Bazele Agriculturii Teme

61
1. Particularitatile agriculturii R.Moldova ca ramura a Economiei Notionale Agricultura este nucleul economiei nationale. Sarcina principală este de a produce pentru populație cantităti suficiente de produse alimentere precum si materie pentru industria usoara si ce alimentara. Complexul agro-industrial ,industria Republicii Moldova a constituit si constituie temelia economiei nationale. Ponderea complexului agro industrial in structura productiei de exploatare constituie -70%. Drept obiectiv de baza ale complexului agro industrial pot servi: -asigurarea posibilitatii in ceea ce priveste dezvoltarea sectorului agrar; -sporirea permanenta a eficientei economice a complexului aogro industrial. Realizarea acestor obiective vor permite: -asigurarea permanenta a populatiei cu cantitatea necesara de produse alimentare calitative; -asigurarea industriei prelucratoare cu cantitatea necesara a meteriei prime; -formarea permanenta a fondurilor cu rezerva de stat a productiei agricole; -asigurarea sectorului zootehnic cu cantitati necesare de furage. Agricultura se constituie din 2 ramuri strins legate intre ele: -cultivarea plantelor-zootehnic; -cresterea animalelor. Cultivarea plantelor se imparte in: -cultura plantelor de camp; -legumicultura; -pomicultura; -viticultura; -cultura plantelor de pasune si finete.

description

teme

Transcript of Bazele Agriculturii Teme

1. Particularitatile agriculturii R.Moldova ca ramura a Economiei NotionaleAgricultura este nucleul economiei nationale. Sarcina principal este de a produce pentru populaie cantitti suficiente de produse alimentere precum si materie pentru industria usoara si ce alimentara. Complexul agro-industrial ,industria Republicii Moldova a constituit si constituie temelia economiei nationale. Ponderea complexului agro industrial in structura productiei de exploatare constituie -70%. Drept obiectiv de baza ale complexului agro industrial pot servi:-asigurarea posibilitatii in ceea ce priveste dezvoltarea sectorului agrar;-sporirea permanenta a eficientei economice a complexului aogro industrial. Realizarea acestor obiective vor permite:-asigurarea permanenta a populatiei cu cantitatea necesara de produse alimentare calitative;-asigurarea industriei prelucratoare cu cantitatea necesara a meteriei prime;-formarea permanenta a fondurilor cu rezerva de stat a productiei agricole;-asigurarea sectorului zootehnic cu cantitati necesare de furage. Agricultura se constituie din 2 ramuri strins legate intre ele:-cultivarea plantelor-zootehnic;-cresterea animalelor. Cultivarea plantelor se imparte in:-cultura plantelor de camp;-legumicultura;-pomicultura;-viticultura;-cultura plantelor de pasune si finete. Agricultura are sarcina principala de a spori productivitatea terenurilor agricole .Ele trebuie ca sa cunoasca mecanismul adoptarii plantelor agricole la conditiile externe de cultivare seceta,inghet,salinitatea marita a solului. In acest sens un rol important revine crearii sarilor in hibrizilor rezistenti la aceste conditii.Savantii au constatat ca trebuie de renuntat la monocultura care favorizeaza inmultirea bolilor si daunatorilor. Pentru a realiza obiectivele enumerate este necesar de pregatit cadre de o inalta calificare, ce cunosc bine tehnica,tehnologiile de cultivare pentru a obtine productii inalte cu chieltuieli minime.

2.Fondul Funciar al Republicii Moldova. Categoriile de folosinta si principii de folosire rationala a Fondului Funciar.Fondul funciar reprezinta totalitatea suprafetei de teren sau pamint aflat in limitele unei tari,unei unitati administrativ teritoriele sau a unei firme agricole. Termenul de teren provine de la limba latina Terra.Fondul funciar al R.Moldova la 1 ianuarie 2010 constituie 3 milioane 384ha.Terenurile agricole prezinta suprafata de teren destinate pentru a fi obtinute o corectare forma de productie agricole:-cereale, culturi tehnice, leguminoase, furaje, productie pomicol, viticol. Teren arabil-suprafata de teren fiind supusa araturii. Aceasta este cea mai importanta categorie de folosinta intrucat plantele de cultura de pe aceste terenuri sunt folosite nemijlocit in alimentatia populatiei,furajarea animalelor si asigurarea industriei prelucratoare cu materie prima. Prin categorie de folosinta se intelege modul cum este folosit o oarecare suprafata de teren.Deosebim 5 categorii mari de terenuri: cu destinatie agricola, cu destinatie forestiera, aflate permanent sub apa, aferente localitatii urbane si rurale, cu destinatie speciala.

3. Agrotehnica ca stiinta obiective,particularitatiAgrotehnica-este tehnica ogoarelor. Ea provine de la limba latina agrosce inseamna ogor si tehnice ce inseamna mestesug ,arta.Pornind de la cunoasterea cerintelor plantelor de cultura si ainsusirilor solului,agrotehnia stabileste si aplica metode de mentinere si sporire fertilitatii solului pentru a crea conditii necesare plantelor de camp.Principalele parti ale agrotehnicii sunt:-obiectivele si metodele de cercetare, factorii de vegetatie, fertilizarea solului,buruienelor si combaterea lor, lucrarile solului, asolamentele.Agrotehnica are legatura cu multe stiinte ale naturii aplicativeca: pedologia, microbiologia, ecologia, agrotehnica, filozofia plantelor, masinele agricole.Agrotehnica serveste si ca fundament pentru alte stiinte ca fitotehnia, viticultura, pomicultura, legumicultura, stiinte de management si economie agricole.Metode de cercetare a agrotehnicii:-experientele de camp, laborator, casute de vegetatie, fitroton, precum si in gospodarie la producere.

4. Particularitile legii nesubstituirii i echivalenei fiziologice a factorilor de vegetatie.Baza teoretica a agriculturii este biologia care studiaza particularitatile de dezvoltare a plantelor si arata cerintele plantelor fata de factorii de mediu.Pentru a se dezvolta normal planta are nevoie de:-lumina, caldura, apa, aier, elemente nutritive.Interactiunea dintre plante si factorii de vegetatie se studiaza de foarte mult timp si incercarile savantilor de a inlocui un factor de vegetatie cu altu nu a avut succes. A fost stabilit ca nici un factor de vegetatie nu poate sa fie inlocuit sau exculs cu altul. Ca exemplu nu putem inlocui apa cu elemente de nutriie deoarece planta mai devreme sau mai trziu se va usca, aceasta este legea de baz. De aici rezult c toi factorii sunt egali. Egalitatea factorilor trebuie neleas din punct de vedere calitativ deoarece din punct de vedere cantitativ factorii de vegetaie nu sunt egali.

5 .Particularitatile legii actiunii in complex a factorilor de vegetatie.Factorii nu actioneaza izolat asupra plantelor ci in complex, ele trebuie asigurate in acelasi timp cu toti factorii de vegetatie in raport optim. Actionind in complex fiecare factor este folosit mai bine de catre plante si productiile sunt mai mari.Factorii de vegetaie sunt parte component a mediului de via a plantelor.Lumina constituie factorul de vegetatie prin care energia solara se integreaza in planta sub forma de energie potentiala sau energie acumulata in substanta organica. Din cantitatea totala de energie luminoasa se considera ca frunza absoarbe aproximativ 75%, iar restul de 25% este reflectata sau trece prin frunza. La randul ei energia absorbita nu este folosita in totalitate in procesul de fotosinteza ci numai 1-5% si rar peste 5%. Aceasta cantitate de energie folosita efectiv in procesul de fotosinteza poarta numele de coeficient de utilizare a energiei luminoase.6. Particularitatile legii minimului, optimului,maximului, legea restituirii.Fiecare factor de vegetatie are cea mai favorabila influenta cind el este intr-o anumita doza pentru cerintele unei plante concrete. Prezenta unui factor sub-sau peste o doza optima contribuie la scaderea productiei acesta este factorul limitat,pentru ca depinde de el depinde recolta.Legea minimului-arata ca dezvoltarea plantelor si marirea recoltei depinde de factorii de vegetatie care se afla in minim. Legea minimului a fost formulata de savantul german Liebig.Legea maximului-a fost format de savantul Wolny. Daca un factor se afla in cantitate maxima recolta este egala cu 0. Aceasta se explica cu intoxicatia a factorului asupra plantei. Legea optimului arata ca cea mai mare recolta se obtine cind factorul cercetat este in cantitate optima.Legea restituirii consta in factul ca odata cu recolta are loc instrainarea anumitor cantitati de elemente nutritive, pentru a mentine fertilitatea solului noi trebuie sa restituim cantitatea de elemente nutritiei care au fost extrase ,aplicind ingrasamintele organice sau minerale sau diferite lucrari agrotehnice.

7.Factorii de vegetatie-parte component a mediului de viata a plantelor. Toate elementele mediului inconjurator care manifesta o actiune directa sau indirecta asupra plantelor si se numesc facori ecologici. Asupra cresterii si dezvoltarii actioneaza multi factori ecologici ca: lumina,temperat,apa,solul,relieful,vintul, activitatile omului,microorganizmelor.Sunt factori fara de care viata plantelor nu este posibila, acesti factori sunt numiti factori de vegetatie: lumina, caldura,aer,apa,subst.nutritive.Lumina.Este factor de vegetatie prin care energia solara se integreaza in plante sub forma de energie acumulata de substante organice,procesul este numit fotosinteza.Sursa de lumina este soarele. Durata de lumina difera pe glob. La ecuator zilele sint=cu noptile , iar miscind spre poli vara zilele sunt mai lungi si plantele se adapteaza la aceste conditii de lumina ca urmare ele se clasifica in plante de zi scurta si nopti lungi si invers.In present se practica urmatoarele metode de folosire mai rationala a luminii:1.Semanatul uniform 2. Orientarea rindurilorin directia N-S 3. Semanatul cu culture associate 4.Combaterea buruienilor 5.terenurile inclinatie sudica.Caldura.Sursa de caldura o asigura energia razelor solare. Temperatura influenteaza productia agricola.Pentru folosirea rationala a radiatiei solare trebuie de respectat urmatoarele masuri:1.semanatul plantelor in cimp in functie de cerintele t,2.stabilirea epocii optime de semanat,3. Extinderea culturilor successive.Aerul.Compozitia gazelor a aerului consta din 78% azot, 21% oxid,1% argon, 0,03 bioxid de carbon si alte. Pt plante au o importanta mare oxigenul si bioxidul de carbon oxygen-respiratie,bioxid-nutritie.Plantele au nevoie de aerul atmosferei cit sic el din sol.La o concentratie de peste 1% CO2 devine toxic pentru radacini.Solul are nevoie de lucrari speciale care favorizeaza aerisirea: 1. Lucrarile de afinare a solului (cu grapa,cultiv,aratura) 2.Lucrarile de eliminare a excesului de apa dind posibilitate sa patrunda aerul. 3.Aplicarea ingrasamintelororganice.Apa. Metodele de reglare a regimului de apa in sol:1.Lucrarile adinci (aratura, afinarea)2. lucrari superfeciale pentru a nivela si afina solul la suprafata 3.Aplicarea ingrasamintelor organice4.Mulcirea-acoperirea solului cu diferite materElemente nutritive. Elementele folosite de catre plante in cantitate mare se numesc macrolem: azot,fosfor,potas. Iar cele folosite in cantitati mai mici se numesc microelemente: mangan,cupru,zinc.

8.Notiuni despre rotatie si asolamentAsolamentul-reprezinta impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului, de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului, a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole. Monocultura-reprezinta cultivarea unei singure plante, mai multi ani pe acelasi teren si anume toti atatia ani cat dureaza rotatia in zona respectiva.Sola -este suprafata de teren cit mai omogen ca fertilitate,se cultiva plante. Sola mixta (combinata)-este suprafat de tren din cadrul asolamentului cu sol omogen, pe care se cultiva doua trei specii cu insusiri biologice asemanatoare (mazare, soia, fasole.Parcela-este o subdiviziune a solei mixte delimitata de limite naturale sau antropice, avand o singura categorie de folosinta pe care se cultiva o singura specie.Rotatia culturilor-reprezinta ordinea de cultivare a plantelor, in timp, pe o sola si se prezinta prin indicarea numarului de ordine al fiecarei culturi; exemplu: soia; .grau; .cartof; .porumb.Durata rotatiei-reprezinta numarul de ani dupa care o cultura revine pe aceasi sola sau timpul prin care o cultura trece prin toate solele asolamentului; durata rotatiei este egala cu numarul de sole.Cultura principala-este cultura care ocupa o anumita sola in anul de referinta. Cultura premergatoare-este cultura care s-a cultivat anul precedent . Cultura antepremergatoare-este premergatoarea premergatoarei culturi principale (deci se cultiva cu doi ani mai inainte). Cultura postmergatoare-este cultura care urmeaza dupa cultura principala (deci se cultiva in anul urmator)Cultura dubla (succesiva)-este cultura care se insamanteaza in acelasi an, pe aceiasi sola cu cultura principala, dupa recoltarea acestuia; cultura dubla poate fi pentru boabe, ingrasamant verde sau furaj.Cultura ascunsa (protejata)-este o specie de plante care vegeteaza o perioada alaturi de cultura principala si care isi continua vegetatia si in anul viitor . Structura culturilor-reprezinta specificarea ponderii fiecarei culturi din cadrul asolamentului; suprafata totala a asolamentului echivaleaza cu 100%.Cultura repetata-reprezinta cultivarea pe aceiasi sola a unei plante timp de 2-3 ani si este admisa pentru plante care se autosuporta (orez si canepa 3-4 ani; tutun, porumb 2-3 ani; etc); plantele care nu se autosuporta sunt floarea soarelui, mazarea, inul, ovazul, legumele, etc.Tipul si schema de asolament tipul de asolament este atunci cand intr-un asolament se prezinta concret plantele de cultura care se succed (grau, porumb, trifoi I, trifoi II, grau, porumb boabe, cartof+sfecla) schema de asolament este atunci cand intr-un asolament se prezinta grupele de plante (cereale de toamna, prasitoare, leguminoase perene, leguminoase perene, cereale toamna, prasitoare, prasitaore)Ogor negru- timp de un an nu se cultiva nimic pe soladupa floarea soarelui ,tutun.Ogor ocupat-culturile eleberate sola devreme, au o perioada scurta de vegetatie.9.Clasificarea asolamentelor.La clasificarea asolam.sunt folosite mai multe principii din care se mentioneaza:1.Clasificarea dupa numarul de sole in cimp:-de scurta durata(2-3sole)-de durata medie(5-6sole)-de lunga durata(8-10sole)2.Asolamentul de camp: asolamentul care include principalele culturi agricole (cereale, leguminoase, plante tehnice ) si care, in raport cu numarul solelor care il compun, poate fi scurt (cu 3-5 sole), mijlociu (cu 6-8 sole) si lung (cuprinzand peste 8 sole ) . In functie de numarul de sole si numarul de ani ,asolamentele pot fi de 2 ani ,de 3 ani, de 4, 5 sau 6 ani.3.Asolamentul furajer : are rolul de a satisface nevoile fermelor cu furaje variate si de buna caliatate.Acestea se plaseaza de regula pe terenurile ocupate cu pasuni si fanete, dar si pe ternurile arabile din apropierea fermelor de animale. Specificul acestui asolament este faptul ca suprafata sa este ocupata cu plante de nutret : pentru masa verde, pentru fan, pentru boabe (concentrate ). Rolul asolamentului furajer este nu numai acela de a produce furaje ci si de a imbunatati fertilitatea solului prin cultivarea plantelor perene.4.solamentul special : se organizeaza pentru anumite culturi, pentru anumite conditii speciale.Cele mai importante sunt: asolamentele agricole irigate, asolamentele legumicole, asolamentele de peiniera, asolamentele din orezarii,etc. 5.Asolamentul mixt : se organizeaza pentru a rezolva probleme variate prin introducerea unui singur asolament cu destinatii multiple. Acest asolament imbina componentele a doua sau mai multor tipuri de asolamente : cuprinde atat plantele de camp, cat si plantele de nutret si legume si pot fi denumite de camp furajer, furajer de camp, furajer-legumicol, de camp-furajer - legumicol, primul termen indicand proportia mai mare a unor plante.Asolamentul se constituie ca o componenta de baza a agriculturii ecologice . El are un efect benefic, contribuind la depoluarea solului si sporirea fertilitatii acestuia.

Raportul culturilor de asolament

Panta prasitoareSem.compact %Ierburi %

Pina la 150-6025-3010-15

1-340-5030-3515-20

3-530-4035-4020-25

5-720-2545-5025-30

7 si mai mult-30-3565-70

10.Asolamentul si rolul acestuia la optimizarea continutului de materie organica, umiditatii,elementelor nutritive in sol.Asolamentul-reprezinta impartirea terenurilor in sole (tarlale) pe care plantele de cultura se succed in timp si spatiu intr-o ordine bine stabilita si pe care se aplica sisteme rationale de lucrare a solului, de fertilizare si de protectie a culturii in vederea cresterii fertilitatii solului, a sporirii cantitative si calitative a productiilor agricole. In functie de particularitatile biologice si agrotehnice fiecare cultura are o anumita influenta asupra fertilitatii solului, il lasa intr-o stare mai mult sau mai putin favorabilepentru plantele care se cultiveaza in anul urmator. Cunoasterea acestor situatiine ajuta sa stabilim cele mai rationale rotatii a culturii aplicind masuri agrotehnice speciale. 11.Asolamentul si rolul acestuia la otimizarea unor insusiri agrofizice, starii fitosanitare a solului.Asolamentul- repartitia diferitor plante de cimp intr-o gospodarie Agricola. Asolamentul este una din cele mai importante masuri pentru sporirea productivitatii agricole si cea mai ieftina. Asolamentul are un rol foarte important in procesul de optimizare a unor insusiri atit agrofizice cit si fitosanitare a solului. Insusiri agrofizice: - crearea conditiilor pentru folosirea tehnologiilor progresiste si ridicarea fertilitatii solului; -prevenirea si excluderea proceselor de eroziune a solului; -crearea conditiilor optime pentru organizarea lucrarilor de cimp cu mecanisme inalt productive; -obtinerea unor recolte stabile si inalte la principalele culture agricole s.a. Rolul asolamentului in procesul de optimizare a stari fitosanitare a solului: -combaterea bolilor, daunatorilor, buruienilor s.a. protectia mediului ambiant; -asigurarea populatiei cu hrana s.a.

12.Lucrarea solului: definitii, obiective:Lucrarea solului constituie totalitatea operatiilor tehnologice care se efectueaza cu diferite masini si unelte, avind ca scop pregatirea solului pentru cultivarea plantelor.Obiectivele: -reglarea insusirilor fizice (ca compacitate, densitate, porozitate, regim hidric, termic, nutritive) reglarea insusirii chimice si biologice: -combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor; -incorporarea in sol a materiei organice, ingrasamintelor sau pesticidelor. Toate obiectivele contribuie la sporirea fertilitatii solului si crearea unor conditii optime pentru cresterea plantelor.Definitii: Afinarea-reprezinta schimbul asezarii reciproce a particei de sol, ca rezultat in sol are loc marirea volumului solului,ce contribuie la: marirea capacitatii solului opentru apa,aer; se imbunatatesc procesele microbiologice care favorizeaza acumularea substantelor nutritive in forma accesibila plantelor.Amestecerea- este un process tehnologic, ce permite realizarea unor obiective: omogenizarea stratului arabil ca fertilitate; distribuirea uniforma in sol a ingrasamintelor organice, chimice, si resturilor vegetale si amestecarea buna a lor.Maruntirea- calitativa a solului ne permite incorporarea in sol a materiei semintelor sau de plantat la adincimi optime; sporirea contactului intre seminte si sol, sol si sistemul radicular.Nivelarea- suprafetei solului este necesara pentru indeplinirea calitativa a proceselor tehnologice.Tasarea- este procesul invers a afinarii. Tasarea mareste greutatea volumul solului si micsoreaza permeabilitatea.Grapatul- este o lucrare care se sfectueaza pina la 14 cm, scopul este afinarea, nivelarea, maruntirea, distrugerea crustei si a buruienilor.Cultivarea- sarcina principal nimicirea buruienilor, afinarea solului si nivelarea suprafetei lui. Lucrarea cu cultivatorul poate fi locala sau totala.Tavalugitul- prin care solul se taseaza pina la o adincime de 10 cm cu maruntirea bulgarilor dupa arat, nivelarea si distrugerea crustei. Prin tavalugira semintele se pun in contact mai bun cu solul.

13.Procesele tehnologice la lucrarea solului si interpretarea lor agrotehnica.Lucrarea solului constituie totalitatea operatiilor tehnologice care se efectueaza cu diferite masini si unelte, avind ca scop pregatirea solului pentru cultivarea plantelor. In urma acestor operatii in sol au loc diferite modificari: fizica, biologica, chimica. Conditiile unde se practica agricultura se deosebesc de la o zona la alta, chiar si speciile de plante au cerinte diferite.Obiectivele: -reglarea insusirilor fizice (ca compacitate, densitate, porozitate, regim hidric, termic, nutritive) reglarea insusirii chimice si biologice: -combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor; -incorporarea in sol a materiei organice, ingrasamintelor sau pesticidelor. Toate obiectivele contribuie la sporirea fertilitatii solului si crearea unor conditii optime pentru cresterea plantelor.Intr-un strat lucrat calitativ, in timpul lucrarilor solului au loc mai multe procese numite tehnologice: intoarcerea stratului arabil, afinarea, amestecarea, nivelarea solului, tasarea solului, maruntirea, tasarea de brazde.Intoarcerea este process prin care stratul de sol de la suprafata este inversat cu cel din profunzime.In rezultatul acestui process are loc incorporarea in sol a miristei, resturilor organice, semintelor scuturate, organelor vegetale si de imultire a buruienilor, bolilor si daunatorilor.Afinarea-reprezinta schimbul asezarii reciproce a particei de sol, ca rezultat in sol are loc marirea volumului solului,ce contribuie la: marirea capacitatii solului opentru apa,aer; se imbunatatesc procesele microbiologice care favorizeaza acumularea substantelor nutritive in forma accesibila plantelor.Amestecerea- este un process tehnologic, ce permite realizarea unor obiective: omogenizarea stratului arabil ca fertilitate; distribuirea uniforma in sol a ingrasamintelor organice, chimice, si resturilor vegetale si amestecarea buna a lor.Maruntirea- calitativa a solului ne permite incorporarea in sol a materiei semintelor sau de plantat la adincimi optime; sporirea contactului intre seminte si sol, sol si sistemul radicular.Nivelarea- suprafetei solului este necesara pentru indeplinirea calitativa a proceselor tehnologice.Tasarea- este procesul invers a afinarii. Tasarea mareste greutatea volumul solului si micsoreaza permeabilitatea.Tasarea de brazde se face la irigare prin metoda scurgerei apei pe suprafata solului sau evacuarea exceselor de apa la semanatul de toamna.

14. Principiile de clasificare si clasificarea lucrarii solului.Lucrarile solului sint clasificate dupa mai multe criterii: 1)dupa scopul principal:a) dupa lucrarile de baza care se efectueaza la adincimi mai mari de 20 cm pina la 80 cm;Din lucrarile de baza fac parte: aratura, lucrarea de baza a solului cu organe plane de lucru fara intoarcerea brazdei.Afinarea adinca- aratura 40-80 cm;Aratura de desfundare- se executa la adincimea 50-80 cm;b) Lucrarile de pregatire a patului germinativ sint efectuate la 12-14 cm fara intoarcerea brazdei scopul formarea conditiilor optime pentru semanat.c) Lucrari de intretinere a cimpurilor si a semanaturilor.2) Dupa epoca de executare: in perioada de vara, toamna, iarna, de primavera.3) Dupa adincimea la care se executa: Lucrari superficiale adincimea 12-14 cm, dezmiristirea, grapatul, cultivatul; Lucrari adinci; araturaLucrari foarte adinci: aratura adinca, aratul de desfundare.d) Dupa complexitatea agregatului si lucrarea realizata:Lucrari de pregatire a patului germinativ concomitant cu fertilizarea si erticidarea.e) Dupa uneltele cu care se executa:plugul, grapa cu discuri, cu colti, tavalugul, freza, cultivatorul.f) In functie de plantele pentru care se cultiva:Lucrari ale solului pentru cerialele de toamna si primaveraLucrari pentru culture prasitoareLucrarile solului pentru fondarea plantatiilor pomicole,viticole,leguminoase.

15.Aratul- lucrarea de baza a solului, difirentierea dupa adincime. Perioade si metode de executare a lucrarii.Sarcinile lucrarii: 1) Se intoarce brazda in urma careia se aduce la suprafata un strat de sol bine structurat, fertile iar stratul de la suprafata cu resturi organice este incorporat in sol.2) Se marunteste si se afineaza solul( apa, aerul)3) Se incorporeaza ingtasamintele organice minerale4) Combaterea bolilor, buruienilor si daunatorilorPentru ca aratura sa fie calitativa este necesar de respectat urmatoarele reguli:-aratul se executa cind solul este reavan araturii si directiei-concomitent cu aratura plugul se agreteaza cu grape sau tavaluguri-plugul trebuie sa fie bine reglat si piesele ascutiteClasificarea araturii se face dupa: adincime anotimp, mod de executarea)Dupa adincimi: In R.M. se accepta urmatoarele clasificari a lucrarilor de baza dupa adincimea la care se executa:-lucrare superficiala 14-16 cm,16-18cm,18-20cm-lucrare de adincime obisnuita 20-22cm etalon-lucrare de adincime medie 25-27 cm culturile prasitoare-lucrari adinci 28-30cm, 30-35cm sf. Zahar-lucrari de semidesfundare pomicole, viticole-lucrari de desfundare m. m. de 50 cm inainte de plantarea pomi vita.

b)Dupa anotimp: arat de vara, primavera, toamna, iarna.

c)Dupa modul de executare: in functie de sensul de rasturnare al brazdelor si modul de deplasare a agregatului deosebim araturi la cormana, in laturi, intr-o singura parte si in spinari.Aratura la cormana incepe aratul de la mijlocul parcelei si se continya spre margini, intoarcerile la capat se fac in sensul acelor de ceasornic.Aratura in laturi se incepe aratul de la marginea cimpului, plugul rastoarna brazda spre dreapta, pe urma tractorul executa un gol si incepe cursa a 2 pe cealalta margine a parcelei.Aratura neteda se executa pe terenuri in panta care rastoarna brazdele pe o singura parte a parcelei atit la dus cit si la intorsrealizind o aratura uniforma, fara de santuri.Aratura in spinari cimpul se imparte in parcele mai ales unde solul este umed

16. Lucrarile superfeciale ale solului.Nivelatulse executa pe terenul in prealabil arat,cu scopul pregatirii unui pat germinativ corespunzator pentru semanat. Lucrarea se executa cu netezitoarea sau nivelatorul, primavara pe terenurile ramase din toamna in "brazda cruda".Grapatulse executa cu ajutorul grapelor stelate, cu colti sau cu discuri cu scopul de a sparge bulgarii si nivela usor brazdele in vederea pregatirii patului germinativ. Lucrarea se executa inainte de semanat dar si dupa, atunci cand solul a format scoarta (crusta) sau pentru distrugerea buruienilor mici.Cultivatiase executa cu cultivatorul care afaneaza solul fara a-l intoarce ,in functie de piesele active cu care este echipat. Cultivatoarele pot prelucrasolul intre randurile de plante, in acest caz fiind vorba de ocultivatie partiala sau prasit, sau intrega suprafata cand se realizeazacultivatia totala.Prasitulse executa pe terenurile cultivate cu plante prasitoare (porumb,cartofi, sfecla de zahar, floarea soarelui).Prin lucrarea de prasit solul se afaneaza, buruienile se distrug, apa si aerul patrund usor in sol. Prasitul se executa la diferite adancimi in functie de sistemul radicular al plantei.Tavalugitulse executa cu scopul indesarii, tasarii solului si maruntirii bulgarilor in vederea nivelarii solului . Se xecuta cu ajutorul tavalugului inelar sau a tavalugului neted. Tavalugirea se folosestela pregatirea patului germinativ atunci cand aratura este bulgaroasa ; se recomanda atunci cand solul esteprea afanat ; se aplica dupa semanatul culturilor de plante cu seminte mici pentru a realiza un contact cat mai bun intre sol si seminte .Lucrarea cu combinatorulasigura o afanare buna a terenului, rasarire rapida si uniforma a plantelor, regim optim de aerisire; se recomanda combinatorul cu grapa elicoidala sau grapa vibrocultoare in functie de sol si planta cultivata.Lucrarea cu frezaare rolul de a marunti si a amesteca solul si in acelasi timp de a distruge buruienile cu talie mica; se utilizeaza cu atentie pentru ca poate produce prafuirea solului datorita turatiei mari a organului activ.

17. Importanta si clasificarea ingrasamintelor.Ingrasamintele substantele ce se incorporeaza in sol sau se aplica la suprafata acestuia cu scopul de a pune la dispozitie plantelor elementele nutritive necesare in nutritia plantelor.Eficienta lor depinde de umeditatea solului,tipul solului,soiul si hibridul folosit,repartizarea precipitatiilor pe parcursul perioadei de vegetatie.Sistema de folosire a ingrasamintelor au drept scop asigurarea unei cantitati maxime si la restabilirea fertilitatii solului,protectia mediului ecologic,sporirea productivitatii muncii. Dup o folosina ndelungat i continu a solului, acesta srcete n substane hrnitoare i este necesar intervenia omului prin aplicarea susinut de ngrminte chimice specifice, n funcie de carenele solului.Clasificarea ingrasamintelor. Dupa natura si provenenta lor,ingrasamintele pot fi:1.organice 2.chimice(minerale). Acestea la rindul lor pot fi in forma lichida sau solida. Baligarul este ingrasamintul de baza.Prezinta un amestec format din dejectiile solide si lichide format ca asternut in grajduri.In functie de stadia de fermentare se deosebesc 4 feluri de gunoi:1. gunoi putin fermentat(proaspat)2. gunoi semifermentat3. gunoi bine fermentat4. gunoi putredGunoi de pasari este concentrate care se descompune repede in sol.Gunoiul proaspat de pasari se introduce sub culturile cerealiere si sub culturi prasitoare.Ingrasamintele minerale pot fi compuse sau simple.Cele simple-contin un singur element de nutritive,cele compuse-compun 2 sau 3 elemente nutritive.1. Ingrasaminte cu azot - majoritatea ingrasamintelor cu azot sunt usor solubile,in zonele cu precipitatii excessive este pericolul spalarii lor in profunzime.Din acest motiv ingrasamintele cu azot se administreaza fractional,inainte de semanat,sip e perioada de vegetatie.2. Ingrasaminte cu fosfor - este necesar de a fi incorporate in sol,intr-un strat mai gros,si solul trebuie sa fie bine omogenizat.El poate fi administrat odata cu semanatul.3. Ingrasaminte cu potasiu.

18. Metode de aplicare a ingrasamintelor.Ingrasamintele sunt substante care se incorporeaza in sol sau se aplica la suprafata acestuia cu scopul de a pune la dispozitia plantelor elementele nutritive necesare pentru nutritia plantelor.Sunt 2 metode de aplicare:1. prin imprastiere, 2. local(in sol). Ingrasamintele se administreaza inainte de semanat,odata cu semanatul si in cursul perioadei de vegetatie.Ingrasamintele azotoase sunt foarte active in sol si pot fi usor spalate de apele pluviale sau de irigatii. Pentru a preintampina aceste pierderi aceste ingrasminte se vor administra in momentul in care este cel mai mult mnevoie de ele, in cele mai multe cazuri nu se administreaza toata cantitatea de azot in perioada de insamnatari sau de crestere a plantelor, administrarea facandu-se in etape, in anumite in anumite perioade de evolutie a plantelor. La paioase, odata cu insamantarile se administreaza ureea, care prin spalare are pierderi mici in sol. Inainte de incoltirea semnintei se vor folosi ingrasaminte pe baza de azotat de amoniu si calciu, (Nitrocalcar) . In lipsa acestora se poate folosi ureea, mai ales inainte de ploaie.In vii, jumatate din ingrasamintele azotoase se va administra in timpul lucrarilor din februarie-martie, iar jumatate sub forma de uree, dupa prima sapa.La legume, ingrasamintele se administreaza odata sau de doua ori tinandu-se seama de perioada de vegetatie, Administrarea se face in doua faze, jumatate la 15 zile dupa plantare, iar restul dupa legarea rodului, ingrasamantul fiind administrat la circa 10/15 cm distanta de tulpuina plantei si amestecandu-se cu solul. In functie de perioada de aplicare ingrasamintelor se disting 3 variante si anume : fertilizare inainte de semanat/plantat numita ferilizare de baza fertilizarea odata cu semanatul/plantatul fertilizare in timpul vegetatiei

19. Particularitatile si obiectivele fitotehniei ca stiinta.Fitotehnia o stiinta agronomica care studiaza particularitatile morfologice si biologice ale plantelor de cultura,si elaboreaza tehnologii modern de cultivare cu scopul sporirii cantitative si calitative a productiei,in limitele eficienteo economice.Fitotehnia ca tiin, pentru realizarea obiectivelor sale apeleaz la cunotinele altor disciplini: fiziologia vegetal, agrotehnica, ameliorarea i protecia plantelor, biochimie, mecanizarea agriculturii, fizica, matematica (statistica), meteorologia, ecologia .a. Ele constituie baza teoretic i aplicativ a elaborrii tehnoligiilor competitive de cultivare a culturilor de cmp prin optimizarea interaciunii factorilor de vegetaie, ceea ce implicit duce la sporirea fotosintezei productive a plantelorObiectivul fitotehniei Asigurarea populatiei cu alimentatie Imbunatatirea fertilitatii solului Protectia mediului ambiant Combaterea eroziunii solului Majorarea venitului brut

20. Principiile de clasificare si clasificarea culturilor de cimp.Botanicii au descris mai mult de 350000 specii de plante.Din care in jur de 3000 au fost incercate ca sursa alimentara la moment pentru obtinerea produselor alimentare,nutreturilor pentru animale,fibrelor se cultiva in jur de 100 plante care apartin in jur la 21 familii botanice.1. Culturile cerealiere paioase griu,orz,secara,porumb,sorg,mei,orez,hrisca.2. Culturi leguminoase pentru boabe mazare,soia,fasolea,nautul,bobul,lentea plata,latir,arahidele,lupinul alb.3. Culturi oleaginoase floarea soarelui,mustarul alb,mustarul vinat,ricinul,susanul,perila lalemantia.4. Plante aromatice(volative) minta,trandafirul,coriandrul,fenicolul, chimion.5. Plante medicinale romanita,macies,cimbrul de gradina,sunatoare,galbinele.6. Plante textile bumbac,inul,cinepa.7. Culturi bostanoase,furajere dovleac,arbuz furajer,bostanul.8. Culturi rizocarpe(radacinoase)si tuberculifere sfecla de zahar,morcov furajer,sfecla furajera,cartoful,topinagru.9. Culturi furajere lucerna,sparceta,trifoiul.10. Culturi narcotice tutunul,narcota.

21. Ordinea de studiere a culturilor de cimpFitotehnia ca tiin studiaz numai plantele de cmp.La clasific sunt folos 2 principii:-particularit morfolog i biolog;- caract de folosire a produciei agricole.Conf celui de-al 2principiu plant de cultur sunt divizate n urmtoarele grupe:A)Culturile cerealiere: cereal pioase de toamn i primvar(grul/t,orzul/t, secara/t, ovzul, orzul/p); leguminoas la boabe: mazrea, soia, fasolea B)Culturile rizocarpe, tuberculifere, bostnoase -culturile rizocarpe: sfecla/zahr, sfecla furajer, morcovul furajer .a. -culturile tuberculifere: cartoful, topinamburul .a. -culturile bostnoase: pepenele verde, pepenele galben, dovleacul .a. C)Ierburile furajere:- anuale din familia Poaceae: arba de Sudan,Ciumiza,Prng-anuale din fam.Fabaceae:mzrichea/t/p; -multian din fam.Poaceae: golomul; -multianuale din fam. Fabaceae: lucerna, sparceta, trifoiul.D) Culturile oleaginoase i etero oleaginoase-culturile oleaginoase: floarea-soarelui, rpit, mutarul .a. -culturile etero oleaginoase: levnica, salvia, trandafirul. E) Culturile textile-culturile textile cu fibre pe smn: bumbacul -culturi textile cu fibre de liber n tulpin: cnepa, inul .a. F)Culturile narcotice: tutunul, mahorc, hameiul.Dup durata perioadei de vegetaie:-cu perioad scurt de vegetaie (culturi din familia Poaceae)-cu perioad lung de vegetaie (culturi din familia Fabaceae i Polygonaceae)Dup durata vieii: -anuale; -bienale; - multianuale.Dup numrul de generaii: -monocarpice; -policarpice.Dup exigena la lumin, cldur:- plante a zonei moderate (dezvoltarea mai rapid, rezistente la temperaturi joase): gru, orz, secara, mazrea .a.-plante a zonei tropicale i subtropicale (plante slab rezistente la temperaturi joase, schimbrile a regimului cald, rece): porumbul, orezul, fasolea, bostnoasele

22. Cultivarea grului, orzului, secarei de toamn i ovzului devine din ce n ce mai necesar n zona premontan, pentru faptul c ofer unele avantaje:- dei se pot procura cu uurin sortimente variate de pine i fin ambalat, boabele de gru sunt necesare n alctuirea raiilor furajere pentru animalele tinere, n special pentru puii de gin i de curc procurai de pe pia, care au cretere rapid numai dac sunt hrnii cu nutreuri combinate, i nu numai cu porumb;- orzul de toamn este uor de cultivat, ofer producie mare de boabe i este mult indicat ca nutre concentrat n furajarea porcinelor mpreun cu uruiala din boabe de porumb; uruiala din boabe de orz intr i n alctuirea unor amestecuri de nutreuri concentrate pentru psri outoare i de carne;- secara de toamn este puin pretenioas n ceea ce privete fertilitatea solului i se poate cultiva pe cele nisipoase i cu reacie acid;- ovzul, cultivat primvara, ofer boabe cu un coninut ridicat n protein digestibil i producie de paie bine consumate de animale. Boabele de ovz sporesc producia de ou i mcinate intr n aclctuirea unor amestecuri de nutreuri concentrate pentru toate categoriile de animale. Pentru caii de munc, ovzul este nutreul ideal. Ovzul se poate cultiva n amestec ponderat cu mzrichea de primvar, pentru obinerea borceagurilor, excelente nutreuri pentru producia de lapte;- paiele tuturor cerealelor pioase sunt bine folosite ca nutreuri grosiere pentru animale i ca aternut n adposturile de animale, unde se amestec uor cu dejeciile alctuind gunoiul de grajd, un valoros ngrmnt natural.Cultivarea cerealelor pioase prezint i unele avantaje de ordin agrotehnic:- grul, orzul i secara, prin faptul c sunt semnate toamna, sufer mai puin de pe urma secetei;- pentru c nu sunt plante pritoare, pretind un consum de for de munc mult mai mic n comparaie cu porumbul i alte pritoare;- cultivate pe terenuri n pant, cu nclinare mai mare de 8 la sut, cerealele pioase ofer o bun protecie mpotriva eroziunii solului, n comparaie cu plantele pritoare.Conform datelor oficiale, fermierii din Ucraina au stabilit culturi de cereale de toamna pe o suprafata totala de 1,987 milioane de hectare, din care 1,8 milioane de hectare sunt dedicategraului. Acum un an, la aceeasi data, totalul suprafetelor insamantate a fost de 4,525 milioane de tone, din care 4,1 milioane de hectare de grau. Totalul suprafetelor insamantate in toamna s-a ridicat la 6,7 milioane de hectare. Cea mai mare producie de gru i secar din ultimii opt ani: 7,3 milioane de tone, pe o suprafa de 2,63 milioane hectare. Producia obinut este cea de-a doua ca mrime din ultimii 43 de ani.23. Particularitatile biologice a cerealelor de toamnaCerintele fata de temperatura a cerealelor de toamna:germineaza la 1-2 grade;plantele apar uniform la temperature 12-12 grade;temperaturile optime sunt 20-25 grade si maxim 30-32 grade.La nivelul nodului de infratire fara de strat de zapada griul suporta 16-18 grade;orzul 12-14 grade;secara 20-27 grade fara de stratul de zapada. Cerintele fata de umiditate:-pentru o germinare normal semintele de griu au nevoie de o cantitate de umiditate de 50 % din masa lor.-plantulele uniforme rasar la umiditatea stratului de 10 cm de 10 mm de apa.Cerintele fata de lumina:-plantele sunt de zi lunga pentru a fructifica au nevoie de o durata de iluminare a zilei de 12-14-16 ore,la 8 ore nu fructifica.Cerintele fata de sol si elementele de nutritie:-griul este pretentios fata de fertilitatea solului el iubeste solurile cu capacitate de mentinere a apei mai mare,humusul 3-5%.24 Particularitatile in tehnologia de cultivare a cerealelor paioasen tehnologia de cultivare a cerealierelor pioase de toamn evideniem urmtoarele verigi:Selectarea corect a locului n asolament:Conform cerinelor agronomice drept culturi premergtoare pot fi recomandate:premergtoarele cu termenii de recoltare pn la I decad a lunii iulie: borceag/t/p,lucerna, mazrea la boabe i n caz excepion - floarea-soarelui, sfecla pentru zahrFertilizarea. La fertilizare folosim ndeosebi ngrmintele minerale ndozede:N-120 - 150 kg/ha ; P - 60 - 90 kg/ha; K - 60 - 90 kg/ha.La fertilizare n caz de necesitate, pot fi folosite i microelem(Bo,Cu,Mn,Zn). Lucrarea solului se va realiza n baza celor dou sisteme de lucrare de baz:- SLS dup premergtoarele cu recoltarea pn la I decad a lunii iulie;- SLS dup premergtoarele cu recoltarea dup I decad a lunii iulie.Epocile de semnat optime sunt socotite:grul de toamn -1 - II decad a lunii septembrie ;orzul de toamn - a III decad a lunii septembrie, I decad a lunii octombrie;secara de toamn - a III decad a lunii august, I decad a lunii septembrie. Metodele de semnat: -rnd dense -7,5 cm ntre rnduri; -rnd obinuite - 15 cm ntre rnduri; -pe diagonal.Remarc: se va ine cont de nivelul de fertilitate a solului, gradul de mburuienire a solului.Normele de semnat:grul de toamn -4-6 mln boabe germinabile la l ha (200 - 240 kg/ha)orzul de toamn-4-6 mln boabe germinative la l ha (l50 -200 kg/ha)secara de toamn - 4 5 mln boabe germinative la l ha (150-200 kg/ha) La semnat vor fi folosite semntoarele: SZ-3,6; SZS-2,1 .a.Adncimea de ncorporare a seminelor: depinde de gradul de umiditate a solului: -la o umiditate optim - 5 6 cm; -la o umiditate nalt - 3 4 cm. -la o umiditate sczut -6 7 cm. ntreinerea semnturilor prevede urmtoarele procedee agrotehnice:-Tvlugirea; -grparea fitosanitar din primvar;-hrnirea suplimentar (cu ngrmintele cu azot);-lupta cu bolile i duntorii.Recoltarea cerealierelor pioase de toamn se va realiza prin cele dou metode:-recoltarea divizat nlimea plantelor mai mare de 60 cm, numrul de plante la l ha - mai mare de 300 350. la I etap - se va realiza formarea poloagelor; la a II etap - se realizeaz colectarea i treieratul poloagelor.-recoltarea n direct - nlimea plantelor mai mic de 60 cm, semntur rare.La arie - boabele vor fi supuse curitului, uscatului i depozitate cu umiditatea de 14%.

25.Importanta,productivitatea si suprafetele de cultivare a cerealelor panicoideDin grupa culturiolor cereale panicoide fac parte urmtoarele specii: porumbul, sorgul, meiul, orezul, hric.In cadrul R.M din speciile enumerate pe suprafee mai sporite sunt cultivate porumbul i hrica.Conform datelor statistice(anul 2002)supraf de porumb i hric ct i productiv acestora au constituit respectiv: -porumbul cca.446 mii ha - 26 30 q/ha boabe;-hric - cca.4 mii ha - 2 3q/ha boabe.Porumbul este cultivat n primul rnd pentru obinerea boabelor care pot fi folosite ulterior n:- alimentarea omului; - n industrie; - n furajarea animalelor

26. Particularitile biologice a porumbului.Porumbul, o cereal de toamn, face parte din familia Poaceea, a provenit n America, iar n Moldova aproximativ n an. 1673. Au o rdcin fascicult de 3 m adncime, umplut cu parenchin. Tulpina se numete pai.Pariul din tulin este compus din noduri i internoduri. Frunza este compus din limb i teaca frunzei.Inlorescena porumbului este un panicol i tiulete.Cerine fa de cldurPorumbul este o plant termofil, germineaz la o temperatura de 8-10 grade.Temperatura optim de cretere este de 25-30 grade. Suport temperaturi i mai ridicate, temperaturile de -2-3 grade influieneaz negativ, planta se nglbenete.i nceteaz creterea la +45+47 grade, se usuc.Cerine fa de umeditatePorumbul este o plant mezofil, rezistent la secet, deoarece sistemult radicular ptrunde adnc n sol. La germinare boabele absorb 25-35% din greutatea lor. Ca i grul, porumbul are perioad critic fa de umeditate, este 14-15 zile dup nflorire, 14-15 pn la nflorire. Suport secet atmosferic ct i cea din sol.Cerine fa de luminEste o plant de zi scurt, nflorete mai repede, la durata zilei de 8-9 ore.Cerine fa de sol i elemente nutritiveSolul: cernoziom curat, structurat, 3-5%humus.

27. Particulariti n tehnologia de cultivare a porumbului la boabe.Cei mai buni premrgtori pentru porumb sunt sfecla de zahr i toate culturile de toamn.Sistemult de fertilizare cu 1 ton de producie,porumbul extrage din sol aproximativ 25-27 kg azot; 10-12 kg fosfor i 25-27 kg potasiu.Dozele recomandate: -pentru cernoziomurile obinuite, carbonate:N120, P90 i K60 kg/ha de substan activ;- 40- 60 tone gunoi, dac la semnat se introduce gunoi, se intoduce sau gunoi sau N;P;K, toate e interzis strict de intodus.Porumbul are 2 perioade de nutriie importante:-la formarea a 5-7 frunze; la nspicare (inflorescenei panicole).Porumbul iubete microelemente (zinc).Dac nu au zinc ele se nglbenesc. Se introduce o dat la 6-7 ani, 6-8 kg de zinc.Lucrarea solului depinde de cultura premrgtoare, dac noi amplasm porumb dup gru, prima lucrare a solului va fi dezmiritirea la adncimea de 6-8 cm cu dezmerititorul, sau cu grapa cu discuri. Peste 2-3 sptmni se efectueaz artura la o adncime de 25-27 cm. Dac de cu toamn se ntreine artura, atunci se niveleaz solul primvara, se menine solul curat de buruiene. Ultima lucrare a solului este cultivaia, care se efectuiaz la adncimea de semnat a seminei- patul germinativ. Grapele primvara i cultivatorul n funcie de starea solului nainte de semnat. Nu introducem ierbicide, trebuie s respectm circuitul anual. Semina i semnatul trebuie s fie de prima generaie a hibrizilor calibrate, tratate cu insecticide, cu capacitate nalt germinativ.Termen optim de semnat Se seamn cnd temperatura solului la adncimea de 10cm atinge 10-12 grade. Pentru zona Nord prima decad a lunii mai, zona de Sud-Centru a treia decada a lunii aprilie. Adncimea de ncorporare a seminelor 5-7 cm n stratul umed, dac e mai uscat atunci mai adnc.Schema de semnat Porumbul se seamn cu distana ntre rnduri 70 cm i de la 18-35 cm distane ntre plante n rnduri. La recoltare trebuie de avut la 1 ha 50000 mii plante. ntreinerea semnturilor1.tvlugirea cu tvlugi inelai pintat;2.graparea cu grape uoare; 3.cultivaia concomitent cu muuroitul4.Iari cultivaiaFertilizarea Se introduce azotDuntorii-omida de step; pduchile verde.Aplicm insecticidul: decis 2,5 ec.,n doz de 0,3 l/ha ; carate 5 cs. 0,2 l/ha.Bolile-cloroza (din insuficiena zincului);-tciunile( nerespectarea asolamentului).RecoltareaSe efectuiaz prin 2 metode:1.cu ruperea , mrunirea tiuleilor i mrunirea tulpinilor;2.cu ruperea, curirea, treieratul tiuleilor i mrunirea tulpinilor.Umeditatea 35% sau m.mare de 20%.28. Importana, productivitatea i suprafeele de cultivare a leguminoaselor pentru boabe.Cerealele boboase fac parte din familia Fabaceea. Au rdcini pivotante cu multe rdcini seculare prin pri. Rdcina la unele poate atinge chiar pn la 3 m adncime.Tulpina la unele plante poate fi eret, este gola nuntru, poate fi rotund sau muchiat n 4 coluri. Frunza este compus din diferite forme:1.trifoliat(soia, fasolea);2.palmat (lupin);3. penat:- paripenate i imparipenate.Fructul se numete bob, este constituit din 2 pri, care la desfacerea bobului gsim nuntru semina propriu zis.*Soia este o cultura furager leguminoas, este folosit i ca cultur verde. Dupa datele F.A.O. suprafeele leguminoase pentru boabe este 140 mln ha, din care:*Mazrea _ ocup 6,1 mln ha ( Canada 1,4; Federaia rus 770.000ha, Moldova m.m.15ooo ha etc.). Are seminele: 3-5 mm mrimea, forma rotund, puin oval de culoare alb-glbuie. La mijlocul seminei este situat hilul.*Soia_98% ocup (SUA aproximativ 30-31 mln ha, Brazilia 21 mln.ha, Moldova aprox.40ooo ha). Are seminele: 3-5 mm mrimea, forma este rotund, suprafaa e neted, de culoare alb-glbuie.*Fasolea_ocup 25% mln ha n lume. Principalii productori(India 6mln ha, Mixic 1,4 mln ha,China 254000 mln ha). 29.Particularitile biologice a mazrii.Familia Fabaceea.Cerine fa de temperatur Germineaz la o temperatur de 1-2 grade, la temperatur de 4-5 grade plantele apar mai uniforme. Suport ngheuri de pn la 8 grade. La temperatura optim m.mare de 26 grade inflorescena este negativ asupra plantei.Cerine fa de luminEste o plant de zi lungCerine fa de umeditateEste o plant hidrofil, pentru germinare are nevoie de cca 100-120% ap fa de greutatea seminelor.Solul pentru mazreCele cu capacitatea de meninere mare a apei, iubete mult ap.Soluri: -cernoziom ,structurate,fertile.Mazrea _ ocup 6,1 mln ha ( Canada 1,4; Federaia rus 770.000ha, Moldova m.m.15ooo ha etc.). Are seminele: 3-5 mm mrimea, forma rotund, puin oval de culoare alb-glbuie. La mijlocul seminei este situat hilul.Au rdcini pivotante cu multe rdcini seculare prin pri. Rdcina la unele poate atinge chiar pn la 3 m adncime.

30.Particulariti n tehnologia de cultivare a mazrii pentru boabe.din familia Fabaceea. Au rdcini pivotante cu multe rdcini seculare prin pri. Rdcina la unele poate atinge chiar pn la 3 m adncime.Tulpina la unele plante poate fi eret, este gola nuntru, poate fi rotund sau muchiat n 4 coluri. Germineaz la o temperatur de 1-2 grade, la temperatur de 4-5 grade plantele apar mai uniforme. Suport ngheuri de pn la 8 grade. La temperatura optim m.mare de 26 grade inflorescena este negativ asupra plantei.Cei mai buni premrgtori: sfecla pentru zahr, porumbul, cereale, floarea soarelui, cartoful.Lucrarea soluluiDepinde de cultura premrgtoare,-dezmiritirea, artura(la adncimea de 25 cm), se lucreaz solul dup sistema de semiogor n functie de condiii i de cmp, cultivaia la adncimea de semnat, discuirea n 2 direcii(dup porumb), pentru a mbunti calitatea produciei, artura.Fertilizarea Cu o ton de producie, mazrea extrage din sol 45-60 kg azot, 20 kg fosfor, 35-40 kg potasiu. Pentru semnat seminele trebuie s fie de calitate:-mcat semina; -puritate;-calibrate; -capacitate germinativ bun;-semina trebuie tratat cu insecticide- funghicide.nainte de semanatul seminelor trebuie s se trateze cu microelemente: rizotorfin, moliddn,cobalt.Epoca de semnatSe seamn la maturizarea fizic a solului. Mazrea nu are epoc de semnat.Metoda de semnatCea mai potrivit metod de semnat este semnatul n rnduri dese cu distana ntre rnduri de 15cm.Norma: 1,4- 1,6 mln semine germinative la ha.Adncimea de 4 cm.ntreinerea semnturilor1. concomitent cu semnatul se efectuiaz tvlugitul;2. graparea cu grape uoare dup 4-5 vile de la semnat;3. grparea dup apariia plantulelor;4. combaterea duntorilor( pduchiul verde cu actara 0,1 l/ha, zolon35 ec;

31. Particularitati in tehnilogia de cultivare a soiei pentru boabe Particularitati biologice:Soia germineaza la temperatura de 7 - 8 grade C., n sol. n faza de crestere vegetativa, radacinile au o crestere mai rapida dect partea aeriana dupa care se reduce treptat, ncheindu-se nainte de maturitatea fiziologica Cerintele fata de clima si sol:Consumul zilnic mediu de apa la soia este mai mare n faza nflorit - formarea pastailor, iar insuficienta apei n faza umplerii boabelor determina scaderi mari de productie. Solul preferat de soia este: cu textura luto - nisipoasa pna la lutoasa. `Rotatia:Soia nu este pretentioasa fata de plantele premergatoare, putnd fi cultivata dupa cereale paioase si prasitoare. Bune rezultate da dupa gru si orz de toamna iar dintre prasitoare dupa sfecla de zahar si porumb hibrizi timpurii `Fertilizarea:Peste 50% din azot planta si-l procura pe cale simbiotica, lipsa azotului resimtindu-se ndeosebi n prima parte a vegetatiei pna cnd ncepe sa functioneze sistemul symbiotic `Lucrarile solului:Aratura de vara sau de toamna (la 20 - 25 cm adncime) si pregatirea patului germinativ. Nivelarea terenului si calitatea patului germinativ (pregatit pe adncimea de 5 - 6 cm cu combinatorul) influenteaza uniformitatea rasaririi si densitatea plantelor. `Seminta: trebuie sa aiba puritatea peste 97%, iar germinatia minimum 80%.Adncimea de semanat este de 3 - 4 cm pe soluri usoare si 2 - 3 cm pe solurile grele. Densitatea la semanat este de 60 - 65 boabe germinabile `Lucrarile de ngrijire:Lucrarile pna la rasarire constau n combaterea buruienilor si afnarea solului prin lucrari mecanizate si manuale. Erbicidarea se executa cu produse specifice si doze recomandate preemergent ( Trreflan, Sencor, Stomp). Este cultura prasitoare. `Recoltarea ncepe cnd umiditatea boabelor este sub 15% si peste 70% din pastai snt uscate.

32.Importanta, productivitatea,suprafetele de cultivare a culturilor rizocarpe Din acestea fac parte: (morcovul, turnepsul, sfecla, napola) `Importanta:Se utilizeaza mai mult in alimentatie, pentru asigurarea populatiei cu zahar(sf de zahar),morcovul-sucuri si vitamine(A,C,B1,B12), se folosesc la furajarea animalelor, sfecla este utilizata la fabricarea etanalului cu scop de a inlocui motorina. `Productivitatea: Aceste culturi se seamana, sunt rentabile si permit de a obtine profituri mari,cereri sporite pe piata locala si pe pietele internationale a productiei de morcov, cota zaharului din sfeclaconstituie 25%. `Suprafetele de cultivare: sfecl de zahr 26 mii ha Culturile premargatoare sunt in dependent de specie, premargatorii trebuie sa paraseasca sola mai devreme,sa lase terenul curat de buruene si fertilizat cu ingrasamite organice. Pregatirea solului: din toamna prevede maruntirea resturilor vegetale si aratul de zable(morcovul) la 25-30 cm in functie de adincimea radacinii,toamna sectorul se niveleaza si se introduce ingrasaminte,pina la semanta solul se mentine curat.Se boroneste si se cultiva pentru inlaturarea buruenilor, si pentru pregatirea patului germinativ. Pentru nimirea buruenilor decotiledonate, perene si graminee pe suprafata de cultivare se administreaza ierbicide. Principalele boli si daunatori sunt: fomoza, alternarioza, viermii sirma(morcov),fainarea sfeclei, caderea plantulelor, rugina sfeclei(la sfecla de zahar). Aceste culture nu se autosuporta si de aceea revin pe sola cel putin peste 4-5 ani.

33.Particulartatile biologice a sfeclei pentru zahar Este o planta bienala: primul an de vegetatie dezvolta zadacina si frunzele, in al doilea se dezvolta radacina si tulpina pentru seminte.(temperature) Germineaza la to 6-7oC,to optima=18o-20oC, la < de 4o inceteaza cresterea, la faza de maturitate lunile august-septembriecea mai potrivita este to 16oC.(umiditatea)asimileaza multa apa din sol, pt o radacina cu masa 500g sunt necesare 40-45 l apa,pt umflarea si germinarea semintelor este necesar 150-170%de apa/masa sem. uscate.(lumina)este o planta de zi lunga.(Solurile)cele mai bune soluri sun cele profunde, omogene binestructurate: cernoziomuri luto-nisipoase-cu o capacitate nalta de retinere a apei, tipice, brune, obisnuite, bogate in substante organice si minerale.

34. Particularitati in tehnologii de cultivare a sfeclei de zahar Cei mai buni premargatori sunt cerealele deorece imbogatesc sola cu substante nurtritive, nu usuca solul.Sfecla nu se autosuporta de aceea revine po sola timp de 4-5 ani si pt animici bolile si daunatorii.Ingrasamintele se introduc in functie de exportul elem de nutritieproductia, inrasamintele se introduce a)sub aratura; b) printer rinduri odata cu artura.Lucrarea solului trebuie sa asigure: solul cit mai omogen; resturile vegetale distribuite uniform; provocarea cresterii buruenilor; pastrarea umiditatii in sol; protejarea solului de eroziune. Se efectueaza: dezmiristirea la adincimea 6-8cm; aratura la 30-32cm(la 2-3)saptamini; graparea concomitant cu aratura.Semintele Semintele trebuie sa fie incrustate cu insecticide, drajarea. Distanta dintre rinduri trebuie sa fie 45 cm. Lucrari de ingrijire semanatul concomitent cu tavalugitul, combaterea buruenilor cu aplicarea ierbicidelor daca buruienile sunt la faza de 4-5 cm.Se efectueaza trei prasile mecanizate concomitant cu musuroierea plantelor pe rind: I=6-8cm; II=>10cm; III=>12cm(adincime)Bolile si daunatorii sfeclei sunt: fainarea, putrezirea plantulelor, gargalita sfeclei, viermii sirmaRecoltarea se efectueaza mecanizata in decada II a lunii septembrie pina la 1 noiembrie.

35.Importanta, productivitatea, suprafetele de cultivare a culturilor oleaginoase. Importanta:producerea uleiului comestibil (rapita, floarea soarelui, sofranel susan, mustar), uleiuri in industrie(ricin, perila, lalemantia), pot fi folosite ca biocarburanti pentru motoarele diesel.Uleiurile mai sunt utilizate in cosmetologie, in industria farmaceutica, floarea sorelui eswte o cultura melifera(pt miere) `Productivitatea:Pentru a obtine o productivitate inalta ponderea florii soarelui in structura suprafetelor nu terebuie sa depaseasca 20%. Astfel volumul global preconizat spre recoltare a culturilor oleaginoase (floarea soarelui 2,0 t/ha i soia 1,8 t/ha) se estimeaz la 650 mii tone. Necesitile interne constituie 280 300 mii tone, surplusul fiind direcionat la export n form natural i uleiuri. Volumul global al porumbului de pe suprafee marf va fi de 1,25 mln lei cu o productivitate de 4,0 t/ha. Suprafetele de cultivare a culturilor oleaginoase: n total au fost semnate pe o suprafa de 732,4 mii ha, inclusiv floarea soarelui 272 mii ha. Locul in asilament, un exemplu de cultura oleaginoasaa este floarea soarelui care revine pe sola peste 6 ani,monoculture este exclusa din cauza bolilor. Aceste culture consuma multe elemente nutritive si anume NPK(azot,fosfor,kaliu)

36. Particularitatile biologice ale florii soareluiFloarea soarelui (Helianthus annuus) este o plant anual din familia Asteraceae, nativ din America. Este una din compozitele cele mai cultivate pentru seminele bogate n ulei.Frunzele sunt mari, ntregi, peiolate i cordate. Tulpina se termin cu un singur calatidiu sau, uneori, este ramificat i are mai multe inflorescene. Calatidiile sunt mari, cu receptaculul plan, avnd culoare galben. Seminele sunt bogate n ulei, coninnd, fr coaja fructului, circa 55% ulei comestibil i cu ntrebuinare industrial, de exemplu, la fabricarea spunului. Turtele rmase ca reziduuri de la extragerea uleiului alctuiesc un nutre concentrat, bogat n proteine brute i digestibile.Perioada de semnare este din aprilie pn n mai. Este o plant anual.Floarea soarelui se caracterizeaza printr-o plasticitate ecologica ridicata si necesita o clima umeda.Cerintele fata de temperatura: Germineaza la 4-5C,suporta temperature scazute in faza de 4-5 frunze,rezista la ingheturi de scurta durata(-6C),se dezvolta bine la +13 - +17C , +25 - +30C.Cerintele fata de umiditate: Rezista la seceta datorita faptului ca sistemul radicular este bine dezvoltat si patrunde adinc in sol. Consumul cel mai ridicat de apa constituie circa 60 de zile. Fazele critice:formarea calatidiului,in perioada iunie 5 august,pina la umplerea semintelor.Cerintele fata de lumina : este o planta de zi lungaCerintele fata de sol: Se dezvolta normal pe soluri roscate,brune de padure,lutoase,luto-nisipoase profunde s.a.Caracteristica fructului florii soarelui : tipul-achena, lungimea-7-20mm, forma-triunghiulara,ascutita, suprafata-costata,glabra, culoarea-negru,sur,alb,etc.Caracteristica semintei florii soarelui: lungimea-5-10mm, forma-ovata,ascutita la virf, suprafata-neteda, culoarea-alb.Floarea soarelui se imparte in: de cultura si salbatica.Floarea soarelui decorativa are tulpina ramificata cu mai multe calatidii mici,achene marunte care se imprastie la coacere.Floarea soarelui de cimp are radacina pivotanta,lungimea-4m, tulpina este de 60cm-4m,rotundiforma,plina cu tesut medular afinat,acoperita cu peri,la maturitate se lemnifica, frunzele sunt lung petiolate,mari,de 10-40cm,cu forma oval-cordata,acoperite cu pori rari si aspri, inflorescenta este un calatidiu de 10-40cm diametru,poate fi plat,concave,convex.In calatidiu se formeazaa flori sessile, fructul este o achena,compusa din seminta si coaja cu dimensiunile de 8-23mm.Floarea soarelui pentru ulei- inaltimea 60cm-2,5m,frunze marunte,calatidiu de 10-25cm,achena micacu seminta care umple pericarpul total.(ulei 45-56% ; coji 25-35%)Floarea soarelui comestibila- inaltimea 4m,Frunze mari,calatidiu de 40cm,achenele mari cu seminte care nu umple total pericarpul 1/3 ramine gol.(ulei 20-36% ; coji 50%)Floarea soarelui intermediara- preia caractere de la ambele de mai sus(planta inalta,Frunze mari,calatidii mari,achene mari,seminta aproape total umple pericarpul).

37. Particularitati in tehnologia de cultivare a florii soareluiFloarea soarelui este o plant anual din familia Asteraceae, nativ din America. Este una din compozitele cele mai cultivate pentru seminele bogate n ulei.Pentru floarea soarelui cei mai buni premergatori sunt cerealele de toamna.Planta revine pe acelasi teren peste 6ani,dar daca hibrizii sunt rezistenti la mana,poate reveni la al 4-5 an. Monocultura este exclusa din cauza bolilor(putregai alb,putregai cenusiu,mana s.a.),daunatorilor(girghilita,viermii sirma s.a.),buruienilor(lupoaia).Pentru a obtine productivitate inalta ponderea florii soarelui in structura suprafetei nu trebuie sa depaseasca 20%.Aplicarea ingrasamintelor: Floarea soarelui este o mare consumatoare de elemente nutritive,fiind foarte pretentioasa la aprovizionarea solului cu potasiu si mai putin pretentioasa fata de azot si fosfor. O tona de seminte extrage din sol aproximativ 40-60kg de N , 15-25kg de P , 120-150kg de K. In nutritia cu N,P si K fazele critice sunt in perioadele:de la rasarire pina la formarea primei frunze,la formarea inflorescentei si infloririi.Lucrarea solului dupa cerealele de toamna:1.dezmeristirea la 5-6cm2.dupa 2-3saptamini efectuarea araturii la 20-22cm3.nivelarea solului concomitant cu aratura4.primavara se efectueaza graparea sau cultivatia in functie de necessitate5.cultivatia la adincimea de semanat pentru pregatirea patului germinativ6.seminta si semanatul(puritatea 98%,capacitatea germinativa 85%,masa a 1000seminte la hibrizii pentru ulei este 50g , la hibrizii cu achena mare 85-100g).Epoca de semanat: cind temperature solului atinge +8CDensitateaa plantelor(soiurilor):45-50mii plante/ha,a hibrizilor 50-55mii inainte de recoltare.Cantitatea de seminte folosite pentru semanat este in jur de 5kg pentru soiuri si 3-4kg pentru hibrizi.Distanta dintre rinduri este de 70cm,adincimea de incorporare a semintelor depinde de tipul de sol si poate fi 4-7cm.Intretinerea semanaturilor: dupa 4-5zile se efectueaza graparea inainte de aparitia plantulelor; 2-3 cultivatii intre rinduri(prima la 5-6cm,a doua dupa 2 saptamini la 8cm,iar a treia la 6cm peste 2 saptamini dupa a doua).Recoltarea: Floarea soarelui se recolteaza cu combina la maturitatea tehnologica a semanaturilor ,cind 80-85% din calatidii au culoare bruna si bruna-galbuie.

38. Particularitatile biologice a rapiteiRapia (Brassica napus oleifera i Brassica rapa oleifera) este o plant din familia cruciferelor Brassicaceae cu florile galbene i cu tulpina subire, lung i ramificat.Rapia se cultiv pentru semine din care se obine ulei folosit n alimentaie i n industrie pentru fabricarea de biocombustibil (biodiesel). Planta verde este un nutre valoros, n perioada de nflorire avnd i importan melifer. Este rspndit n zone cu clima uscat temperat continental excesiv.Rapia - canola este o marc nregistrat a unui hibrid de rapi, iniial produs i cultivat n Canada, n zone cu clima uscat temperat continental excesiv. Uleiul din semine de rapi a fost produs n secolul al 19-lea ca o surs de lubrifiere pentru motoarele cu abur. Uleiul are un gust amar din cauza nivelului ridicat de acizi. Canola a fost produs tocmai pentru a reduce aceast cantitatea de acid, rezultnd un ulei gustos.Rapita colza este planta anuala sau bienala cu radacina pivotanta bine dezvoltata, cu putine ramificatii laterale. Ea patrunde pna la 60-80 cm adncime. n conditii favorabile, radacina poate ajunge la adncimi mult mai mari uneori pna la 300 cm. Patrunderea radacinilor n adncime este influentata de numerosi factori ca: textura, fertilitatea si umiditatea n sol precum si de tehnica de cultivare. Radacinile laterale sunt raspndite pe un diametru de 20-40 cm. Cea mai mare parte din masa de radacini este raspndita la adncimea de 25-45cm.Tulpina este erecta, nalt 1,3-1,5 m rareori 2 m si bine ramificata. Numarul de ramuri variaza ntre 5 si 10. Frunzele rapitei au diferite forme cele de la baza sunt petiolate, lirate, penat sectate . Frunzele din mijloc sunt sesile si lanceolate, iar cele de la vrf au forma oblong-lanceolata cu baza cordat ampexicaula, fiind, de asemenea, sesile. Frunzele bazale sunt formate din 2-4 perechi de lobi marunti ovali sau triunghiulari, n afara de lobul principal care este mult mai mare.Frunzele: primele sunt petiolate,solitarein forma de lira,spre inflorescenta devin sesile.nflorescenta rapitei este un racem alungit. Florile sunt destul de mari cu petale de culoare galbena, cu nuante diferite arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic- alungite, patru petale rotunjite la partea superioara, 6 stamine si un pistil format din doua carpele unite, un ovar inferior cu doua loji false, datorita unui perete fals, despartitor. n fiecare loja se gasesc 10-40 ovule prinse de peretii ovarului. Ovarul este prelungit printr-un stil scurt cu un stigmat capitat.Fructul este o silicv subire, lung de 5-10 cm, neted, desprit longitudinal n dou compartimente printr-un perete median. Silicva se termin cu un rostru subire i scurt. Numrul de silicve pe o plant de rapi poate ajunge pn la 800. n fiecare fruct se formeaz ntre 10 i 25 semine, uneori chiar 30.Seminele sunt neregulat sferice, de culoare cafenie nchis, cenuie nchis sau neagr. Tegumentul lor este reticular avnd mici alveole pe suprafaa lui.

39. Particularitati in tehnologia de cultivare a rapitei de toamnaSistemul de lucrare a solului pentru culturile de rapi se poate face cu utilaje specializate. Artura normal executat la adncimea la care s nu se scoat bulgri, de obicei la 18-20 cm, dup pajiti i 20-22 cm dup trifoi.Lucrari ale solului:1. Discuirea imediat dup arat ct nc solul este reavn2. Pregtirea patului germinativ prin lucrri repetate cu grapa cu discuri. Ultima lucrare se face la adncimea de semnat i perpendicular pe direcia de executare a semnatului.3. Folosirea tvlugului inelar, nainte sau dup semnat. Lucrarea este facultativ, dar utila ndeosebi n toamnele secetoase i pe soluri argiloase.Smna, ca i soiul utilizat, constituie un factor biologic deosebit de important pentru eficiena cultivrii rapiei.Smna de rapi pentru semnat trebuie s fie proaspt, din anul nsmnrii, cu puritate de cel puin 98% i capacitate de germinaie de cel puin 85%. Dup trei ani smna de rapi i pierde facultatea de germinaie. Se seamn cu semntorile de cereale pioase. Epoca de semnat. Pentru vegetaia din toamn rapia colza are nevoie de temperaturi mai mari de zero grade. Cu aceast cantitate de cldur i condiii de umiditate corespunztoare planta formeaz o rdcin puternic i o rozet din 6-8 frunze bine dezvoltate, stare biologic ce i confer plantei rezisten la factorii nefavorabili din timpul iernii, ndeosebi la temperaturile sczute. Condiiile menionate se realizeaz prin semnatul rapiei colza n perioada 5-15 septembrie n zonele de sud i 1-10 septembrie n celelalte zoneCantitatea de semine la hectar prin care se asigur desimea optim a plantelor este dependent de soiul utilizat i condiiile culturale. Avnd n vedere c la o mas de 1000 boabe de 5 grame i o capacitate de germinaie de 85% nseamn c la 6 kg revin la metru ptrat 102 semine germinabile, la 8 kg 136, iar la 10 kg 170. innd seama de pierderile de plante care se pot nregistra pe timpul iernii, este necesar ca la metru ptrat s se asigure n jur de 150 semine germinabile, ceea ce nseamn cel puin 12 kg/ha asigurndu-se astfel cel puin 100 plante recoltabile la metru ptrat.Distana ntre rnduri. Se obinuiete ca rapia s fie semnat la 12,5-25 cm ntre rnduri. Adncimea de semnat variaz dup textura i umiditatea solului. n solurile grele i umede smna se ngroap la adncimea de 2-3 cm; cnd solul este uscat smna se seamn cu 1-2 cm mai adnc.Lucrrile solului dup semnat au ca scop completarea realizrii calitative a patului germinativ prin lucrri ale solului (tvlugire, eliminarea excesului de umiditate), combaterea buruienilor a bolilor i duntorilor.Tvlugitul dup semnat este util pe terenurile care au rmas bulgroase dup pregtirea patului germinativ i cu smna nencorporat. Eliminarea apei care este in exces se traseaz brazde pentru scurgerea apei de pe terenurile cu exces de umiditate. Lucrari pentru eliminarea buruienilor.

40. Particularitatile biologice ale salvieiSalvia (Salvia officinalis) este o plant erbacee ,din familia lamiacee, cu flori divers colorate, (mici) cultivat ca plant medicinal sau decorativ, originar din sudul Europei i din regiunile mediteraneene. Este cunoscut i sub denumirile de jale, jale, salbie sau erlai.Salvia reprezint o plant medicinal recomandat ca remediu natural n tratarea i vindecarea hipertensiunii arteriale, afeciunilor intestinelor i stomacului, ale mduvei spinrii, inflamaiilor cilor respiratorii, oboselii fizice i psihice, nervozitii, dar i n stimularea menstruaiei, febr, stres, tonus sexual sczut, afte, stomatite, ulceraii ale pielii, tuse, bronit, abcese dentare, celulit.Salvia este foarte eficient n tratarea bolilor specifice femeilor: probleme ale organelor pelviene (bi de ezut cu salvie), dar i n bolile specifice brbailor: probleme de sterilitate i impoten (ceaiul din frunze de salvie sau ceai din flori de salvie mrunite).Ceaiul de salvie este recomandat n uz extern, n vindecarea bolilor de gt (amigdalit), abceselor dentare, inflamaiilor cavitii bucale. Mirosul neplcut al gurii poate fi combtut cu gargarisme cu ceai de salvie de patru-cinci ori pe zi sau chiar si mai multe ori pe zi.Cerintele fata de caldura: Salvia este o planta iubitoare de caldura,semintele germineaza la +8C,iar temperature optima de dezvoltare este de +25 - +28C. In faza de rozeta suporta ingheturi pina la -25 - -30C.Cerintele fata de lumina: iubitoare de lumina,dar poate fi planta de zi lunga sau de zi scurta.Cerintele fata de umiditate: Este rezistenta la seceta,dar creste si se dezvolta bine pe solurile asigurate cu umiditate.Cerintele fata de sol: Este o planta putin pretentioasa fata de sol. Materia prima de calitate se poate obtine pe toate tipurile de sol in afara de cele inmlastinite,cu nivelul apelor freatice aproape de suprafata. Pe solurile sarate producerea este scazuta,insa continutul de ulei este la nivel inalt.Caracteristica salviei:Salvia are radacina- pivotanta,bine dezvoltata care patrunde pina la 2m adincime , tulpina- este erecta,ramificata din partea inferioara,muchiata,acoperita cu peri rari,ajunge la lungimea de 2m , inflorescenta- este un panicul cu dimensiuni de 40-70cm , frunzele- sunt alungite si usor ascutite la varf, acestea ating dimensiuni de 6-7 cm lungime si 2.5 cm latime,sunt opuse,petiolate,pubiscente , fructul- reprezinta o nucusoara rotunda,usor comprimata din parti,cu un desen in forma de paiengenis.

41. Particularitati in tehnologia de cultivare a salviei.Salvia se cultiva in afara asolamentului in parcele izolate, departe de drumurileintens circulate. Planta premergatoare trebuie sa elibereze devreme terenul si sa-l laseintr-o stare buna de fertilitate. Cultura se mentine 5 6 ani.Tehnologia de cultur. Fiind o cultur peren (8-10 ani), terenul n care se va cultiva salvia nu trebuie s fieinfestat cu buruieni, mai ales perene (plmida, volbura, pirul, costreiul). Pe acelai terencultura de salvia va reveni dup minim 8 ani. Fertilizarea de baz se face nainte de artur cu gunoi de grajd bine fermentat (dacnu a mai fost aplicat n ultimii 2 ani) 20-25 t/ha, cu fosfor 30-35 kg s.a./ha i 30-35 kgs.a./ha potasiu.Epoca de semanat : Semnatul se face n luna noiembrie sau primvara devreme la 62,5-70 cm ntrernduri, 2-3 cm adncime, asigurnd o densitate de 9-10 plante/m2. Necesarul de smneste de 8 kg/ha. Lucrrile de ngrijire constau n efectuarea de praile (3-4) mecanice sau manualeprintre rnduri, pliviri, rrit (dac este cazul) la 10 cm ntre plante pe rnd i completareagolurilor (se pot folosi plante rezultate din rrit). Primvara se face lucrarea de ntinerire, prin care se nltur (prin tiere), la 10 cmnlime de la sol, tulpinile lignificate. Aceasta duce la apariia de lstari tineri, viguroi,cu frunze mari, ce mresc recolta. Totodat, recoltarea prii aeriene (herba) a jaleului seva face, astfel, mai uor.

42. Tutunul- importanta, suprafete, productii. Tutunul este una din plantele agricole cu importan specific, frunzele ntrebuinndu-se n primul rnd, n industria produselor pentru fumat i prizat: igarete, tutun de pip, igri de foi, tutun pentru prizat, etc.Din frunzele varietilor bogate n nicotin se prepar praful de tutun i apoi leia sau zeama de tutun, un foarte valoros insecticid.Frunzele de tutun constituie i materia prim pentru obinerea nicotinei, substan mult utilizat n industria farmaceutic.Din frunzele de tutun se poate obine acid citric, care se afl n frunzele proaspete de mahoarc n cantitate de 10-15%.Seminele de tutun conin 35-40% ulei, care poate fi extras i folosit n alimentaie i industrie.Importana tutunului este mrit de faptul c unele soiuri valorific economic solurile cu potenial sczut productiv, cum sunt solurile nisipoase, erodate sau alte soluri mai slab productive.Frunzele de tutun ar putea constitui o important surs alimentar, prin extragerea, nainte de a fi utilizate pentru fumat, a proteinei, al crui coninut de aminoacizi este asemntor cu laptele de vac. Se apreciaz c tutunul, prin capacitatea sa mare de regenerare i prin culturi intensive, ar putea asigura, n funcie de climate, 16-33 t/ha/an substan uscat (3 t/ha/an proteine) (Yvonne Rebeyrol, 1979).n medicina popular era utilizat contra viermilor intestinali, n colici, retenie urinar, hidropizie, dureri de ochi, artero-scleroz, dureri de ficat, etc. Din punct de vedere economic, pentru cultivatori tutunul prezint o deosebit importan deoarece veniturile ce se pot obine la hectar fiind mari. De asemenea unele soiuri de tutun valorific bine solurile nisipoase i pe cele erodate.Din punct de vedere agricol, tutunul este o bun premergtoare pentru cerealele de toamn, elibernd terenul n cursul lunii septembrie.Rspndire Tutunul se cultiv pe toate cele cinci continente, n 114 ri ale lumii.Dac n perioada 1988-1990 se cultiva n lume pe 4,89 milioane ha, suprafaa s-a diminuat la 4,21 milioane ha n anul 2001, 3,87 milioane ha n anul 2002 i 3,93 milioane ha n anul 2003. Tutunul aparine familiei Solanaceae, genul Nicotiana.

43. Particularitatile biologice ale tutunului.Tutunul (Nicotiana tabacum) face parte din familia Solanaceae, si ca specie se mparte n sase varietati din care rezulta soiurile si tipurile aflate azi n productie. Importanta mai prezinta si Nicotiana rustica.Planta are o tulpina nalta, dreapta cu o ramificatii (copili) care pornesc de la subsoara frunzelor. Caracteristic pentru tutun sunt frunzele simple de diferite forme, de culoare verde, cu o nervura principala (defect de soi). Radacina este pivotanta, florile grupate n inflorescenta de tip race, fructul o capsula cu 2000-4000 seminte. Tutunul este o planta iubitoare de caldura, originara din tarile calde, tropicale. Chiar de la germinarea semintelor are nevoi de temperatura ridicata (circa +12 oC), iar n timpul vegetatiei temperatura optima de crestere este de +20+25 oC. Gerurile trzii, brumele orict de slabe si chiar noptile mai racoroase dauneaza tinerelor plante de tutun. De aceea, cultura tutunului n clima temperata, nu este posibila dect prin semanatul n rasadnita, iar transplantarea n cmp se face numai dupa ce a trecut pericolul brumelor si ngheturilor trzii din primavara.Locul n asolament. Tutunul ocupa o sola separata n asolamentul cerealier n combinatie cu leguminoasele, care sunt bune premergatoare. Mai putin indicate sunt indicate culturile prasitoare care elibereaza tutunul. Sunt contraindicate n rotatie plantele care au boli si daunatori comuni (cartoful, tomatele, cnepa, floarea soarelui) si porumbul erbicidat cu trianzine. Se recomanda evitarea monoculturii.

44. Tehnologia de cultivare a tutunului in cimp.Datorita sensibilitatii mari a plantelor fata de temperaturile scazute, a perioadei sale lungi de vegetatie, a semintelor mici, tutunul nu se seamana direct in camp, ci in rasadnite. Se produce mai intai rasadul de tutun, care dupa trecerea pericolului brumelor tarzii, se planteaza in camp. Samanta folosita pentru semanat trebuie sa fie cu puritate fizica de minim 94%, capacitate germinativa peste 70%, lipsita de semintele unor specii de buruieni parazite (Orobanche spp., Cuscuta spp.). Temperatura minima de germinatie a semintelor de tutun cultivate la noi in tara este de minim 11-12 grade C, temperatura optima de 25-28 grade C, iar temperatura maxima de 35-38 grade C. Semanatul se realizeaza in rasadnite calde, avand ca sursa de caldura biocombustibilul (gunoiul de grajd proaspat), aburii sau apa calda. Pentru grabirea rasaririi, semintele de tutun care se seamana in rasadnite dupa 20 martie , se supun in prealabil unui proces de incoltire. Epoca de semanat se stabileste tinand cont ca un rasad bine dezvoltat se obtine in 40-45 de zile de la data semanatului si ca plantarea in camp are loc pana cel mai tarziu 15 mai. Adancimea de semanat in rasadnita este de 3-4 mm; Cantitatea de samanta este de 0,4-0,6 g/mp de rasadnita.

45. Particularitatile biologice ale lucernei.Lucerna (Medicago sativa) este o plant furajer din familia leguminoaselor. Lucerna este o plant ierboas care poate atinge 1 m nlime. Rdcinile plantei ating o adncime de peste 4,5 m, aceast caracterstic permite plantelor s supravieuiasc n perioadele de secet. Ca i celelate leguminoase la fel i lucerna are la rdcin nodoziti, unde triesc bacterii fixatoare de azot cu care planta triete n simbioz. Florile plantei sunt polenizate dup un studiu din Suedia n 78% de bondari i numai 1% de albine. Planta conine un procent ridicat de protein, fiind folosit ca nutre, pentru nsilozare, sau ca uscat ca fn. Ea este o plant peren, care atinge o vrst de 4 pn la 12 ani. n funcie de sol i regiunile climatice, lucerna poate asigura o canitate de 10 t de fn la hectar. Pentru a obine recolte mai muli ani la rnd din aceai cultur, se recomand o dat pe an, recoltarea lucernei dup perioada nfloritului.Cultura lucernei d rezultate bune pe soluri brun-rocate de pdure, pe cernoziomuridegradate i pe aluviuni bogate in calciu i nu accept solurile prea grele sau prea uoare,solurile pietroase sau acide. Temperatura minim pentru germinarea seminelor de lucerneste cuprins intre 1 i 4C. La temperaturi de 15C, lucerna rsare la 3-4 zile. Plantele tinere, abia rsrite, nu suport temperature mai mici de -4C, dar cele mature rezist i la geruri de -25C, fr a fi acoperite cu zpad. Sub zpad, lucerna rezist i la temperaturi de -40C.Regenerarea de primvar incepe la temperaturi de 7-9C. De la regenerarea de primvarpan la inflorire este necesar suma de temperaturi pozitive decirca 800C. Lucerna este o plant mezofit tipic, cu cerine medii fa de umiditate. Laincolire,seminele absorb aproximativ atata ap, cat cantresc ele insei. Lucerna este o plant de zi lung i este expus pericolului de a fi umbrit de culturile protectoare, care blocheaz creterea i inrdcinarea plantulelor rsrite. Dup ce sunt recoltate culturile protectoare, plantulele lucernei slbesc i pier, dactemperatura diurn e prea ridicat.Lucerna manifest pretenii fa de fosforul din sol, deoarece asimileaz slab compuii greusolubili. Lucerna este o plant de primvar. In primul an de vegetaie, poate asigura i road desemine. Din semine crete o singur tulpin, tulpinile noi apar din mugurii care se amplaseaz pe colet. Fiecare tulpin vegeteaz un an, iar pentru mas verdecateva sptmani.

46. Particularitati in tehnologia de cultivare a lucerneiZonele de cultur favorabile pentru cresterea lucernei sunt zonele cu soluri cernoziomice sau aluvionale.Tehnologia de cultur. n cazul semnatului n perioada var-toamn cele mai bune premergtoare sunt culturile care elibereaz terenul pn la sfritul lunii iulie, cum sunt: cerealele de toamn (grul, orzul, secara), cartoful timpuriu.Lucerna semnat primvara poate fi cultivat att dup cerealele de toamn i primvar, ct i dup unele pritoare: porumb, floarea- soarelui. De asemenea nu se recomand semnatul lucernei dup ea nsi timp de o perioad de 4-6 ani. Acest interval de timp se datoreaz fenomenului de oboseala solului.Lucerna este considerat o bun plant postmergtoare pentru majoritatea culturilor anuale: structureaz solul, prin dezvoltarea microorganismelor simbionte de fixare a azotului atmosferic.Lucrrile solului Nivelarea se execut vara sau toamna, dup o prelucrare a solului, n prealabil cu grapa cu discuri. Aceast lucrare se efectueaz, de regul la 3-4 ani, cu 2-3 sptmni nainte de pregtirea patului germinativ.Adncimea de arat este de 23-25 cm i calendaristic se execut pn la 25 octombrie pentru lucerna semnat primvara i 1 august pentru lucerna semnat la sfritul verii.nainte de semnat, pregtirea patului germinativ pentru lucerna semnat primvara se face din toamn cu grapa cu discuri n agregat cu grapa cu coli. n cazul unui sol bulgros se folosete combinatorul. Pentru a se asigura o bun rsrire a plantelor i ct mai uniform se recomand efectuarea tvlugirii terenului nainte de semnat, de regul cu tvlugul inelar. Se recomand, nainte de semnat, tratarea seminelor cu tulpini bacteriene, care pot s aduc sporuri de peste 40%. Pentru a preveni atacul unor duntori smna se trateaz cu insecticide.Norma de smn la lucern variaz, n funcie de indicii calitativi, ntre 18-20-22 kg/ ha. Distana ntre rnduri este de 12-13 cm i adncimea de semnat de 2-3 cm pe solurile cu textur luto-argiloas i 3-4 cm pe solurile cu textur uoar, luto-nisipoas. Se recomand ca n anul I de vegetaie recoltarea s se efectueze mai trziu, n intervalul cuprins ntre sfritul mbobocirii- mijlocul fazei de nflorire.Recoltarea din anii urmtori se efectueaz n intervalul cuprins ntre sfritul fazei de mbobocire - nceputul fazei de nflorire. Dac se ia n consideraie intervalul de timp dintre dou cosiri pentru refacerea aparatului vegetativ dup tiere, acesta variaz n limite de 30- 38 zile n anul I i ntre 30-35 de zile n anii urmtori de folosin.Ultima recoltare din fiecare an de vegetaie se va executa cu cel puin 30-35 zile mai devreme de apariia primului nghe, pentru a favoriza acumularea n cantiti suficiente de substane de rezerv. Ce vor asigura rezistena peste iarn a plantelor de lucern.

47. Importanta economica si sociala a pomiculturiiPomicultura, ca ramura a agriculturii, are o importanta economica si sociala deosebita, dupa cum reiese din cele ce urmeaza:Imbunatatirea hranei populatiei. Fructele reprezinta alimente deosebite pentru hrana omului sanatos, bolnav sau convalescent, datorita compozitiei chimice foarte complexe. In hrana omului, fructele sunt utilizate ca desert sau intre mese, in stare proaspata, ceea ce permite ingerarea intregii cantitati de vitamine si saruri minerale de care organismul are nevoie.Sursa de materii prime pentru industria alimentara. Din fructe se prepara diverse produse ca: gem, dulceata, marmelada, jeleu, sucuri, siropuri, nectar etc. De asemenea, fructele se folosesc in industria ciocolatei, a uleiului vegetal, se utilizeaza in cofetarie, patiserie sau in arta culinara: mancaruri de prune, de gutui, de mere, sos de visine, de coacaze, de agrise etc. Dezvoltarea industriilor din amonte (ingrasaminte chimice, pesticide, tractoare si masini agricole, mijloace de sustinere) si din aval (ambalaje, transporturi, instalatii frigorifice, utilaje de prelucrare, etc.).Aportul la venitul national - prin dezvoltarea comertului intern si extern, prin echilibrarea balantei valutare, pomicultura constituie o sursa sigura de venituri, acestea fiind de 6-10 ori mai mari decat ale culturilor cerealiere.Valorificarea productiei secundare in industria mobilei (lemnul de nuc, cires, par, castan comestibil, trandafir), in sculptura (nuc, migdal), in industrial linoleumurilor (nuc), ca sursa de combustibil, etc.Utilizarea mai eficienta a fondului funciar. Plantatiile pomicole valorifica mai bine terenurile in panta, cele nisipoase, nisipurile. Utilizarea mai eficienta a fortei de munca, pe o perioada de 8-10 luni pe an, fiind un sector intensiv.Contributia la ameliorarea peisajului, la combaterea eroziunii, a poluarii aerului, asanarea unor noxe, poluanti chimici, fonici, etc.Preocupare placuta pentru diverse categorii sociale (pensionari, intelectuali), prin care se contribuie la ridicarea aspectului architectural al cladirilor, la infrumusetarea teritoriului urban si rural.

48. Clasificarea culturilor pomicoleClasificarea pomicola in baza particularitatilor biologice:Pomicole samintoase (sau pomacee)(mar,par,gutui,paducel,scurus),au cerinte sporite fata de umiditate,rezistente la temperature scazute. Aceste specii formeaz "fructe false", rezultate din concresterea ovarului cu receptaculul florii. Fructul poarta denumirea de poama. Speciile de pomacee traiesc in medie 60-70 de ani, intra in perioada de rodire tarziu, insa dau recolte bogate.Pomicole simburoase (sau drupacee)(cires,visin,prun,cais,piersic s.a.),au cerinte mai scazute fata de umiditate,rezistenta mai joasa la temperature scazute. Acestea intra mai repede pe rod (sunt mai precoce) si traiesc mai putin decat pomaceele, unele ating 45-50 de ani (ciresul), altele abia 10-15 ani (cais, piersic). Soiruile de drupacee existente in cultura sunt numeroase.Pomicole nucifere cuprinde nucul, castanul, migdalul si alunul, specii din familii diferite, care formeaza fructe uscate. Ele sunt, in general, pretentioase fata de caldura, unele traiesc mult si intra tarziu pe rod (nucul, castanul), altele au viata mai scurta si incep sa rodeasca mai devreme (migdalul).Pomicole bacifere includ coacazul, agrisul, zmeurul si capsunul, specii cu fructe usor perisabile (care se altereaz rapid in timpul transportului si pastrarii). Din punct de vedere morfologic, fructele speciilor din aceasta grupa sunt foarte variate: bace false la coacaz si agris, polidrupe la zmeur si receptacul ingrosat la capsun. Ele traiesc 10-15 ani si incep sa rodeasca din al doilea an dupa plantare.,au rezistenta inalta la seceta,si sunt pretentioase fata de caldura.Pomicole subtropicale(lamii,grapefruit,maslin s.a.) sunt pretentioase fata de caldura,rezista la seceta.Pomicole tropicale(banan,mango,ananas s.a.)sunt rezistente la seceta si pretentioase fata de caldura.

49. Zonele agropedologice pomicoleTeritoriul RM este divizat in 4 zone pomicole caracteristicile carora cer a fi luate in consideratie la repartizarea speciilor pomicole in teritoriu. Zona de nord,este impartita in 3 subzone:-zona de silvostepa(Ocnita,Edinet,Briceni,Donduseni)-stepa(Glodeni,Drochia,Riscani,Singerei,Falesti etc.)-zona nistreana(Soroca,Camenca,Rezina etc.)Caracteristicile zonei: insuficienta de caldura,conditii favorabile de umiditate(>500mm),cu primejdii de ingheturi de iarna,se cultiva:mar,par,cires,visin,prun,coacaz etc. Zona de centru include raioanele:Criuleni,Orhei,Straseni,Anenii Noi,Calarasi,Nisporeni s.a.Caracteristicile zonei:relief valuros,cu arsita de vara,ingheturi in iarna,precipitatii500mm/an,se cultiva:prun,nuc,piersic,cais Zona de Sud : Cahul,Basarabeasca,Cimislia s.a.Caracteristicile zonei:arsita de vara,geruri de iarna,precipitatii 400 mm/an,se cultiva : piersici,prune. Zona de Sud-Est : Grigoriopol,Dubasari,Slobozia s.a.Caracteristicile zonei: cu primejdii scazute a ingheturilor,precipitatii 350mm/an.

50. Categoriile si sistemele de culture pomicoleLa moment in ramura pomicola pot fi aplicate urmatoarele categorii si sisteme de culture pomicole: plante pomicole pure si plante pomicole associate.Plantele pomicole pure include in sine urmatoarele sisteme pomicole:*sistemul classic sau extensiv nr.redus de pomi la ha(250-450),anul de formare a primei recolte 6-8,perioada de exploatare 40-60 ani.*sistemul intensiv nr.mai sporit de pomi la ha(pina la 1250),formarea primei recolte la al 4 an,exploatarea 10-30 ani.*sistemul superintensiv pomi la ha sporit(1800-5000),prima recolta 2-3an,exploatare 10-15 ani.Plantele pomicole asociate (agropomicol) este amplsat de regula pe teren in panta.In afara de productia de baza pot fi obtinute si alte forme dew produse agricole de la culture intercalate datorita schemei mari de plantare(10x8 ; 12x10).

51. Infiintare si intretinerea plantatiilor pomicolePentru a infiinta o plantatie pomicola intro anumita zona, trebuie de tinut cont de conditiile zonei,sol,clima,facilitatile de desfacere si transport a fructelor. Infiintarea noilor plantatiise face in baza unor proiecte executate de specialisti din grupa de proiectare de la institutul de cercetari in pomicultura. Terenul pentru infiintarea unei plantatii se allege in functie de vegetatia naturala in zona respective, de factori climaterici si de factorii social-economici. Pregatirea terenului consta in defrisarea vegetatiei lemnoase,modelarea terenului , fertilizare,araturi de desfundare etc. Distanta de plantare se stabileste in functie de specia altoiului si a portaltoiului. Pomii si arbustii fructiferi se planteaza toamna dupa caderea frunzelor,iarna cind temperature este pozitiva si primavara devreme. Intretinerea . Formarea si taierea pomilor constitue una din principalele verigi agrotehnice care consta in scurtarea ramurilor si lastarilor de la baza. In functie de scopul taierii pomilor, taierea se imparte in: 1)taiere de formare a coroanei; 2)taiarea de fructificare; 3)taiere de intretinere a coroanei; 4)reintinerirea; 5)corectarea coroanei. Pentru combaterea bolilor si daunatorilor se folosesc insecticidele si fungicidele. Lucrari de intretinere a solului in livezi:1)afinarea solului; 2)prevenirea tasarii; 3)mentinerea fertilitatii solului;4)incorporarea ingrasamintelor; 5)asigurarea umeditatii; 6)combaterea buruienilor.

52.Recoltarea si valorificarea plantatiilor pomicoleRecoltarea fructelor reprezint o verig tehnologic deosebit de important, deoarece, determin evoluia