Contabilitatea altor operaţii cu mărfuri

1. Inventarierea mărfurilor, necesitate, rol şi etapele ei2. Stabilirea, regularizarea şi contabilizarea diferentelor de inventar la gestiunile de

mărfuri reflectate cantitativ – valoric 3. Stabilirea, regularizarea şi contabilizarea diferentelor de inventar la gestiunea de

mărfuri reflectate global – valoric4. Perisabilitatile naturale – documentare, calculul şi contabilitatea acestora5. Reevaluarea mărfurilor şi contabilitatea diferentelor provenite din reevaluare

1.Inventarierea mărfurilor şi ambalajelor este necesara deoarece în patrimoniul unităţii comerciale aceste valori ocupa o pondere insemnata. Controlul gestionar al mărfurilor este una din pirghiile de baza prin care se realizeaza functia de control a contabilităţii. Prin control gestionar contabilitatea urmăreşte şi asigura integritatea valorilor materiale incredintate gestionarului. De asemenea isi realizeaza asa obiective ca:- cunoasterea fondului de marfa detinut a dinamicii şi structurii acestuia;- primeste la timp informatie necesara pentru efectuarea conducerii eficiente a unităţii

comerciale;Controlul gestionar al integritatii valorilor materiale în primul rind se efectuează prin inventariere. Prin inventariere se verifica concordanta intre datele reale şi cele inregistrate în contabilitate. De asemenea prin inventariere se poate cunoaste existenta efectiva a mărfurilor şi ambalajelor la un anumit moment, atit în expresie naturala cit şi valorica. In dependenta de scopul urmărit inventarierea poate fi:

1) pentru control gestionar;2) pentru schimbari de preţ(inainte de reevaluare);3) inventariere statistica;

Necesitatea inventarierii rezulta din 2 momente:1 – în timpul perioadei este necesar de a efectua verificarea activităţii gestionarilor ;2 – la sfârşitul perioadei inaintea intocmirii rapoartelor financiare, inventarierea este necesara pentru a cunoaste cantitatea de mărfuri şi ambalaje efectiv existenta şi de a efectua evaluarea lor în rapoarte financiare;Rolul inventarierii în cadrul controlului gestionar consta în următoarele:- stabilirea existentei efective a patrimoniului pentru compararea situaţiei efective cu datele

contabilităţii;- stabilirea mărfurilor care partial sau integral si-au pierdut calitatile initiale. De asemenea a

modelelor invechite;- depistarea bunurilor neutilizate în scopurile de vânzare ulterioara;- verificarea respectarii regulilor şi conditiilor de păstrare a stocurilor de mărfuri;Inventarierile se pot efectua odata sau de mai multe ori în cursul anului precum şi în următoarele situaţii:1 – predarea sau primirea de gestiuni;2 – în cazul furturilor sau sustragerilor, abuzurilor sau deteriorarii bunurilor;3 – în caz de reevaluare sau necesitate de reevaluare a mărfurilor;4 – la cererea organelor de control, etc.Inventarierea se efectuează în baza unui plan de control gestionar în care se prevad: gestiunile la care se va efectua inventarierea mărfurilor, termenul inceperii inventarierii, perioada inventarierii, etc.Inventarierea se efectuează de catre o comisie de inventariere numita de conducatorul întreprinderii şi consta din: seful comisiei şi membrii comisiei, care pot fi lucratorii contabilităţii, reprezentanti ai conducerii.

- 1 -

La întreprinderile mari şi mijlocii comisia trebuie sa fie formata din cel putin 5 persoane. Etapele inventarierii:

1) Pregatirea inventarierii - la aceasta etapa comisiei i se inmineaza dispozitia sau ordinul de inventariere în care se contine: - gestiunea ce urmeaza a fi inventariata;

- componenta comisiei de inventariere;- obiectul inventarierii;- perioada efectuarii inventarierii;

Ca obiect al inventarierii pot servi mărfurile şi ambalajele aflate la depozite, magazinele de desfacere cu amănuntul, unităţi de alimentaţie publică la fel şi mijloacele băneşti aflate în aceste unităţi. De asemenea ca obiect al inventarierii pot forma mărfurile şi ambalajele aflate în curs de aprovizionare, cele expediate de asemenea şi cele primite în custodie, primite la prelucrare şi mărfurile primite spre vânzare în consignaţie .La prima etapa comisia de inventariere opreste procesul de circulaţie a mărfurilor în cadrul gestiunii şi sigileaza incaperile de păstrare a mărfurilor, ambalajelor, mijloacelor băneşti. Comisia întocmeşte un proces verbal de sigilare a incaperilor, verifica aparatele de măsura. De asemenea controleaza ultimele documente ce caracterizeaza circulaţia mărfurilor şi ambalajelor şi solicita gestionarului o declaratie de inventar. în aceasta declaratie gestionarul specifica următoarele: - incaperile şi locurile unde se afla la păstrare mărfurile şi ambalajele incredintate lui;

- ultimele documente privind circulaţia mărfurilor şi ambalajelor, de asemenea şi ultimul raport de gestiune/darea de seama;

- faptul ca toate mărfurile şi ambalajele sunt însoţite de documente şi toate documentele privind circulaţia valorilor materiale au fost inregistrate în contabilitate;

- daca are în gestiune sau a eliberat din gestiune valori materiale sau băneşti fără documente;

- daca are cunostinte despre existenta unor plusuri sau lipsuri de valori materiale sau băneşti;Gestionarul întocmeşte darea de seama la ziua inventarierii, care apoi este vizata de seful comisiei de inventariere şi este transmisa în contabilitate.

2) Desfăşurarea inventarierii – La aceasta etapa se efectuează constatarea faptica a existentei mărfurilor şi ambalajelor în gestiune – operaţie ce se efectuează prin cintarire, măsurare, numarare, în functie de natura şi caracteristicile valorilor materiale. Stocurile de mărfuri şi ambalaje stabilite faptic sau efectiv se înregistrează intr-o lista de inventariere care poate fi de 2 feluri:

- lista de inventariere (INV – 1) – aceasta se utilizeaza pentru gestiunile unde se tine evidenţa global-valoric;

- lista de inventariere (INV – 2) – se utilizeaza pentru gestiunile unde se duce evidenţa cantitativ-valorica şi se întocmeşte separat pentru mărfuri şi ambalaje.Lista de inventariere se întocmeşte în 3-i exemplare dintre care un exemplar ramine la gestionar şi următoarele 2 exemplare se utilizeaza de catre membrii comisiei şi mai tirziu un exemplar se transmite în contabilitate. în listele de inventariere datele se înregistrează imediat după determinarea cantitatilor ce au fost inventariate în ordinea în care au fost grupate (sau cum se afla la unitatea data). Stocurile în lista de inventariere se evalueaza la aceleasi preţuri care sunt folosite pentru inregistrarea valorilor materiale în contabilitate (preţ cu amănuntul, preţul de vânzare). După finisarea lucrarilor de inventariere pe fiecare foie sau fila se calculeaza totalurile pe cantitate şi respectiv pe valoare şi numai după aceia comisia de inventariere efectuează totalizarea listelor de inventariere şi incepe recapitularea listelor de inventariere intr-un singur exemplar care va cuprinde: - nr fiecarei liste;- totalul indicatorilor cantitativi;

- 2 -

- valoarea totala a bunurilor inventariate.După aceasta se incepe stabilirea rezultatelor inventarierii sau diferentelor de inventar şi se stabilesc cauzele care le-au generat şi persoanele vinovate.

3) Stabilirea şi regularizarea diferentelor de inventar

2.Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea rezultatelor constatate efectiv şi inscrise în listele de inventariere cu datele din evidenţa analitica şi din contabilitate. Diferentele depistate la inventariere se regularizeaza în felul urmator:

1) Plusurile de mărfuri şi ambalaje şi diferentele valorice în urma compensarii lipsurilor cu plusurile se înregistrează ca majorare a veniturilor întreprinderii.

2) Lipsurile se contata ca cheltuieli a perioadei. Lipsurile în limita normelor de perisabilitate naturala vor reprezenta cheltuieli ale perioadei care de asemenea se pot acoperi pe seama unei rezerve formate anterior, iar cele ce depasesc normele de perisabilitate naturala precum şi prejudiciile legate de deteriorarea mărfurilor şi ambalajelor se innainteaza persoanelor vinovate, care vor restitui la preţ de piata, la momentul depistarii lipsurilor. Daca nu se stabilesc persoane vinovate pierderile legate de deteriorarea valorilor materiale sau lipsurile ce depasesc normele stabilite se trec la cheltuielile perioadei.

Rezultatele inventarierii se constata cantitativ-valoric la unităţile de comerţ cu ridicata şi la unităţile de alimentaţie publică unde evidenţa mărfurilor este dusa cantitativ valoric. Rezultatele inventarierii se inscriu de catre comisia de inventariere numai după ce contabilitatea confirma soldurile scriptice intr-un proces verbal. Rezultatele inventarierii la unităţile de comerţ cu amănuntul şi la unele unităţi de alimentaţie publică, cum ar fi bufetele, magazinele de culinarie, se constata numai valoric deoarece evidenţa lor este dusa numai valoric.

EX: Regularizare şi contabilizare a lipsurilor stabilite la inventariere la o unitate de comerţ cu ridicata, unde evidenţa mărfurilor se duce cantitativ-valoric.S-au stabilit lipsuri de mărfuri în suma de 500 lei, din care 300 sunt din vina gestionarului şi restul 200 lei sunt în limita normei de perisabilitate naturala. Persoana gestionara restituie la preţ de piata cu TVA 360 lei. Gestionarul achita în casa 50% în luna curenta şi restul i se va retine din salariu timp de 6 luni.Suma lipsurilor este data la preţ de achizitie deoarece unitatea de comerţ cu ridicata duce evidenţa mărfurilor la preţ de achizitie.1. Stabilirea lipsurilor Dt 714Ct 217 5002. Stabilirea persoanei vinovate şi imputarea acestia a lipseiDt 227 360Ct 515 150Ct 612 150Ct 534.2 603. Achitarea în luna curentaDt 241Ct 227 180 (150+30)4. Achitarea în fiecare din următoarele 6 luni prin retinere din salariu 180/6 =30 lei lunarDt 531 Ct 227 30 5. Concomitent veniturile anticipate curente se trec la veniturile perioadei:Dt 515Ct 612 25 (150/6)

- 3 -

Pentru lipsurile în limita normelor de perisabilitate naturala întreprinderile pot crea anumite rezerve care mai tirziu vor fi utilizate pentru acoperirea acestor lipsuri. Astfel la formarea rezervei se va inregistra:Dt 712Ct 538La utilizarea rezervei pentru acoperirea lipsurilor de mărfuri în limita normelor de perisabilitate naturala se înregistrează:Dt 538Ct 217

3.Pentru gestiunile unde evidenţa se duce global-valoric, cum ar fi unităţile de comerţ cu amănuntul şi unele unităţi de alimentaţie publică (baruri, bufete, magazine de culnarie) este caracteristic aceiasi modalitate de inregistrare şi regularizare a rezultatelor inventarierii cu unica deosibire ca la aceste unităţi în majoritatea cazurilor se duce evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare şi apare necesitatea de a reflecta adaosului comercial pentru diferentele de mărfuri stabilite.1) Stabilirea plusurilor de mărfuri şi ambalaje se înregistrează astfel:

- la preţ de achizitie (la fel şi pentru gestiunile cantitativ-valorice)Dt 217Ct 612

- la suma adaosului comercial (numai pentru gestiunile global-valorice)Dt 217Ct 821

2) Lipsurile de mărfuri şi ambalaje se înregistrează astfel:- inregistrarea lipsurilor la preţ de achizitie

Dt 714Ct 217

- la suma adaosului comercial pentru mărfurile stabilite lipsaDt 821Ct 217

Pentru unităţile de alimentaţie publică ultimele 2 inregistrari contabile în cazul produselor din producţie proprie se va inregistra:

- la cost de producţieDt 714Ct 811

- la suma adaosului comercialDt 821Ct 217

Lipsurile din vina gestionarilor se contabilizeaza la fel ca la gestiunile cantitativ-valorice. Pentru a reflecta lipsa după persoana vinovata este necesar sa existe acordul în scris al acesteia de a restitui lipsa sau hotarirea judecatii ce o obliga sa achite suma lipsei.

EX: Pentru gestiunile global-valoriceLa inventariere, la o unitate de comerţ cu amănuntul, s-a stabilit lipsa de mărfuri în suma de 300 lei preţ de vânzare, fără TVA ; adaosul comercial pentru aceste mărfuri constituie 10%. Din suma totala 100 lei sunt în limita normelor de perisabilitate naturala, iar restul 200 lei sunt din vina gestionarului care va achita la preţ de vânzare cu TVA. Gestionarul achita suma totala în casa în luna curenta.

1. Stabilirea lipsurilorDt 714

- 4 -

Ct 217 272,73 (300 – 27,27)

Dt 821Ct 217 27,27 2.Stabilirea persoanei vinovateDt 227 240Ct 612 200Ct 534.2 403. Achitarea lipseiDt 241Ct 227 240

NOTA : în cazul când aceste unităţi duc evidenţa la preţ de vânzare cu TVA şi utilizeaza contul 825 este necesar de a inregistra suplimentar TVA inclus în preţul de vânzare pentru rezultatele inventarierii:Pentru plusuri –

Dt 217 Ct 825

Pentru lipsuri – Dt 825Ct 217

4.Perisabilitatile naturale reprezinta scazaminte/reduceri naturale ale mărfii deteriorate datorita proprietatilor sale fizico-chimice cum ar fi:- scazaminte pentru uscare;- scazaminte pentru volaterizare/evaporare;- pentru spargere;- etc.Perisabilitatile naturale se acorda numai pentru unele grupe de mărfuri şi se stabilesc separat pe grupe de mărfuri, pe tipuri de procese în cadrul carora se constata (aprovizionare, stocare sau vânzare), pe perioade ale anului.Normele de pierderi sunt precizate sub forma unor cote procentuale, ele se prezinta sub forma de lista ca anexa la Hotarirea Departamentului RM nr 22 din 03.09.96, care au fost rectificate la 10.04.97 prin publicarea în Monitorul Oficial.Perisabilitatile naturale se acorda în limita normelor stabilite, dar în suma nu mai mare decit lipsurile stabilite la inventariere. Perisabilitatile naturale se calculeaza pe timpul pastrarii mărfurilor în felul urmator: Normele de pierderi se inmultesc la volumul cantitativ conform termenelor efective de păstrare, în perioada de la inventarierea precedenta până la inventarierea curenta. Pentru calcularea pierderilor în limita perisabilitatilor naturale este necesar ca unităţile comerciale sa calculeze termenul mediu de păstrare a mărfurilor prin impartirea stocului mediu zilnic al mărfurilor în perioada de la inventarierea precedenta până la inventarierea curenta. Apoi este necesar de a calcula circulaţia mărfurilor de o zi.

EX: Calculam termenul mediu de păstrare a mărfurilorPerioada este 16.03.2002 – 15.05.2002

(kg)Data Stocul de

mărfuri la începutul zilei

S-au receptionat S-au livrat Stocul mărfii la sfârşitul zilei

16.03 0 116 0 116

- 5 -

17.03 116 0 50 6618.03 66 340 210 196

....15.05 1249 0 778 471Total 40191 32100 13848 58443

Calculam stocul mediu zilnic:Stoc final / nr de zile în perioada = 58443 / 61 zile = 958 kg/zi

Calculam circulaţia mărfurilor (vânzarile) pe o zi = 13848/61 = 227 kg/zi

Calculam termenul mediu de păstrare:Stoc mediu zilnic / Vânzari pe zi = 958 / 227 = 4 zilePentru acest termen mediu de păstrare 4 zile – norma de perisabilitate naturala este de 0,086%.Norma de perisabilitate naturala a salamului fiert este stabilita în conditiile termenului de păstrare 4 zile şi reprezinta 0,086%.

Volumul maxim al perisabilitatilor naturale luind ca baza de calcul salamul fiert în conditiile când vânzarile totale reprezinta 13848 kg şi termenul de păstrare este 4 zile va constitui – 13848 * 0,086 = 12 kg Deci ca pierderi putem considera 12 kg de salam fiert. Daca sa calculam valoric pierderile din perisabilitati naturale vor constitui reiesind din preţul unui kg de salam 36 lei – va fi 432 lei.In contabilitate aceasta operaţie se reflecta astfel :

Dt 714Ct 217 432 lei

Suma TVA de la pierderile în limita perisabilitatii se reflecta astfel:Dt 713Ct 534 86 lei (432 * 20%)

In unităţile de comerţ cu amănuntul pentru calcularea normelor de perisabilitate naturala se poate utiliza alta metoda care nu prevede calculul termenului mediu de păstrare a mărfurilor. Calculatia prin aceasta metoda se poate efectua în felul urmator:

Calcularea perisabilitatilor în conditiile când ultima inventariere a fost la 01.12.01, iar inventarierea curenta la 01.06.2002

Nr de

ordine

Denumirea elementelor Suma, lei

1. Perisabilitatea naturala pentru stocul de mărfuri conform listei de inventariere la 01.12.01

90

2. Perisabilitatea naturala calculata pentru mărfurile intrate 9003. TOTAL perisabilitati 9904. Se scad:

a) perisabilitatile calculate conform documentelor pentru mărfurile eliberate

b) perisabilitatea calculata conform listei de inventariere la 01.06.2002

3090

5. Se exclud în total: 1206. Suma perisabilitatilor naturale ce urmeaza sa fie trecute la pierderi (rd3 –

rd5)870

La suma data se înregistrează:Dt 714Ct 217 870

- 6 -

Concomitent la suma TVA:Dt 713Ct 534 20% 870 = 164

In cazul când mărfurile se pastreaza intr-o incapere auxiliara a întreprinderii şi se afla în gestiunea unei brigazi de lucratori cu raspundere materiala atunci sumele perisabilitatilor naturale vor fi reflectate şi impartite/repartizate intre brigazile de lucratori. Perisabilitatile naturale în cazul când întreprinderea de comerţ cu amănuntul duce evidenţa mărfurilor la preţ de vânzare se reflecta în felul urmator:Dt 714Ct 217 la preţ de cumpărare ( preţ de vânzare – adaos comercial)La suma adaosului comercial:Dt 821Ct 217 Daca se utilizeaza contul 825 atunci la suma TVA inclusa în preţul de vânzare al mărfurilor în limita normelor de perisabilitate naturala:Dt 825Ct 217

5.Reevaluarea reprezinta modificarea preţului la valori materiale care se poate efectua:

1. la hotarirea administratiei întreprinderii;2. hotarirea puterii locale de stat;3. prin decret prezindential sau hotarire de Guvern;

In aceste decizii sau hotariri trebuie sa se includa:- lista mărfurilor şi ambalajelor, ce urmeaza a fi reevaluate;- sensul modificarii preţului (majorarea/micsorarea);- cota de modificare sau preţul nou;- sursa de acoperire sau finantare a diferntelor;- data modificarilor de preţ;- etc.Inainte de a se efectua orice reevaluare este necesar sa se faca inventariere mărfurilor şi ambalajelor în cauza. Rezultatele reevaluării se înregistrează în actul sau procesul verbal privind reevaluarea mărfurilor şi ambalajelor. în acest document se indica cantitatea, preţul vechi şi preţul nou şi suma diferentei.In rezultatul reevaluării pot fi:1) majorari de preţ – care se înregistrează în mod diferit în dependenta de varianta aleasa de întreprindere pentru evidenţa (la preţ de cumpărare sau de vânzare)

a) în cazul evidentei la preţ de cumpărare majorarile de preţ se înregistrează Dt 217Ct 612

b) Pentru evidenţa la preţ de vânzare se înregistrează suplimentar inca o formula contabila

Dt 217Ct 821

2) reducerile de preţ în rezultatul reevaluării de asemenea se contabilizeaza în mod diferit în dependenta de varianta de evidenţa a mărfurilor:

a) Când se duce evidenţa la preţ de cumpărare – pentru reflectarea reducerilor de preţ este important faptul daca reducerea preţului se efectuează până la valoarea de bilant a mărfurilor sau mai jos de ea. în cazul când se efectuează până la valoarea de bilant nu se contabilizeaza. în cazul când preţul se reduce sub valoarea de bilant, în acest caz se înregistrează:

Dt 714

- 7 -

Ct 217 la suma diferentei dintre preţ şi valoarea de bilant

b) Evidenţa se duce la preţ de vânzare – în cazul când preţul se micsoreaza până la valorea de bilant reducerea se înregistrează ca micsorare a adaosului comercial:

Dt 821Ct 217

In cazul când se micsoreaza preţul sub valoarea de bilant, suplimentar la formula precedenta se mai înregistrează inca o formula contabila:

Dt 714Ct 217

EX: S-au reevaluat 2 tipuri de mărfuri: 1 – preţ de cumpărare constituie 4 lei/unitate; Preţul de vânzare se calculeaza reiesind din adaosul comercial de 30% şi TVA 20%. Cantitatea totala reevaluata 50 unităţi. Preţul după reevaluare constituie 6 lei pe unitate. 2 – preţ de cumpărare este 9 lei/unitate. Preţ de vânzare se calculeaza reiesind din adaosul comercial de 15% şi TVA 20%. Cantitatea totala reevaluata 20 unităţi. Preţul după reevaluare constituie 7 lei. Este necesar sa se reflecte diferentele stabilite la reevaluare reiesind din următoarele 2 variante:

a) unitatea de comerţ duce evidenţa la preţul de cumpărare;b) unitatea de comerţ duce evidenţa la preţ de vânzare.

Un nou portal informaţional!

Dacă deţii informaţie interesantă si doreşti să te imparţi cu noi atunci scrie la adresa de e-mail : support@sursa.md

- 8 -