oportun sa

patrunda pe acea piata sau nu. 5otodata, in

functie de nivelul riscului, firma va putea opta

pentru crearea de structuri proprii in tara a%da

(reali%ate e$clusiv prin eforturile investitorului

sau prin asociere cu un partener local) sau va

participa la structuri pree$istente.


16/16

Investitii Publice Teme de Control 1

Documents

Transcript of Investitii Publice Teme de Control 1