Geriatrie Planuri de Ingrijire

8/16/2019 Geriatrie Planuri de Ingrijire

1/43

INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFART MIOCARDIC ACUT (IMA)

o Se caracterizeaza printr-o zona de necroza ischemica in miocard determinata de o obstructie

coronariana prin tromboza.- 90% - 95% din cazuri ateroscleroza – coronariana

Factorii de risc care favorizeaza aparitia IMA :

- varsta se!ul "umatul stresurileobezitate #$A diabetul zaharat hiperlipemiasedentarismul.

Factorii care deca!seaza :

- e"orturi intense

- mesele copioase- stresul- "actorii meteroloici – "riul- in"ectia tractului respirator

Ma!ifestarie de de"e!de!ta # $e%!e si $i%"to%e

- durerea- hipotensiunea arteriala

- hipertermia- alte semne

&' Drerea a!i!oasa intensa violenta insuportabila care nu cedeaza la nitrolicerina sau la repaus.

&aracterul durerii variaza de la un bolnav la altul si este descris ca :

- o senzatie de constrictie sau in heara'- o senzatie de presiune sau un corset de (er care impiedica respiratia


2/43

- uneori ca o simpla )ena retrosternala- o senzatie de arsura de reutate sau apasare suportabila.

Durerea poate f tipica : cu localizare retrosternala sau precordiala cu sau "ara iradieri de intensitate mare.Durerea atipica : cu localizare e!tratoracica in epiastru abdomen brate antebrate coate pumni.

o Durerea poate iradia in umarul si bratul stang, in regiunea cervicala, in mandibula.

Drerea este i!sotita :- de an!ietate marcata

- senzatie de moarte iminenta- transpiratii reci- suhit- returi si varsaturi- dispnee- stare de slabiciune- ameteli- distensie abdominala- senzatie de plenitudine epiastrica.

Drata drerii :- poate (i de *0 de minute pina la +, de ore'- nu cedeaza la nitriti'- apare de obicei in repaus si determina aitatia bolnavului.


3/43

*' +i"ote!si!e arteriaa : poate sa apara imediat sau la cateva ore este precedenta din cauzaactiunii stresante a durerii de o usoara cresterii $.A. &and $.A. scade brusc e!ista pericolul iminent desoc cardioen. e reula hipotensiunea arteriala este insotita de tahicardie.

,' Fe-ra # este la inceput absenta dar apare la / – /+ ore de la debut in )ur de *,%.

.' Ate se%!e # uneori un tablou clinic este dominat de la inceput de :- starea de soc ca si mani"estare prin paloarea tegumentelor, rece si umed, puls rapid si fliorm

alterarea starii enerale oligurie grava.

Debutul atipic este "recvent in deosebi la varstnici debutul este nedureros mascat de unele din semne sisimptomele mentionate anterior care apartin complicatiilor IMA.

o IMA este una din a"ectiunile in care evolutia poate sa duca la moarte.o Ingrijirea acestor bolnavi constituie o urgenta medicala .

E/a%i!arie s!t :

- 12- lectrocardiorama- &ateterism cardiac- 3entriculora(e 4adiotopica- !amen de laborator sane : 3S# crescut ibrinoen crescut

$26 crescut 7probe hepatice8' leucocitoza creatin"os"oinaza- crescuta.


4/43


5/43

- prevenirea mortii subite consta in asezarea bolnavului in decubit dorsal si interzicerea e"ectuariioricarei miscari'

- psihoterapia de asemenea este "oarte importanta

- sedarea durerii la indicatia medicului- morna 00- 00/ 7 (ola 00/ 8 intramuscular sau subcutanat eventual intravenos

7 incet diluat in ser (zioloic sub controlul respiratiei8

- mialgin 00 subcutanat sau intramuscular eventual intravenos diluat in 0 ml de ser (zioloic

sau lucoza 0%.

- Fortral *0 m intravenos sau intramuscular

eoarece mor(na poate provoca hipotensiune arteriala si deprimarea ventilatiei pulmonare esteindicata asocierea mor(nei cu atropina 05- m pentru a preveni aceste "enomene.

aca durerile sunt de mai mica intensitate se poate incerca linistirea lor cu alocalmin "enobarbitalcodeina.

0 Ur%arirea T'A' si "si - se mentine tensiunea arteriala cu per"uzii 2lucoza 5% e!tran Marisan si #.#.& 7substituenti

de plasma8

- se urmareste pulsul si se corecteaza e!trasistolele cu !ilina de uz cardioloic- se mentine permiabilitatea cailor aeriene prin aspiratie

0 o/ie!otera"ie- transportul de urenta intr-o unitate spitaliceasca se "ace obliatoriu cu tara

I!terve!tii # o i!ri1irea i! s"ita

Instaleaza bolnavul in pat : mutarea bolnavului de pe tara in pat "ace personalul sanitar "ara a se permitebolnavului nici o miscare pentru a nu i se arava situatia.


6/43

- salonul va ( linistit incalzit si bine aerisit'- pozitia bolnavului in pat cat mai comoda.

Se vor aplica i! co!ti!are %asri de "ri% a1tor prin administrarea la indicatia medicului a

sedativelor 7pt. combaterea an!ietatii8 calamantelor si o!ienoterapiei. Supravegherea functiilor vitale: ;rmarirea in"arctului consta in monitorizarea cu supravehereapermanenta in primele zile a 12 $.A. a ritmului cardiac si a respiratiei.

Recoltarea probelor de laborator: Asistentul medical va recolta sane pentru probe de laboratorindicate de medic7 pentru dozarile enzimatice a (brinoenului licemiei determinarea leucocitozei a3S# colesterolului acidului uric8.

Pentru prevenirea complicatiilor tromboembolice se administreaza anticoaulante: heparina sitrombostop 7 se va veri(ca timpul


7/43

- in primele zile reimul alimentar : pireuri si lichide date lent cu linura ceaiuri compoturi supelapte sucuri de "ructe oua moi'

$e i!terzice tota f%at 2

- urmarirea evacuarilor de urina si "ecale- constipatia trebuie combatuta cu clisme uleioase sau la!ative usoare- diureza si scaunul se noteaza pe 6

- se va a)uta bolnavul sa "oloseasca urinarul si bazinetul "ara ca aceasta sa (e ridicat in pozitie sezand

Iie!a -o!avi # baia eneral= sau par>ial= se "ace la pat "ara sa oboseasca bolnavul 7in primele zile"ara sa (e ridicat 8.

Mo-iizarea -o!avi- in prima saptamana se recomanda repaus absolut la pat iar daca bolnavul nu are dureri "ebra sau

alte complicatii incepand chiar din primele zile se pot "ace miscari pasive ale deetelor de la maini sipicioare'

- treptat se permite mi?carea pozi>iei la pat mi?c=ri active ale membrelor'

- mobilizarea se "ace proresiv 7?ederea pe marinea patului @n "otoliu ridicarea din pat8 subcontrolul pulsului ?i $.A si prezenta medicului.

Crearea %edii "si3ooic "ri! #

- evitarea discu>iilor cu voce tare- interzicerea vizitelor in rup sau luni- interzicerea comunicarii vestiilor neplacute "acilitarea contactului cu bolnavi restabiliti pt. un bun

e"ect psihic

$e va face edcatie sa!itara a "acie!ti "rivi!d rei% de viata "ost i!fart #

- modul in care trebuie luate medicamentele- alimentatie echilibrata


8/43

- reluarea treptata si proresiva a e"ortului (zic- prezentare la control periodic- se va incerca restabilirea increderii de sine si in capacitatea de munca anterioara a imbolnavirii.


9/43


10/43


11/43

Ingrijirea paccientului cu Hipotensiune arteriala


12/43

Hipotensiunea arterială este un sindrom clinic caracterizat prin scăderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru tensiunea

sistolică i sub 65 mm Hg pentru cea diastolică ( se consideră valoare minima aTa sistolice de 105mmHg la persoane de peste 45ș

ani) . În unc ie de durată ! "ipotensiunea poate i trecătoare sau de durată .ț

Hiopotensiunea arterială este tratată ca boală doar atunci c#nd este simptomatică (ame eli! cealee! astenie! palpita ii! transpira ii!ț ț ț

etc). $%istă persoane sanatoase care au "ipotensiune arterială! &nsa nu prezintă nici un simptom ' &n general ! sportivii de perorman ă!ț

vagotoni.

utem clasiica "ipotensiunea arterială &n

H*+T$,-*,$ /T$*/2 $-$,3*/2 ( primara! idiopatica)! e%presie a unei tulburări circulatorii de reglare! pe ond

constitu ional.ț

H*+T$,-*,$ /T$*/2 -$,/2 (-*T+/T*2)! urmare a unei tulburări cardiovasculare! endocrine!

neurogene identiicabile.

H*+T$,-*,$ /T$*/2 +T+-T/T*2( posturală) ! care apare numai la trecerea &n pozi ie vericală.ț

În cazul "ipotensiunii esen iale principalele simptome suntț

- scăderea capacită ii de muncă i eort7ț ș- oboseala7- dispnee7- sensibilitate la rig


13/43

- eclipse vizuale i scotoame7ș- acuene7- palpita ii7ț- ame eli 7ț

- cealee7- iratibilitate7- tulburări de dinamică se%uală7- tulburări ale ciclului menstrual.

a e%amenul izic se constată

- e%tremită i reci i sau cianotice7ț ș- valori scăzute ale tensiunii arteriale7- e%amenul cordului este normal

ot apărea tulburări digestive ca de e%emplu dureri imprecise! mai rar diaree sau constipa ie.ț

ot apărea tulburări renale oligurie! nicturie

-imptomatologia se accentuează la eort prelungit sau ortostatism prelungit.

$%amenele de laborator indică

- potasiul sanguin cre teș- calciul scade- glicemia normală sau u or scăzutăș- colesterolemia normală sau u or scăzutăș


14/43

În cazul "ipotensiunii ortostatice

- vedere &nce o ată7ț ș

- ame eală7ț- conuzie7- slăbiciune7- stare de le in.ș

În cazul "ipotensiunii secundare simptomele sunt asemănătoare cu cele de mai sus.

Trebuie să se dieren ieze oarte bine ormele de "iopotensiune arterială ! mai ales &n cazul acesta simptomele apar ca urmare aț

dieritelor boli.

În Hipotensiunea severă! asociată cu oculș operator

- delir7- somnolen ă7ț- conuzie

acă ocul operator de &nrăută e te persoana aectată & i va pierde cuno tin a. ocul oparator este letal dacă nu este tratat.ș ț ș ș ș ț Ș

În cazul &n care ocul este cauzat de volumul scăzut de s#nge sau de slabă activitate de pompare a inimii! semnele i simptomele suntș ș

- piele rece i transpirată i capătă o culoare albăstruie7ș ș- pulsul este slab7


15/43

- persoana &ncepe să respire repede

-imptomele cele mai tipice! &nt#lnite adeseori i comune dieritelor orme clinice de "ipotensiune arterială sunt ame eli!ș ț

tulburări de vedere ( puncte negre! cea ă! musculi e &n a a oc"ilor)! oboseală de durată ( o astenie nee%plicată poate constitui 8masca8ț ț ț

unei "ipotensiuni)! cealee! parestezii la m#ini i la picioare! palpita ii! paloarea e ei ( mai ales la copii).ș ț ț

/stenia prezintă uneori un anumit orar! ie la trezire diminea a! ie spre ora pr#nzului! pacientul obosind repede i maniest#ndț ș

nevoia de a se odi"nii.

În genere ! simptomatologia "ipotensiunii arteriale e%primă anumite maniestări de iriga ie deicitară &n variate organe!ț

primordial iind isc"emia cerebrală ame eli! tendin ă la cădere! tulburări senzoriale vizuale sau auditive! cealee prelungită!ț ț

indispozi ie! nelini te! iritabilitate e%agerată! tulburări ale somnului (somnolenta)! scăderea capacită ii de concentrare sau de memorie!ț ș ț

ne"otăr#re &n ac iuni! depresiune psi"ică! pierderea libido9ului. e planul al doilea apar simptome din partea inimii ta"icardie!ț

palpita ii! senza ia lipsei de aer sau de o presiune precordială! dureri pseudo9anginoase .ț ț

Toate aceste simptome au tendin a la recăderi.ț

În plus! sunt prezente i numeroase acuze din partea altor aparate i sisteme gre uri! meteorism! eructa ii! tulburări deș ș ț ț

menstrua ie! impoten ă! etc.ț ț

roblemele pacientului


16/43

- insomnii7- depresie7- irascibilitate7- iminuarea auzului7- impoten ă se%uală7ț- /lterarea mobilitatii din cauza "ipotonie izică i psi"ică.ș- /lterarea starii generale

+biectivele vizeaza

9asigurarea conortului

9prevenirea complicatiilor

9prevenirea recaderilor

*nterventiile asistentei medicale

9asigura conortul izic si psi"ic al pacientului

9pregateste pacientul pentu investigatii (eco cardio! $:;! proba de eort)

9 pregateste pacientul si recolteaza probele biologice pentru e%amenul de laborator

9 administreaza tratamentul la indicatia medicului

Tratamentul se va dieren ia &n raport cu ormă clinică a "ipotensiunii esen ială( constitu ională)! secundară sau ortostaticăț ț ț

a) igieno9dietetic


17/43

ăsurile generale sunt uneori suiciente singure i privesc &ntregul mod de via ă ! de la evitarea nicotinei i e%cesul de alcool! aș ț ș

suprasolicitărilor izice i psi"ice! p#nă la recomandări dietetice i diverse metode izice.ș ș

auzele u oare de "ipotensiune arterială pot i 0 g?zi) !ș ț consumul de ceai negru!

coca9cola! caea (dar ără a se ace e%ces)! dar mai ales ingestia unei cantită i mai mare de lic"ide. $%perien a practică arată căț ț

ingerarea diminea a a unei caele ( 1 lingurita pulbere contine 0!1 g coeina ) sau a ceaiului natural! este utilă.ț

racticarea educa iei izice i a unor sporturi u uare ! dar nu de perorman ă! ca i unele procedure izice ( du uri alternante!ț ș ș ț ș ș

masa@e cu peria) constituie măsuri utile ! contribuind la a a numitul 8antrenament8 al sistemului vascular. -edentarismul (statulș

&ndelungat &n pat)! băile ierbin i! sauna de aburi sau acid carbonic ! sunt contraindicate deoarece produc vasodilata ie perierică.ț ț

În "ipotensiunea ortostatică pacien ii sunt sătui i să nu se ridice brusc! se recomandă ridicatul &ncet (primele secunde laț țmarginea patului) sau să nu stea prea mult timp &n picioare. În caz de varice voluminoase se recomandă purtarea ciorapilor elastici sau

banda@e i uneori cură c"irurgicală a varicelor. entru cazurile cu perete abdominal slăbit se indică corest sau banda@ abdominal.ș

În cazul "ipotensiunii postprandiale este indicat a se lua inlamatoarele nesteroidiene &nainte de masă deoarece au ca mecanism

reten ia de apă i sodiu.ț ș

În cazurile severe de "ipotensiune arterială posturală ( idiopatică) s9a propus &mbrăcăminte specială presurizată(8 antigravitA

suit8).

În prezen a unei sincope ortostatice ! culcatul imediat ! cu capul &n pozi ie declivă! este prima măsură de luat.ț ț

b) medical (cu indica ii i contraindica ii pentru medica ia speciică aec iunii )ț ș ț ț ț

edica ia se va administra numai c#nd măsurile generale nu au dat rezultate ! &n raport cu severitatea tulburărilor subiective i !ț ș

de dorit ! pe perioada limitată de timp! olosirea sa iind indicată &n orma constitu ională cronică (esen ială) i &n orma ortostatică. Înț ț ș


18/43

Hipotensiunea secundară se va aplica o medica ie speciică ! &n raport cu boala de bază. În general! medica ia trebuie socotită ca unț ț

ad@uv#nt al terapiei generale ( igieno9dietetice) .

Trei grupe de medicamente sunt mai mult olosite di"idroergotamina! simpaticomimeticele i mineralcorticoizii. /cestea auș

rolul de a mării &ntoarcerea s#ngelui la inimă sau de a cre te tonusul vascular perieric! &n special rezisten a arteriolară.ș ț

Ingrijirea pacientului cu abdomen acut chirurgical netraumatic

e.

/bdomenul acut c"irurgical netraumatic este reprezentat de totalitatea durerilorabdominale intense si de durata cudebut brusc! insotite de tulburari localesi generalecare necesita interventie c"irurgicala de urgenta (apendicita acuta! ulcer gastric siduodenal perorat! ocluzie intestinala! colecistita acuta! pancreatita acuta! litiazaveziculara! peritonita acuta! sarcina ectopica).

ircumstante de aparitie

Balimentatie bogata in grasime! mese copioase


19/43

Beorturi izice mari

Bpersoane cu antecedente personale de boala ulceroasa! litiaza biliara! dureriabdominale! emei cu amenoree

aniestari de dependentaBdureri continue! progresive in inlamatii (apendicita! colecistita! pancreatita!peritonita)

Bdureri colicative cu intervale nedureroase intre ele (colica litiazica! ileusmecanic)

Bvarsaturi alimentare sau tardive

Brisoane

Bmeteorism abdominal

Boprirea tranzitului intestinal pentru materii ecale si gaze

roblemele pacientului

Bstare generala alterata

Ban%ietate

Bpotential de complicatii

INGRIJIREA PACIENT!I C E"#$AGITA %E RE$!&


20/43

Definitie: inlamatie a mucoasei esoagiene determinata de agresiunea continutului acid care relueaza din stomac in esoag.

Culegere de date

ircumstante de aparitie

Cactorii de risc &n esoagita de relu% sunt

• actori e%ogeni (din e%terior) alimentele! alcoolul! medicamentele7

• actori endogeni (din interior) "ernia "iatală! obezitatea! stomacul operat! diabetul za"arat! distroia musculară! boli de colagen

(sclerodermia! dermatomiozita)! sindromul intestinului iritabil.

'ani(estari de dependenta

• pirozis -arsura retrosternală 9 este o senzaDie de arsură de la nivelul pieptului care are o acDiune iritantă. /pare mai des după m#ncare

sau &n poziDie culcată. -e &nt#mplă recevent să ie &nsoDit de regurgitarea (vomă) conDinutului din stomac ce a@unge p#nă &n g#t!

bolnavul acuz#nd aptul că simte gust de amar sau acru &n gură.

• durerea toracică9 se prezintă ca o presiune ce apasă pieptul! iind deinită greu de către bolnavi. *ntensitatea durerii este variabilă!

uneori poate imita angina pectorală! inarctul miocardic Ei anevrismul aortic7

• odinofagia9 durere la ing"itire7

• disfagia (Feste diicultate la &ng"iDire)9 mai rar &nt#lnită Ei demonstrează de obicei o stenoză esoagiană sau tulburări motorii.

• eructatii,

• greţuri , vărsături, balonări9 relectă &nt#rzierea evacuării gastrice! flatulenta;

• gust metalic,

http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-ale-pielii--tesutului-subcutanat-si-muscular/celulita-inflamatia-tegumentelor_647http://www.sfatulmedicului.ro/Nasul-si-sinusurile/rinoreea-secretia-nazala_495http://www.sfatulmedicului.ro/Cancer-esofagian-si-gastric/cancerul-esofagian-a-generalitati-si-stadializare_769http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/stomac_2430http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/stomac_2430http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/esofag_926http://www.sfatulmedicului.ro/Nasul-si-sinusurile/rinoreea-secretia-nazala_495http://www.sfatulmedicului.ro/Cancer-esofagian-si-gastric/cancerul-esofagian-a-generalitati-si-stadializare_769http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/stomac_2430http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/esofag_926http://www.sfatulmedicului.ro/Infectii-ale-pielii--tesutului-subcutanat-si-muscular/celulita-inflamatia-tegumentelor_647


21/43

• hipersalivatie;

• manifestari extradigestive: tuse nocturna, manifestari respiratorii, disfonie,senzatie de corp strain in gat.

Investigatii paraclinice:

9e%amenele de laborator7

9 e%amen radiologic7

9 e%amenul endoscopic arată modiicarea liniei G Ei prezenDa leziunilor esoagiene7

9 pH9metria

Complicaţiile ce pot apare pe parcursul bolii sunt

• sindromul arret7

• cancerul esoagian7

• stenoza esoagiană7

• "emoragia7

• ulcerul esoagian.

Problemele pacientului:

9 disconort abdominal!


22/43

9 deicit de volum lic"idian!

9 alimentatie inadecvata prin deicit!

9 intoleranta digestiva!

9 atigabilitate7

9 deicit de autoingri@ire!

9 alterarea unctiilor vitale7

9 risc de complicatii("emoragie digestiva superioara! peroratie malignizare).

Plan de ingrijire

Obiective:

9 pacientul sa prezinte stare de conort izic si psi"ic!

9 pacientul sa cunoasca modul de viata! de alimentatie!

9 pacientul sa se poata autoingri@i7

9 pacientul sa se alimenteze corespunzator perioadei de evolutie a bolii! nevoilor sale calitative si cantitative7

9 pacientul sa ie erit de complicatii.

Interventii:


23/43

9 asistenta asigura repausul la pat in semisezand7

9 mentine igiena tegumentara! a len@eriei si a mucoaselor! ingri@este cavitatea bucala! indeosebi in caz regurgitatie! voma! gust

neplacut7

9 recolteaza sange! urina pentru e%amenul de laborator 7

9 supraveg"eaza scaunul! urina ( cantitatea si culoarea )! greutatea corporala si le noteaza in oaia de temperatura7

9 educa pacientul si antreneaza amilia pentru a respecta alimentatia si normele de viata impuse! in unctie de stadiul bolii si

sa renunte la obiceiurile daunatoare ( alcool! tutun )7

9 "idrateaza! alimenteaza pe cale parenterala pacientul! respectand indicatia medicului.

9 supraveg"eaza comportamentul pacientului si sesizeaza semnele de agravare a starii sale7

9 administreaza medicatia prescrisa respectand ritmul si modul de administrare7

9 supraveg"eaza pulsul! T./.! apetitul! semnele de des"idratare! greutatea corporala si le noteaza in oaia de observatie7

9 ace bilantul zilnic intre lic"idele ingerate si cele e%cretate7

9 pregateste pacientul preoperator! cand se impune necesitatea operatiei c"irurgicale7

9 educa pacientul pentru a recunoaste semnele complicatiilor ( scaunul melenic! caracterul durerii in caz de peroratie!

varsaturile alimentare cu continut vec"i in caz de stenoza )7

9 educa pacientul pentru a respecta alimentatia recomandata si renunta la obiceiurile daunatoare ( alcool! tutun ).


24/43

9 respecta normele de prevenire a inectiilor nosocomiale.

• alimentaDia regimul alimentar ocupă un loc important! evit#ndu9se grăsimile &n e%ces! alimentele acide (suc de roEii! pepsi! cola!

caea). #ncarea trebuie porDionată! nu se măn#ncă abundent7 masa de seară trebuie se ie cu >9I ore &nainte de culcare. /lcoolul Ei

caeaua sunt contraindicate7

• anumite medicamente trebuie e%cluse anticolinergice! in"ibitorii canalelor de calciu! %antine.

Medicamentele indicate pentru tratarea esofagitei de reflux sunt:

• etoclopramid9 este cel mai des utilizat! el este absorbit la nivelul intestinului Ei atinge nivelul ma%im dupa 4091>0 min de la

administrare. oza zilnică este de I0940 mg &n I94 prize (o tabletă de 10 mg)7

• otilium (omperidona)9 se administreză &n I94 prize a c#te 109>0 mg cu I0 minute &nainte de masă7

• etanecolul9 &n doză de 100 mg pe zi repartizată &n 4 prize7

• se indică Ei olosirea de antiacide iar eicacitatea lor creEte dacă sunt asociate cu acidul alginic7

• antisecretoarele imetidina (Tagamet) de 19> g?zi timp de 491> săptăm#ni7 anitidina de > ori 150 mg ?zi! Camotidina! ,izatadina9

anti"istaminice H17

• in"ibitorii pompei de protoni +meprazolul > ori >0 mg?zi! ansoprazol I0 mg?zi! antoprazol 40mg?zi! $someprazol > ori >0 mg?zi.

*ndicaDiile pentru tratamentul c"irurgical sunt

• esoagita ulcerativă7

• esoagita "emoragică7

• stenoza esoagiană7

• aspiraDia bron"opulmonară7


25/43

• sindromul arret cu displazie severă.

)NGRIJIREA PACIENT!I C #*E+ITATE

+bezitatea este starea patologică caracterizată prin creEterea greutăDii corporale ideale cu peste159>0J Ei sporirea masei Desutului adipos.

Circumstanţe de apariţie:

9 persoane de se% eminin! &n perioada de menopauză9 &n mediul urban incidenDa este mai crescută9 persoane cu obiceiuri alimentare modiicate supraalimentaDie! consum crescut de dulciuri

9 persoane cu ri9persoane cu risc constituDional 9 prezenDa obezităDii la rudele de gradul 1 (părinDi! raDi)9 modu 9modul de viaDă 9 sedentarism! consum de alcool

Manifestări de dependentă ,semne i simptome)

9 creEtere &n greutate aDă de greutatea ideală9 oboseală 9 astenie 9 dispnee 9 "ipertensiune arterială 9 prezenDa varicelor la membreleinerioare 9 constipaDie 9 amenoree Probleme

9 tulburări respiratorii Ei circulatorii9 mobilizare cu diicultate9 intoleranDă la activitatea izică9 alterarea tranzitului intestinal9 tulburări menstruale9 risc de alterare a integrităDii tegumentelor (intertrigo! piodermite)9 risc de complicaDii cardiace (HT/! ateroscleroză) 9 risc de complicaDii respiratorii

- pacientul să9Ei reducă greutatea corporală &n raport cu greutate.= ideală! &n uncDie de

măsoară zilnic diureza Ei


26/43

9 risc de artroze 9 gonartroză!co%artroză! spondiloză9 risc de alterare a altor metabolisme 9 glucidic! lipidic

(diabetul za"arat! "iperuricemie)9 pierderea imaginii Ei a stimei de sine #biecti.e

Cancerul de prostata

Plan de ingrijire

%e(ini/ie

ancerul de prostată este o

aecDiune malignă &n care celulele

prostatice se modiică! se &nmulDesc

necontrolat Ei vor creEte oarte repede

d#nd naEtere unei mase tumorale la

nivelul prostatei. etastazele sunt

prezente intr9un proces mare de

cazuri.

Circumstante de aparitie0

se% Ei v#rstă- pacientul să prezinte mobilitate Ei postură adecvată- să9Ei poată satisace! autonom! nevoile- să ie conEtient de rolul miEcării Ei al alimentaDiei ec"ilibrate &n reducerea greutăDii

corporale- să se prevină complicaDiile

Inter.enții9 asistenta stabileEte regimul alimentar

9 "ipocaloric! cu 1000 cal?zi! pentru pacientul cu activitate obiEnuită (100 g glucide pe zi! I5 glipide pe zi! K5 g proteine pe zi)! "iposodat Ei normo"idric (1!5 l?zi)9 "ipocaloric cu L009400 cal?zi! pentru pacientul &n repaus9 se reduc din alimentaDie produsele rainate (ciocolată! cacao! riEcă! unt! carne grasă!conserve! br#nzeturi grase)9 ără restricDie 9 se administrează legumele Ei ructele proaspete! carnea slabă! lapteledegresat! ouăle ierte tari! lic"idele ne&ndulcite9 postul absolut este recomandat numai &n condiDii de spital9 stabileEte programul9de activitate izică a pacientului9 e%erciDii izice moderate9 mers pe @os 609M0 minute?zi9 practicarea unor sporturi (&not! tenis! ciclism)9 evitarea eorturilor izice mari! sporadice! care cresc apetitul9administrează tratamentul medicamentos cu acDiune anore%i9 genă Ei de stimulare acatabolismului Ei diurezei (silutin! gastro9 ibran)9măsoară zilnic greutatea corporală7 o notează &n oaia de temperatură9 susDine Ei &ncura@ează pacientul cu probleme psi"ice (pierderea imaginii Ei stimei de sine)

9 suplineEte pacientul &n cazul apariDiei unor maniestări de dependenDă &n satisacerea nevoilor sale9 educă pacientul pentru a9l conEtientiza că! prin respectarea alimentaDiei Ei a programului deactivitate zilnică! poate &nlătura surplusul de greutate Ei preveni complicaDiile9 pregăteEte pentru intervenDie c"irurgicală pacientul cu obezitate e%cesivă Ei din raDiuniestetice (bA9pass @e@uno9ileal! cu realizarea unui sindrom de malabsorbDie secundar)

'1surarea greut1ții corporale9 pentru stabilirea gradului obezităii! se utilizează dierite orme de calcul al greutăii ideale

; F T 9 100-au;F T9

eshidratare

auza poliuriaaniestăriscădere &n greutate7astenie79 oboseală79 epuizare.

c

acientul să9Ei recapetecondiDia izică &n.!săptăm#ni.acientul să ie conEtientcă prin respectareaalimentaDiei Ei atratamentului! poate săducă o viaDăcvasinormală.

notează &n oaia detemperatură7măsoară greutateacorporală la interval de >9I zile79 evaluează maniestărilede des"idratare

aspectul pielii Ei almucoaselor! pulsul!tensiunea arterială79 evaluează astenia!epuizarea pacientului &la@ută &n &ngri@iri igienice pentru conservarea orDeisale izice7

acientul duce o viaDăcvasinormală! &Ei des9ăEoară &n bune condiDiiactivitatea proesională.

!nxietatea

auza7- necunoaEterea prog9

nosticului bolii.aniestări

- insomnie! &ngri@orare.

acientul să cunoascămaniestările bolii!regimul de viaDă pecare să9l respecte! săse obDină ec"ilibrulsău psi"ic.Camilia să ieimplicată &n &ngri@irea pacientului.

- asigură condiDii de &ngri@ire &nspital &n saloane mici! liniEtite!care să permită repausul izicEi psi"ic al pacientului7

- e%plică pacientului normele deviaDă Ei alimentaDie pe caretrebuie să le respecte7

- pune la dispoziDie pacientuluie%emple de pacienDi cu

evoluDie avorabilă&ndelungată.

acientul esteec"ilibrat psi"ic! participă activ la propria &ngri@ire.

"isc de infecţie

auze- epuizarea7- scăderea rezistenDei

organismului.aniestări

- vindecarea &nt#rziată a

plăgilor.

acientul să ie eritde complicaDiiinecDioase.

- supraveg"ează zilnictemperatura corpului! pulsul!tensiunea arterială! consem9nează &n oaia de temperaturărezultatul7

- supraveg"ează tegumentele bolnavului E mucoasele!

sesiz#nd maniestările cuta9nate7

- educă pacientul privindăstrarea i iene ersonale

acientul prezintătegumente integre.

picioarelor! &n special! pentru a


27/43

- cancerul de prostata aectează in special barbaDi in v#rsta

9predispozitia genetica

9actorii de mediu

9 un nivel crescut de testosteron inluenDează! de asemeni! instalarea cancerului de prostata.

'ani(estari de dependenta0

B olaNiuria 9 mai ales spre dimineaDă! de intensitate variabilă Ei nelegată direct de volumul tumorii prostatice.

B isuria

B Hematuria 9 nu este caracteristica! dar poate apărea prin invazie tumoral#

B etenDia incompletă de urină! iniDial ără distensie vezicală! ulterior cu distensie vezicală

B etenDia completă de urină reprezintă cea mai redutabilă complicaDie obstructivă ce apare ca urmare a obstrucDiei tumorale cervico9

prostatice.

B urerea loco9regională 9 se datorează e%tensiei tumorale cu stimularea sensibilităDii loco9regionale.

B urerile osoase 9 sunt caracteristice azelor avansate! cu e%tensie metastatică osoasă

Problemele pacientului cu cancer de prostata0

$liminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ

etentie urinara

preven escoriaDiile! isurile! bătăturile la acest nive care se pot inecta uEor (atenDie laobezi! la nivelul plicilor).

http://www.sfatulmedicului.ro/analize/glucoza-serica-sau-glicemie_62http://www.sfatulmedicului.ro/analize/glucoza-serica-sau-glicemie_62http://www.sfatulmedicului.ro/analize/glucoza-serica-sau-glicemie_62http://www.sfatulmedicului.ro/analize/glucoza-serica-sau-glicemie_62


28/43

*ncontinenta de urinara

isconort loco9regional

%iagnostice de nursing0

$liminare urinara incompleta cantitativ si calitativ din cauza anomaliei cailor urinare maniestata prin polaNiurie! disurie! "ematurie.

eicit de eliminare datorata obstructiei tumorale cervico9prostatice maniestata prin anurie.

$liminare urinara incompleta postoperator datorita spasmelor vezicale maniestata prin retentie urinara.

isconort datorita e%tensiei tumorale cu stimularea sensibilităDii loco9regionale maniestat prin durere loco9regionala.

isconort din cauza durerii loco9regionale maniestat prin pozitie antalgica! neliniste.

#biecti.e0

9 mentinerea unui nivel acceptabil al eliminarilor urinare

9 realizarea unui conort izic si psi"ic optim! astel incat sa se asigure starea de bine a pacientului

9 sa ie apt sa se autoingri@easca

Inter.entiile asistentei0


29/43

/sistenta medicala are un rol esential prin initierea si mentinerea unui proces de nursing adecvat si sustinut care sa a@ute la

conduita terapeutica eectuata de medic

9evalueaza bolile asociate!disconorturile sau alte situatii care limiteaza activitatea pacientului .

$valuarea initiala cuprinde tensiunea arteriala! regventa cardiaca! regventa respiratorie! temperatura! analizele de urina !apetitul!

mobilitatea! starea tegumentelor .

9pregateste pacientul pentru investigatii

entru pacientii cu retentie de urina este necesara rezectia endoscopica asociata!de deblocare .

*n perioada preoperatorie rezultatele ma@ore ale implementarii planului de ingri@ire vor include reducerea an%ietatii si inormarea

asupra aectiunii pe care o are. acientul va i a@utat sa inteleaga (asigurandu9i9se intimitatea) cateva notiuni simple de anatomie ale

partilor aectate si cum unctioneaza acestea in sistemul urinar si reproducator ./sistenta va educa pacientului in ceea e priveste

pregatirea pentru anumite investigati si in ce constau ele !va descrie in mare operatia !tipulde ane%tezie si procedurile de recuperare

postoperatorie .*normatiile vor i simple! limitate la gradul de intelegere a pacientului si e%primate astel incat sa9i reduca

ingri@orarea .Toate procedurile preoperatorii vor i e%plicate !se va raspunde pe cat posibil la toate intrebarile si ii va i acordat spri@in

psi"ologic.

*n perioada postoperatorie este oarte importanta corectarea tulburarilor volumului luidelor! remiterea durerii si a disconortului

!preventia inectiei si reluarea activitatii obisnuite .

upa rezectia transuretrala de deblocare este oarte important urmarirea pacientului pentru depistarea precoce a complicatiilor

ce pot aparea "emoragie! inectie! tromboze! obstructia cateterului .


30/43

1.Hemoragia 9este datorata vascularizatiei importante a prostatei.$ste periculoasa din doua motivese poate instala socul

"ipovolemic sau se pot orma c"eaguri ce obstrueaza li%ul urinar.rena@ul incepe cu o "ematurie ranca care devine dupa >4 de ore

de culoare roz .

>. revenirea inectiei 9se realizeaza prin manipularea corecta a cateterului si tubulaturii pungii colectoare!respectand

conditiile de asepsie!evitarea monitorizarii temperaturii intrarectal! toaleta meatului uretral de doua ori pe zi sau de cate ori este

necesar !evitarea contactului pungii colectoare cu obiecte contaminate .

I.revenirea trombozelor venoase si a tromboembolosmului pulmonar 9se realizeaza pri administrarea proilactica de "eparine

ractionate si mobolizare precoce .

4.+bstructia cateterului 9poate duce la distensia capsulei prostatice si "emoragie .aca pacientul prezinta durere!se va veriica

tubul de irigatie si se va corecta obstructia inaintea administrarii analgezicelor .Trebuie sa ne asiguram ca in punga colectoare e%ista

cel putin acceasi cantitate de lic"id cu cea de irigatie olosita .Tubul pungii urinare va i legat cu o panglica de piciorul pacientului sau

la pat! evitand tractiunea sondei .

5. $ducarea pacientului

/tunci cand pacientul este apt pentru mobilizare! va i incura@at sa merga si sa evite mobilizarae la pat pe perioade lungi pentrua preveni alte complicatii (escare) .upa suprimarea sondei! la cateva zile postoperator! pacientul poate prezenta incontinenta urinara!

ceea ce va duce la descura@are si depresie! intrucat pacientul nu poate mentine controlul asupra vezicii. *n acest sens va i educat sa

aca e%ercitii de gimnastica pentru recapatarea tonusului vezical. /ceste e%ercitii vor i eectuate pana la recapatarea controlului

vezical .Oa i evitat consumul de alcool! condimente! consumul ezcesiv de caea. acientul va i satuit sa consume cat mai multe

lic"ide si sa se adreseze medicului in caz de "amaturie! disurie sau modiicari ale @etului urinar.


31/43

E.aluare0

-9a redus an%ietatea! pacientul este capabil sa se autoingri@easca! isi monitorizeza zilnic diureza si eectueaza e%ercitii de recapatare a

controlului vezical.

ACCI%ENTE 2A"C!ARE CERE*RA!E ,A323C34

-uerinDe grave ale sistemului nervos central! /.O.. sunt determinate de modiicări circulatorii cerebrale Ei se caracterizează prin pierderea motilităDii unei părDi din corp! asociată sau nu cu tulburări de ec"ilibru! senzi9 tiv9senzoriale Ei de limba@. /.O.. care se instalează brusc &n plină sănătate aparentă este denumit Ei ictus apoplectic #ictus F brusc! subit7 apoplexie F lovitură!suprimarea bruscă a uncDiilor unui organ). /ceste tulburări de motilitate (a uncDiei motorii musculare) pot i de dierite grade! de la pareze (diminuarea orDei musculare) p#năla paralizii

(dispariDia totală a uncDiei motorii F plegie).

/lături de tulburările de motilitate apar Ei alte tulburări de sensibilitate! senzoriale! smcteriene! troice etc.! care vor i descrise lasimptomatologie.

/ccidentele vasculare cerebrale pot i clasiicate din punct de vedere al sindroamelor anatomoclinice &n


32/43

I3 Ischemia cerebrală (suspendarea temporară sau deinitivă a circulaDiei cerebrale pe o anumită zonă a creierului) &n care suntcuprinse !. $nfarctul cerebral care poate i dat dea% tromboza arterelor cerebrale

b% embolia arterelor cerebrale &. $schemia cerebrală tranzitorie

(ără inarct)

**. Hemoragia cerebrală. oncepDia actuală precizează că /.O.. "emoragic la r#ndul său poate i dat de două aecDiuni complet dierenDiate .a% 'emoragia cerebrală 9 revărsat sanguin diuz &n Desutul cerebralb% 'ematomul intracerebral 9 colecDie sanguină bine delimitată localizată &n substanDaalbă.

III Hemoragie subarahnoidiană 9 revărsat sanguin situat &n spaDiul subara"noidian produs de o ruptură vasculară. evărsatul este &nstare luidă Ei nu are eect compresiv asupra encealului. Hemoragia subara"noidiană constituie a treia cauză importantă de accident vascular cerebral! după cele de tip isc"emic Ei de tip"emoragie.ai pot i cuprinse &n /.O.. Ei I !ncefalopatia hipertensivă "romboflebitele venelor cerebrale 9 sunt procese inlamatorii ale venelor Ei sinusurilor cerebrale.536373 Cau8e B /teroscleroza

B Hipertensiunea arterialăB ardiopatii emboligene (cardiopatie valvulară! ibri9laDie atrială! inarct de miocard! cardiopatieisc"emică)B Traumatisme cranieneB alormaDii vasculareB /lte cauze P etilism acut P diabet


33/43

P into%icaDie acută P tumori cerebrale P sindrom "emoragipar

Infarctul cerebral este o necroză a unei părDi din Desutul cerebral! provocată de suprimarea lu%ului sanguin ca urmare a obliterăriivasului

- prin tromboză (este o obliterare vasculară printr9o alterare locală a peretelui vascular cu depunere de "ematii Ei leucocite Formarea trombusului roEu).

Trombusul roEu! puternic i%at de perete! duce la stenoza persistentă a lumenului vascular- prin embolia arterelor (este o obliterare vasculară printr9o particulă solidă! lic"idă sau gazoasă ve"iculată de la distanDă de

circulaDia sanguină). -e deosebesc

9 tromboemboliile &n care particulele solide sunt trombi roEii (porniDi de la inimă &n cadrul cardiopatiilor emboligene)79 ateroembolii (placă de aterom ulcerată provenită de la arterele mari! aortă! artere de la baza gătului)79 embolii grăsoase! uleioase79 embolii aerice.*narctele cerebrale mai pot i date Ei de tromboză venoasă cerebrală Ei de unele surse embolice oarte variate septicemii! neoplaziietc.

"imptomatologie9 iagnosticul se bazează &n general pe brusc"eDea debutului (debut brusc &n ma@oritatea cazurilor).• Hemiplegie (paralizia unei @umătăDi a corpului9 st#nga sau dreapta) sau "emipareza! "emiparestezii (parestezii F urnicături) P &n

partea "emiplegică e%tremităDile ridicate cad rapid inerte.• Tulburările senzitive subiective: tot ceea ce spune bolnavul că simte 9 arsuri! urnicături! senzaDie de căldură! rece etc.7 obiective:

se pun &n evidenDă (se obiectivează) de e%aminator.• Tulburări senzoriale (tot ceea ce Dine de organele de simD)

9 de văz pierderea monoculară sau binoculară a vederii! scăderea acuităDii vizuale! diplopie (vedere dublă)! de auz! de gust! de tact! demiros.

• Tulburări de vorbire &n leziuni ale "emiserei st#ngi (disazie! aazie).


34/43

• Tulburări sincteriene (bolnavii nu9Ei pot controla emisiunea de urină! de scaun).

at iind rata destul de crescuta a morbiditatii si mortalitatii prin accidente vasculare cerebrale in special la persoanele peste 65 de ani!o atentie deosebita trebuie acordata prevenirii si tratarii acestor aectiuni atunci cand acestea s9au produs. rogramul de reabilitare post accident vascular cerebral este constituit din totalitatea procedeelor care a@uta la recuperarea izicasi psi"ica a pacientilor care au suerit un accident vascular cerebral. eabilitarea trebuie instituita cat mai curand posibil! pentru aasigura desasurarea unei vieti normale. etodele de reabilitare dupa un accident vascular cerebral diera de la o persoana la alta! insa au acelasi scop si anume

1. dobandirea unui status unctional care sa oere independenta si a@utor minim din partea celorlalte persoane7

>. acomodarea izica si psi"ica a persoanei cu sc"imbarile determinate de accidentul vascular cerebral7

I. integrarea corespunzatoare in amilie si comunitate.

a@oritatea dizabilitatilor secundare accidentului vascular cerebral sunt recuperate in cateva luni! insa altele pot persista intragaviata. Trebuie sa se retina ca reabilitarea trebuie inceputa cat mai repede! deoarece e%ista o sansa mai mare de recuperare in aceststadiu precoce. izabilitatile se accentueaza si raman permanente odata cu trecerea timpului! de aceea se recomanda instituirea unui program dereabilitate cat mai curand posibil. Tipul si gravitatea problemelor cauzate de un accident vascular cerebral sunt strans legate de localizarea si e%tinderea cerebrala aleziunii cauzatoare. ele mai recvente dizabilitati post accident vascular cerebral! includ

1. tulburari motorii si de sensibilitate ,miscare si senzatii). 9 pot sa apara scaderea ortei musculare! asciculatii musculare!mobilizarea diicila sau imposibila a unui membru (pareza)! spasme musculare (tonus muscular anormal crescut)! disparitiasensibilitatii pentru durere! stimuli mecanici termici! tulburari vegetative ale sincterelor si organelor7

>. tulburari de perceptie care constau in diicultatea de a recunoaste persoane sau obiecte cunoscute! imposibilitatea vizualizariilucrurilor pe o parte a corpului7


35/43


36/43

indicatia medicului-urmaresc eectul medicamentelor

9a bea si a

manca

9alterarea

alimentatiei si"idratarii dincauzatulburarilor dedeglutitiemaniestata prin diicultatede masticatie sideglutitie

9pacientul sa

primeascaalimente care sacorespunda din punct de vederecalitativ sicantitativ

9evaluez capacitatea de deglutitie inainte de a incepe

alimentatia per os9ridic capul bolnavului si asigur rotatia de partea sanatoasa intimp ce acesta mananca9servesc alimente moi usor de ing"itit si la o temperatureadecvata9diversiic alimentele in unctie de gustul pacientului! tinandcont de boala9stabilesc timpul necesar pentru mese9planiic timpul de odi"na9oer bolnavului lic"ide cu pa"arul! cana! umplute pe @umatate!

cana cu cioc sau tubul de plastic9cantaresc zilnic bolnavul9bolnavul primeste un supliment bogat in calorii protein sivitamine! cu avizul medicului9la indicatia medicului se ace sonda@ul nazo?gastric pentrualimentarea bolnavului9la indicatia medicului abordarea unei linii venoase cu peruzie glucoza 10J

9se urmareste

curba ponderala a bolnavului !care sementine inlimite normale

-a elimina - perturbareatranzituluiintestinal dincuzaimobilizarii la pat! maniestata prin constipatie! crampeabdominal !

- pacientul saaiba un transitintestinal inlimiteiziologice

-"idratez si alimentez corespunzator pacientul pe cale orala sau prin peruzii! urmarind inlocuirea pierderilor de apa sielectroliti9monitorizez unctiile vitale si vegetative si le notez in oaia detemperature9ac bilantul ingesta9e%creta9administrarea de la%ative sau purgative la indicatia medicului9prote@ez patul cu musama ! aleza9servesc pacientul cu bazinetul

9pacientul areun scaun deconsistentnormala! odata la > zile


37/43

balonare 9eectuez clisma evacuatoare simpla sau uleioasa9curat si usuc regiunea anala dupa iecare scaun9aplic crQme protectoare9ac toaleta anusului de mai multe ori pe zis si dezinectez cuacid boric >9IJ

9 introduce tubul de gaze! pentru eliminarea gazelor dinabdomen9asigur repaus la pat9mentin constanta temperature corporala( au loc pierderi deenergie)9recoltez sange pentru "emocultura si scaun! pentrucoprocultura

-a se misca sia avea o buna postura

-incapacitate dea se mobilizadin cauza

alterariicentrilornervosamaniestata prin scadereamobilitatii!necoordonareamiscarilor!"emiparezastanga

- pacientul saaiba tonusulmuscular si

orta muscular pastrata9pacientul sa9simentinaintegritateategumentelor sia activitatiiarticulare9pacientul saatinga o

autonomiema%imal indeplasare inunctie degravitatea paraliziei

9asez pacientul membrele pacientului in pozitie unctional9mobilizez pacientul de cat mai multe ori pe zi9incura@ez pacientul sa se mobilizeze in pat daca poate

9sc"imb pozitia pacientului la iecare > ore9eectuez e%ercitii passive la iecare > ore9masez regiunile e%puse la escara ! le pudrez cu talc9planiic un program de e%ercitii! in unctie de capacitatea pacientului9invat pacientul cum sa se aseze la marginea patului9a@ut pacientul sa coboare din pat ! incura@ez mersul cand este posibil si anticipez a@utorul de care poate sa aiba nevoie pacientul9invat pacientul cum sa oloseasca anumite mi@loace pentru

deplasare9incura@ez pacientul pentru progresele obtinute de la zi la zi- pregatesc psi"ic pacientul in vederea oricarei te"nici deingri@ire9redau increderea pacientului ca imobilitatea este o staretrecatoare9suplinesc pacientul in satisacerea nevoilor sale! il servesc la pat cu cele necesare

9pacientul isireia progresivmobilitatea

9isi ortiicatreptatmusculatura


38/43

9incura@ez pacientul sa manance dega@at ! cantitati mici si samanance bine9a@ut pacientul sa9si pregateasca alimentele9educ pacientul sa practice o buna igiena bucala-administrez medicatia prescrisa de medic

-a dormi si ase odi"ni

9perturbareasomnului dincauzaaterosclerozeicerebralemaniestata prin insomnie!somninsuicient

calitativ sicantitativ

9pacientul sa beneicieze desomncorespunzatorcantitativ sicalitativ

9creez un climat de incredere! incura@ez si linistesc pacientul pentru a9si recapata ec"ilibrul psi"ic9observ si notez toate sc"imbarile care survin in starea pacientului9observ si notez calitatea! orarul somnului! gradul desatisacere a celorlalte nevoi9identiic nivelul si cauza an%ietatii9stabilesc un program in care sa alternez perioadele de odi"nasi de activitate

- pacientulreuseste sadoarma K ore pe noapte

-nevoia de ase imbraca sidezbraca

-diicultate de ase imbraca sidezbraca dincauzamiscarilornecoordonatecauzate de"imipareza

9pacientul sa se poata imbraca sidezbraca singur

9identiic capacitatea si limitele izice ale pacientului9solicit pacientului sa se imbrace vorbindu9* clar! distinct! curespect si rabdare ! respectand ritmul acesteia9ii accord timp suicient pentru a se imbraca si dezbraca!recomand daca ameteste! sa se imbrace in otoliu sezand9sugerez apartinatorilor sa9* procure pacientului "aine largi!usor de imbracat! cu mod de inc"eiere simplu! papuci arasireturi

9aleg cu pacientul imbracamintea adecvata si a@ut pacientul sase imbrace9programez zilnic eectuarea ingri@irilor in colaborare cu pacientul9ac zilnic e%ercitii de motricitate ina cu pacientul descriindu9*gestica necesara imbracarii9imbrac si dezbrac pacientul ! sustinind membrele paralizate intimpul imbracarii! incep imbracatul cu membrul paralizat siapoi cu cel sanatos si dezbracarea in mod invers

9pacientul esteoptimist c"iardaca obtinerezultatelimitate9pacientularata un interescrescut pentru

ingri@irile personale


39/43

9evaluez gradul de conuzie si observ sc"imbarile decomportament! orientandul regulat in timp si spatiu9notez zilnic interesul persoanei pentru a se imbraca sidezbraca9incura@ez pacientul

9educ antura@ul in raport cu nevoile pacientului9de amentinetemperaturecorpului inlimitenormale

9alterareaec"ilibruluitermic dincauza boliimaniestata prinsubebrilitate

- pacientul sa9simentinatemperaturecorpului inlimite normale

9masor temperature corpului la iecare > ore9aerisesc salonul9sc"imb len@eria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie9"idratez bolnavul9asigur imbracaminte le@era9aerisesc salonul9aplic comprese reci la nivelul e%tremitatilor ( runte! maini si picioare)9asigur igiena tegumentelor prin stergere! uscare si pudrare

9linistesc pacientul si il asigur ca este o stare trecatoare9asigur repausul la pat al pacientului9previn ascensiunile ebrile9administrez la indicatia medicului medicatia simptomatica9calculez bilantul ingesta9e%creta in >4 "9pregatesc psi"ic pacientul inaintea te"nicilor de recoltare sie%aminare

-pacientul

prezinta o

temperature

corporala de

*BB rade &

-nevoia de ai curatingri@it de a

prote@ategumentelesi mucoasele

9risc de alterarea integritatiitegumentelor

din cauza"emiparezeimaniestata prinincapacitate dea se mentinecurat

9pacientul sa prezintetegumentele si

mucoaselecurate

-incura@ez pacientul *n permanenta9ii e%plic necesitatea interventiilor 9ii eectuez toaleta pe regiuni ' pregatesc salonul si

materialele! prote@ez pacientul cu paravan si il conving cu tactsi cu blandete sa accepte9sc"imb len@eria de corp si de pat ori de cate ori este nevoie9mentin tegumentele si mucoasele pacientului curate si uscate9previn aparitia escarelor prin olosirea colacului de cauciuc9supraveg"ez punctele de presiune pentru depistareaeventualelor eroziuni9masez tegumentele pacientului

9absentaalterariiintegritatii

tegumentelorsi mucoaselor


40/43

9antrenez pacientul la sc"imbarile de pozitie pe cat posibilentin in conditii de perecta igiena organelle genital siregiunile invecinate9creez un mediu ambient corespunzator temperature camerei>09>> de grade

9a@ut pacientul sa se imbrace! sa se pieptane! sa9si aca toaletacavitatii bucale! sa9si taie ung"iile9a@ut pacientul sa9si sc"imbe atitudinea ata de aspectul sauizic si ata de ingri@irile igienice9constientizez pacientul in legatura cu importanta mentineriicurate a tegumentelor! pentru prevenirea imbolnavirilor

-de a evita pericolele

9risc deaccident dincauzadeicitului

motor sisenzorial

9pacientul sainteleagamasurile desecuritate luate

pentru a preintampinacaderea din pat!ranirea

-a@ut si suplinesc pacientul in satisacerea nevoilororganismului9e%plic pacientului riscurile unor accidente si masurile luate pentru al prote@a

9amena@ez mediul incon@urator pentru a avita caderea9invat pacientul sa ceara a@utor pentru a se ridica! da @os din pat9asigur un mediu de protectie psi"ica adecvat starii de boala a pacientului! prin inlaturarea e%citantilor psi"ici ? aplic te"nicide psi"oterapie adecvata9 asigur conditiile de mediu adecvate camera izolata! aerisita!temperatura adecvata ! semiobscuritate9incura@ez pacientul sa comunice cu cei din @ur! sa9si e%primeemotiile! nevoile! rica! opiniile9acilitez legatura dintre medic ! amilie ! pacient inormandu9*

asupra evolutiei sale

-absentacaderii9conirmarea pacientului ca

a intelesmasurile luate

9de acomunica

9comunicareineicienta lanivel sensorialsi motor dincauza aazieimaniestata prin reuz de

9pacientul saoloseascami@loace decomunicareadecvate stariisale

9linistesc pacientul cu privire la starea sa! e%plicandu9* scopulsi natura interventiilor 9amiliarizez bolnavul cu mediul sau ambient9 asigur un mediu de securitate linistit9cercetez posibilitatile de comunicare a pacientului9urnizez mi@loace de comunicare9invat pacientul sa oloseasca mi@loacele de comunicare

9pacientul seace inteles9pacientul sesimte mai putin rustratin nevoia decomunicare


41/43

comunicare conorm posibilitatilor sale9asigur ingri@iri relative la perturbarea motrice a pacientului9incura@ez bolnavul sa vorbeasca si ori de cate ori este nevoie!il laud pentru eorturile depuse9inormez si educ amilia privind alterarea comunicarii verbale

cu pacientul9administrez medicatia recomandata de medic9pregatesc pacientul pentru diversele e%aminari si il ingri@escdupa

-de a actionaconorm propriilorconvingeri sivalori si de a practica

religia

9diicultate de a participa laactivitatilereligioase dincauzaspitalizarii

maniestata princulpabilitate

9pacientul sa9sirecapeteincrederea insine! sa aiba ostare psi"ica buna

-incura@ez bolnavul sa9si e%prime sentimentele in legatura cu problema sa9acilitez satisacerea convingerilor sale9actionez pentru recastigarea stimei de sine a bolnavului9planiic impreuna cu bolnavul! activitati ca sa9* deasentimentul utilitatii

9il pun in legatura cu personae dorite! apropiate9administre la nevoie! medicatie antidepresiva! tranc"ilizante !la indicatia medicului9caut metode de practicare a religiei citirea unor documentereligioase ! daca este posibil insotirea pacientului pana lacapela alata in spital

9 dup ace aminsotit pacientul lacapelaspitalului si adiscutat cu

preotul! acestaa inceput saaiba o stare psi"ica mai buna

-de a i preocupat invederearealizarii

9diicultate de ase realize dincauza paralizieimaniestata

prin apatie!dezinteres

- pacientul sa9sirecapeteincrederea sistima de sine! sa

poate realize siaprecia obiectivactivitatile sale

-identiic prin observatie si conversatie cu pacientul cauzaneputintei sale si situatiile care ii provoaca sentimentul deinutilitate9castig prin modul meu de comportare si prin discutiile purtate!

increderea pacientului9il a@ut in cunoasterea si reevaluare capacitatilor sale9il consult in planiicarea activitatilor sale9inormez pacientul asupra dreptului sau de a lua decizii care il privesc9observ reactiile pacientului la luarea deciziilor 9il conving de importanta lor si a responsabilitatii ce9* revine9orientez pacientul spre alte activitati decat cele anterioare in

- pacientulapreciazaobiectivactivitatile sale


42/43

raport cu capacitatile sale9a@ut pacientul in recuperarea izica si psi"icapentru reducerea"andicapurilor si obtinerea independentei9a@ut pacientul sa cunoasca sis a9si insuseasca criteriile decontrol care9l a@uta in aprecierea activitatii sale zilnice! a

obiectivelor realizate! aidealurilor sale9de a serecreea

9diicultate de aindepliniactivitatirecreative dincauza boliimaniestata prin dezinteres

9pacientul sa prezinte stare de buna dispozitie

-e%plorez ce activitati recreative ii produc placere pacientului9analizez si stabilesc daca acestea sunt in concordant cu stareasa psi"ica si izica9planiic activitati recreative impreuna cu pacientul9organizez activitati recreative9antrenez bolnavul in activitati si il a@ut9asigur mediul corespunzator 9amena@ez camera de recreare pentru auditii musicale!vizionari de ilme! T.O.

9am in vedere ca activitatile sa nu9l suprasolicite! stare de bunasa nu9l oboseasca! ci sa9* creeze stare de buna dispozitie9notez reactiile si maniestarile pacientului cu reerire directa lastarea de plictiseala si tristete9determin pacientul sa9si e%prime emotiile si sentimentele9 daca este nevoie la indicatia medicului administrez medicatieantidepresiva sau tranc"ilizanta si supraveg"ez eecteletratamentului

-starea pacientuluiicepe sa se maiimbunatateasca

9de a invatacum sa9si

pastrezesanatatea

9diicultate de ainvata din

cauza boliimaniestata prinincapacitate

- pacientul saacumuleze noi

cunostinte

9e%plorez nivelul de cunostinte al pacientului privind boala!modul de maniestare! masurile preventive si curative! modul

de participare la interventii si la procesul de recuperare9identiic maniestarile de dependent! sursele lor de diicultate!interactiunile lor cu alte nevoi9stimulez dorinta de cunoastere9motivez importanta acumularii de noi cunostinte9constientizez pacientul asupra propriei responsabilitati privindsanatatea9organizez activitati educative olosind metodele de invatamant

-pacientul sedovedeste a

( interesatdein"ormatiileprezentate sireceptive


43/43

cunoscute e%punerea! conversatia! demonstratia respectand principiile pedagogice9 veriic daca pacientul a inteles correct mesa@ul transmis sidaca si9a insusit noile cunostinte

Geriatrie Planuri de Ingrijire

Documents

Transcript of Geriatrie Planuri de Ingrijire