Introducere in Filosofia Mintii (2)

8/10/2019 Introducere in Filosofia Mintii (2)

1/17

Universitatea Titu MaiorescuFacultatea de Psihologie, anul I

Introducere n Filozofia Min ii

Dualismul cartezian

Bucure ti 2014

1


2/17

Dualismul din punct de vedere filozofic, este definit ca relaia dintre minte i materie,

aceast! relaie este posi"il! datorit! aseriunii c! fenomenele mentale sunt, din anumite puncte de

vedere, lipsite de o "az! material!# $u alte cuvinte, este un set de viziuni care fac referire la

relaia dintre minte i trup, deciziile i inteligena neav%nd o "az! material!#

Dualismul descrie starea a dou! p!ri, acest cuv%nt are la "az! cuvantul latin &duo', adic!

doi# Termenul a fost folosit iniial pentru a descrie o opoziie "inar! co(etern!, o idee prezent! n

discursurile filozofice metafizice, dar care e &diluat!' atunci c%nd e folosit! la modul general#

Ideile privind dualismul provin de la )arathushtra# Platon i *ristotel au mai avut

speculaii cu privire la e+istena unui suflet care are inteligen! i emoii n afara trupului i ca

inteligena nu poate fi e+plicat! n termeni fizici#n discursul Phaedo, Platon a spus cele"ra sa teorie a formelor, unde afirm! c! formele pe

care le percepem sunt imateriale, fiind dec%t simple um"re ale minii noastre# Dogma lui Platon a

fost prototipul tuturor manifestaiilor dualismului n ontologie# Doctrina lui nu tre"uie

considerat! nvechit! deoarece are afirmaii directe cu privire la filozofia minii i la pro"lema

minte(corp# Prin urmare, intelectul -cea mai important! form! a dualismului p%n! la Descartes.

ca s! ai"! acces la informaii tre"uie neaparat s! fie imaterial#

*ristotel respinge afirmaia lui Platon ca mintea este independent! de corp# n&Metaph/sics', el pune aceast! idee printre pro"lemele eseniale# Unu la m%n!, dac! spunem c!

particularit!ile fenomenelor lumeti particip! la forma sau i(o mpart, se pare c! distrugem "aza

esenial! i indispensa"il! a formei# n alt! ordine de idei, nu putem spune c! fiecare om are

particularit!i asem!n!toare, sau ca evenimentele pe care le percepem nu sunt dec%t nite um"re#

Teoria lui Platon nu poate e+plica sentimentele pe care le mp!rtaesc oamenii, tr!d!rile,

minciunile, iu"irea# *ceasta teorie a fost numit! de Platon Argumentul celui de-al treilea

om. * mp!rt!it aceast! idee prima dat! n discursul sau &Parmenide'#

Dup! cum apreciaz! numeroi specialiti, emoiile sunt procese fiziologice care particip!

la meninerea echili"rului general al organismului# 0le rezult! din interaciuni incontiente ntre

stimuli e+terni i interni i ntre anumite arii cere"rale# *ceste procese sunt universale i, cel mai

adesea, nn!scute, chiar dac! educaia poate modela e+presia# 0le pot r!m%ne la stadiul

incontient sau se pot manifesta ca o stare de proast! dispoziie difuz!, ce poate r!"ufni n


3/17

entuziasm sau, dimpotriv!, n descura2are# Totodat!, emoiile pot a2unge n zona contientului

su" form! de sentimente primare, precum frica, "ucuria, tristeea, furia, sau de sentimente

secundare, ca gelozia, orgoliul sau 2ena#

*rgumentul celui de(al treilea om - &3! admitem c! toi oamenii muritori particip! la

Forma 4mului, sau 4mul Ideal, sau 4mul n sine -5ath(auto. n virtutea propriet!ii comune,

4menirea -4.# *ccept!m astfel Principiul *"straciei6 pentru orice mulime de o"iecte -oameni,

cai, lucruri frumoase, lucruri drepte etc#. constituit! n virtutea propriet!ii comune 7, susinem

e+istena unui o"iect inteligi"il 8 Forma sau Ideea respectiv!, care nu e altceva dec%t ipostazierea

propriet!ii 7# 9a e+ista aadar un 4m ideal, un Frumos ideal etc#, care 8 nota "ene 8 nu sunt

g%nduri, ci realit!i autentice -ta ontos onta.'#

3e pune ntre"area6 4mul ideal este i el om: Frumosul e frumos: Dreptatea e dreapta:

*ltfel spus, au si Formele proprietatea comun! -predicatul comun. a lucrurilor particulare: Dac!da, avem ceea ce se numete &autopredicatie'# 0+ist! deci autopredicaie c%nd6 a. Forma are i ea

acel predicat pe care l posed! mai multe o"iecte, care devin astfel participante la Forma

respectiv!; ". sensul n care e luat predicatul comun este identic n cazul participantelor si in

cazul Formei# n acest caz, s(ar spune c! nimic nu ne oprete s! admitem c! toi oamenii muritori

laolalt! cu 4mul ideal vor forma o noua mulime de o"iecte asem!n!toare, n virtutea propriet!ii

comune 4menirea -4.# *m aplicat astfel un alt principiu, numit Principiul Feed"ac5(ului# n

acest caz, ns!, conform Principiului *"straciei, pentru noua mulime va e+ista o nou! Forma,4mul ideal secund, la care vor participa at%t oamenii senzoriali, c%t i 4mul Ideal prim#

0l va fi &al treilea om', aadar# Dar procesul se va repeta, prin utilizarea alternat! a celor dou!

principii# 4mul ideal secund < 4mul ideal prim < toi oamenii senzoriali vor forma, conform

Principiului Feed"ac5(ului, o nou! mulime de o"iecte asem!n!toare n virtutea unei propriet!i

comune 4, careia, iarai, conform Principiului *"stractiei, i va reveni o nou! Forma 8 un 4m

ideal ter, i aa mai departe#

=ezultatul va fi inflaia nelimitat! a inteligi"ilelor, ceea ce ruineaza teoria Formelor sau

Ideilor# Mai tre"uie spus aici i c! e+ist! i un alt principiu, cel al Unit!ii6 pentru fiecare mulime

de lucruri senzoriale asem!n!toare, definita printr(o unic! proprietate esenial!, nu e+ista decat o

singur! Forma, astfel nc%t, odat! acceptat argumentul &celui de(al treilea om', teoria Formelor

apare nu numai c! inaccepta"il! metafizic, dar i ca logic! incoeren!#

>


4/17

Din cauza acestui argument, *ristotel a revizuit teoria formelor, a eliminat ideea

e+istenei lor independente fa! de entit!ile particulare concrete# Forma unui lucru, este pentru

*ristotel, natura sau esena -ousia. acelui lucru# Dac! spunem c! 3ocrate i $allias sunt am%ndoi

oameni, nu nseamn! c! e+ist! o entitate transcendent! numit! &om' c!reia i aparin cei doi#

Forma este su"stana, dar nu este ce dep!ete su"stana entit!ii concrete pe care o

caracterizeaz!# *ristotel respinge at%t ideea de universalia n re"us c%t i pe cea de universalia

ante rem# $eea ce conteaz! cu adevarat e faptul c! *ristotel nu credea c! intelectul poate fi

conceput ca ceva fizic, material# 0l zice c!6 &dac! intelectul ar fi material, atunci nu ar putea

percepe toate formele# Dac! intelectul ar fi reprezentat printr(un organ anume sau o parte a unui

organ, atunci ar fi limitat doar la o anumit! gam! de informaii i stimuli# Din moment ce

intelectul este capa"il sa primeasca si sa reflecteze asupra tuturor formelor de date, nu are cum sa

fie un organ fizic, deci tre"uie sa fie imaterial'#4 versiune a dualismului cunoscut! a fost dezvoltat! de =en? Descartes -1@A1.# *cesta a

fost primul care a descris clar c! mintea este separat! de creier, creierul fiind lipsit de informaii#

Dualismul este n contrast cu diferite forme de monism i cu toate formele de materialism#

Dualismele sunt diferite de Monisme, care admit doar un singur element sau fel de

element, si de Pluralisme, care admit mai mult de doua elemente sau feluri de elemente#

Polaritatile unui dualism sunt distinse de tezele si antitezele unui Dialectic -opinii contradictorii

sunt legate una de alta, pentru ca astfel sa se a2unga la o alta afirmatie cu continut epistemologicsuperior., deoarece primele sunt sta"ile si e+clusive in mod reciproc si ultimele sunt dinamice,

intotdeauna tinzand spre sinteza# Dualismul e+plica o situatie data sau un domeniu, prin

intermediul a doi factori sau principii opuse#

Dualismul incorporeaza mai multe forme de Monism -conceptie conform careia in Univers e+ista

o singura su"stanta, temei pentru tot ceea ce e+ista#., inclusiv fizicalismul -cunoscut si ca

&materialism', dar care odata cu evolutia stiintelor fizice, a a2uns sa incorporeze notiuni mult mai

sofisticate decat materia, cum ar fi relatie dintre unda si particula si fortele non(materiale produse

de particule. si fenomenalismul -un curent filozofic conform caruia o"iectele fizice nu e+ista ca

atare, ci ca fenomene perceptive sau stimuli senzoriali cu diverse localizari in timp si spatiu.#

Dualismul e opusul materialismului, deoarece considera ca dincolo de realitatea fizica,

e+ista o realitate psihicaBspirituala si ca e+istenta fiintelor noastre nu e limitata doar la corp#

Fiinta si devenirea lui Platon, forma si materia lui *ristotel, numenul si fenomenul lui Cant, /in

A


5/17

si /ang din filozofia chineza si chestiunile traditionale despre Dumnezeu si om, spatiu si timp, si

natura si nutrire sunt printre alte dualisme faimoase#

Dualismul metafizic afirma ca faptele universului sunt cel mai "ine e+plicate in termenii

elementelor ireducti"ile in mod reciproc# *cestia sunt considerati adesea a fi mintea si materia,

sau precum Descartes, gandul si intinderea# Mintea este de o"icei conceputa ca e+perienta

constienta, materia ca ocupand spatiul si care este in miscare# 0le sunt astfel doua ordine diferite

in mod calificativ ale realitatii# Dualismele metafizice admit doua su"stante, cum ar fi lumea si

Dumnezeu, sau doua principii, cum ar fi "inele si raul, ca mi2loace de e+plicare ale naturii

realitatii# Descartes a argumentat un dualism metafizic intre minte 8 su"stanta de gandire 8 si

trup 8 su"stanta e+tinsa# 0l sustinea ca toate elementele realitatii sunt in cele din urma una sau

cealalta din aceste doua su"stante eterogene#

Dualismul grecesc- este o analiza a situatiei cunoasterii care sustine ca ideea sau o"iectul2udecatii este in mod radical altul decat o"iectul real# &4"iectul' cunoasterii este sustinut a fi

cunoscut doar prin medierea &ideilor'# *cest tip de gandire ridica intre"area importanta a

manierei in care cunoasterea poate pune punte peste prapastia dintre ideea unui o"iect si o"iectul

in sine# Dualismele epistemologice folosesc doua su"stante sau principii, cum ar fi constiinta si

fenomenul sau su"iectul si o"iectul, pentru a analiza procesul de cunoastere# in general, un

dualist epistemologic distinge intre ceea ce este imediat prezent fata de mintea o"servatoare din

determinarea de retrospectiva a o"iectului real cunoscut#Platon si *ristotel au speculat e+istenta unui suflet non(corporal, &detinator' al

inteligentei si intelepciunii# Folosind diverse motive drept argumente, ei sustineau ca

&inteligenta' umana nu poate fi identificata sau e+plicata prin sau cu a2utorul corpului fizic#

In dialogul &Phaedo', Platon formuleaza faimoasa Teorie a Formelor, conform careia

&su"stantele' distincte si imateriale a o"iectelor percepute de catre noi, nu sunt altceva decat

simple um"re# Doctrina lui Platon reprezinta prototipul tuturor viitoarelor manifestari ale

dualismului su"stantial ontologic -ontologia e studiul naturii fiintei, e+istentei sau a realitatii, in

general.# Dar doctrina platoniana a formelor nu tre"uie considerata antica si depasita, deoarece

are implicatii precise legate de filozofia mintii si pro"lema minte(corp#

Teoria Formelor - aceasta teorie ce ii apartine lui Platon, sustine ideea conform careia

FormeleBIdeile si nu lumea materiala cunoscuta noua, prin intermediul senzatiilor, poseda cea

mai esentiala si fundamentala realitate# FormeleBIdeile sunt singurele si adevaratele o"iecte de


6/17

studiu care ne pot furniza adevarata cunoastere# $uvantul &forma' capata doua intelesuri,

&forma' drept infatisarea unui lucru si &Forma', ce are un sens tehnic, inventat de Platon#

Diferentierile se fac de regula prin intermediul folosirii ma2usculei# $onform lui Platon,

formele pe care le vedem nu sunt reale, ci doar copii ale Formelor reale# In alegoria &Pestera' ce

a fost infatisata in &=epu"lica', lucrurile percepute , in mod normal, in lume, sunt caracterizate

ca fiind drept um"re ale lucrurilor reale, pe care nu le percepem in mod direct# $eea ce intelege

o"servatorul atunci cand percepe formele sunt doar arhetipurile proprietatilor si tipurilor

lucrurilor din 2urul nostru, a universaliilor#

Formele sunt esenta diverselor lucruri, ele sunt cele fara de care un lucru nu ar mai fi

lucrul care este# De e+emplu, e+ista numeroase mese in lume, dar Forma mesei este esenta sa,

este esenta tuturor meselor din lume# Platon sustinea ca Eumea Formelor e separata de lumea

noastra -lumea su"stantei., si ca totodata e lumea care sta la "aza realitatii noastre# Dacainlaturam materia, Formele sunt cele mai pure lucruri, de aceea Platon credea ca adevarata

inteligentaBintelepciune e a"ilitatea de a intelege Eumea Formelor#

4 Forma e aspatiala -in afara lumii. si atemporala -in afara timpului.# 4 Forma

atemporala nu e+ista in nici o perioada de timp# u a inceput si nu se va termina, nu este nici

eterna sau nemuritoare, pur si simplu e in afara timpului# Formele sunt aspatiale, nu au

dimensiuni spatiale, deci nu au o orientare sau o locatie in spatiu, de asemenea sunt si non(fizice,

dar nu e+ista in mintea noastra, Formele sunt e+tra(mentale#Formele sunt &schitele' o"iective a perfectiunii# 0le sunt perfecte pentru ca nu se schim"a#

Daca desenam pe o ta"la un triunghi, adica un poligon cu > laturi, acel triunghi e departe

de perfectiune, dar aceasta e singura noastra inteligi"ilitate a Formei de &triunghi', care ne

permite sa percepem desenul ca fiind un triunghi#

In &Phaedo', Formele sunt considerate universalia ante rem, adica concepte universale care fac

lumea inteligi"ila# Prin urmare, pentru ca intelectul -cel mai important aspect al mintii, pana la

Descartes. sa ai"a acces la cunostinte legate de diverse aspecte ale Universului, acesta tre"ui sa

ai"a o natura non(fizica si imateriala, de aceea Platon e un precursor important al lui Descartes#

Aristotel respinge notiunea Formelor ca entitati independente# In &Metaph/sics', el

indica pro"lemele centrale ale acestei ideii# Pe de o parte, daca spunem ca particularitatile

fenomenelor lumesti participa la Forma sau si(o impart, se pare ca distrugem unitatea esentiala si

indispensa"ila a Formei# Pe de alta parte, daca spunem ca particularitatile sunt asemanatoare sau

@


7/17

copie Forma, avem nevoie de o Forma suplimentara care sa e+plice cone+iunea dintre mem"rii

clasei constituita din particularitati si forma, si tot asa la infinit# *cesta idee a fost numita de

catre *ristotel &argumentul celui de al treilea om', argument care a fost folosit pentru prima oara

de catre Platon in dialogul sau &Parmenide'#

Dualismul cartezian - desi originile dualismului metafizicse regasesc la anticii greci, versiune

curenta a dualismului ii este atri"uita lui Descartes, care sustinea ca mintea e o su"stanta non(

fizica# Descartes e cel care a identificat mintea cu constiinta de sine si a separat(o de creier,

&locasul' inteligentei, formuland pro"lema dualismului minte(corp, in forma e+istenta in prezent#

In &Meditatii asupra primei filozofii', Descartes porneste intr(o calatorie pe parcursul

careia se indoieste de tot ceea ce stie, pentru a descoperi lucrurile concrete# * a2uns la concluzia

ca se poate indoi de e+istenta corpului sau -simpla iluzie sau vis., dar ca nu poate pune la

indoiala e+istenta mintii sale# *cest lucru l(a condus la concluzia ca mintea si corpul sunt douasu"stante diferite# Mintea, era o su"stanta &ganditoare' si imateriala# *ceasta su"stanta

reprezenta esenta unei persoane, lucrurile de care se indoieste, in care crede, pe care le spera si

gandeste# Descartes e cel care a oferit lumii faimosul citat &$ogito ergo sum'# Tot el e cel care a

popularizat ideea realitatii drept o dihotomie a materiei -su"stanta intinsa sau spatiala. si a

spiritului -su"stanta ganditoare, inclusiv Dumnezeu.# *ceasta forma de dualism a devenit

cunoscuta ca dualism cartezian# *cest gen de dualism e reprezentat prin orice variatie a relatiei

dintre minte si materie, care sustine ca mintea si materia sunt sunt doua categorii ontologiceseparate# *cest dualism presupune e+istenta a doua principii distincte de e+istenta in univers6

spirit si materie, suflet si corp#

Ideea centrala a dualismului cartezian e faptul ca mintea imateriala si corpul material,

desi sunt su"stante ontologice distincte, pot interactiona una cu alta# 0venimentele corporale pot

provoca evenimente mentale si vice(versa# Dar acest lucru duce la o pro"lema ma2ora a

dualismului cartezian6 $um e posi"il ca mintea imateriala sa afecteze corpul material si vice(

versa: *ceasta pro"lema se mai numeste si &pro"lema interactionarii'#

Descartes a incercat sa ofere un raspuns via"il, el a sugerat ca spiritele animale -transmiterea

semnalelor nervoase se facea in opinia lui Descartes printr(un aer &fin' sau spirite.

interactioneaza cu corpul prin intermediul glandei pineale#

Glanda pineala e un organ localizat in centrul creierului, acest organ a avut un rol important in

filozofia lui Descartes# 0l il considera resedinta sufletului si locul in care se formeaza gandurile#

H


8/17

0l considera corpul uman drept o masinarie, care functioneaza pe "aza spiritelor animale ce sunt

inmagazinate in glanda pineala# In descrierea rolului glandei pineale, traseul urmat de spiritele

animale reprezinta o notiune cruciala#

Descartes considera ca nervii sunt tu"uri umplute cu spiritele animale, acestea mai

contineau si un anumit numar de fi"re ce stra"ateau corpul uman de la un capat la altul# *ceste

fi"re erau legate de organele de simt, fiind puse in legatura cu creierul prin intermediul unor mici

valve aflate in peretii ventriculelor creierului# *tunci cand organele de simt erau stimulate, partile

lor componente erau puse in miscare# De aceea fi"rele nervilor erau trase, provocand

inchidereaBdeschiderea valvelor si eli"erarea spiritelor animale, aceste spirite produceau o

imagine a stimulului senzorial pe suprafata glandei pineale#

In conceptia lui Descartes, sufletul rational, o entitate independenta de corp si care

interactioneaza cu corpul prin intermediul glandei pineale, ar putea fi sau nu constient, despiritele animale ce apar ca rezultat a rearan2arii spatiilor intrafi"rilare# $and aceasta

constientizare are loc apare o senzatie constienta 8 corpul interactionand cu mintea# 0 vala"il si

reversul medaliei, sufletul poate influenta si el transferul de spirite animale, deci si el poate

interactionaBafecta corpul#

Termenul de dualism carteziane asociat uneori cu notiunea de interactiune cauzala

prin intermediul glandei pineale# Datorita faptului ca teoria carteziana era e+trem de dificil de

aparat, unii dintre discipolii sai, cum ar fi *rnold Geulinc+ si icholas Male"ranche, au propus oe+plicatie diferita6 Toate interactiunile minte(corp au loc prin intermediul lui Dumnezeu#

$onform acestor filozofi, starile normale a mintii si corpului reprezinta doar ocaziile in care

aceste interventii divine au avut loc, ci nu cauze reale# Descartes a ridicat pro"lema relatiei dintre

minte si lume, punctul de pornire al filozofiei# Prin indicarea glandei pineale ca loc de origine al

contactului sufletului cu corpul, Descartes indica o alta pro"lema, cea a relatiei minte(creier(

sistem nervos# In acelasi timp prin trasarea unei distinctii ontologice radicale intre corp, ca

materie e+tinsa, si minte, ca gand pur, Descartes, in cautarea certitudinii, a creeat in mod

parado+al, un haos intelectual#

$onform filozofiei carteziene, mentalul nu poseda o e+tensie in spatiu, iar materialul nu

poate gandi# Dualismul su"stantial are o pozitie filozofica compati"ila cu ma2oritatea teologiilor,

acestea afirma ca sufletele ocupa un &taram' independent de lumea fizica# Dualismul minte(corp

spune ca nici mintea si nici materia nu pot fi reduse una la alta, de aceea se opune


9/17

materialismului in general, in special celui reductiv# *cest dualism poate e+ista ca un dualism

su"stantial, care se "azeaza pe ideea ca mintea si corpul sunt compuse din su"stante distincte sau

ca dualism al proprietatilor, adica sunt compuse din aceeasi su"stamta, dar proprietatile mentale

si fizice sunt diferite din punct de vedere categorial si nu pot fi reduse una la cealalalta# *cesta e

dualismul care e numit de regula, dualism minte(corp# 0l e in contrast cu monismul filozofic,

care considera ca mintea si corpul sunt facute din aceeasi su"stanta#

!"eriment mental

Da#id $%almerssi(a imaginat un e+periment inspirat de filmul &The Matri+', in care dualismul

su"stantial ar putea fi adevarat#

Euati in considerare o simulare a unei lumi virtuale in care corpurile creaturilor sa fie controlate

de mintile lor, iar mintile sa fie e+terne simularii# $reaturile pot sa e+perimenteze si sa avanseze

in tehnologie la infinit, dar nu vor reusi niciodata sa afle &sursa' mintii lor, pentru simplul fapt canu e localizata in universul o"servat de ei# *cest caz difera de o simulare in care mintile sunt

integrate in simulare# In acest caz, monismul su"stantei ar fi adevarat#

Ti"uri de dualism minte-cor"& se trateaza pro"lema e+istentei in stransa legatura cu

mintea si corpul6

dualismul su"stantial, mintea si materia sunt doua su"stante diferite#

dualismul de proprietate, distinctia ontologica e evidentiata prin diferentele dintre

proprietatile materiei si mintii# dualismul de predicat, ireducti"ilitatea predicatelor mentale fata de predicatele

fizice#

Dualismul de "ro"rietate& acest tip de dualism spune ca distinctia ontologica e data de

diferentele dintre proprietatile mintii si a materiei, si ca constiinta e ireducti"ila ontologic, din

punct de vedere al neuro"iologiei si a fizicii# *tunci cand materia se organizeaza in forma

corecta, apar proprietatile mentale# De aceea e o su"categorie a materialismului emergent# In

functie de tipul dualismului de proprietate, aceste stari mentale pot fi e+clusiv non(fizice

-su"iective., sau pot fi reduse cauzal la fizic -o"iective.# Doctrinele care se incadreaza in aceasta

categorie constituie un su"iect de disputa# 0+ista versiuni diferite de dualism al proprietatii, iar

unele din ele cere o clasificare independenta#

3tarile mentale ireducti"ile cauzal, acest tip de dualism al proprietatilor spune ca una sau

mai multe stari mentale sunt ireducti"ile la stari fizice, si care nu influenteaza starile fizice#

J


10/17

0pifenomenalismul -conceptie filozofica potrivit careia constiinta ar fi simplu epifenomen al

proceselor neurofiziologice. spune ca desi cauzele materiale dau nastere la senzatii, volitiuni,

idei, etc#, aceste fenomene mentale se opresc la nivelul lor6 sunt &fundaturi' cauzale# *cest lucru

e opus interactionalismului, in care cauzele mentale pot produce cauze materiale si vice(versa#

3tari mentale reducti"ile cauzal, cel de al doilea tip de dualism al proprietatilor spun ca

starile mentale sunt reducti"ile cauzal la stari fizice# Kohn 3earle, un aparator al unei forme

distincte de fizicalism numita naturalism "iologic -teorie monista despre legatura dintre minte si

corp., are o teorie proprie# 3earle spune ca desi starile mentale sunt ireducti"ile ontologic la

starile fizice, ele sunt reducti"ile cauzal#

Dualismul predicatului - 0ste un curent filozofic acceptat de ma2oritatea fizicalistilor

non(reductivi, ca Donald Da#idson si 'err( Fodor, care sustin ca e+ista o singura categorie

ontologica a su"stantelor si proprietatilor su"stantelor -de regula fizica., predicatele folosite ladescrierea evenimentelor mentale nu pot fi descrise in termenii predicatelor fizice ale lim"a2ului

natural# Daca caracterizam monismul predicatului ca fiind punctul de vedere al materialistilor

eliminativi -intelegerea normala a mintii e falsa si clasele de stari mentale in care ma2oritatea

cred, nu e+ista. care cred ca predicatele intentionale, gen crede, doreste, gandeste, simte, etc#, vor

fi scoase din lim"a2ul stiintific si cotidian, deoarece entitatile la care ne referim nu e+ista, atunci

dualismul predicatului va fi definit ca o negare a acestei pozitii#

Davidson e adeptul monismului anomaliei conform caruia nu e+ista legi psiho(fizice in relatiaminte(corp, legi care sa faca legatura intre evenimentele mentale si cele fizice# Dar evenimentele

mentale au o descriere fizica# Predicatele mentale sunt ireducti"il diferite in caracterul lor

-rationale, holistice si necesare. fata de predicatele fizice -contingente, atomice si cauzale.#

A)ordari dualiste a cauzalitatii mentale

interactionismul reprezinta interactiunea cauzala a starilor mentale -credinte, dorinte, etc#.

cu starile fizice# *ceasta a"ordare e greu de validat prin argumentare logica sau dovezi

empirice# Face apel la e+perientele de zi cu zi, deoarece suntem incon2urati de

interactiuni similare, de e+emplu un copil atinge o plita incinsa -eveniment fizic. care ii

produce durere -eveniment mental., ca mai apoi sa tipe si sa planga -eveniment fizic.,

lucru care declanseaza o senzatie de teama si de prote2are -eveniment mental. la parintii

sai si tot asa#

1L


11/17

epifenomenalismul sustine ca toate evenimentele mentale sunt produse de un eveniment

fizic si nu au consecinte fizice# 0venimentul mental a deciziei de ridicare a pietrei -M. e

cauzat de declansarea unor neuroni specifici din creier -P.# $and mana si "ratul ridica

piatra -0., acest lucru nu e cauzat de evenimentul mental precedent M, nici de catre M si

P la un loc, ci numai de catre P# $auzele fizice, in principiu, sunt pot fi reduse la

principiile fizice fundamentale, de aceea cauzele mentale sunt eliminate folosind

e+plicatia reductionista# Daca P cauzeaza atat M cat si 0, nu va e+ista o supradeterminare

in e+plicarea lui 0#

paralelismul trateaza pro"lema interactiunii dintre evenimentele mentale si cele fizice,

intr(un mod neo"isnuit# $ea mai proeminenta a"ordare ii apartine lui Gottfried ilhelm

von Eei"niz# *cesta a recunoscut pro"lemele sistemului cartezian de interactiune,

asemenea lui Male"ranche#

Male"ranche sustinea ca o "aza fizica de interactiune intre material si imaterial, e

imposi"ila, de aceea si(a formulat propria doctrina a ocazionalismului, in care

interactiunea minteBmaterie avea locu prin interventia lui Dumnezeu# Ideea lui Eei"niz, ca

Dumnezeu a creeat o armonie pre(sta"ilita, cu scopul de a face sa para ca evenimentele

fizice si mentale cauzeaza si sunt cauzate unele de catre altele# In realitate, cauzele

mentale au numai efecte mentale, iar cauzele fizice au numai efecte fizice# De aici si

numele de paralelism# 4cazionalismul e o doctrina filozofica despre cauzalitate conform careia su"stantele

create nu pot fi cauze eficiente de evenimente# Toate evenimentele sunt provocate in mod

direct de catre Dumnezeu# Teoria spune ca iluzia unei cauzalitati eficiente intre

evenimentele mondane sunt efectul unei con2unctii constante a lui Dumnezeu, pentru ca

fiecare situatie in care cauza e prezenta va constitui o &ocazie' pentru aparitia efectului,

ca forma de e+presie a puterii divine# Dar aceasta relatie &ocazionala' nu produce o

cauzalitate eficienta# Din acest punct de vedere, primul eveniment il face pe Dumnezeu sa

intervina si sa cauzeze cel de al doilea eveniment, cand de fapt Dumnezeu ar tre"ui sa

cauzeze primul eveniment, si tot 0l pe cel de al doilea, in tot acest timp fiind in

concordanta cu legile generale ale naturii#

11


12/17

fizicalismul non(reductiv e o teorie conform careia toate starile mentale sunt reduse, prin

cauzalitate, la starile fizice# Deci evenimentele mentale ne pot ghida spre cele fizice si

vice(versa#

Perspectiva dualist! este aceea prin care Descartes a desp!r it mintea de trup# n Discurs

asupra metodei i, apoi, n Medita ii apare renumita fraz!, NOg%ndesc, deci e+ist&, prin care se

sugereaz! clar c! g%ndirea i con tiin a g%ndirii sunt su"straturile reale ale fiin ei# Descartes

privea g%ndirea ca pe o entitate separat! complet de corp, astfel c! Nlucrul g%nditor& -res

cogitans. era separat de trupul neg%nditor -res e+tensa., ns! aceast! afirma ie nu este cu totul

diferit! de cea a lui *ugustin, NOsunt indus n eroare, deci e+ist nMedita ii metafizice putem

spune c! a"ordeaz! su"iectul NGeniului r!u& care se aseam!n! sau care, cel pu in, i g!se te,

oarecum, sorgintea n afirma ia lui *ugustin# ndoiala cartezian! este Nun fel de pruden ! logic!,

dac! se poate vor"i astfel, un purgatoriu logic De fapt, NIpoteza demonului&, n ilustrarea lui

Descartes, ne arat! c! lucrurile pe care le putem cunoa te pot fi puse su" semnul ntre"!rii,

acestea av%nd un caracter ndoielnic# ns! eaa fost construit! pentru a ar!ta dependen a fiin ei

umane de divinitatea creatoare care poate s! schim"e sau s! transforme ordinea lucrurilor din

natur!, i iluziile n cunoa tere adev!rat!# 3copul cunoa terii este cuno tin a sigur! i evident!#

4pera iile care realizeaz! acest scop sunt e+perien a i deduc ia# Prin e+perien ! se

n elege o opera ie cognitiv! "azat! pe activitatea sim urilor# $unoa terea prin e+perien ! este

nesigur! pentru c! se reduce la caracterul empiric al sim urilor# n schim", prin deduc ie se n elege o opera ie de care individul se folose te atunci c%nd polivalen a fenomenelor ntrece

caracterul naturii umane# $a orice persoan! care ac ioneaz! i reprezint! intelectul, Descartes se

spri2in! pe cunoa terea matematic! pentru a pune "azele unei tiinte universale de tip matematic

-f!r! a o identifica cu matematica., iar rezultatul formal al revela iei o" inut din aceasta va

fiIdeea# Un prim rezultat al medita iei carteziene const! n faptul c! aceasta presupune o

revela ie a gndirii care se gnde te pe sine # ns!, terminologic, ideilela Descartes pot fi v!zute

n dou! feluri6 Nidei intuitive& i N idei speculative n cazul ideilor speculative,e+ist! anumite

raporturi care sta"ilesc genul particip!rii sau al amestecului# n acest caz, se reg!se te i ideea de

g%ndire care se mplete te sau se identific! cu N ideea de fiin Fiin a uman! ocup! un loc n

spa iu, acesta este un atri"ut primit de la corp# Faptul c! fiin a uman! se hr!ne te, se mi c!, simte

etc# este un atri"ut ce se reflect! prin unirea corpului cu sufletul# n schim", fiin a uman! care

g%nde te, cuget! sau concepe, poate face aceste lucruri pentru c! aceste atri"ute apar in numai

1


13/17

sufletului# *stfel, Descartes determin! atri"utul ce e+prim! esen a sufletului, iar atri"utul este

g%ndirea# Dac! g%ndirea are un caracter inelucta"il, atunci e+isten a acestui atri"ut implic!

e+isten a sufletului# n aceea i ordine de idei, dac! 0ul este n elat, nseamn! c! exist# $a

su"iect g%nditor, se n elege c! 0ul are diferite func ii -ndoiala, sim urile., c! ocup! un loc n

spa iu i n timp# n schim", prin o"iect neg%nditor -plant!, animal., se n elege acel lucru de care

suntem con tien i c! e+ist!, c! are un corp, c! ocup! un loc n spa iu, ns! doar omul este, el

arefiin saufiin eaz , c!ci numai el g%nde te# ns! ceea ce remarc! Damasio este Nsepararea

a"isal! dintre corp i minte, dintre su"stan a corpului, m!sura"il!, av%nd dimensiune, ac ionat!

mecanic, divizi"il! la infinit, pe de o parte, i su"stan a min ii, nem!sura"il!, f!r! dimensiune,

imposi"il de ac ionat mecanic, indivizi"il!, pe de alta parte, sugerarea faptului c! ra iunea,

2udecata moral! i suferin a provocat! de durerea fizic! sau e+altarea emo ional! ar putea e+ista

separat! de corp#&, altfel spus, separarea ac iunilor min ii de structura organismului "iologic#

Damasio respinge aceast! Nlimitare&; el sus ine c! mintea este direct legat! de activitatea

creierului, iar formularea cartezian! i pare incomplet! n plan uman6 NPro"a"il c! cel mai

important lucru pe care l putem face ca fiin e umane, n fiecare zi din via a noastr!, este s! ne

reamintim nou! i s! reamintim celorlal i comple+itatea, fragilitatea, finitudinea i unicitatea

noastr!&O># * avea o imagine complet! n ceea ce prive te n elegerea profund! a min ii omene ti

nseamn! s! avem n vedere o integrare care s! se raporteze la ntregul organism care

interac ioneaz! fizic cu mediul social, i nu s! vedem mintea ca un Ncogito& nonfizic situat n

afara organismului uman# *naliza prezentat! de DamasioQla nceputul lucr!rii sale spri2in!, n

"un! parte, ipotezele pe care le formuleaz! atunci c%nd a"ordeaz! pro"lema cartezian!# De fapt,

Damasio ncearc! s! su"linieze ideea de organism uman i rela ia dintre sentimente i ra iune i

a2unge la concluzia c! ra iunea se poate ntemeia pe emo ii i sentimente, astfel c!, pentru el,

ra iunea pur! nu e+ist! f!r! celelalte func ii ale creierului i, implicit, ale corpului# 0+ist!

contemporani care l critic! pe Descartes, -=egius, Gassendi, *rnauld, Prin esa 0lisa"etha#.

principala o"iec ie fiind uniunea minte(corp, ns! noi ne vom ndrepta aten ia asupra o"iec iilor

aduse de Ro""es# Una din semnifica iile care au intrat n vizorul lui Thomas Ro""es, ale

lui Cogito, ergo sum, este modul n care g%ndirea, ca atri"ut esen ial, implic! cu necesitate

e+isten a lucrului care g%nde te# *stfel c! e+isten a este str%ns legat! de g%ndire, deoarece

g%ndirea, f!c%nd a"strac ie de corporalitate, se reflect! pe sine i se contempl! ca atare#

Prin Cogito, ergo sumnu se n elege e+isten a omului, ci numai e+isten a g%ndirii ca nchipuire a

1>
http://www.blogger.com/post-edit.dohttp://www.blogger.com/post-edit.dohttp://www.blogger.com/post-create.do#_ftn3http://www.blogger.com/post-edit.dohttp://www.blogger.com/post-create.do#_ftn3http://www.blogger.com/post-edit.do


14/17

realit! ii# Ro""es crede c! modurile de g%ndire nu reflect! esen a sufletului6 Neu sunt g%nditor,

deci, eu sunt g%ndire sau, mai "ine, eu sunt inteligent, deci, eu sunt inteligen !# $!ci n acela i fel

eu a putea s! spun6 eu m! plim", deci, eu sunt plim"are Descartes, n r!spunsul s!u, se

preocup! mai mult de precizarea termenilor pe care(i folose te, dec%t de sta"ilirea profund! a

raportului dintre suflet ca su"stan ! i ideileca moduri ale su"stan ei# NDescartes credea despre

glanda pineal! c! ar fi un sediu mai potrivit pentru ceea ce ne guverneaz!, pe motiv c! este una

dintre pu inele structuri nepereche ale creierului# &

ntr(o oarecare m!sur!, Descartes apare ca fiind un continuator al tradi iei scolastice, iar

n construc ia sa l introduce pe Dumnezeu care ne ndrum! prin voin a sa c!tre o cunoa tere a

lucrurilor clare i distincte# n Principiile filosofiei, autorul arat! clar ce n elege prin cuv%ntul a

gndi Ntot ceea ce se petrece n noi n a a fel nc%t intuim aceasta nemi2locit prin noi n ine;

iat! de ce nu numai a n elege, a vrea, a imagina, ci i a sim i este acela i lucru, aici, cu a g%ndi#& Mai departe, Daniel $# DennettQQanalizeaz! e+punerea lui =ene Descartes i a2unge la

concluzia c! nu e+ist! niciun Nmediu misterios&, ne(fizic al min ii i, n niciun caz, acesta nu este

glanda pineal! care se afl! n centrul creierului# n zilele noastre aproape niciun cercet!tor al

min ii nu mai crede c! e+ist! un astfel de mediu non(fizic# Motivul pentru care min ile depind de

compozi ia chimic! a mecanismelor sau a mediilor lor este c!, pentru a realiza ceea ce tre"uie s!

proiecteze, aceste tipuri de mecanisme tre"uie s! fie alc!tuite i v!zute ca realitate "io(istoric!

-su"stan e compati"ile cu corpurile pree+istente pe care le controleaz!.# *ceste su"stan e sau

a a(zisa lor Nnatur! intrinsec!& prind semnifica ie doar atunci c%nd func ioneaz! ca par i ale unor

sisteme func ionale# Faptul c! sistemul nervos nu este un sistem izolat i faptul c! Nac ioneaz!& i

Nconverte te& n aproape orice situa ie ne o"lig! s! vedem func iile p!r ilor componente ntr(un

anume mod mai comple+ i, n acela i timp, mai realist# Nu pot fi desp!r it de corpul meu,

separat n mod clar de el cum au presupus adesea filosofii# $orpul meu con ine tot at%ta din

mine, din valorile, talentele, amintirile i aptitudinile care fac s! fiu ceea ce sunt, ca i sistemul

meu nervos#&Dennett ne arat! mo tenirea cele"rului dualism care se e+tinde dincolo de mediul

academic i se poate reg!si n g%ndirea de zi cu zi6 &Oace ti atle i sunt preg!ti i at%t mental c%t i

fizic&, i NOcorpul i este s!n!tos, totul se petrece n mintea ta&, iar, n continuare, el puncteaz!

c! i printre cei care au com"!tut viziunea lui Descartes e+ist! o anumit! tendin ! de a vedea i

de a trata, n acela i timp, mintea ca N ef& al corpului# Dac! accept!m acest mod de g%ndire,

ignor!m faptul c! i creierul -mintea. este un organ ca oricare altul, iar func iile sale nu le vom

1A
http://www.blogger.com/post-edit.dohttp://www.blogger.com/post-edit.dohttp://www.blogger.com/post-edit.dohttp://www.blogger.com/post-edit.dohttp://www.blogger.com/post-edit.dohttp://www.blogger.com/post-edit.dohttp://www.blogger.com/post-edit.dohttp://www.blogger.com/post-edit.do


15/17

putea n elege dac! l trat!m ca fiind N ef& al unei structuri mult mai comple+e din care face parte

i el, iar, n acest fel, mintea tre"uie v!zut! ca Nservitor

Descartes, de i ncearc! s! ai"! o imagine c%t mai cuprinzatoare i c%t mai profund! a

naturii umane, nu reu e te s! fac! dec%t opusul# $hiar dac! ncearc! s! se aproprie de Dumnezeu,

pun%nd la ndoial! adev!rurile matematice, formul%nd tot felul de asump ii care s! i spri2ine

construc ia filosofic!, e ueaz!# Descartes se limiteaz!, uit! s! se raporteze la ntregul organism

uman i s! vad! c! mediul social afecteaz! direct omul# 0l ncearc!, de fapt, s! ofere, prin

aceast! concep ie a sa, via a omului dup! moarte# ns! nu tre"uie uitat faptul c! Descartes a avut

foarte multe realiz!ri pe plan matematic, n 1@>1 invent%nd geometria alge"ric!# $hiar dac! face

acest lucru, pro"a"il c! el confund! regulile utile matematicii cu regulile ce ar putea reflecta

via a uman!#

n acest 2oc creat de Descartes, ecua ia g%ndirii nu admite o mul ime infinit! de solu ii;

ceea ce, n mod parado+al, l(a a2utat o via ! ntreag!, acum l for eaz! s! g!seasc! o solu ie

"anal!# ndoiala metodic! poate fi v!zut! ca o situa ie dureroas! prin care omul ncearc! s!

g!sesc! acelpunctde plecare, acel loc sta"il i sigur, n urma c!ruia ar putea a2unge la primul

adev!r#

n mod clar, toate aceste instrumenteleag! g%ndirea i o limiteaz! prin ns! i natura lor,

aceea de rigurozitate metodic!# i, s! fim serio i, omul scap! rigidit! ii# De multe ori ne las!m

condu i de ceva infim, neclar, a"scons i, totu i, o facem doar pentru a parcurge un drum# De

multe ori ne pierdem n sine i c!ut!m r!spunsuri care nu pot fi date# Dar, totu i, o facemS

1


16/17

Suprematia emotiilor asupra ratiunii: am putea sa ne vindecam depresia sau an+ietatea fara

medicamente: *r putea fi de a2uns cateva miscari oculare pentru a ne simti psihic mai "ine:

$orpul, ca mi2loc de actiune asupra psihicului, a revenit la moda printre terapeuti# 3i atunci

creierul: Un organ ca oricare altul# Gata cu inteligenta pura a computerelor, cu care s(a presupus

ca seamana acest organ# Fara trupul si mediul care l(au modelat, creierul n(ar fi nimic# $ei mai

multi adepti ai noului curent sunt neuro"iologi#

Potrivit lor, spiritul nu se poate emancipa de trup# Nu creierul se afla la originea actiunilor

noastre, ci cunoasterea - ansamblul proceselor mentale care ne permit sa gandim, sa ne

amintim de lume, spune Marc Keannerod, de la Institutul de 3tiinte $ognitive din E/on#

Ma2oritatea teoriilor de acest fel conduc spre rezultatele o"tinute de cele"rul neuropsihiatru

*ntonio Damasio si fac apel la lucrarea sa ma2ora 0roarea lui Descartes#

Damasio afirma ca gandurile noastre sunt orientate de emotiile pe care le traim# Maie+act, de ceea ce el a numit insemne somatice# In acord cu e+periente traite sau imaginate, noi

am codifica, in retele neuronale, stereotipuri, modele de stari corporale# 9ederea unui 2andarm

va solicita marca somatica alocata e+perientei de2a traite sau doar fictive sa se activeze# In acel

moment, se vor e+cita automat diferite regiuni cere"rale, precum amigdalele sau anumiti centri

hipotalamici#

Damasio vs Descartes: rezultatul6 o accelerare a ritmului cardiac si un sentiment de

vinovatie, o conduita specifica fata de omul in uniforma# Preca"la2 innascut Dupa *ntonioDamasio, chiar si o intre"are cu multiple variante de raspuns, pusa la un e+amen, activeaza

insemnele somatice6 raspunsul corect e identificat cu a2utorul emotiilor ce se declanseaza la

vederea fiecarui raspuns propus# *ceste insemne sunt rezultatul unui preca"la2 innascut, fruct a

milioane de ani de evolutie# 3emnele somatice rezulta din activitatea corte+ului or"itofrontal,

precizeaza 4livier Coenig, profesor la Universitatea din E/on# 3pre aceasta regiune converg

semnale din arii cere"rale incarcate cu informatie senzoriala# *sta e+plica de ce lezarea regiunii

respective altereaza comportamentul# $el mai faimos caz este acela al lui Phineas Gage din

9ermont, 3U*, al carui craniu a fost strapuns de o "ara# =ana l(a transformat pe seriosul si res(

pectuosul Gage intr(un monstru neo"razat, incapa"il sa ia cea mai neinsemnata decizie# In ce

consta eroarea lui Descartes: $onform lui Damasio, Descartes se insela luand in considerare

e+istenta naturala a unui suflet#

1@


17/17

Damasio spune contrariul6 alterarea "rocesarii emotiilor sc%im)a "ersonalitatea si

ca"acitatea de a rationa# 3uprematia emotiilor asupra ratiunii este un fenomen "inecunoscut (

de milenii la oameni, de cateva decenii la animale# 3a luam cazul so"olanilor# $and regiunile

implicate in activarea sentimentului de frica, precum amigdalele, sunt suprae+citate, corte+ul

frontal al animalului se "locheaza# *nglo(sa+onii numesc acest fenomen flooding ( o inundatie

emotionala ce impiedica actiunile planificate# $at priveste alegerile irationale dictate de afect,

nimeni nu le(a negat vreodata e+istenta# 0motia si empatia pot conduce la alegeri perfect

irationale#

Trei creiere intr-unul singur - imensa diversitate a functiilor e+ercitate de creier i(a

adus pe unii neurofiziologi in situatia de a nega unicitatea acestuia# $el mai cunoscut e+emplu

este cel al creierului triunic, al lui Paul MacEean# eurofiziologul vor"este despre trei tipuri

distincte de creier, aparute unul dupa celalalt in cursul evolutiei6 la "aza se afla creierul reptilian,insarcinat cu reglarea functiilor fiziologice primare si cu unele conduite primitive, imediat

deasupra se gaseste creierul paleomamifer, reprezentat de sistemul lim"ic, considerat centru al

emotiilor, iar peste amandoua se afla corte+ul neomamifer, sediu al functiilor comple+e ale

gandirii# $ercetarile recente tind sa demonteze aceasta teorie, deoarece este dovedit ca a"solut

toate regiunile cere"rale sunt interconectate, fapt ce duce la imposi"ilitatea negarii caracterului

unitar a ceea ce pare a fi -si chiar este. un singur organ#

1H

Introducere in Filosofia Mintii (2)

Documents

Transcript of Introducere in Filosofia Mintii (2)