Introducere În Dreptul Administrativ

8/15/2019 Introducere În Dreptul Administrativ

http://slidepdf.com/reader/full/introducere-in-dreptul-administrativ 1/28

INTRODUCERE ÎN DREPTUL ADMINISTRATIV

Dreptul administrativ este o ramură a dreptului public româncare, împreună cu dreptul privat român, formează sistemuldreptului român.

Prin drept administrativ se înţelege un grup de norme juridice care, datorită particularităţilor pe care le reprezintă,formează o ramură distinctă de drept, în cadrul sistemuluidreptului.

Dreptul administrativ este strâns legat de noţiuneaadministraţiei publice, care se prezintă ca activitate dar şi casistem de organizare.

Ca activitate, administraţia publică este formată din ansamblul activităţilor juridice şi materiale aflate în responsabilitatea autorităţilor publice care au ca scopsatisfacerea interesului general, prin organizarea executării şi executarea în concret

a legii.Ca sistem de organizare, administraţia publică este formată din ansamblul

structurilor componente ale sistemului administraţiei publice.

Principiile administraţiei publicePrincipiul legalităţii administraţiei publice impune ca toate acţiunile care

formează activitatea acestuia , dar şi toate formele de organizare a sistemuluiadministraţiei publice să se întemeieze pe lege.

Principiul ierarhiei este expresia raporturilor ierarhice stabiliteîntre structurile sistemului administraţiei publice, în activitatea realizată pentru

organizarea şi executarea legii.Principiul transparenţei decizionale în activitatea autorităţiloradministraţiei publice, în raporturile stabilite între ele cu cetăţenii şi asociaţiilelegal constituite ale acestora, a fost consacrat prin Legea nr.!"!##$ privindtransparenţa decizională în administraţia publică şi are drept scop sporirea graduluide responsabilitate a autorităţilor administraţiei publice faţă de cetăţean, stimularea participării active a cetăţenilor la activitatea administraţiei publice, precum şisporirea gradului de transparenţă la nivelul întregii administraţii publice.

Principiul continuităţii impune ca activitatea administraţiei publice să sedesfăşoare în mod permanent, fără sincope, pentru că orice întrerupere a

organizării şi executării legii va putea degenera în acte de dezordine socială, dar se poate ajunge la anarhie şi la disoluţia organizării statale din teritoriul respectiv orila schimbarea ordinii sociale, în cazul mişcărilor revoluţionare.

Principiul operativităţii impune ca activitatea, intervenţia structurilorsistemului administraţiei publice să se realizeze prompt, rapid, fie la cerere, fie dinoficiu, pentru înlăturarea unei stări nelegale sau anormale care poate afectadrepturile unei persoane sau interesul general al unei activităţi.



Principiul oportunităţii funcţionează în activitatea administraţiei publice însensul că structurile acesteia au libertatea să dispună de iniţiativă şi de posibilitateade a aprecia momentul favorabil în care trebuie să intervină, pe baza şi pentruexecutarea legii, în concordanţă cu interesul general al colectivităţii pe care oreprezintă.

Principiul revocabilităţii reprezintă o regulă aplicabilă acteloradministrative, potrivit căreia, mai înainte ca acestea să fi intrat în circuitul civil şisă fi produs efecte juridice, autoritatea administrativă emitentă le poate retractasau acestea pot fi desfiinţate de către autoritatea administrativă ierarhic superioarăcelei emitente.

Principiul deconcentrării activităţii administraţiei publice este un principiuspecific activităţii administraţiei ministeriale care constă în deplasarea în unităţileadministrativ teritoriale a activităţii administraţiei publice centrale.

Izvoarele dreptului adminitrativ

Izvoarele dreptului administrativ sunt actele juridice în caresunt încorporate normele de drept administrativ privitoare laorganizarea şi activitatea administraţiei publice.

primă categorie de izvoare ale dreptului administrativeste formată din actele juridice care emană de la puterealegiuitoare.

Contitu!ia, care este legea fundamentală, conţine norme juridice care stabilesc principiile generale ale administraţieipublice, dar şi dispoziţii care reglementează atribuţiilePreşedintelui !omâniei, structura organizatorică şi competenţa

"uvernului !omâniei, instituţia primului#ministru, administraţiaministerială, autorităţile administrative autonome, administraţiapublică locală.

Le"ile or"ani#e sunt legile care reglementează domeniirezervate prin $onstituţie unei astfel de categorii de legi%organizarea "uvernului şi a $onsiliului &uprem de 'părare a (ării,statutul funcţionarilor publici, contenciosul administrativ,organizarea generală a învăţământului, organizareaadministraţiei publice locale şi regimul general privind autonomialocală, regimul juridic al domeniului public şi privat etc.

Le"ile ordinare, în măsura în care conţin norme juridicecare reglementează relaţii sociale formate în cadrul organizării şifuncţionării administraţiei publice.

a doua categorie de izvoare ale dreptului administrativeste formată din actele administrative care emană de la organeleputerii e)ecutive, precum şi cele care sunt adoptate sau emise deautorităţile din sistemul organelor administraţiei publice.



De#retele preziden!iale sunt izvoare de dreptadministrativ când acestea reglementează relaţii sociale dindomeniul administraţiei publice. De e)emplu, decretul prin carepreşedintele poate, potrivit art.*+ alin.+- din $onstituţie, săinstituie starea de asediu sau starea de urgenţă.

A#tele adminitrative adoptate de $uvern, precumordonanţele şi ordonanţele de urgenţă care conţin norme dedrept administrativ. De asemenea, sunt izvoare de dreptadministrativ otărârile adoptate de "uvern, /e pentruorganizarea e)ecutării legilor, /e pentru e)ecutarea în concret aacestora.

Ordinele %i intru#!iunile emise de miniştri, precum şi dealţi şe/ ai structurilor aparţinând administraţiei ministeriale sauautorităţilor administrative autonome.

Ordinele emise de şe/i serviciilor publice deconcentrate în

unităţile administrativ#teritoriale.&ot'r(rile) de#iziile %i dipozi!iile adoptate şi, respectiv,

emise de către autorităţile administraţiei publice locale% consiliile judeţene, consiliile locale, preşedinţii consiliilor judeţene, primarii.

a treia categorie de izvoare ale dreptului administrativ oconstituie do#trina %i *uripruden!a, ca izvoare subsidiare sauindirecte ale dreptului, deci şi ale dreptului administrativ.

Raporturile de drept adminitrativ

!aporturile de drept administrativ sunt acele relaţii sociale,

supuse reglementărilor normelor dreptului administrativ, care seformează în legătură cu organizarea e)ecutării şi e)ecutarea înconcret a legii. Elementele raporturilor de drept adminitrativ 0lementele raporturilor de drept administrativ sunt subiecteleraportului şi obiectul raportului.

Su+ie#tele raportului de drept adminitrativ$el puţin unul dintre subiectele raportului de drept

administrativ va / un organ al administraţiei publice sau numai

un funcţionar public, în timp ce al doilea subiect va putea / un altorgan al administraţiei publice, un organ de stat, altul decât alputerii e)ecutive, ori un particular, persoană /zică sau juridică.

O+ie#tul raportului de drept adminitrativbiectul raportului de drept administrativ diferă în raport cu

domeniul de activitate în care acesta ia naştere, de la domeniulprivind ordinea publică până la domeniul privind sănătatea, ori de



la domeniul privind siguranţa naţională până la domeniuleducaţiei şi cercetării.

ricum, în orice domeniu s#ar manifesta, obiectul raportuluide drept administrativ constă din drepturile şi obligaţiilesubiectelor raportului de drept administrativ.

Cate"orii de raporturi de drept adminitrativRaporturile de drept adminitrativ #are e na# ,n

#adrul itemului adminitra!iei pu+li#e se împart înraporturi juridice administrative de subordonare, raporturi decolaborare şi raporturi de participare.

1n cadrul raporturilor *uridi#e adminitrative deu+ordonare ierar-i#', subiectele participante nu se găsesc înpoziţie de egalitate juridică, ele a2ându#se în cadrul unei ierariiadministrative.

1n cadrul raporturilor *uridi#e adminitrative de#ola+orare, subiectele de drept participante sunt pe picior deegalitate şi apar atunci când două autorităţi ale administraţieipublice acţionează împreună.

Raporturile *uridi#e adminitrative departi#ipare sunt, spre e)emplu, raporturile care se stabilesc între organe ale administraţiei publice centrale şi organe aleadministraţiei publice locale

SISTEMUL OR$ANELOR ADMINISTRA.IEI PU/LICE

No!iunea de or"an al adminitra!iei pu+li#erganele administraţiei publice sunt acele colectivităţi

umane constituite pe baza şi în e)ecutarea legii, dotate cumijloace materiale şi resurse /nanciare potrivit legii, avândcapacitate juridică de drept administrativ şi competenţă stabilităprin lege pentru a putea acţiona în vederea organizării e)ecutăriişi a e)ecutării în concret a legii şi care se încadrează în sistemuladministraţiei publice.

P'r!ile #omponente ale or"anelor adminitra!iei pu+li#e Peronalul or"anelor adminitra!iei pu+li#ePersonalul organelor administraţiei publice este format din

demnitari sau înalţi funcţionari asimilaţi ai acestora, dinfuncţionari cu funcţii publice de decizie şi funcţionari cu funţiipublice de e)ecuţie, statutul acestora /ind reglementat printr#o



lege generală, în timp ce restul salariaţilor formează personalulcontractual.

Mi*loa#ele materiale ale or"anelor adminitra!ieipu+li#econstau, în primul rând, din clădirile în care acestea îşi ausediile, mijloacele auto, mobilierul, recizitele, dotările

calculatoarele şi reţelele de calculatoare, fără de care oactivitate performantă este de neconceput-.

Mi*loa#ele 0nan#iare au reurele 0nan#iare provin,de regulă, de la bugetul statului.

Personalitatea juridică şi competenţa organelor administraţieipublice sunt elementele cele mai importante pentru definirea acestora. %n materia personalităţii juridice este încă în vigoare reglementarea cadru dată prin &ecretulnr.$'"'() privind persoanele fizice şi persoanele juridice.

Stru#tura adminitra!iei pu+li#e

Stru#tura intern' a or"anelor adminitra!iei pu+li#erganizarea colectivului de oameni pe diferite

compartimente de activitate% birouri, servicii, direcţii generale,departamente, etc., reprezintă structura internă aorganului respectiv al administraţiei publice, numită şi aparatuladministrativ sau organizarea internă a acestuia.

&tructura sistemului administraţiei publice poate / cercetatăsub două aspecte% din punct de vedere funcţional şi din punct devedere teritorial.

Prin tru#tura 1un#!ional' se înţelege organizareaadministraţiei publice într#un sistem construit din organe formate în raport cu domeniile şi sectoarele de activitate în care îşidesfăşoară activitatea.

Prin tru#tur' teritorial' se înţelege organizareasistemului administraţiei publice în raport cu teritoriul statului şial unităţilor administrativ#teritoriale, constituind, într#o viziunetradiţională, temeiul împărţirii organelor administraţiei publice înorgane centrale şi organe locale, după raza teritorială în care potacţiona.

Sar#inile itemului adminitra!iei pu+li#e



Noţiunea de sarcini ale sistemului administraţiei publice*arcinile administraţiei publice au fost definite ca îndatoriri ce revin

sistemului administraţiei publice privind înfăptuirea valorilor şi transpunerea lor înrealitate în cadrul sistemului social global.

Sarcinile de conducere şi organizare*arcinile de conducere şi organizare ale sistemului administraţiei publice

derivă din funcţia puterii de stat de a reglementa activitatea membrilor societăţii.*pecificul acestor sarcini constă în acţiunile cu caracter dispozitiv prin carestructurile sistemului administraţiei publice organizează executarea şi execută înconcret legile în cele mai diferite domenii de activitate socială în care acţioneazăstatul.

Sarcinile de prestaţie*arcinile de prestaţie ale sistemului administraţiei publice derivă din

funcţia statului de a asigura membrilor societăţii moderne cele mai diverse servicii

pentru satisfacerea nevoilor tot mai diversificate ale acestora.

Serviciile publice

Noţiunea de serviciu public +oţiunea de serviciu public are o dublă accepţiune, întocmai ca şi noţiunea

de administraţie publică. stfel, pe de o parte, prin serviciul public se înţelege ostructură organizatorică, un organism social şi, pe de altă parte, prin serviciu public se înţelege activitatea cu caracter de prestaţie pe care o

realizează respectivul organism. Înfiinţarea şi desfiinţarea serviciilor publice

&in punct de vedere juridic, serviciile publice se înfiinţează prin lege, precumministerele, prin hotăr-re a uvernului, în cazul organelor de specialitate dinsubordinea acestuia, prin ordin al ministrului, în cazul organelor de specialitate dinsubordinea ministerelor, ori prin hotăr-ri ale consiliilor judeţene sau ale consiliilorlocale, în cazul serviciilor publice de interes judeţean şi, respectiv, local.

Clasificarea serviciilor publice

După obiectul lor de activitate, serviciile publice se împart în/0 *erviciile publice care au ca obiect păstrarea ordinii publice şi apărareanaţională1

0 *erviciile publice care au ca obiect activităţile financiare şi fiscale1 0 *erviciile publice care au ca obiect învăţăm-ntul şi cercetarea1

0 *erviciile publice care au ca obiect asigurarea socială şi sănătateacolectivităţii1



0 *erviciile publice care au ca obiect satisfacerea intereselor de artă şicultură1

0 *erviciile publice care au ca obiect satisfacerea intereselor economice1

Sitemul or"anelor adminitra!iei pu+li#e

Prin sistem al organelor administraţiei publice se înţelege

totalitatea organelor care realizează administraţia publică, caactivitate de organizare a e)ecutării şi de e)ecutare în concret alegii, prin care se asigură funcţionalitatea acestui sistem.

Criteriile de or"anizare a itemului or"aneloradminitra!iei pu+li#e Criteriul teritorial, potrivit căruia sistemul se structurează dinpunct de vedere al competenţei teritoriale, e)istând organecentrale când competenţa lor se întinde asupra întregului

teritoriu al ţării, cum sunt "uvernul, ministerele şi celelalteorgane centrale ale administraţiei publice- şi organe locale cândcompetenţa lor se întinde numai asupra unei unităţiadministrativ#teritoriale, cum sunt consiliile locale, primarul,consiliile judeţene-. 2otrivit criteriului funcţional, există organe cu competenţă generală 3careexercită, realizează administraţia publică în toate domeniile de activitate, cum suntuvernul, consiliile judeţene, consiliile locale4 şi organe de specialitate aleadministraţiei publice 3care realizează administraţia publică în domenii distincte deactivitate, cum sunt ministerele şi celelalte structuri componente ale administraţiei

ministeriale4.

Cuprin le#!ie

Actions for Content Page

• Page 3 of 4

Content

AUTORIT2.ILE CENTRALE

Pre%edintele Rom(niei

https://ush.blackboard.com/webapps/blackboard/execute/displayLearningUnit?course_id=_21803_1&content_id=_1086961_1

https://ush.blackboard.com/webapps/blackboard/execute/displayLearningUnit?course_id=_21803_1&content_id=_1086959_1



Preşedintele !omâniei, ca şef al statului, este unul din şe/iputerii e)ecutive, alături de "uvern, precum şi garantul$onstituţiei al independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţiiteritoriale a ţării şi mediator între puterile statului, precum şi întrestat şi societate.

Atri+u!iile Pre%edintelui Rom(niei #a %e1 alE3e#utivului sunt acele prerogative care nu intră în sferareprezentării politice şi nici în sfera constituţional#legislativă, darnici în sfera raporturilor cu alte autorităţi publice, precumParlamentul, justiţia, $urtea $onstituţională etc., aceste atribuţiie)ecutiv#administrative având temeiul în prevederileconstituţionale, potrivit cărora Preşedintele !omâniei este unuldin cei doi şe/ ai puterii e)ecutive, dar cu atribuţii destul delimitate. A#tele Pre%edintelui Rom(niei

&e face distincţie între actele politice ale preşedintelui mesaje,declaraţii, apeluri etc.- şi actele juridice la care se referă art.+55din $onstituţie. 'stfel, potrivit art.+55 alin.+- din $onstituţie, în e)ercitareaatribuţiilor sale, Preşedintele !omâniei emite decrete care sepublică în 6onitorul o/cial, nepublicarea atrăgând ine)istenţa lordin punct de vedere juridic. Decretele prezidenţiale au caracter individual când au ca obiectnumirea sau de eliberarea din funcţii publice, în cazurileprevăzute de lege, şi au caracter normativ când reglementează

situaţii privind declararea stării de urgenţă sau a stării de asediuşi care obligă autorităţile administrative centrale şi7sau locale săia măsuri de punere în e)ecutare.

Decretele emise de Preşedintele !omâniei sunt supusecontrolului instanţelor de contencios administrativ, cu e)cepţiileenumerate de 8egea contenciosului administrativ, nr.4497:559.

R'punderea Pre%edintelui Rom(niei1n conformitate cu dispoziţiile art.;9 alin.:- coroborat cu

art.<: alin.+- din $onstituţie, Preşedintele !omâniei se bucură deimunitate doar în ceea ce priveşte opiniile politice e)primate în

e)ercitarea mandatului.!ăspunderea Preşedintelui !omâniei poate / angajată dinpunct de vedere politic, în condiţiile art.*4 din $onstituţie pentrusăvârşirea unor fapte grave prin care se încalcă prevederile legiifundamentale.

!ăspunderea penală a Preşedintelui !omâniei este statuatăde dispoziţiile art.*= din $onstituţie.



Potrivit prevederilor art.;9 alin.:-, coroborate cu cele aleart.<: alin.+- din $onstituţie, imunitatea acordată preşedinteluieste doar pentru faptele care au legătură cu e)ercitareamandatului de Preşedinte al !omâniei şi că, pentru celelalte faptear trebui să răspundă, din punct de vedere legal, ca orice

cetăţean, potrivit principiului înscris în art.+= alin.+- din$onstituţie, conform căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii.

uvernuluvernul este definit ca instituţie politică a puterii executive, care

funcţionează în baza votului de încredere acordat de 2arlament şi organul supremal administraţiei publice care, potrivit programului său de guvernare, asigurărealizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală aadministraţiei publice.

Sarcinile uvernului, din punct de vedere al conţinutului, suntsarcini

generale, care privesc toate domeniile de activitate ale vieţii sociale, spredeosebire de ministere şi celelalte organe de specialitate din subordinea sa, careîndeplinesc sarcini specifice pentru realizarea interesului general special dindomeniul de activitate în care funcţionează fiecare.

!tribuţiile uvernului%n funcţie de rolul politic şi de rolul administrativ, precum şi în raport cu

sarcinile sale, uvernul îşi îndeplineşte atribuţiile legale în scopul realizării politicii interne şi externe a ţării şi al conducerii generale a administraţiei publice, potrivit programului său de guvernare.

rticolul '' din Legea nr.(#"!##' privind organizarea şi funcţionarea

uvernului 5om-niei şi a ministerelor, prezintă principalele sale atribuţii care potfi grupate în raport cu rolul şi sarcinile uvernului."ormarea uvernului au pro#edura de ,nvetitur' este

reglementată de art.'#$ şi de art.6 alin.3'4 din Constituţia din '(('.Componenţa uvernului este precizată din punct de vedere constituţional

de art.'#! alin.3$4 din Constituţia din '((', unde se arată că uvernul este alcătuitdin prim0ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.

Statutul membrilor uvernului este conferit de totalitatea dispoziţiilorconstituţionale şi a reglementărilor legale referitoare la condiţiile pentru funcţia demembru al uvernului, incompatibilităţile acestei funcţii, durata mandatului şi

încetarea funcţiei de membru al uvernului."uncţionarea uvernului este reglementată de *ecţiunea a 70a dinLegeanr.(#"!##'. uvernul îşi realizează activitatea funcţion-nd în şedinţe, care suntconvocate şi conduse de primul0ministru, săptăm-nal sau ori de c-te ori estenevoie.

%n situaţiile în care se dezbat probleme de interes naţional privind politicaexternă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice, 2reşedintele 5om-niei poatedecide să participe la şedinţele uvernului, dar poate participa şi în alte situaţii,



fiind invitat de către primul0ministru. %n toate situaţiile c-nd participă, 2reşedintele5om-niei va conduce şedinţele uvernului.

!ctele juridice ale uvernului%n activitatea sa, uvernul se manifestă prin acte politice 3programul de

guvernare, asumarea răspunderii, declaraţii politice, etc.4 şi prin acte juridice.

2otrivit art.'#6 alin.3'4 din Constituţie şi art. !83'4 din Legea nr. (#"!##',uvernul adoptă hotăr-ri şi ordonanţe. Hotărârile sunt adoptate de uvern pentruorganizarea executării legilor, în cazul hotăr-rilor cu caracter normativ, ori pentruexecutarea în concret a legilor, în cazul hotăr-rilor cu caracterindividual. Ordonanţele sunt adoptate de guvern în temeiul prevederilor art.''din Constituţie, fie în baza unei legi speciale de abilitare, fie în situaţiiextraordinare a căror reglementare nu comportă sub nici o formă am-narea.

Primul #inistru, potrivit Legii nr.(#"!##' 0 *ecţiunea a )0a, conduceuvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuţiilor care le revin, potrivit învestiturii acordate de 2arlament.

!paratul de lucru al uvernului este alcătuit din Cancelaria 2rimului0ministru, *ecretariatul eneral al uvernului, departamente şi alte asemeneastructuri organizatorice cu atribuţii specifice.

Cancelaria Primului$#inistru este o structură cu personalitate juridică,condusă de şeful Cancelariei, care are rang de ministru, fiind coordonată direct decătre primul0ministru. tribuţiile Cancelariei 2rimului0ministru şi ale şefuluiacesteia, stabilite prin decizie a primului0ministru, demonstrează că aceastăstructură organizatorică, care are personalitate juridică şi buget propriu, are toatecaracteristicile unui adevărat minister, rolul şi atribuţiile sale nefiind specifice uneisimple cancelarii.

Secretariatul eneral al uvernului, ca element de legătură şi destabilitate a guvernării, are, ca sarcini principale, asigurarea derulării operaţiunilortehnice aferente actelor de guvernare şi rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice şi tehnice ale activităţii uvernului, pe de o parte, precum şireprezentarea uvernului în faţa instanţelor judecătoreşti, pe de altă parte.*ecretariatul eneral al uvernului este condus de un ministru, ajutat de unul saumai mulţi secretari de stat şi subsecretari de stat, numiţi prin decizie a primului0ministru, şi care are calitatea de ordonator principal de credite pentru aparatul delucru al uvernului, cu excepţia Cancelariei 2rimului 9inistru.

Departamentele din cadrul aparatului de lucru aluvernului.&epartamentul este o structură organizatorică fără personalitate juridică şi fără unităţi în subordine, subordonat primului0ministru, av-nd rolul decoordonare şi sinteză, în domenii de interes general, în conformitate cu atribuţiileuvernului. %nfiinţarea, modul de organizare şi funcţionare, precum şi atribuţiiledepartamentului se aprobă prin hotăr-re a uvernului, departamentul fiind condusde un demnitar care, în exercitarea atribuţiilor ce îi revin, emite ordine cu caracterindividual.



%rganele de specialitate din subordinea uvernului sunt organe despecialitate ca şi ministerele, asemăn-ndu0se cu acestea şi din punct de vedere alcompetenţei teritoriale, exercit-ndu0şi atribuţiile pe întreg teritoriul naţional, fiind,ca şi ministerele, organe naţionale sau organe centrale, după terminologialegislaţiei în vigoare.

ceste organe de specialitate pot fi înfiinţate de uvern în condiţiile art.''8alin.3!4 din Constituţie numai cu avizul Curţii de Conturi şi numai dacă legea prevede această competenţă.

+umărul şi statutul acestor organe de specialitate în subordinea uvernuluiau variat de la un guvern la altul, după criterii şi reguli greu de identificat.

Structurile consultative şi interministeriale aleuvernului suntconsiliile, comisiile şi comitetele interministeriale.

#inisterele9inisterele sunt organe centrale care conduc şi coordonează administraţia

publică în diferitele domenii şi ramuri de activitate.!tribuţiile generale ale ministerelor formează, în ansamblul lor,competenţa acelui minister şi au ca scop realizarea sarcinilor din domeniul deactivitate pentru care ministerul respectiv este specializat.

Structura organizatorică internă a ministerelor este formată dincompartimentele interne ale ministerelor, care pot fi împărţite în compartimente despecialitate, compartimente funcţionale sau generale şi compartimenteauxiliare. Compartimentele interne sau administraţia centrală propriu0zisă aministerelor sunt/ birourile, serviciile, direcţiile, direcţiile generale şidepartamentele.

Structurile e&terioare ale ministerelor se prezintă fie sub forma unorservicii publice deconcentrate, fie sub forma unor organe de specialitate, alteinstituţii publice, sau unităţi economice, medicale, tehnice, etc., aflate însubordinea, în coordonarea sau sub autoritatea ministerelor.

Serviciile publice deconcentrate sunt structurile teritoriale prin care, caregulă generală, ministerele şi celelalte organe centrale îşi realizează competenţa lanivel naţional, pe întreg teritoriu al ţării, îşi îndeplinesc în mod concret atribuţiileconferite de lege.

%rganele de specialitate ale administraţiei publice centrale dinsubordinea ministerelor sunt înfiinţate şi funcţionează pentru realizarea unor

sarcini concrete din domeniul"domeniile de activitate ale ministerelor, care le0aufost repartizate prin actul normativ de înfiinţare, organizare şi funcţionare.Conducerea ministerelor se realizează, potrivit art. )7 alin.3'4 din Legea

nr.(#"!##', în mod exclusiv de miniştri. 9inistrul este cel care reprezintăministerul în raporturile cu celelalte organe, cu persoanele juridice şi fizice din ţarăşi străinătate, precum şi in justiţie. %n activitatea sa ministrul poate fi ajutat de unministru delegat, dar este ajutat întotdeauna de unul sau mai mulţi secretari destat, numiţi prin decizie a primului#ministru.



9inisterele au c-te un secretar general şi unul sau doi secretari generaliadjuncţi, care au rolul de a asigura stabilitatea funcţionării ministerului,continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor funcţionale între structurileministerului, constituind zona de legătură a acţiunii administrative cu voinţa politică.

'ăspunderea ministerială cuprinde o responsabilitate politică şi oresponsabilitate juridică a membrilor uvernului, distincţie care se regăseşte at-tîn prevederile constituţionale, c-t şi în prevederile Legii nr.''"'((( privindresponsabilitatea ministerială.

'ăspunderea politică a miniştrilor( 2otrivit art.'#( alin.3'4 fraza a ::0adin Constituţie, fiecare membru al uvernului răspunde politic solidar cu ceilalţimembri pentru activitatea uvernului şi pentru actele acestuia.

'ăspunderea juridică a miniştrilor, în raport cu faptele comise înexerciţiul funcţiei lor, poate îmbrăca formele răspunderii penale,răspunderii civile, răspunderii contravenţionale şi răspunderii disciplinare.

Intitu!iile adminitrative autonome

'utorităţile administrative autonome sunt independentefaţă de "uvern, ne/ind în raporturi de subordonare, decoordonare sau sub autoritatea acestuia, a2ându#se astfel înafara sistemului administraţiei ministeriale.

Potrivit art.++< alin.3- din $onstituţie, republicată,autorităţile administrative autonome se pot în/inţa numai prinlege organică.

&unt autorit'!i adminitrative autonome ,n0in!ateprin Contitu!ie% 'vocatul Poporului, $onsiliul 8egislativ, $urteade $onturi, $onsiliul &uprem de 'părare a (ării, &erviciul !omânde Informaţii, $onsiliul &uperior al 6agistraturii. &unt autorit'!i adminitrative autonome ,n0in!ate prinle"i or"ani#e% $onsiliul $oncurenţei, $omisia >aţională a?alorilor 6obiliare, $omisia de &upravegere a 'sigurărilor,@anca >aţională a !omâniei, $onsiliul 0conomic şi &ocial,$onsiliul >aţional de Aormare Profesională a 'dulţilor, $onsiliul>aţional al 'udiovizualului, &ocietatea !omână de

!adiodifuziune, &ocietatea !omână de Beleviziune, 'utoritatea0lectorală Permanentă, &erviciul de Informaţii 0)terne, &erviciulde Belecomunicaţii &peciale, &erviciul de Pază şi Protecţie,$onsiliul >aţional pentru &tudierea 'rivelor &ecurităţii.



ADMINISTRA.IA PU/LIC2 DIN TERITORIU

Pre1e#tul4 Intitu!ia pre1e#tuluiPrefectul nu este un organ al administraţiei publice locale, ci

un organ unipersonal al administraţiei ministeriale, având

competenţă teritorială limitată la unitatea administrativ#teritorialăjudeţul sau municipiul @ucureşti- în care a fost numit şifuncţionează.

Prefectul este numit de "uvern, la propunerea 6inisterului'dministraţiei şi Internelor, fără ca organele administraţieipublice locale să aibă cel mai mic rol.

Statutul pre1e#tului este de/nit de dispoziţiileconstituţionale şi de prevederile 8egii privind instituţia prefectuluireferitoare la condiţiile de acces în această funcţie, numirea înaceastă funcţie şi, respectiv, eliberarea din această funcţie,

incompatibilităţile acestei funcţii, atribuţiile prefectului, acteleprefectului şi răspunderea acestuia. Instituţia prefectului arecapacitate juridică de drept public care se e)ercită îne)clusivitate de prefect sau de către o altă persoană anumedesemnată prin ordin al acestuia.

Potrivit art.+ alin.:- din 8egea nr.3957:559, prefectul estenumit de "uvern, la propunerea 6inisterului 'dministraţiei şiInternelor, iar subprefectul este numit de primul#ministru, lapropunerea prefectului şi cu avizul 6inisterului 'dministraţiei şiInternelor.

Prefectul şi subprefectul sunt funcţionari publici, făcândparte din categoria înalţilor funcţionari publici.

Atri+u!iile pre1e#tului sunt prevăzute de lege, înconcordanţă cu calitatea de reprezentant al "uvernului şi cu rolulsău constituţional, de a conduce serviciile publice deconcentrateale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publicecentrale din unităţile administrativ#teritoriale art.+:3 alin.9- din$onstituţie, republicată- şi de a ataca, în faţa instanţei decontencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celuilocal sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal

art.+:3 alin.4- din $onstituţie, republicată-.A#tele pre1e#tului4 $a organ al administraţiei publiceministeriale, reprezentant al "uvernului în raporturile cuautorităţile administraţiei publice locale din unitateaadministrativ#teritorială în care funcţionează, prefectul arecompetenţa legală ca, pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin,să emită acte administrative pe care legea le denumeşte ordine.



rdinele emise de prefect pot avea caracter normativ ori potavea caracter individual.

Aparatul propriu de pe#ialitate al pre1e#turii estecunoscut sub denumirea de Prefectură, structura organizatorică şiatribuţiile acestuia /ind stabilite prin otărâre a "uvernului,

structurile componente putând / organizate, prin ordin alprefectului, la nivel de direcţii, servicii şi birouri.

Administraţia publică locală

Prin#ipiile adminitra!iei pu+li#e lo#ale Prin#ipiul autonomiei lo#ale este principiul prioritar careguvernează organizarea, funcţionarea şi activitatea autorităţiloradministraţiei publice locale, art.: alin.+- din 8egea nr.:+47:55+de/nind autonomia lo#al' ca /ind dreptul şi capacitateaefectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a gestiona,

în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care lereprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.

Prin#ipiul de#entraliz'rii serviciilor publice este strânslegat de principiul autonomiei locale, /ind o premisă, dar şi oconsecinţă a acestuia din urmă, administraţia guvernamentală/ind uneori interesată, alteori nevoită să procedeze la cedarea înfavoarea organelor administraţiei publice locale a în/inţării unorservicii publice de interes local sau judeţean.

Descentralizarea serviciilor publice de interes local şi judeţean este guvernată, la rândul său, de prin#ipiul

u+idiarit'!ii potrivit căruia serviciile de interes local şi judeţean trebuie lăsate în competenţa organelor administraţieipublice locale şi judeţene, statul urmând să intervină numaiatunci când iniţiativa locală nu a satisfăcut sau a satisfăcutinsu/cient şi necorespunzător nevoile colectivităţilor locale.

Prin#ipiul de#on#entr'rii serviciilor publice aleadministraţiei ministeriale a fost con/gurat constituţional caurmare a revizuirii $onstituţiei din +**+, în art. +:5+-prevăzându#se că, în unităţile administrativ#teritoriale,administraţia publică se întemeiază, între alte principii, pe

principiul deconcentrării serviciilor publice. Prin#ipiul eli"i+ilit'!ii autorit'!ilor adminitra!iei pu+li#elo#ale nu apare formulat în aceşti termeni în $onstituţia!omâniei, republicată, el /ind enunţat în mod e)pres doar în8egea nr.:+47:55+ la art.: alin.+- şi materializat înreglementările 8egii nr.=<7:559 pentru alegerea autorităţiloradministraţiei publice locale.



Prin#ipiul le"alit'!ii nu este nici el formulat în art.+:5 din$onstituţie, republicată, el /ind consacrat în mod e)pres la art.:alin.+- din 8egea nr.:+47:55+ şi impune ca organizarea şifuncţionarea tuturor structurilor administraţiei publice locale,competenţa şi activitatea acestora să se realizeze în conformitate

cu $onstituţia, cu legile şi cu celelalte acte normative bazate pelege. Prin#ipiul #onult'rii #et'!enilor ,n olu!ionareapro+lemelor lo#ale de intere deoe+it a fost consacratpentru prima oară de art.: alin.+-, completat de art.3 alin.3-, din8egea nr.:+47:55+, care precizează ca formă de consultare acetăţenilor referendumul sau orice altă formă de participaredirectă a cetăţenilor la treburile publice. Prin#ipiul repona+ilit'!ii) consacrat în art.= alin.+- din8egea nr.:+47:55+ reprezintă garanţia respectării principiului

legalităţii în activitatea organelor administraţiei publice locale.'stfel, în cazul în care aceste autorităţi nu#şi îndeplinesc sau îşi încalcă atribuţiile legale, iar prin aceasta vatămă drepturile sauinteresele legitime ale celor administraţi, vor răspunde încondiţiile 8egii nr.4497:559 privind contenciosul administrativ. Prin#ipiul #ooper'rii %i olidarit'!ii, enumerat, de asemenea,la art.= alin.+- din 8egea nr.:+47:55+ trebuie să caracterizezeactivitatea organelor administraţiei publice locale în rezolvareaproblemelor întregului judeţ, cât şi raporturile dintre autorităţiledin cadrul judeţului.

Prin#ipiul utiliz'rii lim+ii materne este prevăzut la art.+< din8egea nr.:+47:55+, potrivit căruia, în raporturile cu administraţialocală şi serviciile publice deconcentrate din unităţileadministrativ#teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilornaţionale au o pondere de peste :5C din numărul locuitorilor,alături de limba română, ca limbă o/cială, va putea / folosită şilimba maternă. Prin#ipiul #ontrolului adminitrativ %i #ontrolului0nan#iar asupra activităţii autorităţilor administraţiei publicelocale este consacrat în reglementarea art.+= din 8egea

nr.:+47:55+ ca e)presie a caracterului unitar al statului şi alacţiunii altor două principii fundamentale% principiul legalităţii şiprincipiul responsabilităţii. Prin#ipiul tranparen!ei de#izionale în activitateaautorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, în raporturilestabilite între ele cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale



acestora, a fost consacrat prin 8egea nr.4:7:553 privindtransparenţa decizională în administraţia publică.

Coniliile lo#ale %i *ude!enePotrivit art.+:+ şi art.+:: din $onstituţie, republicată,

autorităţile administraţiei publice prin care se realizeazăautonomia locală sunt consiliile locale şi primarii, în comune şioraşe, respectiv consiliul judeţean şi preşedintele acestuia în judeţ.

'stfel, în /ecare comună şi oraş funcţionează câte unconsiliu local şi câte un primar, iar în /ecare judeţ funcţioneazăcâte un consiliu judeţean condus de preşedintele acestuia.

$onsiliile locale şi judeţene sunt autorităţi reprezentative aleadministraţiei publice locale, cu caracter eligibil, colegial şideliberativ, având o competenţă generală în limitele unităţii

administrativ#teritoriale în care au fost alese şi rezolvând, încondiţiile legii, treburile publice ale colectivităţilor pe care lereprezintă.

$onsiliului local şi judeţean au următoarele tr''turi#ara#teriti#e%

a- Sunt autorit'!i ale adminitra!iei pu+li#e, prin modulde organizare, de funcţionare şi prin atribuţiile e)ecutiv#administrative conferite de lege în limitele unităţiloradministrativ#teritoriale în care au fost alese.

b- Sunt autorit'!i lo#ale ale administraţiei publice locale,

spre deosebire de prefecţi şi celelalte servicii deconcentrate înteritoriu care, deşi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi unităţiadministrativ#teritoriale, nu sunt organe ale administraţiei publicelocale, ci aparţin administraţiei guvernamentale, ministeriale,care acţionează în teritoriu.

c- Sunt or"ane #u #ompeten!' "eneral' în unităţileadministrativ#teritoriale în care funcţionează, având atribuţii şirezolvând problemele colectivităţilor în toate domeniile vieţiisociale, în condiţiile legii.

d- Sunt or"ane alee, pe baza votului direct e)ercitat de

corpul electoral în cadrul alegerilor locale organizate în unităţileadministrativ#teritoriale.

e- Sunt or"ane #ole"iale, /ind alcătuite din mai multepersoane şi desfăşurându#şi activitatea în şedinţe periodice,potrivit legii.



f- Sunt or"ane deli+erative, adoptând otărâri pe bazaunui vot majoritar, care urmează unor dezbateri şi discuţiideliberative.

g- Sunt or"ane reprezentative ale colectivităţilor localecare le#au ales. Puterea, autoritatea acestor organe nu este

transmisă din puterea statului, ci provine de la colectivităţile carele#au mandatat prin votul acordat cu ocazia alegerilor.

Contituirea #oniliului lo#al4 Potrivit prevederilor 8egii

nr.=<7:559 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publicelocale, consiliile locale se aleg prin vot universal, egal, direct,secret şi liber e)primat, pe baza scrutinului pe listă, potrivitprincipiului reprezentării proporţionale, pe circumscripţiielectorale organizate la nivelul unităţilor administrativ#teritoriale.

$onsiliul local este considerat legal constituit după validarea

mandatelor şi depunerea jurământului de către cel puţin douătreimi din membrii săi.

Atri+u!iile #oniliului lo#al'utorităţile administraţiei publice locale au o competenţă

materială generală, putând otărî în toate problemele de intereslocal, cu e)cepţia celor care sunt date prin lege în competenţaaltor organe ale statului, acestea având astfel atribuţii foarteimportante pentru unitatea administrativ#teritorială în care aufost alese.

5un#!ionarea #oniliului lo#al4 $onsiliul local îşi

desfăşoară activitatea în cadrul unor şedinţe ordinare, lunar, laconvocarea primarului, ori în şedinţe e)traordinare, la cerereaprimarului sau a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor.

A#tele %i r'punderea #oniliului lo#al4 1n e)ercitareaatribuţiilor pe care le are, consiliul local adoptă otărâri cu votulmajorităţii membrilor prezenţi.

otărârile adoptate de consiliul local pot avea caracternormativ, ori pot avea caracter individual, /ind acte juridiceadministrative care pot / atacate pentru nelegalitate în faţainstanţelor de contencios administrativ.

Dizolvarea #oniliului lo#al4 $onsiliul local poate /dizolvat în două situaţii%# potrivit art.4< din lege, dacă a adoptat, într#un interval de

cel mult = luni, 3 otărâri care au fost anulate în modirevocabil de instanţa de contencios administrativE

# potrivit art.4; din lege, în cazul în care nu se întruneştetimp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat nici o



otărâre în 3 şedinţe ordinare consecutive, precum şi însituaţia în care numărul consilierilor se reduce sub jumătate plus unul şi nu se poate completa prinsupleanţi.

Coniliul *ude!ean!egulile de constituire a consiliilor locale sunt aplicabile şi în

cazul consiliilor judeţene.5un#!ionarea #oniliului *ude!ean4$onsiliul judeţean se întruneşte în şedinţe ordinare o dată la

două luni, la convocarea preşedintelui, iar când acesta este înimposibilitate, la convocarea vicepreşedintelui desemnat depreşedinte prin dispoziţie.

$onsiliul judeţean se poate întruni şi în şedinţee)traordinare, ori de câte ori este necesar, la cererea

preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilorconsiliului ori la cererea prefectului, adresată preşedintelui, încazurile prevăzute de lege.

$onsiliul judeţean se dizolvă de drept dacă nu se întruneştetimp de = luni consecutive sau nu a adoptat, în 3 şedinţeordinare, nici o otărâre, ori numărul consilierilor se reduce saudouă treimi şi nu se poate completa prin supleanţi.

Pre%edintele %i #ei 6 vi#epre%edin!i ai #oniliului

*ude!ean sunt aleşi dintre membrii consiliului, pe toată durata

e)ercitării mandatului, prin votul secret al majorităţii

consilierilor în funcţie, aceştia păstrându#şi calitatea de

consilieri pe durata mandatelor în funcţiile respective.

Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul înrelaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele /zice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie şi răspund în faţa

consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene.

PrimarulAle"erea %i durata mandatului4 $omunele, oraşele şi

municipiile au câte un primar şi un viceprimar, iar cele care sunt



reşedinţe de judeţ au câte doi viceprimari, aceştia neputând / înacelaşi timp şi consilieri.

6unicipiul @ucureşti are un primar general şi doiviceprimari, iar /ecare sector are un primar şi un viceprimar.

$a regulă generală, primarii unităţilor administrativ#

teritoriale sunt aleşi în cadrul aceloraşi alegeri locale în care suntalese şi consiliile localităţilor respective, după aceleaşi reguli, darnu pe baza scrutinului de listă, ci pe baza votului uninominal.

6andatul primarului este de 9 ani şi se e)ercită până ladepunerea jurământului de către primarul nou ales, dar poate /prelungit în caz de război sau de catastrofă.

Atri+u!iile primarului4 Primarul a fost de/nit ca /indautoritatea administrativă publică locală unipersonală, eligibilă,reprezentativă şi autonomă, mandatată să otărască înproblemele interesând colectivitatea locală ca organ e)ecutiv,

acţionând şi ca reprezentant al statului în acea localitate.'tribuţiile principale ale primarului sunt prevăzute de 8egea

nr.:+47:55+. Brebuie menţionat că, în e)ercitarea atribuţiilor de autoritate

tutelară şi de o/ţer de stare civilă, precum şi a sarcinilor ce îirevin din actele normative privitoare la recensământ, laorganizarea şi desfăşurarea alegerilor, la luarea măsurilor deprotecţie civilă, precum şi a altor atribuţii stabilite prin lege,primarul acţionează şi ca reprezentant al statului în localitatea încare a fost ales.

A#tele primarului4 1n e)ercitarea atribuţiilor conferite de lege,primarul emite dispoziţii, care pot / cu caracter normativ sau

individual şi care devin e)ecutorii numai după ce au fost aduse lacunoştinţă publică sau după ce au fost comunicate persoanelor

interesate. 5UNC.IA PU/LIC2 7I 5UNC.IONARII PU/LICI No!iunea 1un#!iei pu+li#e

De/niţia legală a funcţiei publice este dată de art.: alin.+- din8egea nr.+;;7+***, republicată, potrivit căruia Ffuncţia publicăreprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în

temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publicăde către administraţia centrală şi localăG. Tr''turile #ara#teriti#e ale 1un#!iei pu+li#e



Din analiza aspectelor sintetizate în abordările

conceptului de funcţie publică, prezentate mai sus, rezultă că

trăsăturile caracteristice ale acesteia sunt următoarele%

a- 5un#!ia pu+li#' ete o itua!ie *uridi#'re"lementat' le"al, în sensul că atât drepturile cât şi obligaţiilecare formează conţinutul acesteia sunt prestabilite pe caleunilaterală, prin norme juridice, de către organele administraţieipublice.

b- 5un#!ia pu+li#' reprezint' un anam+lu #omple3de drepturi %i o+li"a!ii conferite titularului ei, care capătă unadevărat statut propriu şi participă la realizarea competenţeiorganului administraţiei publice din care face parte.

c- 5un#!ia pu+li#' are un #ara#ter propriu, în sensul căaparţine numai celui anume învestit în cadrul unui organ aladministraţiei publice. $aracterul propriu al funcţiei publice nu împiedică organele administraţiei publice să#şi realizezecompetenţa prin îndeplinirea unor funcţii identice sau similare decătre mai multe persoane, cu delimitarea materială a activităţii/ecăreia.

d- 5un#!ia pu+li#' are un #ara#ter #ontinuu în sensulcă e)istenţa drepturilor şi obligaţiilor care formează conţinutulsău durează atâta timp cât durează competenţa organului

administraţiei publice pe care funcţionarul public o realizează,fără intermitenţe.

e- 5un#!ia pu+li#' are un #ara#ter o+li"atoriu în sensulcă e)ercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor care formeazăconţinutul său nu reprezintă o facultate sau o posibilitate laaprecierea titularului funcţiei, care este obligat să intervină, dino/ciu sau la cerere, potrivit competenţei sale.

f- Drepturile %i o+li"a!iile care formează conţinutulfuncţiei publice unt e3er#itate ,n re"im de putere pu+li#'.'stfel, în cadrul unui organ al administraţiei publice, în care

e)istă o multitudine de funcţii, vor putea / diferenţiate funcţiilepublice care sunt e)ercitate în regim de autoritate, de puterepublică, de funcţiile nepublice, care sunt e)ercitate la nivelulcompartimentelor funcţionale secretariat, registratură, juridic,contabilitate etc.- comune tuturor organelor administraţieipublice. 'ceste din urmă funcţii sunt e)ercitate în baza unorcontracte de muncă şi nu sunt legate de e)erciţiul puterii publice.



Prin#ipiile e3er#it'rii 1un#!iei pu+li#e'rt.3 din 8egea nr.+;;7+***, republicată, enumeră

principiile care stau la baza e)ercitării funcţiei publice%a- prin#ipiul le"alit'!ii 1un#!iei pu+li#e, potrivit căruia

noţiunea de funcţie publică este de/nită de lege, iar funcţiilepublice sunt prevăzute în ane)a legiiE

b- prin#ipiul impar!ialit'!ii, în sensul că funcţia publicăva trebui să /e e)ercitată fără părtinire faţă de toţi participanţii laraporturile juridice de drept administrativE

c- prin#ipiul o+ie#tivit'!ii, în sensul că e)ercitareafuncţiei publice trebuie făcută cu respectarea adevărului şi aprevederilor legale aplicabile în cauza a2ată spre soluţionareE

d- prin#ipiul tranparen!ei, potrivit căruia e)ercitareafuncţiei publice implică furnizarea, către cetăţeni şi asociaţiile

legale constituie, a tuturor informaţiilor de interes public legatede procesul decizional, potrivit prevederilor generale ale 8egiinr.4:7:553 privind transparenţa decizională în administraţiapublicăE

e- prin#ipiul e0#ien!ei %i e0#a#it'!ii, potrivit căruiafuncţia publică trebuie e)ercitată cu respectarea limitelorbugetului alocat organului respectiv şi, totodată, cu urmărireacelui mai bun rezultat social pentru cetăţean şi7sau colectivitateE

f- prin#ipiul repona+ilit'!ii, în sensul că funcţia publicătrebuie e)ercitată în conformitate cu prevederile legale, iar

încălcarea acestora atrage răspunderea titularului funcţieipubliceE

g- prin#ipiul orient'rii #'tre #et'!ean, în sensul căe)ercitarea funcţiei publice trebuie să aibă ca scop satisfacereadrepturilor legale şi intereselor legitime ale membrilorcolectivităţiiE

- prin#ipiul ta+ilit'!ii ,n e3er#itarea 1un#!iei pu+li#e,potrivit căruia titularii funcţiei publice nu pot / eliberaţi saudestituiţi decât în condiţiile legiiE

i- prin#ipiul u+ordon'rii ierar-i#e a titularului funcţiei

publice, care este obligat la e)ecutarea întocmai şi la timp atuturor dispoziţiilor legale ale superiorilor săi.1n literatura de specialitate au fost identi/cate şi alte două

principii generale, enunţate de legea cadru ca reguli privindaccesul la funcţia publică.

# prin#ipiul e"alit'!ii %anelor de intrare %i promovare ,n #orpul 1un#!ionarilor pu+li#i pentru /ecare cetăţean care



îndeplineşte condiţiile legale, enumerate de art.45 din 8egeanr.+;;7+***, republicată, ca o re2ectare particulară a principiuluiconstituţional al egalităţii în drepturiE

# prin#ipiul ele#!iei 1un#!ionarilor pu+li#i prin#on#urorganizat pe baza regulilor competiţiei descise, ale

transparenţei şi competenţei profesionale, în condiţiile art.4+ din8egea nr.+;;7+***, republicată.

Clai0#area 1un#!iilor pu+li#e din adminitra!iapu+li#'"uncţiile publice generale sunt definite ca reprezent-nd ansamblul

atribuţiilor şi responsabilităţilor cu caracter general şi comun tuturor autorităţilor şiinstituţiilor publice, în vederea realizării competenţelor lor generale.

"uncţiile publice specifice reprezintă ansamblul atribuţiilor şiresponsabilităţilor cu caracter specific unor autorităţi şi instituţii publice, în

vederea realizării competenţelor lor specifice.

"uncţionarii publici Noţiunea de funcţionar public +oţiunea de funcţionar public este definită de art.! alin.3!4 din Legea

nr.'66"'(((, republicată, ca fiind ;persoana numită, în condiţiile prezentei legi,într0o funcţie publică<. &eci, potrivit *tatutului, funcţionarul public este titularulunei funcţii publice.

Cariera 1un#!ionarilor pu+li#i$ariera funcţionarilor publici este formată din ansamblulsituaţiilor juridice şi efectele produse în timpul evoluţiei raportuluide serviciu, de la naşterea acestuia şi până la încetarea sa,potrivit legii.

Principiile care stau la baza organizării şi dezvoltării carierei în funcţia publică sunt următoarele%

# prin#ipiul #ompeten!ei, potrivit căruia persoanele caredoresc să acceadă sau să promoveze într#o funcţie publicătrebuie să deţină şi să con/rme cunoştinţele şi aptitudinile

necesare e)ercitării funcţiei publice respectiveE# prin#ipiul #ompeti!iei, potrivit căruia con/rmareacunoştinţelor şi aptitudinilor necesare e)ercitării unei funcţiipublice se face prin concurs sau e)amenE

8 prin#ipiul e"alit'!ii de %ane, potrivit căruia serecunoaşte vocaţia la carieră în funcţia publică oricărei persoanecare îndeplineşte condiţiile stabilite potrivit legiiE



8 prin#ipiul pro1eionalimului, potrivit căruia e)ercitareafuncţiei publice se face cu respectarea principiilor prevăzute delegeE

8 prin#ipiul motiv'rii, potrivit căruia, în vedereadezvoltării carierei, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia

să identi/ce şi să aplice, în condiţiile legii, instrumente destimulare morală şi materială a funcţionarilor publici, precum şisă sprijine iniţiativele privind dezvoltarea profesională individualăa acestoraE

8 prin#ipiul tranparen!ei, potrivit căruia autorităţile şiinstituţiile publice au obligaţia de a pune la dispoziţie tuturorcelor interesaţi informaţiile de interes public referitoare la carieră în funcţia publică.

Drepturile 1un#!ionarilor pu+li#i

Drepturile pe care funcţionarii publici le au corelativ cu

obligaţiile autorităţii sau instituţiei publice la care îşi e)ercită

funcţia publică în care au fost numiţi sunt enumerate la art.:4 H

9+ din 8egea nr.+;;7+*** privind &tatutul funcţionarului public,

şi anume%

# dreptul la opinieE# dreptul de a / informatE# dreptul de asociere sindicalăE# dreptul la grevăE# dreptul la salariuE# dreptul la uniformă gratuităE# dreptul la protecţie socialăE# dreptul funcţionarilor publici de a bene/cia de protecţia

legiiE# dreptul funcţionarului publici de a / despăgubitE

# dreptul funcţionarului public de a#şi perfecţiona pregătireaprofesională. Îndatoririle 1un#!ionarilor pu+li#i1ndatoririle pe care funcţionarii publici le au sunt enumerate

la art.9: H 9* din &tatut%



# obligaţia să#şi îndeplinească atribuţiile şi sarcinile deserviciuE

# obligaţia să se abţină de la fapte care ar putea aduceprejudicii persoanelor /zice sau juridice ori prestigiului $orpuluifuncţionarilor publiciE

# obligaţia funcţionarilor publici de conducere de a sprijinipropunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunătăţirii activităţiiE

# obligaţia de a respecta normele de conduită profesională şicivică în relaţiile de serviciuE

# obligaţia să se abţină de la e)primarea sau manifestareapublică a convingerilor şi preferinţelor politice în e)ercitareaatribuţiilor ce le revin şi să nu participe la activităţi politice întimpul programului de lucru, precum şi să facă parte din organelede conducere ale partidelor politiceE

# obligaţia de a răspunde, potrivit legii, de îndeplinireaatribuţiilor de serviciu ce le revin din funcţia publică pe care odeţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegateE

# obligaţia de a se conforma dispoziţiilor primite de lasuperiorii ierarici, având, însă, dreptul să refuze, în scris şimotivat, dispoziţiile pe care le consideră nelegale, cu obligaţia dea informa pe superiorul ieraric celui care i#a dat dispoziţiarespectivăE

# obligaţia de a păstra secretul de stat, secretul de serviciu,precum şi con/denţialitatea în legătură cu faptele, documentele

şi informaţiile de care iau cunoştinţă în e)ercitarea atribuţiilor deserviciu, cu e)cepţia celor de interes publicE

# obligaţia de a nu solicita sau accepta daruri sau oriceavantaj, direct sau indirect, pentru el sau pentru alţii, în legăturăcu e)ercitarea atribuţiilor de serviciuE

# obligaţia de a depune declaraţia de avere şi declaraţia deinterese, la numirea în funcţia publică sau la încetarea raportuluide serviciu, precum şi de a le actualiza anual, potrivit legiiE

# obligaţia de a rezolva întocmai şi la timp lucrărilerepartizate de către superiorii ierarici, funcţionarilor publici

/indu#le interzis să primească direct cereri care intră încompetenţa lor sau să intervină pentru soluţionarea unor astfelde cereriE

# obligaţia de a urma formele de perfecţionare profesionalăorganizate de Institutul >aţional de 'dministraţie sau de alteinstituţii abilitate, a căror durată cumulată este de minimum <zile pe an.



Modi0#area) upendarea %i ,n#etarea raportului de

ervi#iuModi0#area raportului de ervi#iu are loc prin%

delegareE detaşareE transferE mutarea în cadrul altui

compartiment al autorităţii sau instituţiei publiceE e)ercitarea

cu caracter temporar a unei funcţii publice de conducere.

Dele"area reprezintă măsura temporară şi unilateralădispusă de conducerea autorităţii sau instituţiei publice şi princare funcţionarul subordonat are îndatorirea de îndeplinire a unoractivităţi în interesul, dar în afara, organului din care face parte.

Deta%area reprezintă măsura unilaterală dispusă deconducere pe timp limitat prin care funcţionarul publicsubordonat are obligaţia de a îndeplini funcţia publică în interesulunei alte autorităţi sau instituţii publice, unde urmează săfuncţioneze, de regulă într#o altă localitate.

Tran1erul reprezintă o modalitate de modi/care araportului de serviciu şi poate avea loc între autorităţile sauinstituţiile publice, /e în interesul serviciului, /e la cerereafuncţionarului public.

Tran1erul ,n intereul ervi#iului se poate face numai

cu acordul scris al funcţionarului public transferat şi numai într#ofuncţie publică ecivalentă cu funcţia publică deţinută.

Tran1erul la #erere se face într#o funcţie publicăecivalentă, în urma aprobării cererii de transfer de cătreconducătorul autorităţii sau instituţiei publice la care se solicitătransferul.

Mutarea ,n #adrul altui #ompartiment al autorităţii sauinstituţiei publice constituie, de asemenea, o modi/care araportului de serviciu prin scimbarea cel puţin a atribuţiilor sau aunora dintre ele, măsură ce poate / de/nitivă sau temporară.

Mutarea de0nitiv' în cadrul altui compartiment seaprobă, cu acordul scris al funcţionarului public, de cătreconducătorul autorităţii sau instituţiei publice în care îşidesfăşoară activitatea funcţionarul public.

E3er#itarea #u #ara#ter temporar a unei 1un#!iipu+li#e de #ondu#ere va#ante se realizează prin promovareatemporară a unui funcţionar public care îndeplineşte condiţiile



speci/ce pentru ocuparea funcţiei respective de conducere şireprezintă tot o modi/care a raportului de serviciu.

Supendarea raportului de ervi#iu reprezintă o situaţie

de întrerupere temporară a e)ecutării raportului de serviciu,

prevăzută de lege şi care ia sfârşit /e prin reluarea e)erciţiuluifuncţiei publice, /e prin încetarea de/nitivă a raportului deserviciu.

8egea nr.+;;7+***, republicată, a prevăzut la art.;+ alin.+-situaţiile în care raportul de serviciu se suspendă de drept.

$onstatarea suspendării raportului de serviciu sauaprobarea suspendării acestuia, precum şi reluarea activităţii sedispun prin act administrativ al conducătorului autorităţii sauinstituţiei publice, care se comunică 'genţiei >aţionale aAuncţionarilor Publici, în termen de +5 zile lucrătoare de la data

emiterii.Pe perioada suspendării raportului de serviciu, autoritatea

sau instituţia publică este obligată să rezerve postul aferentfuncţiei publice, care poate / ocupat pe perioadă determinată deun funcţionar public din $orpul de rezervă. 1n cazul în care nue)istă un funcţionar public care să îndeplinească cerinţelespeci/ce, postul poate / ocupat în baza unui contract individualde muncă pe perioada suspendării raportului de serviciu.

În#etarea raportului de ervi#iu

Potrivit art.;9 alin.:- din 8egea nr.+;;7+***,republicată, raportul de ervi#iu ,n#eteaz' de drept%

# la data decesului funcţionarului publicE# la data rămânerii irevocabile a otărârii judecătoreşti de

declarare a morţii funcţionarului publicE# dacă funcţionarul public nu mai îndeplineşte una dintre

condiţiile prevăzute la art. 45 lit. a-, d- şi f- din legeE# la data îndeplinirii cumulative a condiţiilor de vârstă

standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare sau,după caz, la data comunicării deciziei de pensionare pentru limita

de vârstă ori invaliditate a funcţionarului public, potrivit legiiE# ca urmare a constatării nulităţii absolute a actuluiadministrativ de numire în funcţia publică, de la data la carenulitatea a fost constatată prin otărâre judecătoreascăde/nitivăE

# când funcţionarul public a fost condamnat printr#ootărâre judecătorească de/nitivă pentru o faptă prevăzută la



art.45 lit.- din lege sau prin care s#a dispus aplicarea uneisancţiuni privative de libertate, la data rămânerii de/nitive aotărârii de condamnareE

# ca urmare a interzicerii e)ercitării profesiei sau a funcţiei,ca măsură de siguranţă ori ca pedeapsă complementară, de la

data rămânerii de/nitive a otărârii judecătoreşti prin care s#adispus interdicţiaE

# la data e)pirării termenului pe care a fost e)ercitată, cucaracter temporar, funcţia publică.

R'punderea 1un#!ionarilor pu+li#i

R'punderea di#iplinar'!ăspunderea disciplinară intervine în cazul încălcării de

către un funcţionarul public, cu vinovăţie, a îndatoririlor de

serviciu şi a normelor de conduită profesională şi civilă prevăzutede lege, fapte care constituie abateri disciplinare şi atragsancţionarea disciplinară a acestuia.

R'punderea #ontraven!ional' a 1un#!ionarilor

pu+li#i!ăspunderea contravenţională a funcţionarilor publici este

angajată în cazul în care aceştia au săvârşit o contravenţie întimpul şi în legătură cu sarcinile de serviciu.

R'punderea #ivil' a 1un#!ionarilor pu+li#i

'ceastă formă de răspundere stabilită în sarcinafuncţionarilor publici este o formă speci/că a răspunderiidelictuale prevăzută de art.**; din $odul civil, potrivit căruiaorice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă peacela din a cărui greşeală s#a produs, să#l repare.

R'punderea penal' a 1un#!ionarului pu+li# pentruinfracţiunile săvârşite în timpul serviciului sau în legătură cuatribuţiile funcţiei publice pe care o ocupă se angajează potrivitlegii penale.

Mana"ementul 1un#!iilor pu+li#e %i al 1un#!ionarilor pu+li#i 6anagementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici,

problemă speci/că ştiinţei administraţiei, are consacrat $apitolulI? al 8egii nr.+;;7+***, republicată, care cuprinde reglementărireferitoare la 'genţia >aţională a Auncţionarilor Publici şi laevidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici.



A"en!ia Na!ional' a 5un#!ionarilor Pu+li#i este de/nităde lege, precum şi de .". nr.=:97:553 ca /ind organ despecialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în/inţat în subordinea 6inisterului 'dministraţiei şiInternelor pentru crearea şi dezvoltarea unui corp de funcţionari

publici profesionist, stabil şi imparţial.!olul 'genţiei >aţionale a Auncţionarilor Publici este de a

asigura aplicarea strategiei şi a Programului de guvernare îndomeniul managementului funcţiei publice şi al funcţionarilorpublici.

Eviden!a 1un#!iilor pu+li#e %i a 1un#!ionarilor pu+li#i 'genţia >aţională a Auncţionarilor Publici administrează evidenţanaţională a funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, pe bazadatelor transmise de autorităţile şi instituţiile publice.

Dosarul profesional al /ecărui funcţionar public va cuprinde

actul administrativ de numire în funcţie, documentul de atestarea depunerii jurământului, documentele de studii, documenteleprivind evaluarea anuală a performanţelor profesionaleindividuale, documentele privind promovarea, avansările,sancţiunile disciplinare, ordonate cronologic şi fără discontinuităţi.

8a cererea funcţionarului public, 'genţia >aţională aAuncţionarilor Publici este obligată să#i elibereze copii de peactele e)istente în dosarul său profesional.

Introducere În Dreptul Administrativ

Documents

Transcript of Introducere În Dreptul Administrativ