inul XXXVI Blaj, Sâmbătă 27 Noemvrie 1926. Numărul 48

DIRECTOR: ALEXAN3RU RUSU

iCŢlA Şt ADMINISTRA JU Î-IUD. TÂRNAVA MICA

I N S E R A T E : jir g a r m o n d : 5 Lei. La cari r e p e t a t e după

învoia lă . :: ::

REDACTOR RESPONSABIL: Dr. AUGUSTIN POPA

ABONAMENTUL Pe un an . . . 180 Lei Pe 6 luni . . . 90 Lei Pent ru s t r ă ină t a t e 360 Lei

N ura avui 3 5 0 L e i

F o a i e b i se r i ee&scă -p i ' l i t i eâ . — A p a r e în f i e c a r e S â m b ă t ă .

mica răfuiala. In jurul î n v ă ţ ă m â n t u l u i re l ig ie i în şco l i l e secundare —

de Dr. Nîcolae Brînzeu.

„Unirea" s'a ocupat deja într'un prim-:o! de primejdia, ce ameninţă învăţământul Mi în şcolile secundare prin proiectul de irmă al d-lui Petrovici, şi putem spune, că biserica ortodoxă — în special cea din leal — a reacţionat şi reacţionează în chip in In faţa acestei primejdii. Nu putem însă trecem cu vederea unele manifestaţii de o italitate bolnavă, ce s'au făcut şi cu aceasta uiune.

Ocupându-se de „reforma învăţământului" menţionând primejdia, de a se avea pentru idiul religiunii numai 4 ore la săptămână, seta eparhiei ortodoxe din Cluj scrie: „In-dând pe un preot şi profesor unit, membru acestei comisii, pentruce a tolerat această [alitate, a răspuns, că chestiunea nu-1 mai iresează, deoarece nu mai are copii de dat liceu*.

Aici se vede clar, că surata dela Cluj e, că şi în legătură cu pericolul, de e vorba, poate lovi în biserica unită. Dar

înşeală foarte. Admitem, că în comisie este un membru unit, admitem şi aceea, că acest imbru în conversaţiile sale particulare mai :e şi glume. Nu o va crede însă nime, că tr'o comisie, în care este un membru unit şi |i ceilalţi sunt ortodocşi, ar putea să se afirme imai vederile unitului. M<»i ştim apoi, câ acel embru unit nu reprezintă studiul religiunei, acela al limbii germane. Religia e repre-ntată printr'un cleric ortodox, care a fost jiltumit cu proiectul şi când unitul a făcut 'poziţie, i-s'a răspuns: Ce vrei mata, când re-rezentantul oficial ai bisericii e de aco rd? . . .

întreg incidentul nici n'ar merita să ne tupăm de el, dacă n'ar arunca o lumină atât j tristă asupra bietei ortodoxii, religia noa-iră „dominantă", care are pretenţia să des-iaţeze orice alt cult, căci, vezi Doamne, ea îli singura mântuitoare. Ea a păstrat intact •ifletul neamului, ea e pavăza naţionalităţii ipaladiul românismului, ea e toată nădejdea «torului nos t ru! . . .

Ce aberaţii! In realitate, cum spune re­petatul V. Stroiescu, nu biserica ortodoxă a :st mântuitoarea neamului, ci în ciuda ei «amul s'a mântuit; în realitate, cum foarte jmerit a expus-o cândva păr. arhimandrit icriban, în statele ortodoxe biserica nu în-

Iiamnă nimic, ea este „ca nişte perne, cu cari i joacă doar copiii, aruncându-Ie dintr'un Srete într'altul şi Întorcându-Ie fiecare cum «a". „Aceste biserici vor cânta Te Deum-iri, adecă vor avea un rol decorativ şi atâta", i ce-i mai mult: desfiinţate fiind, In statele utodoxe, toate condiţiile de viată indepen-

dentă şi proprie misiunei ei, biserica, ca anexă politică, nu poate decât să decadă, cum de fapt, a decăzut biserica din regat. Căci politi­cianismul, cum spune undev;. d. N. lorga, toate Ie inficiază în România: „Nici un colţ de viaţă cinstită şi liberă nu trebuie să scape de suflarea lui otrăvită. Deci mei biserica. Au infectat-o întâiu cu vlădici concubinari, cu vlădici lacomi de bani, cu vlăd,ci gata a şterge talgerele la masa d-Iui miniştri, de c u l t e . . "

Numai aşa se poate, ca in România re­ligia să fie considerată ca bură singur pentru poporul neînvăţat, nu însă şi pentru învăţaţi şi intelectuali. Numai aşa s'a putut face, că în România încă înainte se ştersese studiul reli­giunii din clasele superioare, lăsând elementul intelectual pradă ateismului şi raţionalismului. Din acest element se recrutează apoi şi mem­brii clerului, şi toţi ceice "uispun apoi de viitorul bisericii.

In România — după pretenţia unora — se consideră de imposibil, ca să fie preşedinte de consiliu, ori ministru al cultelor, un catolic; dar ateist, liber cugetător, poate fi chiar pro­fesor la teologie. Dovadă numirile mai noui, ce s'au făcut la facultatea dela Chişinău. Do­vadă însuşi d. ministru Petrovici, dacă nu ne înşelăm ateist declarat, care face acum reforma învăţământului.

I

Şi ca cititorii noştri să aibă o icoană deplină a situaţiei, să ştie, cum e preţuită religia de către intelectualii din vechiul regat, le atragem atenţiunea asupra celor ce se pu­blică în foiletonul de azi. Sunt rânduri, cari pe noi, cari avem adevărata educaţie catolică, ne umplu de groază, sunt adevărate blasfemii. Dar ele marchează o situaţie, care e generală, şi de care ar avea să se ocupe mai serios biserica ortodoxă română. Căci până nu se va schimba, această situaţie va fi un veşnic rechizitoriu la adresa ei şi va fi o aspră înfruntare a acelora, cari mai pretind, că ortodoxia a păstrat su­fletul neamului şi ea ar fi nădejdea viitorului nostru!

Până atunci să amuţească toate glasurile, cari mai pretind, că ne pot combate, sau vor să ne chiar fericească şi pe noi în cadrele acelei sfinte ortodoxii!

De-ale Concorda tu lu i . In k g ă t u r â cu pro iec tu l că lă tor ie i din p r imăva ră a Suve ran i lo r noş t r i la Roma, chest ia Concorda tu lu i e pusă din nou Ia o rd inea zilei, anunţând u-se chsar că a c o r d u l d in t re Vat ican şi guvernu l r o m â n ar fi definitiv şi că e! va fi ratificat cel mai târz iu pela începutul lui 1927.

Din ceeaoe s'a publ ica t în t impu! din urmă

a supra lui, r e ţ inem şi noi u rmă toa re l e punc t e mai î n s e m n a t e :

1. Cultul ca to l ic şi exerc i ţ iu l lui se bu­cură de cea mai depl ină l iber ta te pe în t reg t e r i to ru l Românie i .

2. Acestui cul t i-se r e c u n o a ş t e din pa r t ea s ta tului pe r sona l i t a t ea iur idicâ .

3. Organiza ţ ia biser ic i i catol ice se r a îm­pă r ţ i după rit In p rov inc i i l e de rit g r e c , lat in şi a rmean . P rov inc ia de r i tu l g r e c cu sediul mi t ropol i tan !a Blaj va avea u r m ă t o a r e l e epi­scopi i s u f r a g a n e : A Orăzii , Clujului , Lugojului şi a ţ inutur i jor n o r d i c e , cu sediu l la Ba ia -mare or i Sighet . P r o v i n c i a de r i t latin va sta din mi t ropol ia dela Bucureş t i eu u r m ă t o a r e l e epi­scopi i s u f r s g a n e : Iaşi , Alba-Iul ia , T i m i ş o a r a şi S a t u - m a r e ( ca re va fi uni tă cu cea din Oradea ) .

4. Numirea demni t a r i lo r b iser iceş t i es te de a t r ibuţ ia Sf. Scaun , c a r e nu poa te însă numi decâ t ce tă ţeni român i , a c ă r o r a t i tudine să nu fie t x c e p ţ i o n a t ă din pa r t ea guvernu lu i pe motive de stat . La in t r a rea în s c a u n epi­scopi i au sâ depună in man i le rege lu i j u r ă ­mântu l de f ideli tate.

5 Biser ica a re depl in drep t de p r o p r i e ­ta te , nu poa te însă plasr, a v e n a s a în devize s t r ă ine . Se va c r ea un m a r e fond re l ig ionar .

6. F i e c a r e epa rh ie îşi va avea Seminaru l şi ş coa l a sa teologică , supusă esc lus iv e p i s c o ­pului . In teologi i va fi ob l iga to r studiul i imbei române . La univers i ta tea din Bucureş t i se va înfiinţa o facultate de teologie catol ică .

7. B i se r ica a r e dreptu l să înfiinţeze şcol i pi imare şi s e c u n d a r e , p r ecum şi şcol i no rma le , a sup ra c J r o r a statul nu r a avea decâ t d rep ­tui de cont ro i .

Dupăcum se vede , punc te le aces t ea nu cupr ind n imic deosebi t , incât este o a d e v ă r a t ă taină de ce or todoxismul român ţine să pro tes teze — cum a făcut-o şi acum de cu rând la un cofsgres din T imi şoa ra — împot r iva aces tu i a ran jament , ca re nu poa te aduce statului nos t ru decât avan t agn .

Din dosa ru l unui episcop al or todoxie i r o m â n e . Mai întâiu din par lament , iar acum în u rma din sf. Sinod s'a desch i s o anchetă asupra vieţi i puţ in a rh ie reş t i pe e a r e o duce epis.x>pui Ghenad ie al Buzăului , acuza t de i le ­gal i ta te , samavoln ic ie şi imora l i ta te .

Fap te i e n e c o r e c t e a le aces tu i ep i scop au ajuns de mul t în publicitate, i a r acum mai nou — în u r m a discuţiei ce s'a u rmat in sf. Sinod — toa te gaze te le sunt pl ine de amănunte le luate din dosa ru l lui. Aşa bunăoară z iarul „Po­l i t ica" ocupându-se de p lânger i le maicei Olim­piada Gr igoresou sc r i e (în n u m ă r u l dela 26 N o e m v r i e c.), u r m ă t o a r e l e : „Int r 'una din zile, pe când aceas t ă maică însoţea pe s t a n ţ a mâ-aăat i r i i în viz i tarea chil i i lor, în una din aces tea episcopul Ghenadie, p r e t ex t ând c i a re de vor ­bit ceva pe rsona l cu ma ica Olimpiada, a c o n ­cedia t pe s t a n ţ ă . Rămânând s ingur cu maica , ep iscopul cu încântă r i e ro t ice i-a cerut să si

Pag. 2. U N I R E A Nr. 48.

desp le t ea scă f rumosul pă r b lond , sp re a fi a d e v ă r a t a Magdaîenă . Cele ce au u rma t sunt l uc ru r i ce nu se pot s c r i e " . Şi z i a ru l numit cont inuă astfel : „In a c e l a ş sens se p lâng şi maici le Susana Vieru şi Ambrozina Niculescu , car i in u rma p r o p u n e r i l o r de-a părăs i mănă­s t i rea şi de-a in t ra in se rv ic iu l p e r s o n a l al ep iscopulu i , în u rma refuzului ca tegor i c au fost pângă r i t e şi amenin ţa te cu e se lude rea din mă­năst i r i şi î m p u ş c a r e a în c a r u l când pur ta rea Iui best ia lă va fl des tă inui tă" .

Şi aces t ep i scop — ajuns unde este pen­tru t emeiur i de servici i pol i t ice — cont inuă a sta cu depl ină au to r i t a t e în fruntea ep iscopie i Buzăulu i !

Cuvântul Sf Sinod. Biserica or todoxă nu înţelege să s ecundeze

năsbât i i le dlui ministru al instrucţ iunii .

Cel mai însemnat dintre obiectele puse în discuţia recentei sesiuni extraordinare a sf. Sinod a fost incon­testabil chestiunea învăţământului religios din şcolile secundare, privitor la care s'a adus o rezoluţie din cele mai demne. Părţile ei mai însemnate sunt următoarele:

Religia nu poa te lipsi d in t re cunoş t in ţe le gene ra l e ce se p r e d a u în şcoa lă cu scopul de a da o concep ţ i e de viaţă vi i torului ce tă ţeen, p e n t r u e ă nici o şti inţă nu poa te inocula vi i to­ru lu i ce tă ţean : s imţul de dator ie , jer tf irea de s ine şi v i r tu tea iubirii aproape lu i — fără de ca r e o soc ie ta te nu poa te exista, — în măsu ra în ca r e o face re l ig ia , c a r e nefiind supusă fluc-tuaţ iuni lor omeneş t i a r e ca rac t e ru l dumnezeeac al veşn ic ie i . Rel igia nu ascu te numai intel i­genţa , ci ac t ivează sen t imentu l şi voinţa, fău­r ind c a r a c t e r e cu facultăţi sufleteşti a rmon ice .

Religia c reş t ină , în spec ia l , e cea mai subl imă filosofle apl ica tă la viaţă. î nvă ţ ămân tu l rel igiei c re ş t ine îmbină ins t ruc ţ iunea cu edu­caţia, având ca pi ldă ne în t recu tă pe dumne-zeescu î e duc a to r : H r i s t o s . De aceea toţi peda­gogi i r e fo rmato r i ca r i au r e c u n o s c u t Că şcoala pe lângă ins t ruc ţ iune e da toa re să facă şi edu­caţ ie , au admis re l ig ia ca cel mai ope ran t factor educa to r .

Biser ica c reş t ină a re da tor ia impusă de

dumnezeescu l ei în temeie tor , de a învăţa pe cred inc ioş i i săi adevă ru l divin, dela leagăn până la mormânt . In t impul vieţii omeneş t i întră şi copi lăr ia , t impul cel mai pr i inc ios pen t ru î nd rumarea vieţii . T inere tu l ş c o i a r nu poa te fi su s t r a s fără mar i p ierder i mora le dela învă ţământu l re l ig ios s i s temat ic organiza t , p re ­cum se p r e d ă azi în şcol i le s e c u n d a r e .

învă ţământu l re l ig ios îşi a re şi el t r ecu tu l său, în decur su l că ru ia s'au cr is tal izat anumite metode de p r e d a r e , un p rog ram de învăţământ , ţ inând seamă de p recep t e l e gene ra l e p e d a g o ­g ice şi ps iho log ice ale t inere tu lu i . R e d u c e r e a ac tua le lo r o re de rei igie faee imposibi lă p r e ­da rea s is temat ică a tu tu ro r cunoş t in ţe lo r ce formează complexul învăţământul re l ig ios , iar s u p r i m a r e a o re lo r de rel igie in cursu l supe ­r io r de l iceu înseamnă a nu ţinea seamă de evoluţ ia t ine rească a t inere tu lu i şi a-1 lăsa fără r ă s p u n s lămuri tor , tocmai în epoca când sufletul său începe a ti p r e o c u p a t de ros tu l său în lume şi r apo r tu l său cu lumea şi erei torul ei.

Ca o r i ce r e fo rmă , aşa şi re forma învăţă­mântului s e c u n d a r p ro iec ta t ă de anche ta mini­s teru lu i ins t rucţ iuni i , t r ebu ie să aibă în v e d e r e individual i ta tea poporu lu i căru ia i-se adresează , p r e c u m şi neces i tă ţ i l e soc ia le a le epoci i . Or i re forma proiec ta tă , cu r educe rea respec t ivă şi s u p r i m a r e a învă ţământu lu i re l ig ios din şcol i le s e c u n d a r e , nu c o r e s p u n d e nici c a i a c t e r u l u i a d â n c re l ig ios al poporu lu i r o m â n e s c , nici ne ­cesi tăţ i i soc ia le de a asana cu toa te mij loacele ope ran t e cr iza mora lă din epoca noas t ră .

Din toate aceste consideraţiuni sf. Si­nod consideră reforma proiectată relativ la reducerea orelor de religie în învăţământul secundar ca o ştirbire a drepturilor câşti­gate ale bisericei în învăţământul de stat şi ca o primejduire a educaţiei creştineşti a viitorilor cetăţeni, şi va lupta cu toate ar­mele legale împotriva înfăptuirii acelei re­forme.

In consecinţă, Sf. Sinod roagă pe d. ministru al instrucţiunii, ca la redactarea definitivă a proectului de lege pentrn re­forma • învăţământului religios, să aibă în vedere motivele invocate mai sus, menţinând

în programa învăţământului secundar că două ore pe săptămână în fiecare clas pentru studiul religiunii, iar intre materii de învăţământ, religiei să i-se dea locul frunte.

Bucuria eparhiei gherlane — Credincioşii din Ilba au revenit cu totul la matefi.

In fruntea numărului dela 15 Noemvric a »Curi rului creştin», Preasfinţitul Gherlei înşirând cele sfinţiri dc biserică săvârşite în luna din urmă (II Rusul de jos, Lucăceşti, Ilişna, Iapa şi capela liceu; din Sighet), ţine să sporească bucuria credincioşilor cu următoarele constatări deosebit de mângăi toare :

Văzând cu ochii puternicele pulzaţii viaţă, manifestate în strălucitele opere de cr dinţa, sufletul meu plin de mângâieri tără nu: a dat laudă Domnului, în sfânta îmbrăţişa sufletească a fraţilor mei împreună lucrăto In viia Domnului, cari au ţinut să participe număr mare la acele praznice ale credinţei, a miilor de credincioşi, cari au alergat d mari depărtări la stinţir-;a altarelor Domnul pentru a lua har şi binecuvântare.

Am avut fericirea a vedea un trup şi suflet, biserica Domnului viie şi însufleţită î; cununându-se aceste mângâieri cu împăcări sufletelor credincioase din Ilba, turburate clipă de ispita sămănâtorilor de neghină, a f găduielilor deşarte. S'a ridicat falnică şi împ dobită biserica din Ilba, rodul credinţei vii jertfitoare, ajutând Ia biruinţă sufletul sbiciu de ispită. Azi sunt cu toţii un suflet Aşa s sfinţit biserica din Ilba: sufletul şi roadă su Setului.

Aşa s'au sfinţit şi celelalte sfinte alta ale Domnului, operând Domnul ca un atotp terni0 cu lumina darului său preasfânt.

Bucuraţi-Vă Fraţilor, iarăşi V* zic buc raţi-Vâ: Domnul este aproape.

Filosofia, pivotul î nvă ţ ămân tu lu i sc cundar . Apropos de înlocuirea rel igiei d învă ţământu l s ecunda r cu „s tudiul d e concei t r a r e " a filosofici, părer i le unui bun proteso de filosofie se rezumă în n u m ă r u l dela

d H F o i ţ a „ U n i r i i " D ¡ 1

In z u a d e c u m i n e c ă t u r a . Fragment din „Amintirile unui băint de familie".

Reproducem din broşura cu titlul de mai sus (Biblioteca „Dimineaţa" Nr. 33) fragmentul ce urmează, din bucala int i tulată „In ziua de cuminecătură" . Auto­rul Ioan Petrovici (actualul ministru al instrucţiunii ?) ne dă în aceasta bucată s tarea sufletească, ce o poate avea, în internatele lor, un elev, în ziua de cuminecă­tură. Cele mai sguduitoare momente din vieaţa omului sunt redate aici cu a tâ ta cinism, încât te revoltă. Ar trebui să cerem scuze cititorilor noştri pentrueă repro­ducem pe coloanele ziarului nost ru asemenea lucruri dar o facem, pen t ru a pune în evidenţă pent ru cei ce nu sun t în curent încă cu ches t i a : Că România abia de acum înainte urmează să fie fncreştinată. Religia ortodoxă n 'a făcut până acum, decât să lase să înflorea­scă, cel mai sălbatic păgânism. Vai de t ineretul crescut în acest spir i t !

In piesa „In ziua de c u m i n e c ă t u r ă " , au to ­rul e x p u n e , cum o d a t l ca elev, pr ima s ă p ­t ămână de Pă re semi a pe t r ecu t -o in infermer ia in te rna tu lu i . Boa la a fost mai mult s imulată , da r a făcut-o şi din mot ivul , ca să s c a p e de mâncă r i l e de post , pen t rueă , potr ivi t unei t r a ­diţii , s ă p t l m â n a aceas ta e levi i pos teau , ca să se g r i j ească în pr ima Duminecă . „Bolnavi i însă e r au of ic ialmente scut i ţ i , dându-l i -se mân­ca re din cazanul pedagogi lo r , c ă r o r a l i-se gă tea tot de du lce" . Sâmbătă după masă u rma spovedan ia . Niei un fel de p regă t i r e . Elevi i ies pe Calea Victoriei la p l imba re . Acolo îl

găs im pe au tor , cu camaraz i i săi . Cele la l te le spune însuşi pe cum urmează :

î nce t mica noas t ră cea tă ş i -a ră r i t rân­duri le — fiecare c a m a r a d având in terese şi socote l i le sa le p e r s o n a l e — şi în t r 'un târz iu m'am pomeni t s ingur în valuri le de lume ne ­cunoscu tă . Mi-ara sco toc i t punga , de cele mai multe or i anemică , şi a s igura t în t r 'o anume mă­sură , am păşi t pe uşa unui local c a r e r ep rezen ta o m a r e nou ta te : Un bar -au tomat , cu două rân­dur i de c lopote de st icla c a r e cupr indeau me-zel icur i a lese şi-ţi a runcau în palmă o tar t ină după ce in t roducea i o monedă într 'un loc indicat . 0 rai tă cu ochi i a sup ra tu tu ro r bunătă ţ i lor , m'a fixat Ia ru le ta bucă ţ i lo r de şva i ţe r , unde am vâr î t z ece c e n t i m e . . . Am mes teca t cu deliciu buca ta c i z u t ă , gândindu-mâ sa tan ic şi la pâcatul — pe ca r e îl săvârş i sem cu bună ştiinţă — de-a mânca de dulce în preajma spovedan ie i şi după ce pă ră s i s em odaia dc bolnav. S t r e c u r a r e a a l tor zece cent ime mi-a umplut cr is ta lul unui păhăru ţ , cu vin de co loa rea chi l imbarulu i , cu c a r e mi-am complec t a t ospă ţu l . După aceas ta am iuat sat isfăcut d rumul in ternatu lu i , t r ave r -sâcd grăd ina Cişmigiuiui, unde lacul r ech iemat la v i a ţ i , răs f rângea bolţ i le de sânge ale sfin­ţitului . . .

— Du-te repede că ţi-a t recu t r ându l : — Ei ! — A început cu clasa a şaptea ş i -acum

t rebu ie să fi ajuns la a c incea . Colegul c a r e mă înştiinţa de sosi rea p r eo ­

tului , adaogă zâmbind:

— Du-te că rămâi nespovedit. Fără să mă precipit, mi-am atârnat

cuiu mantaua şi chipiul, şi am intrat în cance larie. Făcea tocmai o scurtă pauză taica pirin tele, asudat de prea muiti treabă anostă monotonă . . . ! - am îngânat o scuză pentru ta târziere şi după ce mi-am spus numele şi clas a început să mă caute în catalog. Apoi, cu ae rul unuia care învârteşte o cheie, a slobozit u ropot de întrebări-tip, la cari tot dânsul râspun dea în locul meu, fiindcă nu-mi da răgaz s articulez nici o silabă.

— Iancule tată ai părinţi? Da. I-asculţ Da. Te 'nchini seara şi dimineaţa ? Da. Ai post săptămâna asta? D a . . .

De data aceasta îl opresc hotărît, spi nându-i pe un ton neted şi tăios :

— N'am postit, am mâncat numai de dulc — Cum, cum Iancule? — Am mâncat carne. — Pentru ce? — Am fost bolnav, la infirmerie. — A! reluă preotul împăcat c i sine, dac

ai fost bolnav Dumnezeu te iartă.

— Si vedeţi însă părinte, adăogai eu pe-un ton sfidător. Din infirmerie am ieşit la prânz şi totuşi acum o oră m'am spurcat c'a bucuă de şvaiţer în oraş.

— Rău ai făcut Iancule, spuse popa pe gânduri d a r . . . pentru o bucată de şvaiţer n'ai să pierzi împărtăşania. Uite, să faci zece mătănii deseară la culcare si cu asta o să

1 Noemvrie c. al ziarului . C u v â n t u l " pe cum ur-I mează:

„Filosofia obiect de c o n c e n t r a r e ! Ce e i aia, filosofia ? Care filosofie ? A mea, a ta, a

cu i? Sau se va dec re ta o filosofie o f ic ia lă? (Dar dacă n u c redem în e a ? ) . Şi care a n u m e ? Aud de o filosofie idea l i s tă şi teis tă . Nu prea înţeleg. To t te i smul e func iarmente realist . Aşa a fost de când lumea . Ori nu ne mai în ţe legem fn c u v i n t e ? Să zicem că n i -se dă oda tă cu programul şi un manua l obl igator . Ce mă fac cu copiii ? Ei j u d e c ă ; şi j udeca t a !or s b u r d ă . La 16 ani elevul este un animal pa s iona t de operaţi i le ant i te t ice .

Si pe u r m ă : cum va da filosofie un i ta tea asta a î nvă ţ ămân tu lu i ? Ce e aia, filosofia obiect de c o n c e n t r a r e ? l a r t ă - m ă ; eu am r ă m a s in provinc ie ; tu eşti la Bucureş t i ; poa te că afli mai mul te . L ă m u r e ş t e - m ă şi pe mine, ro -g u - t e . . . "

La aces te nedumer i r i , cel ce ni- le c o m u ­nică n'a ş t iu t să r ă s p u n d ă , l ăsând t r eaba în grija „comisie i p rog rame lo r " .

Să a ş t e p t ă m deci lămuri r i le ei.

Ştiri mărunte. P e r s o n a l e . Nădejdile exprimate în ultimul

număr privitor la înapoierea I. Preasfinţiei Sale păr. mitropolit Vasile sunt pe cale de-a se împlini: Mâine, Dumineca, între orele 12—i I. Preasfinţia Sa va sosi dela Cluj cu automobilul. Din acest prilej Blajul intreg va îmbrăca haina de sărbă­toare, iar clopotele catedralei şi a tuturor biseri­cilor din Blaj ţi jur vor vesti până departe bucu­ria curată pe cire ne-a hărăzit-o provedinţa divină. — Inttu mulţi ani Stăpâne!

— P. Ven. Ordinar ia t de Gherla a numit pe păr . Emil Bran arhidiacon şi vicar al Silva-niei, pe păr. Alimpiu Coste p ro topop al Valcău-lui, pe păr. Dr. Titus Malaiu profesor titular la catedra de teologie morală şi pastorală, pe păr. Victor Iraian Pop adm. local la Suarăş , iar pe păr. loan Văleanu adm. parohial la Figa.

— Acelaş a dat titlul de protopopi onorari

fii ier tat pen t ru b r â n z a ceia b les temată . Ia stai jos să- ţ i ce t e sc .

Am îngenunchia t , m'am pomeni t pe cap cu patrafirul şi v r e - o două minute am ascu l ta t o indescifrabilă b o m b ă n e a i ! , din ca r e n 'am pr ins decât două expres i i : „Robul tău I a n c u " şi „Amin".

Seara am povest i t co legi lor în tâmpla rea , făcând un haz nebun de peni tenţa ca r e m i s e dăduse şi îmbrăţ i şând in ace l a ş d ispre ţ supe­rior toate prescr ip ţ i i le biser ici i , din vâr tu l unor convingeri a t ee , ca re a l c ă t u e s c în g e n e r e su­prema s in teză a învăţământulu i l icea l .

Noap tea am dormit adânc , fără b ineîn ţe les să execut cele zece mătăni i , nici m ă c a r în vis ...

A doua zi de dimineaţă ee ru l e ra acope r i t cu negur i . Nu era însă frig. Ne-am s t r îns în curtea in te rna tu lu i şi am porni t pe două rândur i , suind s t r ada Şt i rbei-Vodă, sp r e b iser ica Schi tu-Mâgureanu. Ajunşi aco lo am înaintat numai câţiva paşi înăunt ru , r ă m â n â n d cu v reo alţi doi camarazi, a p r o a p e de uşa biser ic i i , hotâr î ţ i de data as ta să nu ne a t ingem de împăr t ă şan ie şi a nu ne încovoia îna in tea supers t i ţ i e i . Când ne am dat s eama c i se rv ic iu l a r e să dureze şi că e chestie de-o o r ă - d o u ă , ne am în ţe les din ochi şi am tulit-o b in işor afara.

Nori i se mai sub ţ i a se râ , lăsând să se s t r ă ­vadă un s o a r e mat şi a lbic ios . Paşii ni s'au îndreptat s ingur i c ă t r e poar t a Cişmigiului vecin . Aveam răgaz să facem o p l imbare fără să se observe lipsa n o a s t r ă . . .

Lâogâ gro ta grădini i e rau b l n c i l e n e o c u -

şi dreptul de-a purta brâu roşu următori lor preoţi b inemer i t a ţ i : Valet Deac din Ilişua, Pompetu Făgărăşan din Rusul de jos , Paul Ssilaghi, pro­fesor de religie în Sighet şi losif Mureşan, paroh în Peatra. Alţi 38 de preoţi au fost promovaţ i de parohi .

O d e s m i n ţ t r e . Ziarul «Biruinţa» din Cluj publ ică de curând următoare le ş ire: »In revista Renaşterea se afirmă că un membru preot unit al comisiei delegate pent ru elaborarea proiectu­lui nouei legi a învăţământulu i secundar ar fi declarat că nu-1 interesează chestia studiului religiei, nemai având copii de şcoală secundară . Singurul preot unit al comisiei este d. Octavian Prie, vicepreşedintele Camerei . In t e resându-ne la dsa asupra celor afirmate de Renaşterea, am fost autorizaţi să dăm cea mai categorică desminţ ire . Nici odată dsa n'a făcut asfel de declaraţi i*. — In legătură cu cele ce publ icăm în fruntea ace­stui număr , am crezut că e bine să dăm şi noi această desminţ i re .

î n t o a r c e r e a M . S« R e g i n a . Gazetele anunţă , că chiemată grabnic în ţară printr 'o te legramă a preşedintelui de Consiliu, d. general Averescu, M. Sa Regina s'a îmbarcat Miercuria t recută şi că pe Vinerea viitoare, la 3 Decemvrie c. are să sosească în ţară. In d r u m e verba să se oprească pent ru o zi la Paris, probabi l spre a mai lua odată contact cu fostul pr incipe de Coroană Carol, a cărui renunţare dela 4 Ia­nuarie 1936 agită în t impul din u r m ă — în legătură cu boala M. Sale Regelui — foarte mult opinia publică a ţării.

L o e a l e . Dumineca viitoare, a săp tămâne i a zecea după înăl ţarea sf. Cruci, va predica în catedrală păr. Dr. Augustin Tătar, profesor ia Academia de teologie.

— Săpături le făcute, afirmative mai mult de încercare, cari au umplut de gropi singura grădină publică a oraşului nostru, arată că pri­măria tot n'a renunţat la ideea bizară de-a plasa biserica o r todoxă pe coasta absolut impropr ie unei clădiri a acestei grădini . Nu ştim cine forţează acest lucru şi a cui interese ar fi servite prin aşezarea numitei biserici în aceas tă alee, ştim însă că cetăţenii Blajului, cari nu-i iertat să poa tă fi la discreţia cutărui consilier p r epo -

pate . N e - a m insta la t pe una din ele, con t inuând des tă inui r i le . Nici n 'am băgat de seamă , că după sos i rea noas t ră se a şezase pe o bancă vec ină o bă lă ioarâ t inără, de şi poa te mai vâ r s tn i că decâ t noi. E r a s ingură - s ingur i că şi fără să-ţ i ia ochi i de f rumoasă , avea un chip destul de d r ă g ă l a ş şi mici p ic io ruşe încă l ţa ta e legant . Cei doi colegi , de cum au o b s e i v a t - o au început să-i s e r v e a s c ă ref lecţ i i p ipă ra te şi g roso lăn i i e ro t i ce . Mi a p ă r u t că este s i n c e r mâhni tă şi-atunci le -am spus c'un ton ap roape de p o r u n c ă :

— Lăsa- ţ i -o oamen i lo r în pace ! După câ teva momente dânsa a fost în

p ic ioare , s'a uitat cu desgus t c ă t r e cei doi vi­novaţ i , iar a tunci când a t r ecu t pr in d rep tu l meu, mi-a şiopti t — da, da, nu m'a înşela t auzu l : — „Vino după m i n e ! "

Am r ă m a s zăpăc i t ş'o clipă n 'am ştiut ce să fac. Mai avusesem şi al tă dată pri lejuri a se ­mănă toa r e , dar , cu toată forfoteala ins t inc te lor , s imţeam prea s t r â n s lanţur i le unui t r ecu t de nepr ihăn i re , şi astfel am şovăi t în to tdeauna . Dar a c u m a p a r c ă e r am altui . T r ă i a m o zi r e ­volu ţ ionară , în ca re rupsesena pe faţă cu ritua­lul mecan ic al unei c red in ţe părăs i t e . Aceas tă fudulă r â i v r ă t i r e t r ebue să fi dis locat ver ige le t u tu ro r t radi ţ i i lor , a t u tu ro r rob i i lo r şi mă s imţeam cu p r in s pu te rn i c de pat ima începutu­r i lor noi. Şi pe când s i rena , c a r e mă ch iemase se depăr t a aga le , cu pasul cuiva ca r e aş tep tă pe cineva din urmă, mi-am planta t f rumuşel tovarăş i i , p lecând ca un h i p n o t i z a t . . .

tent, au datoria de-a protes ta cotra înstrăinării p lănui te .

— Pe lângă şcoala pr imară de stat s'a de­schis anul acesta şi o grădină de copii, care număra peste 70 elevi. Conducerea ei s'a încre­dinţat dşoarei Darvaş.

Loteria Reuniune, „sfânta Măria" a femeilor Române greco-eatoliee din Cloj anunţă, că la tragerea loteriei din 15 Noemvrie 1926, următoarele numere au câştigat: 18.836 — un covor hasarabean cu pătrate, 14.546 — un covor basarabean verde, 20.989 un tablou de Demian, 16.2^5 — un tablou de Capidan, 37.575 un tablou de Al. Popp, 13.033 — un covor caiac, 26.886 — un covor siras, 6.206 — un tractor, 4.642 — un auto­mobil, 617 una maşină de cusut. — Deţinătorii ace­stor numere sunt rugaţi a-şi ridica obiectele câştigate în cursul alor 3 luni dela data tragerii, alteum î-şi vor pierde dreptul de proprietate. — Obiectele se ridică contra lozului câştigător. -

f P a r i A n d r e i n P a p , preot în Sa tu-inic (eparhia Orăzii), s'a stins la 11 Noemvrie 0. în anul 40 al e tă ţ i i şi 14 al preoţiei sale cinst i te . — Odihnească în p a c e !

f E i n * l i » n B far inesea , teolog de anul III la Academia din Blaj, s'a stins în Porumba-cui de jos ia 20 Noemvrie c , având abia 22 ani. La înmormântare a part icipat , în frunte cu rectorul Academiei , o delegaţie mai însemnată a colegilor săi. — Fie.-i partea cu drepţi i !

L n c r e ţ i a B o e r u i n. T o t o l a n , soţia preotului nostru din Lechinţa de Mureş (arhidie-ceză), s'a stins la 17 Noemvrie , în etate de 60 ani. O deplâng numeroase rudenii . — Odihnea­scă în pace !

"j" K l e o i s o r a S t r o l a n. L a c » , soţia preotului nostru din Ighiu (arhidieceză) s'a stins la 16 Noemvrie c. în anul 27 al etăţii, lăsând in urmă-i pe soţul nemângăia t si 4 orfani minoreni . — Fie-i par tea cu d rep ţ i i !

De-ale Astrei. Ni-se cere publicarea următoarelor şire: >Pentru reorganizarea despărţământului Luduş al Astrei , conform noilor statute, prin aceasta toţi membrii şi binevoitorii ei sunt convocaţi la adunarea generală ce se va ţinea la 1 Dec. 1926 ora 2 p. m. în localul şcoalei primare de stat. — Tot atunci se va face şi comemorarea zilei de 1 Decemvrie. — Enea P. Bota, directorul desp.«

T e l e f o n u l „Unir i i" '

»Legea Românească". Oradea. Luând act de rec­tificările ce faceţi doctrinei despre infalibilitate a dlui Nae Ionescu, suntem curioşi să vedem dacă dsa Înţe­lege să Vă primească teoria şi dacă are ceva de spus privitor la excluderea lui dintre ceice au dreptul de-a vorbi în numele ortodoxiei intregrale. Noi l-am socotit ortodox, — dar dacă nu este, va înţelege, sperăm, şi dsa că nu are dreptul să se mai ocupe de promovarea intereselor acestei biserici.

„Biserica şi şcoala". Arad. Dacă spuneţi, că în eparhia Aradului nu s'a înfiinţat de curând nici o paro­hie ortodoxă cu mai puţin de 300 suflete, veţi fi având dreptate. Dar asta nu înseamnă, că în celelalte eparhii ortodoxe, şi cu deosebire în eparhia „misionară" a Clu­jului, nu s'au fabricat cu duiumul atari parohii. Avem în privinţa aceasta date absolut autentice, şi tndatăce fraţii preoţi ne vor ajuta să le complectăm, o să Vă punem şi pe Dvoastră în curent cu existenţa acestora. — Cât priveşte apoi legea fizică despre „gravitarea corpurilor mici spre cele mari", o cunoaştem şi noi, găsind în ea un nou motiv de-a crede că micul pârâu-aş al ortodox ei române va trebui să revină cu timpul la alvia largă şi atât de primitoare a marelui fluviu care ss cheamă biserica universală a Romei papale. — Aici da, suntem şi noi „in asentimentul" Dvoastră

„Biruinţa". *!luj. Citind în numărul DV. dela 20 Noem­vrie c. noile ieşiri specific ţărăneşti ale celuice V-a m»i onorat odată cu preţioasa lui colaborare „rustică" (noi i-am zis atunci, mult mai potrivit: „dela uşa cor­tului"), ne miră un singur lucru: Cum aţi ajuns la ideea curioasă de-a publica inepţiile acestui rustic »coreograf" sub titlul Tviaţa politică* Politica este, ce-i drept, şi ea un dans destul de puţin moral, dar tot n'a ajuns încă la nivelul până unde se coborâse mai deunăzi saltimbancul Dvoastră colaborator.

„Renaşterea". Cluj. Cele 15 (?) miliodne de or­todocşi români să-şi ridice catedrale câte vreau, acolo unde sunt stăpâni şi acasă. Şi dacă statul înţelege să le ajute acolo, este in dreptul lui să o facă. In cazul acesta avem însă şi noi dreptul de-a cere, ca acolo unde noi suntem stăpâni şi acasă • şi la Cluj suntem — să ne arate în temeiul >egalei protecţiuni," aceeaşi considera­ţie. — Cele scrise tn legătură cu darul Romei nu tre­buiau deci să Vă scoată spume la gură.

C. Recea. Fiindcă pe anul 1925 abonamentul n'a fost achitat din suma trimisă numai 50 Lei am trecut pe anul curent. Pentru complectarea abonamentului până la 31 XII 1926 mai trimiteţi 130 Lei.

N. Z&brani Am primit 200 Lei. Pentru achitarea restanţei până la 15 XI 1926 Vă rugăm să mai trimiteţi încă 110 Lei. Trimiterea ziarului la Tuştea am sistat-o.

P a g . 4. U N I R E A N r . 4 8

La Zăbrani abonamentul e achitat până la finea anu­lui curent.

Oficial parohial. Rebrişoara. Abonamentul pe anul curent fiind achitat, suma trimisă am trecut-o în contul abonamentului de pe anul viitor.

Parohia română naltă. Balinţ. Chităm primirea sumei de Lei 200.

B. Oraşnl nou Am primit 50 Lei. Achitat până la 31 XII 1926.

Oficinl parohial. Odeşti. Confirmăm primirea su­mei de Lei 310"

B. Potăn. Primit 105 Lei. Achitat până la 31 XII 1926.

P. Sâtmârei. Am primit suma trimisă.

M I N I S T E R U L JUSTIŢIEI

C O M I S I U N E A D E N A T U R A L I Z Ă R I

Conform art. 23 din legea privitoare la dobândirea şi pierdere* naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâmpinare, potrivit dispo-ziţiunilor art. 23 din zisa lege.

D o m n u ' e P reşed in te , In 1923 am r e n i i în B'.], ch . m u d e I. P.

S. Mitropoli tul de Alba Iuiia si F ă g ă r a ş ca pro­fesor de limba francezii ia l iceul dL; băi.ţi „Sf. Vas i le" . In anul t r ecu t am dechis un in te rna t pen t ru elevi de l iceu să rac i şi exc lus iv români . F i indcă a s e m e n e a toate in te rese le mele sunt in România , am onoare a v* ruga â& b ine­voiţi a-mi a c o r d a na tu ra l i za rea în Statul român şi d i spensa de s tagiu.

Ală tur rugă r i i mele u r m ă t o a r e l e a c t e : 1) act de r e n u n ţ a r e la ce tă ţen ia franci-ză, 2) act de naş t e r e , 3) cer t . de ia j udecă to r i a mixtă din Blaj cumcă n ' am fost pedepsi t , 4) cert i f icat de mora l i t a te e l ibera t de pr imăr ia din Biaj, 5) cer t . dela p r imăr i a o raşu lu i Blaj cumcă am plătit toate impozitele că t r e Stat, jude ţ şi co­mună, 6) cert i f icat oficial de se rv ic iu .

B l a j , 5 Ianuar i e 1926. Evrard E. Iosif.

Cârti bisericeşti. Lei.

Apostolul, sau faptele şi epistolele ss. Apo­stoli f. 4., leg. cu călcâiu de piele . . 375 '—

Evangelia dela s. liturgie şi inserat d in ziua întâie a învierii Domnulu i Hris­tos, în 7 limbi, —'—

Ellhologiu, leg. în pânză 260 — Orofoger leg. în pânză 260'— Octoih mic, 8° leg. simplu —•— SrtajniC, în iucrare —•— Pente&Gstarmie,8° leg .s impiu 75 —

Octnih şi PentecOîîtar, legat într 'una . — — Prohodul Domnului, Nostru Isus Hristos 10 — Antologion sau Mineiul, care cupr inde în

sine slujbele dumnezteş t i io r sărbător i : Tomul I. ieg. cu călcâiu de piele . . 780 — Tomui ii. in. ieg.» . », » n o o —

Evangelia, 'pg. cu caicâiu de piele . . 550"—

Cârti pentru cateheza Ş c o l i l e p r i m a r e

MiCUl catehism cu elementele bibliei cl . I—II 10 —

atăh; i ffl pent ru clasa III—VI. primară : 25 — Is tor ia biblică 20 — Liturgica pent ru clasa V. şi VI. a şco­

lii pr imare 15 '— Istor ia b i se r i cească pent ru cl. V. VI-a

şcolii pr imare 10 —

Librăria Seminarului, Blaj.

Cărţile fără preţuri sunt în lucrare.

Atenţiune Fabrică românească de clopote

din cel mai bun material

TurnâtoPB de fier şi metal

!

to o

Primeşfe orice co­

mande pentru fur-

nat după model

sau după obiecte,

piese de motoare,

mori, maşini etc.

până la 2000 kgr.

greutate bucata.

C u m p ă r ă tuciu v e c h i a şi a r a m

v e c h e în orice cant i tate .

VASILE HOZA SIBIIU Str . Lungă 34.

1 1 E n i i-1111» • 1 1 1 1 1

„Unirea*1

nu>i iertat să l i p s e a s c ă de

pe m a s a nici unui b u n

o o o creşt in, o o o

• • • • • • • • • • • • • • • V A S I L E HOZA

PRĂVĂLIE DE MANUFACTURĂ. iiiiiJiliiiiiirti!iiiMiii;fiiriHi!iiiia:iiiiiiii![iuiiiliili(l!il>tliiliili:liiliiininliif llllllllftllll

Mare asortiment de mărfuri din

Cehoslovacia ca: Hefîre, f)c!e-

nuri, Saiinuri, j3a$m;Je e tc , precum şi odăjdii bisericeşti:

Yestminte şi prapori din cele mai bune stofe elveţiene, apoi

potire , Cădelniţe, Cruci i e

rqână şi Cruci de prapori cu preţuri convenabile.

Serviciul ireproşabil.

NB. Rog nimeni să nn-şi comande din alt loc ţiână ce «u se va con-f£] v inge de preţurile mele. 0

SIBIIU, Piaţa Prinţul Caro! Nr . 6. (97) 43 - 52

• • • • • • • • • • • • • • •

a e e e e e o e e e e e e e o e e Altoi de pomi

si T

Altoi de viţe de vie cu pre ţur i le ce ie mai c o n v e n a b i l e s e pot

a s i g u r a şi p r o c u r a la

T R A N S Y L V A N I A ]>epiuîer& d e viţa

( 1 6 5 ) 6 - 6 A I U D

— Catalog gratuit. — ~

l e e c - o e o e e e e o e e e e É Atragem atenţiunea veneratului

Cler asupra societăţii

„BELGO-ROMANA" cel mai solid institut de asigurări şi

reasigurări în România. Asigurări contra focului, cu cel mai redus

tarif (în afară de cartel). In relaţiune

contractuală cu Episcopia Lugojului.

Din premiul asiguraţiilor în parohie

10°o spre scopurile parohiei (în die­

ceza Lugojului, fondului diecezan).

Asigurări pe viaţă, tipurile cele

mai avantajoase şi moderne!

DIRECŢIUNEA GENERALĂ: B u c u r e ş t i .

DIRECŢIUNEA REGIONALĂ: T i m i ş o a r a , Bul. Regina Măria No. 6.

(167) 1 8 - 2 4

Turnătorie •<» clopote ?> metal

& SIBIIU Str. Gării 15.

Livrează clopote de biserică pe garanţ ie de ani îndelungaţi , turnate din matei ial de prima calitate ca înainte de r&sboin, ei ptuate în mod artistic. £xperien ţă îndelnngată, de ani de sile, asigură o muncă ireproşabilă şi na sunet

armonios.

Cereţi oferte speciale (205) 1 3 - 5 2

Cereţi

„Calendarul ̂ Blaj"

r MAŞINA D E VORBIT „MELODION" este cea mai bună şi cea mai ieftină

Mare depozit de PLACI DE ARTA ŞI DANS J. T 8 I 8 K A Cluj . _?(566)

str. Şaguna 14.

REPREZENTANŢA pentru anumite oraşe mai disponibilă. Tipografia Seminarului Teologic greco-catolic Blaj.