Semintele de in

Le poţi consuma ca atare, în diverse mâncăruri, sau sub formă de capsule. Cert este că, dacă urmezi o cură cu seminţe de in, poţi spune adio problemelor digestive. Iată ce avantaje mai au pentru sănătate!

Seminţele de in conţin aproape de două ori mai mulţi acizi graşi esenţiali Omega 3 decât peştele şi, în plus, sunt bogate în fibre, vitamine şi în minerale. Sunt o sursă excelentă de fitoestrogeni, reglând tulburările hormonale şi contribuind la prevenirea cancerului.

Poţi procura seminţe de in de la magazinele de produse naturiste şi le poţi adăuga în salate, ca atare sau măcinate, în mâncare ori în prăjituri. Le mai poţi combina cu cereale şi cu iaurt sau poţi să iei capsule cu ulei din seminţe de in, în cure periodice.

Leac pentru o digestie uşoară

Seminţele de in normalizează tranzitul intestinal, conferă senzaţia de saţietate şi încetinesc procesul de asimilare a grăsimilor. Astfel, acestea sunt indicate dacă suferi de constipaţie, de o boală inflamatorie intestinală sau de sindromul intestinului iritabil. Poţi lua seara, de patru ori pe săptămână, câte două linguriţe de seminţe de in fie întregi, fie măcinate, cu multă apă.

Poţi prepara şi un macerat la rece, din două linguriţe de seminţe de in la un pahar cu apă. Se lasă una-două ore şi apoi se consumă seminţele cu tot cu apă.

Uleiul de seminţe de in are efect calmant şi antiinflamator, fiind indicat în inflamaţiile tractului digestiv şi pentru prevenirea hemoroizilor, a bolii Crohn (inflamaţia colonului) şi a litiazei biliare. De asemenea, datorită acţiunii lor de stimulare a arderii grăsimilor şi de combatere a retenţiei de apă, seminţele de in sunt de mare ajutor şi în curele de slăbire.

Un aliat pentru inima ta

Dacă ai probleme cardiovasculare, una-două capsule de ulei de seminţe de in pe zi ajută la scăderea tensiunii, la reducerea nivelului de colesterol şi de trigliceride. Terapia ajută şi la prevenirea formării cheagurilor de sânge, scăzând riscul de infarct şi de atac vascular cerebral.

În plus, seminţele de in reduc inflamaţiile, atenuând simptomele astmului şi îmbunătăţind funcţia pulmonară. Alte beneficii aduse de consumul de seminţe de in sunt reducerea stresului şi creşterea capacităţii de memorare.

Te apără de cancer

Uleiul de seminţe de in conţine acid linoleic şi lignină, substanţe care ajută la prevenirea cancerului de prostată, de colon şi de sân. Pentru a profita de aceste beneficii, ia zilnic câte două capsule cu ulei de seminţe de in, adaugă acest remediu în salate sau înlocuieşte celelalte cereale cu seminţe de in.

Previn osteoporoza

Pentru a reduce riscul de osteoporoză, este suficient să adaugi ulei de seminţe de in în mâncare. Studiile au demonstrat că acest ulei menţine în stare bună oasele, prin creşterea nivelului unei proteine implicate în formarea sistemului osos. Specialiştii spun că uleiul de seminţe de in este benefic mai ales femeilor la menopauză şi celor care suferă de diabet, predipoziţia către osteoporoză fiind mai crescută în cazul lor.

Îţi fac pielea frumoasă

Dacă ai acnee, poţi scăpa de această problemă folosind cataplasme cu făină din seminţe de in. Acestea se prepară prin amestecul făinii de in cu apă până obţii o pastă. Cataplasmele aplicate săptămânal pe zonele afectate vor face ca pielea ta să devină mai fină şi mai curată. Tot datorită acţiunii lor de reglare a tulburărilor hormonale, seminţele de in ajută şi la prevenirea căderii părului.

Nu depăşi dozajul!

Respectă dozele recomandate deoarece, consumate în exces, seminţele de in pot deveni toxice. De asemenea, specialiştii spun că s-a constatat că preparatele pe bază de seminţe de in care se administrează intern pot reduce absorbţia substanţelor din medicamente.

De aceea, cere sfatul medicului dacă urmezi un tratament de durată. Evită terapia cu seminţe de in dacă suferi de obstrucţii sau de hemoragii ale tubului digestiv, dacă eşti însărcinată ori dacă alăptezi.

Sunt bogate in acizi grasi omega 3Mai intai sa incep prin a-ti spune ca semintele de in sunt mult mai bogate in acizi grasi omega 3 decat pestele. Asta e grozav! Sunt cel putin doua motive care te pot convinge sa le incerci: te ajuta daca vrei sa dai jos din kilogramele nedorite sau daca vrei sa nu te ingrasi si iti protejeaza inima. Acizii grasi din semintele de in sprijina organismul in procesul de ardere al caloriilor, iti mai taie din pofta de mancare si sunt o binecuvantare pentru sistemul cardiovascular, cat si pentru creier. Inima devine mai puternica si previi bolile specifice, iar sistemul nervos central si cerebelul isi vor imbunatati capacitatile. Pentru a evita problemele ce tin de ficat, rinichi sau chiar diabetul, e indicat sa iei foarte in serios rolul acizilor omega 3.

Contin multe fibreTot semintele de in reduc nivelul colesterolului, gratie fibrelor din compozitie si scad

presiunea arteriala. Evident ca ajuta si impotriva constipatiei. Doamna doctor Gillian McKeith, autoarea cartii 'Hrana vie pentru sanatate. 12 superalimente naturale pentru intarirea sanatatii', mentioneaza semintele de in drept una dintre cele mai bune alegeri pentru sanatatea noastra. Ea subliniaza si proprietatile lor anticancerigene, fie ca e vorba de cancer de colon, de san sau de prostata. Aceste seminte intaresc imunitatea.

Uleiul din seminte de inIncearca si acest ulei. Se spune ca e de folos daca ai probleme cu intestinele. Dar, atentie unde il tii. Si semintele de in si uleiul trebuie tinute la frigider. Nu folosi uleiul la prajit, nu il expune termic.

Oleaginoasele, familie din care fac parte nucile, alunele, migdalele si implicit semintele au 150 de calorii la 25 de grame. Asadar, nu te avanta sa consumi cantitati semnificative. In ceea ce priveste semintele de in, celebra Gillian McKeith ne sfatuieste sa mancam de trei, patru ori pe saptamana cate doua pana la patru lingurite de seminte de in o data, fie intregi, fie macinate. Cea mai simpla maniera de a le consuma este sa le adaugi la salate sau sa le combini cu iaurt ori cereale.

Este foarte important si chiar necesar ca inainte sa fie consumate semintele de in sa fie tinute minim 30 de minute intr-un pahar cu apa si apoi apa in care au fost tinute semintele sa fie aruncata. Acest poces este necesar nu pentru a fi mai usor mestecate ci deoarece contine o heterozida cianogenetica care prin hidroliza elibereaza acid cianhidric. Tinute in apa minim 30 de minute, heterozida cianogenetica hidrolizeaza si astfel nu mai patrunde in organism. Consumul de seminte de in care nu sunt tinute in apa si sunt consumate timp de cateva saptamani duce la cresterea nivelului de tiocianati din sange precum in cazul unui fumator inrait si duce la imbatranirea tenului si exista riscul intoxicarii cu acid cianhidric.

Seminţele de in

  Seminţele de in, prin conţinutul ridicat de mucilagii, sunt laxative sau chiar purgative, combătând constipaţia, îndeosebi formele rebele. Principiile active din Semen Lini în extracte apoase, exercită efecte favorabile şi în cazul unor inflamaţii intestinale.  În medicina populară, seminţele de in sunt indicate în constipaţii, litiază renală, în bolile căilor urinare precum şi ale vezicii urinare. Cercetările ştiinţifice efectuate, au confirmat efectele curative ale seminţelor de in, intuite de medicina populară. Mulţumită acestor proprietăţi, inul se recomandă, însă doar ca adjuvant, îîn bolile inflamatorii ale aparatului urinar (pielite, ureterite, cistite, uretrite gonoreice) precum şi în litiază.

  Inul, prin seminţele sale, poate fi folosit cu succes în scopul prevenirii apariţiei cancerului de sân şi de colon, fiind recomandat în acest scop ca adjuvant. În acelaşi timp,seminţele de in se folosesc în completarea  tratamentului cancerului hepatic şi al celui anal.  Făina de in (Farina Lini) aplicată pe piele,  prezintă acţiune emolientă asupra tenurilor

uscate, reducând şi inflamaţiile cutanate. Sub formă de cataplasmă, pasta de in (făină de in amestecată cu apă până la obţinerea unei paste omogene) drenează colecţiile purulente de la nivelul pielii. Prin conţinutul de fitoestrogeni şi principii antiinflamatorii, cataplasmele cu pastă de in se pot aplica cu succes pe tenurile acneice, chiar şi  purulente. De asemenea, pasta de in  se aplică pe furuncule.  Farina Lini se mai amestecă cu făina de muştar, în scopul reducerii revulsivităţii  celei din urmă, în cazul tratamentului extern, în reumatism.

  • Uleiul de in

  Uleiul de in (Oleum Lini), administrat intern, combate carenţa vitaminei F (hipovitaminoza F), scade colesterolemia, reduce hipertrigliceridemia, scade riscul la infarct şi se constituie într-un supliment natural de acid omega 3.  Uleiul de in presat la rece, în administrare internă, reduce simptomele sindromului premenstrual precum şi fenomenele negative care însoţesc menopauza (M. Ebadi).  Extern, se aplică pe arsuri şi pe zonele afectate de psoriazis sau de lupus, ca atare sau în amestec (1:1) cu apa de var.

  • Administrarea internă a preparatelor pe bază de in

  În caz de constipaţie, seminţele de in se iau intern (1-2 linguri) cu apă, de preferinţă seara, înainte de culcare. În celelalte tulburări în care inul se recomandă, se administrează un macerat obţinut dintr-o lingură de seminţe ţinute în 100 ml de apă, timp de 5-6 ore, la temperatura camerei. După scurgerea timpului de macerare, lichidul se strecoară şi se bea dintr-o dată. Se recomandă să se prepare şi să se bea 3-4 astfel de porţii pe zi.  O formulă laxativă se obţine prin macerarea  într-un pahar cu apă, a unei linguriţe de seminţe de in şi a 1- 2 liguri de tărâţe. Compoziţia se lasă cca. 8 ore (peste noapte), după care se strecoară şi se bea dimineaţa pe stomacul gol (L. Gheorghe, I. Tudor, M. Minoiu, C. Ianţa).  Uleiul de in se administrează ca atare (2-3 linguriţe pe zi) sau se foloseşte ca adaos la salatele de crudităţi.

  • Aplicaţii externe

  Făina de in îmbibată în apă caldă (se amestecă încet - încet cu apa, până se obţine o pastă omogenă) se aplică pe piele ca atare sau între două faşe de tifon. Când se mizează pe efectul aseptic (abcese, furuncule, acnee infectată), în compoziţie se mai adaugă pulbere de muşeţel.

  • Contraindicaţii, reacţii adverse

  Făina de in (Farina Lini) nu se administrează intern, căci conţine glicozizi care se transformă în acid cianhidric, substanţă iritantă şi toxică pentru tubul digestiv. Seminţele de in folosite în fitoterapie, trebuie să fie mature (coapte) şi în stare bună (seminţele râncede sunt toxice).  Mucilagiile din seminţele de in pot interacţiona în mod negativ cu principiile laxative sau

purgative ale diferitelor produse farmaceutice, folosirea lor concomitentă fiind contraindicată. S-a constatat că toate preparatele pe bază de seminţe de in, care se administrează intern,  reduc considerabil absorbţia tuturor substanţelor din medicamente (A. Duke, M. J. Bogenschutz-Godwin, J. duCellier, P. A. K. Duke).  Nu se administrează  seminţe întregi în caz de obstrucţii sau hemoragii ale tubului digestiv.  Este bine să nu se recurgă la tratamente interne pe bază de in în sarcină, alăptare şi cancer de prostată.