Introducere în filosofia mințiiProf. univ. dr. Dumitru Gheorghiu

Cerințe preliminare

Analiza logică a conceptelorn O analiză logică a unui concept C este o încercare de a defini

precis ce este C.n În mod necesar, C dacă și numai dacă D, unde D este setul de

trăsături caracteristice pentru C și numai pentru C dat de analiză.

n O analiză corectă trebuie să satisfacă următoarele condiții:

1. Orice este C este D.2. Orice este D este C.3. 1 și 2 sunt necesare: ceva nu poate fi C și să nu fie D și ceva nu poate fi D și să nu fie C.

2

Analiza logică a conceptelorn (A1) În mod necesar, X este mamă dacă și numai dacă X este

femeie și X a născut un copil.

n Dacă această analiză este corectă, atunci:

1. Oricine este o mamă este o femeie și a născut cel puțin un copil.2. Oricine este o femeie și a născut cel puțin un copil este o mamă.3. Cineva nu poate fi o mamă și să nu fie o femeie care a născut cel puțin un copil și cineva nu poate fi o femeie care a născut cel puțin un copil și să nu fie o mamă.

3

Analiza logică a conceptelorn Un contraexemplu la o analiză a unui concept C este

un caz în care ceva poate fi C și să nu fie D sau în care ceva poate fi D și să nu fie C.

n Contraexemplu la (A1): Mihaela este mama lui Vlad, dar Mihaela l-a adoptat pe Vlad și nu a născut niciodată.

n Dacă acest caz este posibil, atunci cineva poate să fie o mamă fără să fi născut cel puțin un copil, ceea ce înseamnă că analiza din (A1) este incorectă.

4

Analiza logică a conceptelorn Un apărător al unei analize are la dispoziție, în principal, două

modalități de a răspunde la un contraexemplu:

1. Modificarea analizei prin adăugarea unui element la dreapta lui „dacă și numai dacă”:

n (A2) În mod necesar, X este mamă dacă și numai dacă X este femeie și X a născut sau a adoptat un copil.

2. Modificarea analizei prin adăugarea unui element la stânga lui „dacă și numai dacă”:

n (A3) În mod necesar, X este mamă biologică dacă și numai dacă X este femeie și X a născut un copil.

5

Elemente de teoria relațiilorn O relație este o caracterizare a unui obiect în raport cu cel puțin

un obiect.n Spunând „Dan este fiul lui Mihai” îl caracterizăm pe Dan în

raport cu Mihai prin intermediul relației …este fiul lui …n Spunând „Sinaia este între Ploiești și Brașov”, caracterizăm

Sinaia în raport cu Ploiești și Brașov prin intermediul relației … este între … și …

n Relație diadică: relație care caracterizează un obiect în raport cu un singur obiect.

n Relație triadică: relație care caracterizează un obiect în raport cu două alte obiecte.

n xRy este o prescurtare pentru „x stă în relația R cu y”.

6

Elemente de teoria relațiilorn Reflexivitatea. R este o relație reflexivă în M,

dacă pentru orice x din M, xRx (x stă în relația R cu sine).

n Simetria. R este simetrică în M, dacă oricare ar fi x și y din M, dacă xRy, atunci yRx.

n Tranzitivitatea. R este tranzitivă în M, dacă oricare ar fi x, y și z din M, dacă xRy și yRz, atunci xRz.

7

Analiza și evaluarea argumentelorn Un argument este o mulțime de enunțuri în care

despre unul dintre ele, numit „concluzie”, se pretinde că decurge din celelalte enunțuri, numite „premise”.

n „Dacă dorești să ai rezultate bune la examene, trebuie să înveți. Tu dorești să ai rezultate bune la examene. Deci trebuie să înveți.”

n Indicatori de concluzie: „deci”, „prin urmare”, „așadar”, „rezultă că” etc.

n Indicatori de premisă: „deoarece”, „întrucât”, „fiindcă”, „pentru că” etc.

8

Analiza și evaluarea argumentelorn Argumente eliptice: Argumente din care lipsește cel

puțin o premisă sau chiar concluzia.n „Acest medicament este un antiacid, deci reduce

aciditatea gastrică.”n ”Toți bărbații căsătoriți care lipsesc prea mult de

acasă sunt înșelați de soții și tu lipsești prea mult de acasă.”

n Atunci când adăugăm o componentă subînțeleasă, trebuie să avem grijă ca aceasta să exprime cât mai exact intențiile argumentatorului.

9

Analiza și evaluarea argumentelorn Atunci când analizăm și evaluăm argumente este util

să le prezentăm într-un format standard:n Listăm mai întâi premisele și apoi concluzia,

precedată de un indicator de concluzie.n Etichetăm componentele argumentului.

n (1) Toate insectele sunt hexapode.(2) Păianjenii nu sunt hexapode.(3) Prin urmare, păianjenii nu sunt insecte.

10

Analiza și evaluarea argumentelor

n Argument deductiv: argument în care despre concluzie se pretinde că decurge în mod necesar din premise.

n Argument nedeductiv: argument în care despre concluzie se pretinde că decurge doar în mod probabil din premise.

n „Luminile din casă erau stinse, iar în fața casei nu era nici o mașină, așa încât am tras concluzia că nu era nimeni acasă.”

11

Analiza și evaluarea argumentelorn Un argument deductiv este valid, dacă nu există nici o situație

logic posibilă în care toate premisele să fie adevărate și concluzia să fie falsă. Dacă există cel puțin o astfel de situație, argumentul este nevalid.

n Premisele și concluzia unui argument valid pot fi toate false.n „Ziua de 1 ianuarie cade întotdeauna într-o luni. Prin urmare, a

doua zi după 1 ianuarie este întotdeauna marți.”n Premisele și concluzia unui argument nevalid pot fi toate

adevărate.n „Monica este prietenă cu Anca și Anca este prietenă cu Ioana.

Prin urmare, Monica este prietenă cu Ioana.”

12

Analiza și evaluarea argumentelor

n Un contraexemplu invalidant la un argument deductiv este o situație logic posibilă în care toate premisele sunt adevărate și concluzia este falsă.

n „Monica este fiica lui Popescu. Prin urmare, Popescu este tatăl Monicăi.”

n Putem defini un argument valid ca fiind un argument pentru care nu există nici un contraexemplu invalidant.

13

Analiza și evaluarea argumentelorn Modus ponens:

Dacă p, atunci q. p. Prin urmare, q.n „Dacă a plouat, atunci strada este udă. A plouat. Prin urmare,

strada este udă.”n Modus tollens:

Dacă p, atunci q. Nu q. Prin urmare nu p.n „Dacă ai învățat, atunci problemele sunt ușor de rezolvat.

Problemele nu sunt ușor de rezolvat. Prin urmare, nu ai învățat.”n Silogismul disjunctiv:

p sau q. Nu p. Prin urmare q.n „Rezervorul de benzină este gol sau bateria este descărcată.

Bateria nu este descărcată. Prin urmare, rezervorul este gol.

14

Analiza și evaluarea argumentelor

n Un argument concludent este un argument deductiv valid cu premise adevărate.

n Dacă un argument deductiv nu satisface cel puțin una dintre aceste două condiții – valid, respectiv premise adevărate – argumentul respectiv este neconcludent.

n Prin definiție, orice argument concludent are concluzia adevărată.

15

Analiza și evaluarea argumentelorn Un argument nedeductiv este tare, dacă, în cazul în care toate

premisele sunt adevărate, concluzia este cu mare probabilitate adevărată.

n „Acest butoi conține peste 1000 de mere. 860 de mere alese la întâmplare din acest butoi sunt putrede. Prin urmare, probabil că toate merele din acest butoi sunt putrede.”

n Un argument nedeductiv este slab, dacă, în cazul în care toate premisele sunt adevărate, concluzia nu este cu mare probabilitate adevărată (este cu mare probabilitate falsă).

n „Acest butoi conține peste 1000 de mere. 10 de mere alese la întâmplare din acest butoi sunt putrede. Prin urmare, probabil că toate merele din acest butoi sunt putrede.”

16

Analiza și evaluarea argumentelorn Un argument confirmator este un argument

nedeductiv tare cu premise adevărate.n Dacă un argument nedeductiv nu îndeplinește cel

puțin una dintre aceste două condiții – tare, respectiv premise adevărate – argumentul respeciv este neconfirmator.

n Prin definiție, orice argument confirmator are concluzia cu mare probabilitate adevărată.

n Validitatea este o chestiune de da sau nu; tăria este o chestiune de mai mult sau mai puțin.

17

Analiza și evaluarea argumentelorn Un argument este util, dacă, pe baza premiselor sale, poate să

determine pe cineva să accepte în mod rațional concluzia.n Pentru ca un argument deductiv să fie util, argumentul trebuie să fie

concludent (valid cu premise adevărate).n „Municipiul București este capitala României. Prin urmare, toate pisicile

sunt pisici.”n Pentru ca un argument concludent să fie util, argumentul trebuie să fie

relevant (între informația redată de premise și informația redată de concluzie există o legătură).

n „Municipiul București este capitala României. Prin urmare, municipiul București este capitala României.”

n Pentru ca un argument concludent și relevant să fie util, trebuie ca premisele sale să poată fi acceptate ca adevărate independent de concluzie (argumentul să nu fie circular).

18

Analiza și evaluarea argumentelorn A argumenta prin analogie înseamnă a argumenta că, întrucât

două obiecte sunt asemănătoare, ceea ce este adevărat despre unul dintre ele este adevărat și despre celălalt.

n (1) Obiectul X și obiectul Y seamănă, având în comun proprietățile P1 … Pn. (proprietăți comune)(2) Obiectul X are proprietatea Q.(3) Probabil că și obiectul Y are proprietatea Q (proprietatea transferabilă).

n „Ceasurile și Universul au în comun faptul că sunt sisteme complexe, cu o anumită organizare. Un ceas nu poate să apară prin accident, ci a fost creat. Probabil că și Universul, un sistem mult mai complex decât un ceas, a fost creat”.

19

Analiza și evaluarea argumentelorn Proprietățile comune sunt relevante pentru proprietatea

transferabilă, dacă legătura dintre primele și cea din urmă este sistematică sau măcar relativ constantă. Dacă nu acesta este cazul, proprietățile comune sunt irelevante pentru proprietatea transferabilă.

n Un argument prin analogie este cu atât mai tare, cu cât proprietățile comune sunt mai relevante pentru proprietatea transferabilă.

n Cu cât proprietățile comune sunt mai importante pentru obiectele între care se face analogia față de proprietățile care le deosebesc, cu atât asemănarea este mai profundă. Cu cât proprietățile comune sunt mai puțin importante față de cele care diferențiază, cu atât asemănarea este mai superficială.

20

Analiza și evaluarea argumentelorn Un argument prin analogie este cu atât mai tare, cu cât

asemănarea dintre obiectele între care se face analogia este mai profundă.

n Eroarea analogiei slabe se comite în argumentele în care proprietățile comune sunt irelevante pentru proprietatea transferabilă sau/și asemănarea dintre acele obiecte este superficială.

n „Adrian are 1,80 m înălțime, părul șaten, ochii verzi și este un bun șahist. Mihai are 1,80 m înălțime, părul șaten și ochii verzi. Prin urmare, probabil că și Mihai este un bun șahist.”

n „Dacă un elev primește un stilou nou, atunci va dori să scrie cu el. Așadar, dacă polițiștii vor fi dotați cu un nou tip de armă, atunci vor dori să-l folosească.„

21