Introducere in Geriatrie

7/25/2019 Introducere in Geriatrie

1/47

INTRODUCERE IN

GERIATRIE

Sef lucraridr.POPESCU MIHAELA


2/47

In tara noastr, in perioada 1930 -1975,

ponderea persoanelor de peste 60 de ani acrescut cu circa 110% (de la 5,9% la 14,3%). In anul 000 s-a esti!at atin"erea unei ponderi

de 17%, iar #n !o!entul actual se aprecia$

eistenta unui procent de 15% popula&ie'rstnica.

In 19, *.+.. a inclus prole!ele #!trnirii,

printre pri!ele cinci prole!e de sntate alelu!ii, alturi de ini!a, cancer, I/ si alcool.lata de ce cunotin&ele de "erontolo"ie si de"eriatrie sunt o necesitate.


3/47

Gerontologia si geriatria

Gerontologia-se deinete ca tiin&aproceselor de #!trnire

Geriatria, repre$inta o ra!ura a !edicinii,care cercetea$ aspectele patolo"ice ale#!trnirii. 2eriatria presupunecunotiin&e in pri!ul rnd din do!eniul!edical, dar si din alte do!enii capsiolo"ie, sociolo"ie etc.


4/47

Cauzelecare eplica eno!enul de#!trnire a popula&iei sunt

- scderea natalit&ii

- pro"resele !edicinii- creterea ni'elului de trai

oate aceste cau$e!resc rata de cretere

nu!erica a popula&iei 'rstnice, prina!eliorarea !oridit&ii si !ortalit&ii.


5/47

Senescenta

pre deoseire de#!trnire (procesdina!ic, indierent de 'rsta cronolo"ica),senescenta, cuprinde ulti!a perioada a

'ie&ii. In cadrul acesteia se deli!itea$senilitateacare este o perioada inala, cudeteriorri iolo"ice se'ere.

rin creterea popula&iei 'rstnice, aparunele consecin&e nedorite. reste indicelede dependenta econo!ica, adic raportul

#ntre popula&ia inacti'a si cea acti'a.


6/47

in ansa!lul popula&iei 'rstnice, se pot relieaunele "rupe cu risc crescut

persoanele oarte in 'rsta (0 - 90 de ani) 'rstnicii care triesc sin"uri sau care nu au copii trnii cu aec&iuni sau andicapuri "ra'e

cupluri in 'rsta, dintre care unul sau a!ii sunt"ra' olna'i e!eile in 'rsta, trnii care triesc in institu&ii colecti'e (c!ine

de trni, ca!ine-spital) etc.entru protec&ia acestora s-a elaorat carta

drepturilor btrnului.


7/47

onsecin&elor de!o"raice, li se adau" siconsecin&e socio-a!iliale

creterea nu!rului a!iliilor a'nd copiiputini sau ara copii

creterea nu!rului trnilor ara copii

uneori de$interes si lipsa de aec&iunepentru trni din partea a!iliei etc.


8/47

*clasificare curenta a persoanelor in vrsta

distin"e intre 65 (60) - 75 ani, trecerea spretrne&e, sau perioada de vrstnic8

intre 75 - 5 (90) de ani, perioada debatran8

peste 5 (90) de ani, !area trne&e sau

perioada de longeviv.


9/47

Clasificarea imbatranirii :

mbtrnirea fiziologica:,ar!onioasa, in care

'rsta cronolo"ica se identiica cu 'rstaiolo"ica8 mbtrnirea nefiziologica:, care poate i

- prematura, cnd incepe de ti!puriu

- accelerata, cnd rit!ul de #!trnire seaccelerea$ la un !o!ent dat (duppensionare, dup decese in a!ilie, dup

internri rec'ente, etc).;!trnireanei$iolo"ica este o #!trnire patolo"ica, daraceasta nu #nsea!n ca trne&ea este o

oala.


10/47

In conclu$ie, societatea !oderna "enerea$trne&e, dar tinde sa o respin" si sa oi$ole$e.

entru co!aterea acestui eno!en, pentrua!eliorarea condi&iilor de 'iata ale'rstnicului, in interesul acestuia, dar si alsociet&ii, sunt necesare eorturi sustinute.

reuie identiicata o concep&ie realistadespre #!trnire.


11/47

I!atranirea treuie sa se desoare

de!n, erita de "ri


12/47

entru a a


13/47

Incei acest curs cu o prole!a deter!inolo"ie. er!enulsenil" a cptat onuan&a peiorati'a. e aceea, el treuieutili$at rar, in ca$ul de decrepitudine, stride"enerati'e ire'ersiile etc. In locultradi&ionalului senil, se preera ter!enul

in'olutional:, !ai nuan&at.


14/47


15/47

TEORII SI PRINCIPII

GENERALE ALE

IMBATRANIRII

Sef lucraridr.POPESCU MIHAELA


16/47

Eista nu!eroase studii de "eriatrie si"erontolo"ie iolo"ica asupra !odiicariloror"anis!elor !ulticelulare in ti!p asupraimbatraniriila o!, considerate nor!ale laorice 'arstnic

>slairea in "reutate>reducerea !asei corporale>incaruntirea

>ridurile>!odiicarile de 'edere>!odiicarile de coordonare a

!iscarilor


17/47

=ista insa o asociere !ai rec'enta cui!olna'irile, la aceasta 'arsta eistand, o

dierenta clara intre imbolnavirea normala siceapatologica.in punct de 'edere iolo"ic , imbatranireaestecaracteri$ata prin insuicienta !entineriio!eosta$iei in conditii de stress i$iolo"ic, iaraceasta se asocia$a cu scaderea 'iailitatii sicresterea 'ulnerailitatii indi'idului.

Modificari din cursul imbatranirii:sunt uni'ersale la toate speciilesunt de"enerati'esunt pro"resi'e

sunt intrinseci


18/47

er!enul de senescenta este re$er'at!odiicarilor degenerativein ti!p.tudiul i!atranirii celulare in vivoa plecat de

la eplicatia ca or"anis!ul u!an este or!at dinor"an si tesut cu celule reproductibile(o celulau!ana se poate !ultiplica de !ai! 50 de ori ) sinereproductibile(!usci si ner'i). /cestea din

ur!a 'or i aectate in procesul de i!atranire prinreducerea unctiilor !etaolice, celulare, si prinlipsa reinnoirii celulare.In conclu$ie, la originea imbatranirii celularesunt doua eno!ene i!portante

1) suerinta celulara prin actori intrinseci sietrinseci ce antrenea$a disunctionalitatea

) !odiicari ale inor!atiei "enetice


19/47

Trasaturi asupra imbatranirii:

Cea mai veche teorie a lui Weisman (secolul 19) sustine

ipoteza controlului genetic a limitarii capacitatii deproliferare a celulelor organismului, demonstrand astfel,

ca durata de viata este mostenita.

1)Teoria genetica

a) Teoria genelor modificatoare, frenatoareb) Teoria pierderilor genetice sau acumulari

tardive de mutatii si recombinari nefavorabile

2) Teoria disponibilitatii somatice cea actuala!

imbatranirea se datoreaza acumularii de defecte, de eroriin macromolecule, in sistemul de transcriptie si

translatie.


20/47

Radicalii liberiau rol atat in imbatranirea normala, cat

si in cea patologica, contribuind la aparitia unor bolicare accelereaza acest proces" ateroscleroza, cancerul,

diabetul zaharat, ciroza hepatica, emfizemul pulmonar,

artropatiile.

#rganismul poseda o serie de sisteme de aparareimpotriva radicalilor liberi, asa numiti antio$idanti,

care ii capteaza si prote%eaza impotriva efectelor to$ice.

&ceste actiuni contribuie la prelungirea duratei medii

de viata, fara a influenta insa, durata ma$ima a acesteia.


21/47

MODIFICARI

FIZIOLOGICE ASOCIATE

PROCESULUI DE

IMBATRANIRE

Sef lucrari

dr.POPESCU MIHAELA


22/47

Cresterea populatiei cu varsta peste ' ani, faptul ca

aceasta solicita servicii medicale in proportie mai mare

decat tinerii, avand si un risc mai crescut pentruimbolnaviri acute, sunt elemente care impun cunoasterea

particularitatilor medicaleale acestui grup.

e stie ca persoanele varstnice sunt mai susceptibile la

boli, iar evolutia acestora este mai comple$a siimprevizibila. &stfel, bolile acutesau traumatismele

survin adesea pe fondul unor suferinte cronice, iar

stress!ul in sine poate limita procesele homeostaziei mai

ales la cei subnutriti, cu deficit de albumine, vitamine si

minerale.


23/47

tarea de nutritie este influentata de " saracie, limitarea

capacitatilor functionale ( prin reducerea acuitatii

vizuale, artropatii), nutritia incompleta, uzul demedicamente sau stari morbide ca malabsorbtia si boli

gastro!intestinale.

Osteoporozaeste rezultatul unor factori multipli dintre

care mentionam"*ieta saraca in calciu+ipovitaminoza * post!medicamentoasaoli gastro!intestinale-educerea e$punerii la soareimitarea activitatii fizice/enopauza la femei


24/47

-aspunsurile imune mediate umoralsi celularsunt

frecvent afectate, ceea ce contribuie la crestereasusceptibilitatii la infectii, aparitia bolilor neoplazice

sau a unor boli vasculare.

*e asemenea, s!a remarcat de mai multi ani cabatranii au o activitate hormonala redusa, unii

e$plicand procesul imbatranirii prin acest fapt, studiile

moderne tinzand sa precizeze mecanismul molecular la

actiunea hormonilor la varstnici.


25/47

Modificari fiziologice pe aparate si

sisteme

0a nivelul aparatului cardio-vascularimbatranirea se

asociaza cu hipertrofia miocardului si modificarihemodinamice care reduc capacitatea de adaptare a

acestuia la diferite situatii, astfel ca, un stress brutal poate

declansa aritmii, insuficienta cardiaca si chiar moarte

subita. *esi tensiunea arteriala creste cu varsta,prevalenta +T& diastolice peste ' ani se reduce,

predominand +T& sistolica.


26/47

Aparatul respirator

mbatranirea se coreleaza cu modificari ale unorfunctii ale aparatului respirator"

0-educerea capacitatii vitale0caderea 34/

0cade presiunea #20cade capacitatea de difuziune alveolo!capilara

3arstnicii au un raspuns ventilator redus la hipo$ie si

hipercapnie, reducerea compliantei toracice prinmodificari osteo!articulare si musculare, iar la nivelul

cailor aeriene mici survin modificari ce imita boala

obstructiva pulmonara.


27/47

Aparatul digestiv sufera o involutie la varstnici"

0cade numarul si stratul celulelor suprafetei

absorbative0cade motilitatea gastro!intestinala0cade activitatea sfincteriana0cade flu$ul sanguin aferent

a baza tulburarilor functionale digestive ar sta dietele

deficitare, starile patologice ale intestinului sau a altorsegmente ale tubului digestiv, folosirea de medicamente

sau unele interventii chirurgicale.


28/47

Aparatul renal

Concomitent cu inaintarea in varsta se reduceprogresiv flu$ul plasmatic renal, fi$area glomerulara

si reabsorbtia tubulara, rinichiul raspunzand mai putin

eficient la stress!ul hemodinamic sau dezechilibrele

electrolitice.

-educerea masei musculare la varstnici trebuie avuta

in vedere in aprecierea naturii creatinemiei ca elementde diagnostic al insuficientei renale, clearance!ul

creatininei fiind indicator mai fidel al acesteia.


29/47

Sistemul nervos central

4ste foarte susceptibil la imbatranire, remarcandu!

se frecvent modificari neurologice si psihice. tarea

mintala se modifica progresiv, aparand o lentoare in

raspunsuri si reducerea performantei intelectuale, creierul

fiind mult mai vulnerabil la stress, boli sau unele

medicamente.

Ochi + O.R.

-educerea capacitatii vizuale sau auditive, vatrebui analizata cu mai multa responsabilitate pentru a se

elimina o cauza corectabila.


30/47

!iabetul zaharat

# data cu inaintarea in varsta se reduce toleranta

la glucoza, prevalenta diabetului zaharat tip 2 fiind mai

mare cu 1 la fiecare ' persoane la ' ani si cu l la 5

persoane la 6 ani. 4volutia bolii este lenta, debutul

fiind uneori prin neuropatie sau coma hiperosmolara.


31/47

PROBLEMEFARMACOLOGICE LA

VARSTNICI

ef lucrari

dr.POPESCU MIHAELA


32/47

"# $armacologia si imbatranirea

/odificarile biologice si fiziologice in cursul imbatranirii

au repercursiuni asupra farmacologiei medicale.a)&bsorbtia medicamentelor este influentata de

reducerea suprafetei de absorbtie, a flu$ului sanguin

splahnic, cresterea ph!ului si incetinirea evacuarii

gastrice

b)*istributia medicamentelorin tesuturi este

determinata de "0+iposolubilitate0/asa musculara

0tarea de hidratare

0egarea medicamentelor de proteinele

plasmatice


33/47

Cresterea relativa a tesutului adipos in raport cu masa

musculara paralel cu inaintarea in varsta, determina

augmentarea volumului de distributie pentru produseleliposolubile si deci o prelungire a timpului de

in%umatatire. caderea masei musculare si a apei totale la

varstnici are drept consecinta reducerea volumului de

distributie pentru medicamentele hidrosolubile cadigo$in, morfina, unele antibiotice (cresterea

concentratiei acestora cu posibile efecte nedorite).c)egarea medicamentelor de proteine plasmatice se

altereaza cu varsta datorita scaderii albuminelor

plasmatice rezultand o cresterea concentratiei de

substanta activa libera in plasma, cu atingerea nivelelor

to$ice.


34/47

d) /etabolismul medicamentelor este afectat la

varstnici datorita scaderii flu$ului sanguin hepatic si aactivitatii sale enzimatice.

e)4$cretiaeste cel mai mult influentata de

imbatranire datorita reducerii functiei renale (filtrare sisecretie) si deci a clearance!ului medicamentelor.

4liminarea la varstnici va fi mai lenta, timpul de

in%umatatire prelungit, durata de actiune de asemenea,

ducand la tendinta de acumulare, cu potential to$ic.


35/47

f) ensibilitatea tisularase altereaza datoritamodificarilor survenite la nivelul receptorilor

medicamentelor in sensul reducerii sale , fiind necesare

doze mai mari la unele medicamente(e$. !blocante,

anticolinergice) sau mai frecvent, a e$acerbarii ca in

cazul benzodiazepinelor . ubstratul acestor tulburari il

constituie modificarea nr de receptori, a afinitatii lor si

a raspunsului celular si nuclear.


36/47

%#Accidentele farmacologice

unt variate si detereminate de multitudinea de factori

a) upradozarea relativa (e$" prescrierea de

barbiturice ce au rol de activator enzimatic hepatic, va

reduce concentratia plasmatica a medicamentelor

metabolizate prin ficat )

b) 7olimedicatia8urmarea polipatologiei varstnicului

8favorizeaza interactiuni non!intentionale

c)4rorile de prescriptie

8se refera la negli%enta in prescriptiamedicala8este la originea a : dintre accidentelor

iatrogene dupa ' ani


37/47

d) ;orma galenica trebuie adaptata pacientilor

mai ales la cei cu anumite deficiente vizuale sau motorii

e)


38/47

'atologia iatrogena

a) -eactii secundare neurologiceTulburari de atentieCaderiimptome anticolinergice sau e$trapiramidale

b) -eactii secundare cardio!vasculare si metabolice+ipotensiune arteriala ortostaticaTulburari electrolitice

nsuficienta renala acutaTulburari de ritmCefalee

secundare dupa

tratamentul cu diuretice

c) -eactii sec ndare digesti e


39/47

*atorate esofagitei peptice

sau gastritei medicamentoase

sau a hepatitei to$ice

medicamentoase

c) -eactii secundare digestive&nore$ie*ureri epigastrice

=returi3arsaturi

d) -eactii cutanate

&par dupa antibioticee manifesta prin eruptii, urticarie ( eritrodermie)

e) -eactii secundare hematologiceTulburari de coagulare!hemoragii dupa

anticoagulanteTrombocitopenii, eucopenii, &nemie

f)-eactii adverse endocrineTulburari ale functiei tiroidiene induse de

amiodarona


40/47

&. 4vitarea posibilelor reactii adverse si interactiuninefaste

. e va incepe tratamentul cu doze mici care apoi vor

fi crescute treptat

. e va asigura complianta pacientului

*. >rmarirea permanenta a tuturor aspectelor legate deefectul terapeutic,to$icitate, doze, asocieri de

medicamente

(# 'rincipii generale in prescrierea medicamentelor la

varstnici


41/47

4. 4vitarea posibilelor reactii adverse si interactiuni

nefaste

;. &%ustarea dozelor cu eliminarea renala conformfunctiei renale

=. e va incepe tratamentul cu doze mici care apoi vor fi

crescute treptat

+. e va asigura complianta pacientului

. >rmarirea permanenta a tuturor aspectelor legate de

efectul terapeutic, to$icitate, doze, asocieri de

medicamente


42/47

ABORDAREA SI

EVALUAREASEMIOLOGICA SI

CLINICA A PACIENTULUI

VARSTNIC

ef lucrari

dr.POPESCU MIHAELA


43/47

4valuarea clinica a unui pacient varstnic presupune

aprecierea incidentei bolilor, a factorilor declansanti, si

a varietatii manifestarilor clinice. *eoarece varstniculare un prag inalt al durerii si o tendinta de a!si

minimaliza suferinta, e$aminarea presupune o atentie

deosebita.

&paratul cardiovascular

*urerea precordiala"pune probleme serioase de diagnostic diferential/& poate fi indolorse poate manifesta atipic


44/47

&paratul digestiv

*urerea abdominala acuta urgenta chirurgicala"Colecistita acuta#cluzie intestinala&pendicita acuta

>lcer perforat*iverticulite acute7ancreatita acutanfarctul mezenteric

&nore$ia are ca substrat mai multe suferinteorganice, dar si afectiuni psihice

caderea ponderala ! boli maligne, endocrine, infectii

cronice, insuficienta cardiaca


45/47

istemul endocrin

olile tiroidei! deseori nediagnosticate, datoritaatipiei simptomatologiei.

Hipertiroidismul

slabire sau insuficienta cardiaca rezistenta la

tratamentaritmii

Hipoparatiroidismul dispnee, hipotermie, sindrom de

tunel carpiansau chiar coma ine$plicabila.


46/47

cele mai frecvente

istemul nervos

Cea mai frecventa este cefaleeasi pune probleme dediagnostic in"

&rterita temporala +orton+ematom subdural

Tulburari metabolice?ona zoster


47/47

Tulburari psihice

des intalnitepot fi mascate de alte probleme medicale

7atologia infectioasa

diagnosticul este sugerat de tabloul unei infectiibacterienesimptomele pot fi vagi, necaracteristiceuneori apare doar cefalee sau confuzie

creste incidenta morbiditatii si mortalitatii prin

infectii bacteriene cu risc crescut la complcatii

Introducere in Geriatrie

Documents

Transcript of Introducere in Geriatrie