INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU -...

Rezidentiat 2004461 PROFIL STOMATOLOGIE - INTREBARI - PARTEA a III a

Tema nr. 26Bioterapia de reactivare în bolile parodontiului marginal

BIBLIOGRAFIE:3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

S1226001. Indicatiile principale ale bioterapiei de reactivare suntleziuni parodontale distroficeA. gingivita cronica"de placa"B. leziuni parodontale acuteC.hiperestezie dentinaraD.afectari parodontale in dezechilibre hormonaleE.

(pag. 315)

S1326002. Bioterapia de reactivare reprezinta:o metoda de terapie etiologica;A. o metoda de terapie curativa;B. o metoda adjuvanta de tratament in boala parodontala;C.o metoda chirurgicala de tratament;D.o metoda de regenerare parodontala.E.

(pag. 318)

S1326003. in compozitia gerovitalului intra:Novocaina;A. Xilina;B. Xilestezina;C.Noradrenalina;D.Mepivacaina.E.

(pag. 317)

S1326004. Masajul gingival este indicat in:zonele inflamate;A. in cazul abceselor parodontale marginale;B. in gingivita ulcero-necrotica;C.in gingivitele descuamative;D.in zonele cu mucoasa sanatoasa, pentru reactivarea circulatiei.E.

(pag. 318)

S1326005. Masajul gingival se face:timp de 5-10 minute/zi – 1 luna;A. timp de 15 minute/zi, 1 luna;B. timp de 10 minute/zi, 3 luni;C.timp de 5-10 minute/zi, 2 luni;D.permanent.E.

(pag. 318)

S1426006. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala utilizeaza:extract de inflorescente de salcieA.

461 www.rezidentiat2004.roBaza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004


extract de germeni de ovazB. extract de muschi de stincaC.extract de aloeD.extract de germeni de secaraE.

(pag. 317)

S1426007. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice foloseste:ape minerale sulfuroase si termale, care actioneaza mecanic, termic si chimicA. ape minerale slab radioactiveB. ape minerale cu continut mare de fierC.ape minerale intens carbonatateD.ape minerale slab ioniceE.

(pag. 318)

S1426008. In cadrul bioterapiei de reactivare din bolile parodontiului marginal, vitaminoterapia se realizeaza prin administrarea de:

vitamine A, B1, C, E, produsul tipizat ParadenylA. vitamine A, K, C, EB. vitamine A, PP, C, EC.vitamine A,K, B6, B12, ED.vitamine A, B1, K, PPE.

(pag. 317)

S1426009. Masajul gingival se efectueaza:manual sau cu un dispozitiv adaptat la unitul dentarA. prin tractiuni dinspre coronar spre apical, cu doua degeteB. se aplica trei degete pe versantul vestibular si oral al gingieiC.15-20 minute zilnic, timp de 2 luniD.cu precadere in zonele inflamate si in abcesele parodontale marginaleE.

(pag. 318)

S1526010. Bioterapia de reactivare prin produse medicamentoase de origine sintetica foloseste cel mai des:

primacaina;A. procaina;B. bupivacaina;C.mepivacaina;D.articaina.E.

(pag. 317)

S1626011. Bioterapia de reactivare este indicata in:parodontita marginala cronica superficiala inaintea tratamentului antimicrobian si antiinflamatorA. parodontita juvenila inaintea tratamentului antimicrobianB. parodontita marginala cronica profunda inaintea tratamentului complexC.parodontita distroficaD.parodontopatii involutive cu semne de inflamatie.E.

(pag. 316-317)

S2126012. In tratamentul parodontopatiilor marginale cronice bioterapia de reactivare nu se realizeaza prin una din urmatoarele :

proceduri balneo-terapeuticeA. produse medicamentoase de origine animala ( extracte )B. produse medicamentoase de origine vegetala ( extracte)C.



produse medicamentoase de origine sinteticaD.proceduri bioenergeticeE.

(pag. 315- 317)

S2326013. Indicatiile bioterapiei de reactivare:Gingivite cronice rebele la tratamentA. parodontite marginale cronice profunde in paralel cu tratamentul complexB. Parodontita adultuluiC.Parodontita juvenila dupa tratament antimicrobianD.Parodontita rapid progresivaE.

(pag. 316-317)

S2326014. In cadrul bioterapiei de reactivare prin produse de origine animala se utilizeaza:ParadenylA. extract de namol sapropelicB. biovitroceramicaC.ArovitD.InsadolE.

(pag. 317)

S2326015. Care produs nu se utilizeaza in cazul bioterapiei de reactivare prin produse de origine biologica:

VoganA. PlacentexB. Ney PulpinC.extract de namol sapropelicD.E.T.O.E.

(pag. 317)

S2326016. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala foloseste:GerovitalA. ProneurylB. ParadenylC.CantastimD.InsadolE.

(pag. 317)

S2326017. Vitaminoterapia presupune administrarea de:acid folicA. vitamina B2B. vitamina KC.vitamina ED.vitamina AE.

(pag. 317)

S2326018. Vitamina A se administreaza in urmatoarele doze:1-3 drajeuri/ziA. 1-2 drajeuri/ziB. 2-3 drajeuri/ziC.1-2 g/kg corpD.1-3 g/kg corpE.

(pag. 317)



S2526019. Bioterapia de reactivare parodontală marginală utilizează ca produse de origine animală următoarele, mai puţin unul:

Extract de muguri dentari de viţelA. Extract total de ochiB. Extract de germen de porumbC.Extract de nămol sapropelicD.Extract de lamă dentară fetalăE.

(pag. 317)

S2626020. Factorii sintetizaţi şi eliberaţi din celula bacteriană cu rol în etiopatogenia parodontitei marginale cronice sunt:

polizaharideleA. endotoxineleB. enzimele (colagenaze, hialuronidază)C.lizozomiiD.lipopolizaharidele.E.

(pag. 72-73)

S2926021. Bioterapia de reactivare se realizeaza prin produse de origine vegetala:extract de aloeA. vadurilB. namol sapropelicC.Ney pulpinD.ProneurylE.

(pag. 317)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

S1226022. Indicatiile terapiei de reactivareparodontite marginale acuteA. parodontita juvenila dupa tratamentul antiinflamatorB. parodontopatii involutive, precoce, neinflamatoriiC.paroodntita distroficaD.parodontita cronica profunda dupa tratament complexE.

(pag. 317)

S1226023. Produse medicamentoase sintetice folosite in bioterapia de reactivareprocainaA. hidrocortizonB. novocainaC.glicerinaD.propolisE.

(pag. 317)

S1226024. Bioterapia de reactivare se realizeaza cuagenti mecaniciA. agenti fiziciB. agenti chimiciC.proceduri balneo-terapeuticeD.tehnici de reechilibrare ocluzalaE.



(pag. 315)

S1226025. Efectele procainei in bioterapia de reactivarenormalizeaza dinamica vascularaA. combate tulburarile circulatorii perifericeB. produce staza vascularaC.amelioreaza troficitatea tisularaD.intarzie imbatranireaE.

(pag. 316)

S1226026. Extractele tisulare actioneaza prinacid hialuronicA. heparinaB. citokineC.acid citricD.protargolE.

(pag. 316)

S1226027. Ney-Pulpin contineextract de lama dentara fetalaA. placentaB. vitamineC.procainaD.extract de namolE.

(pag. 317)

S1226028. Preparate cu extract de placenta pentru bioreactivarePlacentiaA. Ney-PulpinB. PlacentexC.VadurilD.ProneurylE.

(pag. 318)

S1226029. Procedurile chirurgicale cu efecte de bioreactivare parodontaladetartraj si chiuretaj subgingival in parodontite superficialeA. gingivectomiaB. terapia de aditie+ regenerare tisularaC.operatii cu lambou in"L"D.gingivoplastiaE.

(pag. 318)

S1226030. Produse de origine animala folosite in bioterapia de reactivareextract de muguri dentari boviniA. extract de placentaB. extract total de ochiC.extract de cartilagiuD.grefe osoaseE.

(pag. 317)

S1226031. Produse de origine vegetala folosite in bioterapia de reactivareextract de germeni de porumbA.



RomazulanB. Extract de AloeC.Violet de gentianaD.Extract de salvieE.

(pag. 317)

S1226032. Produsul Paradenyl continevitaminele B1, C, DA. vitaminele A, EB. saruri de magneziu,mangan,zincC.extract de salvie si cimbruD.propolisE.

(pag. 318)

S1226033. Substante imunobiologice de biorecativareCantastimA. ImudonB. InsadolC.PolidinD.VadurilE.

(pag. 318)

S1226034. Vitamine folosite in bioterapia de reactivareVitamina AA. Vitamina KB. Vitamina BC.Vitamina CD.Vitamina PPE.

(pag. 318)

S1326035. Bioterapia de reactivare se adreseaza in special:amendarii inflamatiei microbiene;A. cand predomina leziunile parodontale distrofice;B. in cazul complicatiilor parodontale;C.in hiperestezia dentinara;D.pentru usurarea si grabirea vindecarii.E.

(pag. 315)

S1326036. Bioterapia de reactivare se realizeaza cu:produse medicamentoase;A. agenti fizici, chimici, mecanici;B. proceduri balneoterapeuticeC.prin tehnici si metode chirurgicale;D.presopunctura (acupunctura)E.

(pag. 315)

S1326037. Extractele tisulare utilizate in bioterapia de reactivare actioneaza prin:modifica gradul de polimerizare a componentei nefibrilare;A. stimuleaza mecanismele imune;B. au actiune antimicrobiana indirecta;C.au acţiune antimicrobiana directa;D.scad secretia purulenta din punga parodontala.E.



(pag. 316)

S1326038. Laserterapia:stimuleaza formarea colagenului;A. stimuleaza formarea osteoclastelor;B. stimuleaza formarea cementoclastelorC.favorizeaza procesele reparatorii;D.se foloseste in cadrul tratamentului antimicrobian.E.

(pag. 316)

S1326039. Paradenyl contine:vitaminele B1, C si D;A. saruri de calciu, magneziu, mangan, zinc;B. novocaina;C.vitamina C;D.antiseptice.E.

(pag. 318)

S1326040. Procaina utilizata in bioterapia de reactivare:combate tulburarile circulatorii periferice;A. induce staza vasculara;B. accelereaza procesele de imbatranire;C.induce formarea de ligamente parodontale;D.stimuleaza neotroficitatea prin reglarea polarizarii fibrelor nervoase.E.

(pag. 316)

S1326041. Procedurile chirurgicale cu efect de bioreactivare parodontala sunt:detartrajul asociat cu chiuretajul subgingival;A. operatie cu lambou;B. chirugia mucogingivala a frenurilor;C.terapia de adiţie;D.gingivectomia.E.

(pag. 318)

S1326042. Produsele de origine animala utilizate, sunt:extractul de celule de col uterin;A. extracte de namol sapropelic;B. extract de muguri dentari de maimuta;C.extract total de ochi (E.T.O.);D.extract de galbenus de ou de prepelita.E.

(pag. 317)

S1426043. Bioterapia de reactivare are urmatoarele indicatii:parodontita marginala cronica superficiala dupa tratament antimicrobian si antiinflamatorA. parodontita juvenilaB. parodontita distrofica (mixta)C.parodontita marginala cronica profunda dupa tratament complex pentru grabirea vindecariiD.parodontita precoce la tineri, cu semne manifeste de inflamatieE.

(pag. 316)

S1426044. Bioterapia de reactivare parodontala prin produse de origine animala a utilizat:extracte de muguri dentari recoltati de la foetus de maimutaA.



extract de placentaB. extract total de ochiC.extract de namol sapropelicD.extract de corp vitros din camera posterioara a globului ocularE.

(pag. 317)

S1426045. Bioterapia de reactivare parodontala:foloseste si agenti mecanici, fizici, chimiciA. include proceduri balneo-terapeuticeB. se aplica inclusiv in urma amendarii inflamatiei microbiene, pentru usurarea si grabirea vindecariiC.include folosirea de produse medicamentoaseD.foloseste proceduri chirurgicale specificeE.

(pag. 315)

S1426046. In cadrul bioterapiei de reactivare din bolile parodontiului marginal, vitaminoterapia se realizeaza prin administrarea de:

vitamina AA. vitamina KB. vitamina CC.vitamina ED.vitamina PPE.

(pag. 317)

S1426047. Printre mecanismele de de actiune ale extractelor tisulare se afla:modificarea gradului de polimerizare a componentei fibrilare din tesutul conjunctiv parodontal si scaderea aportului de acid hialuronic

A.

stimularea proceselor cataboliceB. stimularea mecanismelor imuneC.stimularea inmultirii celulelor heparinoformatoare cu actiune antiinflamatoareD.activarea eliminarii metabolitilor intermediariE.

(pag. 316)

S1426048. Substantele imunobiologice folosite in cadrul bioterapiei de reactivare sunt:vaccinul stafilococicA. produsul CantastimB. PolidinulC.ImudonulD.vaccinul streptococicE.

(pag. 318)

S1526049. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala foloseste:extract de germeni hamei;A. extract de germeni de grau;B. extract de germeni de porumb;C.extract de aloe;D.extract de myrt.E.

(pag. 317)

S1526050. Vitaminoterapia foloseste urmatoarele vitamine:vitamina A;A. vitamina C;B. vitamina B1;C.



vitamina PP;D.vitamina E.E.

(pag. 317)

S1626051. Bioterapia de reactivare se realizeaza prin:produse medicamentoase de origine sinteticaA. restaurari proteticeB. restaurari proteticeC.proceduri balneoterapeuticeD.vitaminoterapie.E.

(pag. 317)

S1626052. in parodontita marginala cronica superficiala bioterapia de reactivare:este indicata inaintea tratamentului antimicrobian si antiinflamatorA. este necesara pentru reducerea tulburarilor vasculare persistente dupa tratamentB. se realizeaza prin administrarea de vit.AC.se realizeaza prin administrarea de produse de origine animalaD.poate fi realizata prin masaj gingival.E.

(pag. 317-318)

S2126053. Bioterapia de reactivare cu produse de origine sintetica se face cu:Extract de corp vitrosA. PlacentexB. CantastimC.GerovitalD.ProneurylE.

(pag. 316)

S2126054. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala se face cu:Extract de placentaA. Extract de germeni de porumbB. Extract de aloeC.Extract total de ochiD.Extract de corp vitrosE.

(pag. 316)

S2326055. Procaina folosita in bioterapia de reactivare are efecte:nootropeA. de stimulare a neurotroficitatiiB. de activare a regenerarii fibrelor nervoaseC.osteoclasticeD.de stimulare a mecanismelor imuneE.

(pag. 316)

S2326056. Mecanisme de actiune ale substantelor folosite in bioterapia de reactivare sunt:stimularea proliferarii celulelor nespecificeA. stimularea metabolismuluiB. actiune mecanicaC.actiune fizicaD.actiune chimicaE.

(pag. 316)



S2326057. Bioterapia de reactivare prin produse de origine vegetala se realizeaza cu:ImudonA. InsadolB. Extract de AloeC.GerovitalD.VoganE.

(pag. 317)

S2326058. Bioterapia de reactivare prin produse de origine animala utilizeaza:VadurilA. PlacentiaB. E.T.O.C.InsadolD.Ney PulpinE.

(pag. 317)

S2326059. Masajul gingival se contraindica in:pungi parodontale profundeA. abcese parodontaleB. recesiuni ampleC.parodontite rapid progresiveD.zonele inflamateE.

(pag. 318)

S2326060. Substantele imunobiologice cuprind:CantastimA. PolidinB. ImudonC.InsadolD.VoganE.

(pag. 318)

S2326061. Paradenylul contine:magneziuA. zincB. fierC.manganD.litiuE.

(pag. 318)

S2326062. Vitamina C se administreaza sub forma de:capsule de 0.100 gA. comprimate de 0.250 gB. comprimate de 0.300 gC.fiole de 0.250 gD.fiole de 0.500 gE.

(pag. 318)

S2326063. Masajul gingival se realizeaza cu:pulpa degetuluiA. ProfijetB. hidropulsorC.



dispozitiv adaptal la Unit-ul dentarD.instrumentar specificE.

(pag. 318)

S2326064. Bioterapia prin proceduri balneoterapeutice foloseste:oxigenoterapiaA. masajul gingivalB. terapie de aditieC.insuflatii subgingivale de ozonD.ape minerale sulfuroaseE.

(pag. 318)

S2326065. Gerovitalul contine:ProcainaA. MepivacainaB. XilinaC.ArticainaD.NovocainaE.

(pag. 317)

S2326066. Apele minerale sulfuroase actioneaza:mecanicA. termicB. chimicC.balneoterapeuticD.fizicE.

(pag. 317)

S2326067. Ionul SO4- are actiune:heparinoformatoareA. antiinflamatoareB. cicatrizantaC.keratoliticaD.keratoplasticaE.

(pag. 318)

S2326068. Laserterapia ca bioterapie de reactivare de reactivare:are efect nootropA. are efect cicatrizantB. stimuleaza procesele reparatoriiC.grabeste vindecareaD.stimuleaza formarea colagenuluiE.

(pag. 316)

S2526069. Vitamino-terapia în bioterapia de reactivare parodontală marginală presupune administrarea următoarelor vitamine:

Vitamina AA. Vitamina B1B. Vitamina CC.Vitamina ED.Vitamina PPE.

(pag. 317, 318)



S2626070. Trauma ocluzală este urmată de următoarele modificări adaptative la nivelul parodonţiului marginal:

creşterea mobilităţii dentare, dar nu în limite patologiceA. lărgirea spaţiului dento-alveolarB. apariţia de blocaje ocluzaleC.îngroşarea laminei duraD.resorbţia osoasă verticală.E.

(pag. 91)

S2626071. Bacterii considerate posibil patogene parodontal sunt:Actinobacillus actinomycetemcomitansA. Porphyromonas gingivalisB. Prevotella intermediaC.SpirocheteD.Candida albicans.E.

(pag. 84)

S2626072. În salivă există o serie de factori care se opun formării şi maturării plăcii bacteriene supragingivale:

lizozimulA. sistemele tampon salivareB. leucotoxinăC.lactoferinaD.ţaluronidazaE.

(pag. 69)

S2626073. Placa bacteriană subgingivală:conţine o floră gram-pozitivăA. conţine bacili gram-negativi imobiliB. conţine un număr mare de bacterii flagelate şi spirocheteC.conţine lizozim, ca factor de aderenţă bacterianăD.conţine lactoferina, ca factor esenţial în nutriţie.E.

(pag. 69)

S2626074. Tartrul dentar:este factorul etiologic determinant al îmbolnăvirii parodontaleA. este un factor favorizant al inflamaţiei parodontaleB. conţine complexe polizaharide-proteineC.conţine fosfat de calciuD.este localizat supra- şi subgingival.E.

(pag. 85-87)

S2626075. Mecanismele directe de patogenitate bacteriană în boala parodontală sunt:aderenţa, colonizarea şi invazia bacteriană în ţesuturile parodontaleA. apărarea (imunitatea) nespecificăB. apărarea (imunitatea) specificăC.acţiunea nocivă a unor factori de structură din celula bacterianăD.acţiunea nocivă a unor factori sintetizaţi şi eliberaţi din celula bacteriană.E.

(pag. 72-74)

S2626076. Celula bacteriană prezintă următorii factori de structură cu acţiune nocivă asupra parodonţiului:



peptidoglicanA. enzimeB. exotoxineC.metaboliţiD.lipopolizaharidul.E.

(pag. 72)

S2626077. Factorii favorizanţi în etiologia parodontitei marginale cronice sunt:placa bacterianăA. tartru dentarB. trauma ocluzalăC.cariile dentareD.edentaţia.E.

(pag. 63)

S2626078. În lichidul şanţului gingival sunt prezenţi factori de apărare, cum sunt:anticorpi din clasa IgAA. anticorpi din clasa IgGB. celule polimorfonucleareC.macrofageD.limfocite.E.

(pag. 74)

S2926079. Bioterapia de reactivitate se indica in:parodontita distrofica (mixta)A. abcesul parodontal marginalB. parodontita juvenila dupa tratamentul antimicrobianC.parodontita marginala cronica specificaD.parodontopatii involuntive precoceE.

(pag. 316)

S2926080. Contraindicatiile masajului gingival sunt:zonele inflamateA. parodontita distroficaB. retractia gingivalaC.abcesele parodontale marginaleD.atritia dentaraE.

(pag. 318)

S2926081. Bioterapia de reactivare se realizeaza prin:extract total de ochi(E.T.O.)A. insadolB. extract de placentaC.cantastinD.extras de corp vitros din camera posterioara a globului ocularE.

(pag. 317)

S2926082. Masajul gingival se face:zilnic 15 minA. zilnic 5-10 minB. o data pe saptamanaC.timp de o lunaD.



zilnic 20 minE.

(pag. 318)



Tema nr. 27Orientări terapeutice principale şi scheme de tratament în bolile parodontiului marginal

BIBLIOGRAFIE:3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.


S1327001. in tratamentul gingivo-stomatitei aftoase recidivante nu se fac:atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30%A. badijonarea mucoasei cu solutie de albastru de metilen 2% sau violet de gentiana 1%B. aplicatii de paste sau geluri adezive care contin corticosteroziC.aplicaţii de colutorii cu antibioticeD.infiltratii cu penicilina si xilina sau hidrocortizonE.

(pag. 324-325)

S1327002. Tratamentul gingivitei de sarcina consta in:indepartarea placii si tartruluiA. excizia chirurgicala a hipercresterilor gingivaleB. tratament cu antibiotice pe cale generalaC.excizia chirurgicala imediat dupa nastereD.tratament hormonalE.

(pag. 320)

S1327003. Tratamentul preventiv al pericoronaritelor consta in:decapusonare chirurgicala la nivelul molarului de minte complet eruptA. spalaturi antiseptice abundente si deseB. instilatii de colutorii complexe cu antibioticeC.aplicarea unui dren din mesa iodoformata afanata sub capusonul de mucoasaD.administrarea pe cale generala de antibiotice.E.

(pag. 323)

S1327004. Tratamentul recomandat pentru fibromul si papilomul gingival este:cauterizarea chimica;A. electrocauterizarea;B. excizia chirurgicala;C.radioterapie;D.chimioterapie.E.

(pag. 325)

S1427005. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante cuprinde:spalaturi cu solutii slab antisepticeA. clatirea gurii cu nitrat de argint 30%B. vitaminoterapie K si PPC.evitarea badijonarii mucoasei cu solutie de albastru de metilenD.clatirea gurii cu solutie de violet de gentiana 15%E.

(pag. 324)

S1427006. Tratamentul gingivostomatitei herpetice cuprinde:spalaturi cu solutie de cloramina 13%A.



evitarea atingerii ulceratiilor cu albastru de metilenB. masajul gingivalC.medicatie antivirala: Zovirax sau Acyclovir, administrat local sub forma de crema sau tableteD.vitaminoterapie cu vitaminele K si PPE.

(pag. 324)

S1427007. Tratamentul hiperesteziei dentinare ca si complicatie in tratamentul parodontopatiilor marginale cronice cuprinde:

clatiri cu solutie de KOH 20-30%A. impregnari cu ferocianura de potasiu 30% si clorura de zinc 40% zilnic, timp de trei saptaminiB. aplicatii de zapada carbonica strict pe suprafetele hipersteziceC.corticosteroizi pe cale injectabilaD.aplicarea de fluoruri, ca atare sau in paste destinate aplicarii localeE.

(pag. 327)

S1427008. Tratamentul local al gingivitelor descuamative consta in:igiena bucala riguroasa, insistenta, cu perii dureA. clatiri cu perhidrol 5%B. aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroiziC.vitaminoterapie K si PPD.masajul gingivalE.

(pag. 322)

S1527009. Doza initiala de Prednison in tratamentul gingivitei descuamative este:15-20 mg/zi;A. 20-25 mg/zi;B. 30-40 mg/zi;C.40-60 mg/zi;D.45-50 mg/zi.E.

(pag. 322)

S1627010. in tratamentul gingivitelor si gingivostomatitelor micotice sunt indicate:spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%A. atingeri locale cu perhidrol 3% diluat 1 in apa caldutaB. aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroiziC.aplicatii locale cu produse tipizate cu triamcinolon (Kenalog)D.administrarea pe cale generala de antibioticeE.

(pag. 325)

S2127011. Menţionaţi care este produsul românesc realizat de Institutul de virusologie “Stefan S.Nicolau”ce conţine propolis şi tetraborat de sodiu folosit în tratamentul de urgenţă al leziunilor din gingivostomatita herpetică:

RodilemidA. OrthochromeB. RomazulanC.NivcrisolD.ZoviraxE.

(pag. 324)

S2327012. Pentru tratamentul gingivitei cronice pacientul trebuie sa clateasca gura cu clorhexidina timp de:

4-6 zileA. 4-6 saptamaniB.



4-5 zileC.4-5 saptamaniD.4 saptaminiE.

(pag. 319)

S2327013. In cadrul tratamentului gingivitei cronice, pacientul trebuie sa clateasca gura cu clorhexidina:

inainte de periajA. cu 2 ore inainte de periajB. la 2 ore dupa periajC.dupa periajD.la 2 ore dupa periajE.

(pag. 319)

S2327014. Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica:tehnici de aditieA. detartrajB. gingivectomieC.chiuretaj parodontalD.tratament medicamentosE.

(pag. 319)

S2327015. Tratamentul gingivitelor alergice cuprinde:administrare locala de antihistaminiceA. detartrajB. chiuretajC.tehnici de aditieD.gingivoplastiiE.

(pag. 322)

S2327016. Tratamentul gingivostomatitei herpetice include administrare de:PiamfucinA. GerovitalB. Nivcrisol-DC.OrthocromeD.VolonE.

(pag. 324)

S2527017. Pentru desfiinţarea hiperplaziei din gingivita hiperplazică se practică următoarele operaţii, mai puţin una:

GingivectomiaA. Gingivectomia gingivoplasticăB. Operaţia cu lambouC.Excizia gingiei fibromatoaseD.GingivoosteoplastiaE.

(pag. 319)

S2627018. Indicele CPITN se înregistrează când într-un sextant sunt prezenţi cel puţin:un dinteA. doi dinţiB. trei dinţiC.patru dinţiD.



cinci dinţi.E.

(pag. 112)

S2627019. Determinarea adâncimii pungilor parodontale se face:în 6 puncte pentru fiecare dinteA. în 4 puncte pentru fiecare dinteB. vestibular şi oral pentru fiecare dinteC.cu ajutorul sondelor speciale de parodontometrieD.cu ajutorul radiografiilor dentare.E.

(pag. 105-106)


S1227020. Hiperestezia dentinara are ca tratamenteliminarea zilnica a placii dentinareA. se face de la inceput pulpectomie vitalaB. aplicatii locale cu corticosteroiziC.aplicatii locale cu hidroxid de calciuD.aplicatii locale de fluoruriE.

(pag. 327)

S1227021. In gingivita hiperplazica idiopatica pentru desfiintarea hiperplaziei se practicachiuretaj subgingivalA. gingivectomieB. gingivectomie gingivo-plasticaC.operatie cu lambou si excizia gingiei fibromatoaseD.extractia dintilor cu pungi paroodntale si migrari accentuateE.

(pag. 319)

S1227022. In gingivitele si gingivostomatitele micotice se facespalaturi bucale cu solutie de bicarbonat de sodiu 10%A. se fac infiltratii cu penicilina si xilina sau hidrocortizonB. atingere cu violet de gentiana 1%C.administrare de antimicotice gen Nistatin, Stamicin, Pimafucin, ClotrimazolD.in formele cronice se administreaza Amfotericina BE.

(pag. 325)

S1227023. In gradul Ii de afectare gingivo-osoasa a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali de facechiuretaj subgingivalA. gingivectomieB. operatie cu lambou si terapie de aditieC.premolarizarea si amputatia radicularaD.combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si de aditieE.

(pag. 328)

S1227024. In hiperplazia gingivala la antagonisti de Camedicul recomanda renuntarea la tratamentul cu antagonisti de CaA. se fac spalaturi cu antisepticeB. aplicatii de colutorii cu antibioticeC.gingivectomie si chiuretaj al tesutului de granulatieD.bioterapia de reactivareE.



(pag. 321-322)

S1227025. Tratamentul antimicrobian in parodontita marginala rebela la tratament cuprindeAmoxicilinaA. PenicilinaB. TetraciclinaC.MetronidazolD.NeomicinaE.

(pag. 326)

S1227026. Tratamentul de urgenta in gingivostomatita ulcero-necroticaspalaturi orale largi cu antiseptice, efectuate desA. strgerea tampoanelor de fibrinaB. detartraj minutios supra si subgingvalC.colutorii complexeD.la pacientii cu febra - antibiotice pe cale generalaE.

(pag. 323)

S1227027. Tratamentul definitiv in abcesul parodontal marginal consta inoperatia cu lambou in orice localizareA. chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculariB. operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoradiculariC.extractia dintelui cauzalD.gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculariE.

(pag. 327)

S1227028. Tratamentul gingivitei cronice simple cuprindeindepartarea placii si a factorilor favorizanti in producerea parodontopatiilorA. tratamentul antimicrobianB. imbunatatirea igienei si folosirea mijloacelor secundare de igienizareC.bioterapia de reactivareD.tratamentul bolilor generale asociateE.

(pag. 319)

S1227029. Tratamentul gingivitei de sarcina cuprindeigienizareA. tratamentul antimicrobian prin aplicatii de Protargol 1%B. educarea gravidei privind igiena oralaC.hiperplaziile gingivale se excizeaza chirurgical in sarcina in orice situatieD.hiperplaziile gingivale mici si mijlocii se excizeaza la 4-6 luni dupa nastereE.

(pag. 320)

S1227030. Tratamentul gingivitelor descuamative consta inigiena orala cu perii moiA. atingeri locale cu perhidrol 3% diluat in apaB. aplicatii locale de colutorii cu antibiotice si corticosteroiziC.tratament general cu Prednison si antihistaminice la indicatiile internistuluiD.aplicatii locale de produse tipizate cortizoniceE.

(pag. 322)

S1227031. Tratamentul gingivostomatitei herpeticespalaturi bucale cu solutii antisepticeA.



stergerea cu tampoane cu apa oxigenata a ulceratiilor,atingerea lor cu albastru de metilen 2%,violet de gentiana 1%

B.

aplicatii de geluri adezive pe baza de corticoizi:Orabase, Kenalog, VolonC.tratament local si general cu antivirale:Zovirax,AcyclovirD.in caz de suprainfectie, se aplica unguente cu antibioticeE.

(pag. 324)

S1227032. Tratamentul hiperplaziilor leucemice cuprindenu se intervine in nici un felA. tamponament usor de stergere a fibrinei, aplicatii de colutorii cu antibioticeB. dupa dsiparitia fenomenelor acute se trece la detartrajC.tratamentul chirurgical al hiperplaziei nu se face decat cu avizul medicului hematologD.se evita in general orice manopera sangerandaE.

(pag. 321)

S1227033. Tratamentul parodontitei marginale cronice superficialese incepe cu tratamentul chirurgical;chiuretaj, papilectomie,gingivectomieA. tratament antimicrobianB. tratament antiinflamatorC.reechilibrare ocluzalaD.bioterapia de reactivareE.

(pag. 326)

S1227034. Tratamentul pericoronaritelorse face de la inceput extractia dintelui cauzatorA. spalaturi cu antisepticeB. antibiotice local si generalC.aplicarea unui tub de drenD.dupa cedarea inflamatiei se face, dupa caz, decapusonarea sau extractiaE.

(pag. 323)

S1327035. in hiperplazia gingivala la antagonisti de calciu, medicul stomatolog recomanda:renuntarea la tratamentul cu antagonisti de calciuA. spalaturi cu solutii antisepticeB. aplicatii locale de colutorii complexe, cu antibioticeC.consult cardiologicD.antibioterapie sistemicaE.

(pag. 321)

S1327036. in parodontita marginala cronica profunda la adult se efectueaza:tratament antimicrobian;A. tratament chirurgical;B. tratament de reechilibrare ocluzala;C.bioterapie de reactivare;D.tratament imunologic.E.

(pag. 326)

S1327037. Tratamentul chirurgical in parodontita marginala cronica superficiala urmareste:chiuretajul microulceratiilor de la nivelul epiteliului sulcular in pungi false;A. papilectomia papilelor de staza;B. gingivectomie in formele hiperplazice asociate;C.frenoplastii;D.



regenerarea tisulara ghidata.E.

(pag. 326)

S1327038. Tratamentul de urgenta al gingivo-stomatitei ulcero-necrotice consta in:spalaturi bucale largi, cu solutii antisepticeA. indepartarea depozitelor infectate de fibrina prin stergere blanda cu tampoane imbibate in apa oxigenataB. indepartarea depozitelor infectate de fibrina prin stergere blanda cu tampoane imbibate in clorhexidinaC.detartraj ultrasonic pentru blocurile mari de tartruD.chiuretaj radicularE.

(pag. 323)

S1327039. Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal consta in:incizie la nivelul bombarii maxime;A. chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari;B. operatie cu lambou in abcesul serpiginos la monoraduculari;C.gingivectomie sau operatie cu lambou la pluriradiculari;D.instilatii cu Dontisolon.E.

(pag. 326-327)

S1327040. Tratamentul formelor acute de gingivita si gingivostomatita micotica consta in:spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%;A. spalaturi bucale cu clorhexidinaB. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana 1%, zilnic, timp de 7 zileC.administrare de hidrocortizonD.administrare de Nistatin sau StamicinE.

(pag. 325)

S1327041. Tratamentul gingivitei prepubertare consta in:indepartarea placii bacterieneA. prevenirea acumularii de placaB. tratament medicamentos antibacterianC.excizia chirurgicala a ahiperplaziei de la inceputD.balneofizioterapie.E.

(pag. 319-320)

S1327042. Tratamentul gingivo-stomatitei herpetice consta in:spalaturi bucale cu solutii antisepticeA. stergerea cu tampoane imbibate in apa oxigenata a ulceratiilor bucaleB. atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%C.atingerea ulceraţiilor cu violet de genţiana 1%D.aplicatii locale cu Ortochrome.E.

(pag. 324)

S1327043. Tratamentul leziunilor de furcatie de gradul al II-lea, consta in:detartraj;A. chiuretaj subgingival;B. operatie cu lambouC.premolarizare;D.extractiiE.

(pag. 328)

S1327044. Tratamentul local al gingivitelor descuamative consta in:



igiena bucala cu perii moi, netraumatizanteA. atingeri locale cu perhidrol 3%, diluat in ½ apa calduta, de 2-3 ori/ziB. aplicatii locale de colutorii complexe cu antibiotice si corticosteroiziC.aplicaţii locale de produse tipizate ca triamcinolon, fluocinolonD.detartraj ultrasonic si chiuretaj radicular.E.

(pag. 322)

S1427045. In cazul hiperplaziilor leucemice:medicul stomatolog trebuie sa se abtina de la efectuarea oricarei manopere singerindeA. se fac spalaturi cu solutie 10% de KOHB. se efectueaza tamponament usor de stergere a depozitelor de fibrinaC.se aplica solutii usor antiseptice, calmante, din extracte de planteD.se fac aplicatii locale de colutorii complexe cu antibioticeE.

(pag. 321)

S1427046. In gingivita cronica (simpla, necomplicata) tratamentul urmareste:depistarea factorilor locali cauzali si favorizantiA. aplicarea dupa detartraj a unor substante antimicrobieneB. instruirea pacientului asupra unui periaj corespunzator si controlul acestuia prin colorarea placii dupa periajC.tratamentul bolilor generale asociateD.indepartarea chirurgicala a sectoarelor de gingie afectataE.

(pag. 319)

S1427047. In timpul sarcinii, la pacientele cu gingivita de sarcina se evita:radiografiileA. tratamentele efectuate in trimestrul al II-lea de sarcinaB. sedintele lungi, obositoareC.tratamentele chirurgicale, care trebuie aminate, pe cit posibil, dupa nastereD.orice medicatie care, dupa traversarea barierei placentare, ar putea avea efect toxic, teratogen sau de deprimare a respiratiei fetale

E.

(pag. 320)

S1427048. Tratamentul abcesului parodontal marginal:este un tratament de urgentaA. se realizeaza printr-o incizie la nivelul bombarii maximeB. dupa incizie, se fac instilatii cu pasta TM, Dontisolon sau cu o mesa afinata imbibata in solutie Protargol 1%C.aplicarea timp de 7 zile a unui tub de drenD.ca si tratament definitiv: chiuretaj subgingival, operatie cu lambou sau gingivectomieE.

(pag. 326)

S1427049. Tratamentul gingivitelor si gingivostomatitelor micotice cuprinde:spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de amoniuA. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana 40% zilnic, timp de 1-2 luniB. administrare de Nistatin sau StamicinC.administrare de Pimafucin, Clotrimazol, HaloproginD.in formele cronice se administreaza Amfotericina BE.

(pag. 325)

S1427050. Tratamentul pericoronaritelor comporta:decapusonarea chirurgicala preventiva la nivelul molarului de minte incomplet eruptA. spalaturi antiseptice abundente si deseB. instilatii de colutorii complexe cu antibioticeC.



aplicarea unui dren din mesa iodoformata afinata sub capusonul de mucoasa care se mentine 24 de oreD.administrarea pe cale generala de antispasticeE.

(pag. 323)

S1527051. In tratamentul gingivitei din cursul ciclului menstrual se urmareste:indepartarea acumularii de placa bacteriana si tartru;A. excizia hiperplaziei prin tehnici de gingivectomie;B. aplicarea locala de antiseptice;C.administrarea de antibiotice pentru a evita suprainfectarile;D.administrarea unui tratament general hormonal.E.

(pag. 320)

S1527052. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice conta in:spalaturi bucale largi, efectuate des, cu solutii antiseptice;A. se aplica local colutorii complexe;B. se interzice consumul de alcool si fumatul;C.se practica un detartraj minutios supra- si subgingival;D.se indeparteaza depozitele de fibrina cu comprese imbibate in apa oxigenata.E.

(pag. 323)

S1627053. in hiperplaziile gingivale medicamentoase se recomanda:reducerea fenomenelor acute sau subacute prin spalaturi antisepticeA. aplicatii de colutorii complexe cu antibioticeB. corticoterapie: Prednison 10-20mg/ziC.vitaminoterapie: C, B1, B6, B12D.gingivectomie.E.

(pag. 322)

S1627054. in tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se indica:spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%A. administrare de Nistatin sau StamicinB. atingeri locale cu nitrat de argint 30%C.aplicatii de paste sau geluri adezive care contin corticoiziD.aplicatii de colutorii cu antibiotice.E.

(pag. 324-325)

S1627055. in tratamentul gingivostomatitei herpetice se practica:spalaturi bucale cu solutii antisepticeA. atingerea leziunilor cu solutie de violet de gentiana 1%B. stergerea cu tampoane imbibate in apa oxigenata a ulceratiilor bucaleC.aplicatii locale cu OrtochromeD.vitaminoterapie.E.

(pag. 324)

S1627056. Tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante consta in:atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de Ag 30%A. infiltratie cu penicilina si xilinaB. administrare de Nistatin sau StamicinC.spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de sodiu 10%D.aplicatii locale de colutorii cu antibiotice.E.

(pag. 324)



S1627057. Tratamentul gingivostomatitei herpetice consta in:aplicatii locale cu OrtochromeA. atingerea ulceratiilor cu albastru de metilen 2%B. spalaturi bucale cu solutie apoasa de bicarbonat de Na 10%C.administrarea de NistatinD.medicatie antivirala.E.

(pag. 324)

S1627058. Tratamentul hiperesteziei dentinare consta din:aplicatii locale cu OrtochromeA. aplicatii locale cu alcool etilic 70%B. aplicatii de cristale de clorura de zinc sub izolare, mentinute 2-3 minuteC.impregnari cu ferocianura de potasiu, solutie apoasa 20%, urmate de solutie de clorura de Zn 30%D.atingeri cu glicerina calda.E.

(pag. 327)

S1627059. Tratamentul pericoronaritelor consta din:spalaturi antiseptice abundente si deseA. instalatii de colutorii complexe cu antibioticeB. aplicarea unui dren din mesa iodoformataC.administrarea pe cale generala de antibioticeD.corticoterapieE.

(pag. 323)

S2127060. Tratamentul afectarii gingivo-osoase a furcatiilor de gradul III si IV la dintii laterali consta in :

chiuretaj subgingival in scop paleativA. gingivectomieB. operatii cu lambou si tehnici de regenerare tisulara ghidata si de aditie cu rezultate sigure in toate cazurileC.premolarizareD.amputatie radiculara.E.

(pag. 328)

S2127061. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice consta in:dizlocarea blocurilor mari de tartru de preferinta prin detartraj cu ultrasuneteA. spalaturi repetate cu solutii caustice,cauterizanteB. aplicatii locale de colutorii cu antibioticeC.infiltratii perilezionale cu solutie de xilina si penicilinaD.detartraj minutios subgingivalE.

(pag. 323)

S2327062. Pentru desfiintarea hiperplaziei propriu-zise se practica:gingivectomieA. ostectomiiB. gingivectomie gingivoplasticaC.operatii cu lambouD.cauterizare chimica cu acid tricloraceticE.

(pag. 319)

S2327063. Tratamentul gingivitei pubertare presupune:indepartarea acumularii de placa bacterianaA. indepartarea tartrului sub si supragingivalB.



excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivale cu regularizare osoasaC.excizia chirurgicala a hiperplaziei gingivaleD.tratament medicamentos antibioticE.

(pag. 319)

S2327064. Tratamentul hiperplaziilor leucemice cuprinde:ceai de musetelA. VolonB. TiciverolC.ListerinaD.RomazulanE.

(pag. 321)

S2327065. Tratamentul local al hiperplaziilor medicamentoase include:solutii antisepticeA. substante astringenteB. antihistaminiceC.colutorii complexe cu antibioticeD.extracte vegetale cu actiune antibacterianaE.

(pag. 322)

S2327066. Tratamentul de urgenta al gingivostomatitei ulcero-necrotice presupune:repaus la patA. aplicare locala de colutorii complexeB. detartraj manualC.chiuretaj parodontalD.spalaturi bucale largiE.

(pag. 323)

S2327067. Tratamentul de eliminare al factorilor favorizanti in gingivostomatita ulcero-necrotica include:

ProparodontA. PyralvexB. TiciverolC.KenalogD.MetotrexatE.

(pag. 323)

S2327068. Tratamentul curativ al pericoronaritelor include utilizarea de:instilatii de colutorii complexe antibioticeA. administrare pe cale generala de antibioticeB. instilatii de colutorii complexe antiinflamatoriiC.instilatii de colutorii complexe antihistaminiceD.instilatii de colutorii complexe antimicotice si antifungiceE.

(pag. 323)

S2327069. Herpesul suprainfectat necesita administrare locala de unguente cu antibiotice:penicilinaA. tetraciclinaB. NeomicinaC.BacitracinaD.Negamicin BE.



(pag. 324)

S2327070. Gingivostomatitele micotice necesita pentru tratament administrare de:PiamfucinA. ClotrimazolB. NegamicinC.KenalogD.NistatinE.

(pag. 325)

S2327071. Gingivostomatia aftoasa recidivanta presupune pentru tratament:infiltratii cu hidrocortizonA. pulverizatii cu spray CodecamB. antialergiceC.corticoterapieD.tranchilizanteE.

(pag. 325)

S2327072. Pentru tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se folosesc urmatoarele vitamine:AA. CB. DC.B1D.B12E.

(pag. 325)

S2327073. Tratamentul hiperesteziei dentinare se face prin utilizare de paste de dinti ce contin:citrat de strontiuA. citrat de sodiuB. aminofloruriC.florura de sodiuD.formalinaE.

(pag. 327)

S2327074. Tratamentul leziunilor de furcatie de gradul II implica:gingivectomieA. premolarizareB. operatii cu lambouC.tehnici de regenerare ghidata si de aditieD.amputatie radicularaE.

(pag. 328)

S2327075. Perioadele optime de examinare periodica sunt:3 luni in primul anA. 3 luni in primii 3 aniB. 3 luni primele 6 luniC.3 luni primii 2 aniD.6 luni in al doilea anE.

(pag. 328)

S2327076. Tratamentul parodontitei distrofice se adreseaza:componentei inflamatoriiA.



reducerii recesiuniiB. reechilibrarii ocluzaleC.leziunilor de furcatieD.mobilitatii dentareE.

(pag. 326)

S2527077. Tratamentul gingivitei din cursul menstruaţiei prevede:Prevenirea acumulării de placă bacterianăA. Îndepărtarea plăcii bacterieneB. DetartrajulC.Aplicaţii locale cu ClorhexidinăD.Excizia chirurgicală a hiperplaziei gingivaleE.

(pag. 320)

S2627078. Indicele de sângerare papilară (Mühlemann):este un indicator sensibil al prezenţei inflamaţiei gingivaleA. codifică cu 0 absenţa sângerăriiB. codifică cu 1 sângerări punctiforme multipleC.codifică cu 2 sângerarea ce umple întreg spaţiul interdentarD.codifică cu 3 sângerarea ce depăşeşte marginea gingivală liberă.E.

(pag. 111)

S2627079. Mobilitatea dentară patologică, determinată prin mijloace curente, este de:gradul 1, când excursia extremităţii incizale sau ocluzale a coroanei în sens transversal nu depăşeşte 1 mm

A.

gradul 1, când excursia extremităţii incizale sau ocluzale a coronei în sens transversal nu depăşeşte 2 mmB. gradul 2, când dintele este mobil şi în sens vertical, axialC.gradul 2, când excursia extremităţii incizale sau ocluzale în sens transversal depăşeşte 1 mmD.gradul 3, când dintele este mobil şi în sens vertical, axial.E.

(pag. 106)

S2627080. Indicele CPITNse înregistrează când într-un sextant sunt prezenţi toţi dinţiiA. se înregistrează când într-un sextant sunt prezenţi cel puţin doi dinţiB. se înregistrează când într-un sextant este prezent cel puţin un dinteC.codifică starea parodonţiului marginalD.codifică necesităţile de tratament.E.

(pag. 112)

S2627081. Indicele cerinţelor de tratament parodontal al colectivităţii (CPITN):se înregistrează pentru următorii dinţi: 1.6, 2.4, 2.6, 3.6, 4.4, 4.6A. se înregistrează pe sextanţiB. se codifică cu 3 pentru pungi parodontale adânci de 4-5 mmC.se codifică cu 3 pentru pungi parodontale adânci de 6 mm sau mai multD.se codifică cu 4 pentru pungi parodontale adânci de 4-5,5 mm.E.

(pag. 113)

S2627082. Indicele de igienă bucală IHB:are două componente: indicele de placă şi indicele de tartruA. se apreciază în şase puncte pentru fiecare dinte în parteB. codifică cu 2 prezenţa plăcii în treimea incizală sau ocluzală a coroaneiC.codifică cu 2 tartrul prezent în treimea medie a coroaneiD.



valoarea totală a indicelui rezultă din sumarea valorilor indicelui de placă şi tartru.E.

(pag. 109)

S2627083. Examenul radiologic oferă informaţii despre:spaţiul dento-alveolarA. gradul şi tipul de resorbţie osoasăB. lamina duraC.mobilitatea dentarăD.inflamaţia gingivală.E.

(pag. 115)

S2627084. Soluţii colorante de evidenţiere a plăcii bacteriene sunt:soluţie albastru de metil 2%A. soluţie albastru de toluidină 1%B. nitratul de argint 30%C.soluţie violet de genţiană 1%D.soluţie clorură de zinc 30%.E.

(pag. 114)

S2627085. Indicele gingival (Lõe şi Silness):este un indice de evaluare a igienei bucaleA. codifică cu 0 gingia de aspect clinic normalB. codifică cu 1 gingia cu inflamaţie medie, congestie, edem şi sângerare la sondareC.codifică cu 2 prezenţa sângerării spontaneD.codifică cu 3 prezenţa ulceraţiilor gingivale.E.

(pag. 111)

S2927086. In tratamentul gingivostomatitei aftoase recidivante se fac:clatirea gurii cu solutii de Romazulan, TiciverolA. atingeri stricte ale aftelor cu nitrat de argint 30%B. infiltratii cu penicilina si xilinaC.infiltratii cu hidrocortizonD.aplicatii de geluri adezive care contin corticoiziE.

(pag. 324)

S2927087. Tratamentul de urgenta a gingivostomatitei ulcero-necrotice consta in:dislocarea blocurilor mari de tartru prin detartraj manualA. administrarea de antibiotice pe cale generala la pcientii cu febraB. spalaturi bucale largi cu solutii u antisepticeC.detartraj minutios cu ultrasuneteD.aplicatii locale cu colutorii cu corticosteroizi,antibiotice,anestezice de contact,antihistaminice,antimicoticeE.

(pag. 323)

S2927088. Tratamentul gingivitei de sarcina:este conservator in leziunile gingivale incipienteA. impune indepartarea placii bacteriene si a tartrului in stadii cat mai precoce a sarciniiB. poate fi efectuat in trimestrul III de sarcinaC.poate fi efectuat in mai buna siguranta in semestrul II de sarcinaD.poate fi efectuat in pozitie sezanda si in sedinte lungiE.

(pag. 320)

S2927089. Tratamentul de urgenta a abcesului parodontal marginal consta in:



incizie la nivelul bombarii maximeA. chiuretajul subgingival in abcesul simplu la monoradiculariB. indepartarea exudatului purulent prin spalare abundenta cu solutii antisepticeC.instilatii cu pasta TMD.aplicarea peste 24 ore a unei lame de dren in abcesele mariE.

(pag. 326)

S2927090. Tratamentul afectarii gingivo-osoase a bifurcatiilor si trifurcatiilor dintilor laterali de gradul II se practica:

chiuretaj subgingivalA. operatii cu lambou si terapie de aditieB. tehnici de regenerare tisulara ghidataC.tehnici de aditieD.combinarea tehnicilor de regenerare tisulara ghidata si de aditie prin care se obtin cele mai bune rezultateE.

(pag. 328)



Tema nr. 28Extracţia dentară

BIBLIOGRAFIE:2. C. Burlibaşa - Chirurgie orală şi maxilo-facială, Ed.medicală, Bucureşti, 1999.


S1228001. Bolnavilor la care urmeaza sa li se aplice proteze valvulare sau transplant de organ, extractia dintilor afectati se efectueaza:

cu cel putin 15 zile inainte de interventia chirurgicalaA. cu cel mult 15 zile inainte de interventia chirurgicalaB. la 2 saptamani dupa interventia chirurgicalaC.oricandD.cu 6 luni inainte de interventia chirurgicalaE.

(pag. 60)

S1228002. in sarcina, este de dorit evitarea extractiilor dentare:in prima lunaA. in primele 3 si ultimele 2 luniB. in ultima lunaC.se pot efectua pe tot parcursul sarciniiD.pe toata perioadaE.

(pag. 61)

S1228003. La examenul obiectiv al alveolitei uscate se observa:cheag alveolar murdar cu depozite purulenteA. margini alveolare turgescenteB. burjonarea tesutului de granulatieC.pereţi endoososi albiciosi, cu sechestre mici, lameliformeD.secretie purulentaE.

(pag. 134)

S1228004. Vindecarea plagii postextractionale este mai dificila:in hipovitaminoza AA. in hipovitaminozele C si DB. la copii si tineriC.la cardiaciD.daca nu se administreaza antibioticeE.

(pag. 121)

S1228005. Vindecarea si remanierea osoasa secundara produce o micsorare a reliefului procesului alveolar egala cu:

radacina extrasaA. jumatate din radacinaB. o treime din radacinaC.6-8 mmD.0,5 cmE.

(pag. 120)



S1328006. Extractia rezectie recomandata de Witzel consta inindepartarea radacinii impreuna cu septul interradicularA. indepartarea radacinii dupa crearea unui sant periradicularB. indepartarea radacini impreuna cu o portiune din peretele alveolar respectivC.indepartarea radacinii folosind numai varful elevatoruluiD.indepartarea radacinii dupa rezectia in totalitate a peretelui vestibularE.

(pag. 92)

S1328007. La bolnavii cu infarct miocardic in antecedente, extractia se poate efectua dupa:2 luni de la infarctA. cel putin 4 luni de la infarctB. la 15 zile de la infarctC.dupa 6 luni de la accidentul acutD.24 de ore de la infarctE.

(pag. 59)

S1328008. La molarii superiori sectiunea pentru separarea radacinilor va avea forma de:cu unghiul deschis spre vestibularA. TB. UC.Orizontal, mezio-vestibularD.V, cu unghiul deschis spre palatinalE.

(pag. 102)

S1328009. Pentru extractia primului molar superior, luxatia acestuia se face prin miscari de basculare in sens

Vestibulo-palatinalA. VestibularB. Mezio-distalC.PalatinalD.Nici unaE.

(pag. 80)

S1428010. Pentru efectuarea extractiei dentare la bolnavii corticodependenti, sunt necesare urmatoarele masuri:

scaderea dozei de corticosteroiziA. protectie antibioticaB. intreruperea corticoterapieiC.controlul hemostazei prin administrarea substanţelor hemostaticeD.intreruperea tratamentului anticoagulant cu 24 de ore inainte de extractieE.

(pag. 61)

S1528011. Ce manevra este contraindicata in cazul extractiei dintilor temporari cu rizaliza accentuata:luxatia dintelui;A. chiuretajul alveolar;B. controlul radacinii dupa extractie;C.tamponamentul supraalveolar;D.anestezia.E.

(pag. 54)

S1528012. Dintii temporari se extrag inainte de perioada fiziologica de inlocuire cand:au provocat supuratii perimaxilare;A.



au carie MOD;B. sunt situati in ectopie;C.sunt situati in entopie;D.sunt supranumerari.E.

(pag. 52)

S1528013. Extractia dentara la pacienti reumatici cu VSH crescut, ASLO crescut se face sub protectie de:

hemostatice;A. antibiotice;B. antiacide;C.antiinflamatoare;D.anticoagulante.E.

(pag. 60)

S1528014. Extractia dentara poate induce:bacteriemie tranzitorie;A. leucopenie;B. scaderea VSH;C.hiperglicemie;D.leucocitoza peste 50000 leucocite/mm3.E.

(pag. 51)

S1528015. In cazul extractiei dintilor temporari cu anestezie generala pentru prevenirea aspirarii dintelui in caile aeriene este indicata:

extractia cu clestele;A. mesarea faringelui;B. alveolotomia;C.extractia cu separarea radacinilor;D.tamponament nazal anterior.E.

(pag. 55)

S1528016. Indicatiile extractiilor dintilor temporari care au suferit leziuni traumatice sunt:fracturi coronare;A. luxatii dentare incomplete;B. fracturi radiculare;C.fisuri ale smaltului;D.necroza pulpara posttraumatica.E.

(pag. 53)

S1628017. Alveolita uscata presupune:lipsa congestieiA. inflamatia alveolei in totalitateB. margini alveolare tumefiate, turgescenteC.hemoragie abundentaD.dureri absenteE.

(pag. 134)

S1628018. Hemoragia postextractionala tardivaconsta in persistenta hemoragiei cateva zile dupa extractieA. este obligatoriu o hemoragie venoasa continuaB. hemoragia este mica, antrenand o pierdere de pana la 100ml sangeC.



apare la cateva zile dupa extractie, spontan sau provocata de un mic traumatismD.nu poate avea cauze generaleE.

(pag. 131)

S1628019. in cadrul accidentelor postextractionale leziunile nervoase pot interesa:ramurile nervului V/1A. ramurile nervului VIIB. nervul XIIC.ramurile nervului V/3D.nervul glosofaringian IXE.

(pag. 127-128)

S1628020. in cazul aspirarii unor fragmente dentare sau osoase in cursul extractiei se recurge la:ex. radiologic al tractului gastrointestinalA. dieta bogata in fibre (spanac, fasole, varza)B. medicatie care diminua reflexul faringianC.tamponarea faringeluiD.administrarea de urgenta a Dilauden-atropina si transportarea pacientului intr-un serviciu de bronhologie pentru extragerea corpului strain

E.

(pag. 129)

S1628021. Postextractional sangerarea gingivo-osoasa normala se opreste:dupa 1-2 hA. dupa 3-4 zileB. dupa 300ml sange pierdutC.dupa 15-20 minuteD.dupa efectuarea obligatorie a chiuretajului endialveolarE.

(pag. 129-130)

S1628022. Simptomatologia alveolitei presupune:aparitia imediat postextractional a dureriiA. hemoragie postextractionala persistentaB. trombi care oblitereaza complet lumenul capilarelor gingivale si osoaseC.vasoconstrictie prelungita a capilarelorD.aparitia la 3-4 zile postextractional a durerii violente, care creste progresiv in intensitate, asociata cu afectarea starii generale

E.

(pag. 134)

S2128023. Accidentele survenite în timpul extracţiei dentare pot fi:Leziuni dentareA. Leziuni ale părţilor moi perimaxilareB. Leziuni osoaseC.Leziuni ale nervilorD.Toate acesteaE.

(pag. 120)

S2128024. Aplicarea protezei în extracţia alveoloplastică cu protezare precoce se face:Imediat postextracţionalA. La 7-8 zile de la intervenţieB. La 15-20 zile postextracţionalC.După o lună de la extracţieD.Imediat după vindecarea plăgii postextracţionaleE.



(pag. 114)

S2128025. Hemoragia postextracţională tardivă se produce:La 7 zile postextracţionalA. La 3-4 zile după extracţieB. La 15-20 zile postextracţionalC.La o lună după extracţieD.Nici o variantă nu este corectăE.

(pag. 130)

S2128026. La bolnavii cu infarct miocardic în antecedente, extracţia dentară se poate face:La 2 luni după accidentul acutA. Sub protecţie de medicaţie antihipertensivă şi antiaritmicăB. La 6 luni după infarctC.Numai sub anestezie generalăD.OricândE.

(pag. 59)

S2128027. Timpii operatori în cazul extracţiei dentare cu cleştele sunt următorii, cu o excepţie:SindesmotomiaA. Aplicarea cleşteluiB. Luxaţia dinteluiC.Extracţia propriu-zisăD.Aplicarea pansamentului supraalveolarE.

(pag. 73)

S2228028. In cazurile in care tentativa de extractie cu elevatoarele esueaza se va face extractia:cu clesteleA. cu sindesmotomulB. prin alveolotomieC.se va renunta temporar la extractie pana cand conditiile locale o vor permiteD.cu zdrobirea marginilor gingivale si osoaseE.

(pag. 72)

S2228029. In extractia alveoloplastica cu protezare precoce, aplicarea protezei se face:la 14 zile de la interventieA. imediat dupa interventieB. la o luna dupa interventieC.la 7 - 8 zile de la interventieD.dupa vindecarea osoasaE.

(pag. 114)

S2228030. Vindecarea necomplicata a unei plagi postextractionale se realizeaza in:3 stadiiA. 7 stadiiB. 4 stadiiC.2 stadiiD.5 stadiiE.

(pag. 119)

S2228031. Extractia alveoloplastica se efectueaza:pentru extractia radacinilor cu hipercementozaA.



cu regularizarea minutioasa a marginilor osoase ale septurilor interdentare si interradiculareB. cu protezare dupa 12 - 18 luniC.in cazul unei tentative nereusite de extractieD.pentru extractia radacinilor complet acoperite de osE.

(pag. 110)

S2228032. In plaga postextractionala normala, cel mai biologic pansament il constituie:iodoformulA. mesele endoalveolareB. substantele antisepticeC.conurile cu antibioticeD.cheagul endoalveolarE.

(pag. 115)

S2228033. Protezarea imediata in cazul extractiilor alveoloplastice presupune aplicarea protezei:in aceeasi sediinta cu extractiaA. a doua ziB. dupa 7 - 8 zileC.dupa o lunaD.dupa 6 luniE.

(pag. 112)

S2228034. Vindecarea si remanierea osoasa secundara produce o micsorare a reliefului procesului alveolar egala cu:

lungimea radacinii extraseA. jumatate din lungimea radaciniiB. o treime din lungimea radacinii dintelui extrasC.6 - 8 milimetriD.5 - 10 milimetriE.

(pag. 119)

S2228035. Tratamentul plagii alveolare postextractionale zdrobite presupune si aplicarea de mese iodoformate pentru protejarea osului denudat. Acestea vor fi schimbate:

zilnicA. de mai multe ori pe ziB. nu se indeparteaza timp de 7 zilaC.din 3 in 3 zileD.dupa 5 - 7 zileE.

(pag. 118)

S2228036. Pentru extractia primului molar superior se face:anestezie la tuberozitate si gaura palatinaA. anestezie tronculara periferica la tuberozitate completata cu infiltratie vestibulara pentru filete din nervul bucal si la gaura palatina mare

B.

doar anestezie plexalaC.doar anestezie la gaura palatinaD.doar anestezie la tuberozitateE.

(pag. 80)

S2228037. In luxatiile comlpete accidentale ale dintilor vecini in cursul extractiei dentare:se face evacuarea continutului camerei pulpare cu tratament radicular corect si replantareA. se face transplantarea dinteluiB. se face rezectia apicala a dinteluiC.



se face tratamentul plagii postextractionale cu tamponament supraalveolarD.se sutureaza plaga postextractionalaE.

(pag. 121)

S2228038. Inainte de perioada de inlocuire fiziologica extractia dintilor temporari este indicata in urmatoarele situatii:

dinti cu gangrena simpla, fara complicatiiA. dinti cu carie dentara simplaB. dinti cu pulpite croniceC.dinti cu gangrena necomplicata la copii ce prezinta tulburari de crestereD.dinti cu fracturi coronare.E.

(pag. 52)

S2228039. Dintii mobili, cu rizaliza dentara fiziologica, care se mentin doar prin ligamentul circular gingival, pot fi extrasi:

numai cu o anestezie tronculara perifericaA. numai cu o anestezie tronculara bazalaB. numai cu o anestezie locala de contactC.numai cu anestezie generalaD.numai cu anestezie prin infiltratieE.

(pag. 53)

S2228040. Infarctul cardiac contraindica extractia dentara:timp de un an de zileA. cel putin 3 luniB. definitivC.timp de 6 luniD.timp de 13 saptamaniE.

(pag. 59)

S2228041. La copii cu mentinatoare de spatiu datorita extractiei timpurii, mentinatoarele se vor indeparta in momentul in care:

radacina dintelui permanent este complet mineralizataA. radacina dintelui permanent este mineralizata mai mult de 1/2 din lungimea sa, iar coroana se gaseste imediat sub gingie

B.

radacina dintelui permanent nu este mineralizataC.radacina dintelui permanent este mineralizata mai mult de 1/2 din lungimea sa iar dintele se afla profund endoosos

D.

coroana dintelui permanent este mineralizata aproape completE.

(pag. 56)

S2228042. Bolnavilor la care urmeaza sa li se aplice proteze valvulare sau transplante de organ, extractia dintilor afectati li se va efectua:

cu 6 luni inainte de interventia chirurgicalaA. cu cel putin 15 zile inainte de interventia chirurgicalaB. la doua saptamani dupa interventia chirurgicalaC.oricandD.cu cel mult 12 zile inaintea interventiei chirurgicaleE.

(pag. 60)

S2228043. Nervul alveolar inferior poate fi lezat accidental in cursul extractiei:incisivilor inferioriA. caninilor inferioriB.



premolarilor inferioriC.molarilor unu inferioriD.molarilor de minte inferioriE.

(pag. 127)

S2228044. Hemoragia postextractionala precoce apare:imediat dupa finalizarea extractiei (la 15 - 20 de minute)A. la cateva ore dupa extractieB. la 3 - 4 zile dupa extractieC.la 7 - 8 zile dupa extractieD.odata la 2 - 3 zile in primele 2 saptamani postextractionalE.

(pag. 130)

S2228045. Lezarea accidentala a nervului lingual se poate produce la extractia:premolarilor inferioriA. frontalilor superioriB. molarilor de minte maxilariC.molarilor de minte mandibulariD.incizivilor mandibulariE.

(pag. 128)

S2328046. La molarii superiori secţiunea pentru separarea rădăcinilor va avea formă de:TA. V, cu unghiul deschis spre vestibularB. UC.Orizontal, mezio-vestibularD.V, cu unghiul deschis spre palatinalE.

(pag. 102)

S2328047. Pentru extracţia primului molar superior, luxaţia acestuia se face prin mişcări de basculare în sens

VestibularA. Vestibulo-palatinalB. Mezio-distalC.PalatinalD.Nici unaE.

(pag. 80)

S2328048. La bolnavii cu infarct miocardic în antecedente, extracţia se poate efectua după:o lună de la infarctA. cel puţin 4 luni de la infarctB. la 15 zile de la infarctC.la 48 de ore de la infarctD.după 6 luni de la accidentul acutE.

(pag. 59)

S2328049. Extracţia rezecţie recomandată de Witzel constă înîndepărtarea rădăcinii împreună cu septul interradicularA. îndepărtarea rădăcinii după crearea unui şanţ periradicularB. îndepărtarea rădăcinii folosind numai vârful elevatoruluiC.îndepărtarea rădăcini împreună cu o porţiune din peretele alveolar respectivD.îndepărtarea rădăcinii după rezecţia în totalitate a peretelui vestibularE.



(pag. 92)

S2328050. Dacă din alveola infectată postextracţional se evacuează o secreţie sanguinopurulentă fără a exista tendinţa de formare a unui cheag normal se impune:

introducerea în alveolă a unei meşe iodoformate afânate care se lasă pe locA. chiuretajul alveolarB. sutura cu fire separateC.introducerea în alveolă de conuri cu antibioticeD.strângerea marginilor plăgiiE.

(pag. 117)

S2528051. Care din următoarele tipuri de extracţii este considerată o metodă de necesitate:extracţia alveoloplasticăA. extracţia-rezecţie reomandată de WitzelB. extracţia cu cleşteleC.extracţia cu elevatoareleD.extracţia prin alveolotomie.E.

(pag. 92)

S2628052. Următoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice:hidantoinaA. betablocanteleB. metronidazolulC.cefalosporineleD.prednisonul.E.

(pag. 122)

S2828053. Factori generali care contraindica categoric extractia dentara sunt:sindroamele hemoragiceA. cardiopatii cu risc majorB. leucoze acuteC.leucoze croniceD.diabetE.

(pag. 59)

S2828054. Din instrumentarul de extractie fac parte urmatorii clesti pereche:clestii de molari superioriA. clestii de molari de minte superioriB. clestii de molari inferioriC.clestii de molari de minte inferioriD.clestiide premolari superioriE.

(pag. 66)

S2828055. Sindesmotomia reprezinta:trepanarea sinusului maxilarA. sectionarea papilelor interdentareB. sectionarea apexului dentarC.sectionarea ligamentului circular al dinteluiD.sectionarea frenului labial superiorE.

(pag. 73)

S2928056. Extractia dintilor permanenti este indicata in urmatoarele situatii:dinti cu fracturi orizontale in 1/3 apicala;A.



dinti cu tulburari severe de eruptie;B. dinti supranumerari;C.dinti cu distructii coronoradiculare intinse;D.dinti izolati situati pe arcada superioara.E.

(pag. 58)


S1228057. Amplitudinea miscarilor de basculare va fi mai mare vestibular:in cazul arcadei superioare cu exceptia molarilor unuA. in cazul tuturor dintilor arcadei superioareB. in cazul tuturor dintilor arcadei inferioareC.in cazul molarilor inferioriD.in cazul dintilor arcadei inferioare cu exceptia molarilorE.

(pag. 74 - 75)

S1228058. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia premolarilor superiori sunt adevarate:miscarile de rotatie in ax sunt permise la primul premolarA. miscarile vestibulo-palatinale se aplica la ambii premolariB. miscarile de rotatie sunt permise numai la premolarul doiC.premolarul doi are de obicei doua radaciniD.osul maxilar, in dreptul premolarilor superiori, este compactE.

(pag. 78 – 80)

S1228059. Factorii locali incriminati in aparitia hemoragiei postextractionale sunt:anevrismele sau angioamele vaselor alveolareA. vasodilatatia secundara (postanestezica)B. hemofiliaC.plagile osoase intinseD.tulburari ale mecanismului de aglutinare si coagulareE.

(pag. 130)

S1228060. Hemoragia postextractionala imediata apare:la o jumatate de ora de la extractieA. la 3 - 4 zile de la extractieB. de obicei dupa extractii traumatizanteC.la hemofiliciD.la 24 ore de la extractieE.

(pag. 130 - 131)

S1228061. in alveolita umeda sunt incriminati:factori localiA. infectia localaB. vasoconstrictia reflexa prelungitaC.hemofiliaD.cardiopatiileE.

(pag. 134)

S1228062. in alveolita uscata sunt incriminati:factori locali infectiosiA. menstruatiaB.



vasoconstrictia reflexa prelungitaC.tromboza vascularaD.hemofiliaE.

(pag. 134)

S1228063. in deschiderile punctiforme ale sinusului maxilar in timpul extractiei se procedeaza imediat la:

cura partiala de sinusA. aplicarea intraalveolar de mese iodoformateB. plastia comunicarii cu lambou palatinalC.strangerea alveolei intre police si index, eventual suturaD.pansament protector supraalveolarE.

(pag. 126)

S1228064. in plaga alveolara normala se indica:chiuretajul fundului alveoleiA. chiuretajul marginal al alveoleiB. strangerea alveoleiC.aplicarea de mese iodoformateD.pansament simplu supraalveolarE.

(pag. 115)

S1228065. in plaga alveolara zdrobita se:inlatura eschilele osoase deperiostateA. franjurile gingivomucoase devitalizate se excizeazaB. introduc mese iodoformate in alveolaC.alveola se lasa liberaD.aplica pansament simplu supraalveolarE.

(pag. 118)

S1228066. La bolnavii corticodependenti in timpul extractiei:nu se suprima cortizonulA. se suprima cortizonulB. se face protectie cu antibioticeC.se practica numai anestezia generalaD.nu este necesara protectia de antibioticeE.

(pag. 61)

S1328067. Extractia alveoloplastica se deosebeste de extractia obisnuita prin:regularizarea minutioasa a marginilor osoaseA. sutura marginilor de gingivomucoasaB. introducerea in alveola a unei mese iodoformateC.electrocauterizarea marginilor plagii alveolare si suturaD.pregatirea preoperatorieE.

(pag. 110)

S1328068. Extractia radacinilor dentare se realizeaza:cu clesteleA. prin metoda WitzelB. cu elevatoareleC.transversalD.pe cale cutanataE.



(pag. 89)

S1328069. in tehnica extractiei dentare cu clestele, luxatia este manopera prin care se realizeaza:o largire progresiva a alveoleiA. ruperea fibrelor ligamentare alveolareB. tractiunea dintelui in ax si extractia acestuiaC.mobilizarea dinteluiD.sectionarea ligamentului circularE.

(pag. 74)

S1328070. Se recurge la extractia prin alveolotomie cand se constataresturi radiculare profunde intraosoaseA. radacini in limba de clopotB. in luxatii dentareC.radacini foarte recurbateD.radacini cu anchiloze dentoalveolareE.

(pag. 104)

S1328071. Separarea radacinilor dentare a molarilor cu coroana fracturata se face:Cu dalta si ciocanulA. Cu discuri de carborundumB. Cu discuri "Horico"C.Dupa reperarea orificiilor canalelor radiculareD.Cu freza sfericaE.

(pag. 102)

S1428072. Extractia alveoloplastica presupune urmatorii timpi operatori:incizia si decolarea mucoperiostuluiA. extractia dentaraB. trepanarea tablei osoaseC.regularizarea osoasaD.sutura postextractionalaE.

(pag. 110)

S1428073. Extractia dintilor pluriradiculari cu separarea radacinilor este indicata in urmatoarele situatii:radacini convergente, mentinand intre ele un sept osos bine reprezentatA. radacini unite in blocB. radacini divergente, cu distanta dintre apexuri mai mare decat deschiderea alveoleiC.resturi radiculare mici situate pe fundul alveoleiD.dinti cu distructie coronara masivaE.

(pag. 101)

S1428074. Extractia prin alveolotomie este indicata in urmatoarele situatii:resturi radiculare situate sub punti dentareA. granulom periapicalB. granulom intern radicularC.dinti cu chisturi radiculare voluminoaseD.radacini dentare situate la nivelul marginii alveolareE.

(pag. 104)

S1428075. Extractia radacinilor dentare cu ajutorul clestilor este indicata in urmatoarele situatii:radacina dentara este situata la nivelul marginii libere a alveolei, iar osul permite crearea unui sant periradicular care sa permita insinuarea falcilor clestelui

A.



radacina prezinta cel putin un perete vestibular sau oral supraalveolarB. radacina prezinta pereti rezistenti supraalveolariC.radacina este situata la nivelul marginii alveolare, falcile clestelui aplicandu-se pe tabla osoasa vestibular si oral

D.

cand exista conditii de aplicare si priza corecta a clesteluiE.

(pag. 90)

S1428076. in alveolita postextractionala umeda:gingivomucoasa care acopera osul alveolar este palida, atonaA. cheagul endoalveolar este murdar, acoperit cu depozite purulente urat mirositoareB. peretii alveolari sunt albiciosi, uscatiC.cheagul este brun-cenusiu si se detaseaza usorD.peretii ososi sunt inmuiati, rugosi, iar periostul este ingrosat si dureros la presiuneE.

(pag. 134)

S1428077. in timpul extractiei dentare se pot produce urmatoarele leziuni osoase:fractura tuberozitatii maxilarului superiorA. fractura crestei zigomato-alveolareB. luxatia mandibuleiC.deschiderea sinusului maxilarD.fractura peretelui anterior al sinusului maxilarE.

(pag. 123-127)

S1428078. Prima zi dupa extractie pacientul poate prezenta:edem al partilor moi perimaxilareA. emfizem subcutanatB. alveolita umedaC.echimoze perimaxilareD.dureri la nivelul la care s-a efectuat punctia anestezicaE.

(pag. 116)

S1528079. Accidentele extractiei dentare sunt:leziuni dentare;A. leziuni nervoase;B. alveolita umeda;C.alveolita uscata;D.inghitirea unor corpi straini.E.

(pag. 120)

S1528080. Accidentele sinusale care pot apare in cursul extractiei dentare sunt:deschiderea sinusului;A. fractura tuberozitatii maxilare;B. plaga fibromucoasei palatine;C.impingerea radacinilor in sinus;D.hemoragia postextractionala.E.

(pag. 125)

S1528081. Cauzele locale care favorizeaza aparitia alveolitei postextractionale sunt:extractii laborioase si prelungite;A. extractii incomplete;B. sutura alveolei;C.utilizarea turatiilor mari in frezajul osos;D.



aplicarea iodoformului in alveola postextractionala.E.

(pag. 133)

S1528082. Elementele care deosebesc extractia obisnuita de extractia alveoloplastica sunt:anestezia;A. regularizarea marginilor osoase;B. chiuretajul alveolar;C.sutura gingivomucoasa;D.indicatiile postextractionale.E.

(pag. 110)

S1528083. Indicatiile extractiei prin alveolotomie sunt:resturi radiculare sub punti dentare;A. radacini"in limba de clopot";B. resturi radiculare cu fistule mucoase;C.resturi radiculare cu fistule cutanate;D.resturi radiculare parasinusale.E.

(pag. 104)

S1528084. Nervii interesati in accidentele extractiei dentare pot fi:alveolar inferior;A. infraorbitar;B. alveolar superoposterior;C.mentonier;D.lingual.E.

(pag. 126)

S1528085. Semnele clinice ale alveolitei umede sunt:cheag alveolar murdar;A. gingivomucoasa palida, atona;B. pereti ososi alveolari inmuiati, rugosi;C.lipsa cheagului alveolar;D.absenta sangerarii la explorarea alveolei.E.

(pag. 134)

S1528086. Tratamentul profilactic al alveolitei postextractionale presupune:utilizarea unui vasoconstrictor puternic;A. chiuretajul riguros alveolar;B. aplicatii locale de analgezice;C.tratament antibiotic postextractional;D.protejarea cheagului prin sutura alveolei.E.

(pag. 135)

S1628087. Cauzele locale care favorizeaza aparitia alveolitelor postextractionale sunt:extractii laborioase, prelungiteA. respectarea conditiilor de asepsie, antisepsieB. persistenta in alveola a unor fragmente detasate de os, dinteC.sutura alveolara si mesele iodoformate aplicate supraalveolarD.aplicarea intraalveolara de substante antiseptice, hemostaticeE.

(pag. 133)

S1628088. Hemoragiile postextractionale sunt clasificate dupa:



cauze care le-au generatA. tipul extractieiB. momentul produceriiC.felul vasului lezatD.cantitatea de sange pierdutE.

(pag. 130)

S1628089. Hemostaza locala in hemoragiile postextractionale tardive presupune:apropierea cat mai stransa a partilor moi peste alveolaA. administrare de plasma, solutii macromoleculare, sangeB. administrare generala de Etamsilat, Adrenostazin, Vit. KC.curatarea plagii de cheaguri, tesuturi patologice, regularizarea ciocurilor osoaseD.sutura marginilor alveolare, cu tamponament compresiv supraalveolarE.

(pag. 131)

S1628090. in alveolita umeda se produce:inflamatia alveolei in totalitateA. un cheag mic, brun-cenusiuB. sechestre mici osoase, lameliforme care se detaseaza foarte usorC.tesut de granulatie burjonat, foarte sangerandD.infiltrarea corticalei endoalveolare cu vasodilatatieE.

(pag. 134)

S1628091. intre accidentele dentare care se pot produce in cursul extractiilor sunt:impingerea resturilor dentare in spatiile perimaxilareA. luxatii ale dintilor veciniB. smulgerea sau lezarea mugurilor dintilor permanentiC.fractura dintilor vecini sau antagonistiD.fractura coroanei sau radacinii dintelui de extrasE.

(pag. 121)

S1628092. Prin deraparea elevatoarelor sau aplicarea deficitara a clestelui se pot produce:smulgerea sau lezarea mugurilor dintilor permanentiA. fractura tuberozitatii maxilareB. impingerea radacinilor in sinusC.luxatia mandibulaeiD.plagi gingivale liniareE.

(pag. 121-123-125)

S1628093. Printe accidentele extractiei dentare se numara:aspirarea unor fragmente dentare sau osoaseA. impingerea unor fragmente dentare sau osoase in spatiile perimaxilareB. hemoragia postextractionalaC.infectiile periosoaseD.alveolita postextractionalaE.

(pag. 128)

S1628094. Printre complicatiile extractiei dentare sunt:exostozeleA. hemoragie postextractionalaB. bridele cicatriciale periosoaseC.inghitirea unor corpi strainiD.



alveolitele postextractionaleE.

(pag. 129)

S1628095. Tratamentul curativ al alveolitei postextractionale consta in:toaleta, sutura alveolaraA. indepartarea din alveola a cheagului infectat, a corpilor straini sI a osului necrozatB. aplicatii locale de analgezice sI antiinflamatoareC.tratament general antiinfectios, antialgicD.tratament general sI local de stimulare a cicatrizariiE.

(pag. 135)

S2128096. Cu cleştii se extrag:Rădăcinile situate sub limita marginii procesului alveolarA. Resturile radiculare mici, situate pe fundul alveoleiB. Dinţii a căror porţiune coronară este integră sau parţial distrusăC.Rădăcinile dentare care prezintă o porţiune extraalveolară suficient de proeminentă şi rezistentă pentru aplicarea corectă a cleştelui

D.

Rădăcinile dentare care se găsesc la limita peretelui alveolar, osul permiţând crearea unui şanţ periradicular unde să poată fi insinuate fălcile cleştelui

E.

(pag. 72)

S2128097. După felul vasului lezat, hemoragiile postextracţionale pot fi:hemoragii mici, antrenând o pierdere minimă de sângeA. hemoragii graveB. hemoragii arteriale în jetC.hemoragii venoase continueD.hemoragii capilare, cu aspectul unei sângerări în masăE.

(pag. 130)

S2128098. Extracţia alveoloplastică se deosebeşte de cea obişnuită prin:Aplicarea intraalveolară de substanţe antiseptice, hemostaticeA. Regularizarea minuţioasă a marginilor osoaseB. Chiuretajul riguros alveolarC.Sutura marginilor de gingivo-mucoasăD.Tratament antibiotic postextracţionalE.

(pag. 110)

S2128099. Extracţia dentară prin alveolotomie este indicată în următoarele situaţii:Rădăcini îngroşate în porţiunea apexiană, “în limbă de clopot”A. Rădăcini convergente, menţinând între ele un sept osos bine reprezentatB. Rădăcini unite în blocC.Resturi radiculare profunde intraosoase, rămase după extracţii vechiD.Rădăcini sudate la peretele alveolar, realizând aşa-numitele “anchiloze dento-alveolare”E.

(pag. 104)

S2128100. Leziunile osoase produse în timpul extracţiei dentare pot fi:Fracturi ale pereţilor alveolariA. Fracturarea tuberozităţii maxilareB. Fracturarea apofizei coronoideC.Luxaţia mandibuleiD.Accidente sinuzaleE.

(pag. 123-124)



S2128101. Pentru a se evita infectarea plăgii de extracţie, se vor lua următoarele măsuri:Depozitele moi de pe dinţi şi de pe mucoasă vor fi îndepărtate cu tampoane îmbibate în apă oxigenată sau clorhexidină

A.

Depozitele de tartru vor fi ridicate cu instrumente de detartraj sau cu dispozitivul cu ultrasuneteB. În parodontitele marginale cu leziuni inflamatorii ale mucoasei, se vor face badijonări cu colutorii antiinflamatorii-antiseptice

C.

Antibioprofilaxie preextracţionalăD.În cariile deschise, se va face, pe cât posibil, o curăţire a cavităţilor, urmată de aplicarea unor pansamente provizorii

E.

(pag. 62)

S2128102. Pentru extracţia dentară, alegerea metodei de anestezie va ţine seama de următorii factori:Situarea, starea dintelui de extras şi a ţesuturilor înconjurătoareA. Vârsta şi eventualele manifestări patologice generaleB. Tehnica de extracţie folosită (cu cleştele sau cu elevatorul)C.Numărul şi localizarea pe cadrane diferite a dinţilor de extrasD.Mediul în care se desfăşoară extracţia (cabinet stomatologic, spital)E.

(pag. 70 - 71)

S2228103. Clestii dentari sunt utilizati pentru extraxctie in urmatoarele cazuri:distructii coronare masive ce includ si coletul dentarA. radacinile dentare cu o portiune extraalveolara suficient de proeminenta si de rezistentaB. doar dintii integriC.dintii cu coroana integra sau partial distrusa ce permit aplicarea corecta la colet a clesteluiD.resturi radiculare profunde intraalveolareE.

(pag. 73)

S2228104. Indiferent de instrumentarul si tehnicile de extractie folosite, ele trebuie sa vizeze:indepartarea dintelui si a radacinii saleA. o vindecare rapida a plagiiB. conformarea unei creste alveolare care sa permita o protezare ulterioara corectaC.o buna denudare a osului alveolarD.dilacerarea gingivomucoaseiE.

(pag. 72)

S2228105. Alegerea celui mai potrivit cleste pentru o extractie urmareste:la dintii pluriradiculari clesti cu falci prevazute cu pinteni care sa se insinueze intre radaciniA. contacte punctiforme cu coroana si gatul dinteluiB. adaptarea falcilor clestelui pe o suprafata cat mai intinsa a gatului dinteluiC.deschiderea curburii in plan transversal si axial functie de dimensiunile dintilorD.adaptarea falcilor clestelui in functie de lungimea radaciniiE.

(pag. 73, 74)

S2228106. Aplicarea clestelui de extractie se face:perpendicular pe radacinaA. in axul lung al dinteluiB. pe o suprafata cat mai intinsa a gatului dinteluiC.pe fetele proximale ale dinteluiD.cu adaptare circulara si axiala la conturul coletuluiE.

(pag. 73, 74)

S2228107. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia premolarilor superiori sunt adevarate?Miscarile de rotatie in ax sunt permise la primul premolar.A.



Miscarile de basculare vestibulo-palatinala se aplica la ambii premolari.B. Miscarile de rotatie sunt permise numai la premolarul doi daca nu are radacina bifida.C.Premolarul doi are de obicei doua radacini.D.Premolarul doi se mobilizeaza frecvent prin miscari de basculare mezio-distale.E.

(pag. 78, 79)

S2228108. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia molarilor superiori sunt adevarate?Vestibular, la molarul unu, tabla osoasa prezinta o ingrosare compacta.A. Miscarile de basculare vestibulo-orala sunt mai ample spre vestibular cu exceptia molarului unu.B. Pentru molarul doi se permit miscari de rotatie in ax.C.La molarul doi, amplitudinea maxima a bascularii este spre palatinal.D.In mod obisnuit molarul unu are doua radacini.E.

(pag. 80, 81)

S2228109. Amplitudinea miscarilor de basculare va fi mai mare spre vestibular:in cazul arcadei superioare cu exceptia primului molarA. in cazul tuturor dintilor arcadei superioareB. in cazul tuturor dintilor arcadei inferioareC.in cazul molarilor inferioriD.la arcada inferioara cu exceptia molarilorE.

(pag. 74, 75)

S2228110. Amplitudinea miscarilor de basculare vestibulo-orala in cadrul extractiei cu clestele va fi mai pare vestibular pentru:

molarii inferioriA. molarii de minte superioriB. arcada superioaraC.arcada inferioaraD.arcada superioara cu exceptia molarului unuE.

(pag. 74, 75, 81)

S2228111. Care din urmatoarele afirmatii privind extractia incisivilor si caninilor inferiori sunt adevarate?

Osul are o structura compacta vestibular si lingual.A. Radacinile incisivilor inferiori sunt lingualizate.B. La incisivi se asociaza miscarile de rotatie.C.Cu totul exceptional, apexul caninului inferior poate fi bifid.D.Directia de implantare la incisivii inferiori este linguo-vestibulara in raport cu corpul mandibulei.E.

(pag. 82, 84)

S2228112. Pozitia pacientului si a operatorului pentru extractia incisivilor superiori este:cu fotoliul dentar coboratA. capul pacientului la nivelul cotului operatoruluiB. operatorul sta in dreapta si in spatele pacientuluiC.tetiera va fi lasata pe spate, capul in usoara extensieD.capul rotat spre dreaptaE.

(pag. 75)

S2228113. Pentru extractia molarilor inferiori se foloseste:anestezia la gaura mentonieraA. anestezia plexala vestibularaB. clestele baionetC.



anestezia tronculara periferica a nervului alveolar inferior, lingual si bucalD.clesti cu pinteni pe portiunea activa a falcilor, vestibular si lingualE.

(pag. 86)

S2228114. Pentru extractia caninului superior se foloseste:anestezia plexala vestibulara si la gaura incisivaA. anestezia la gaura palatinaB. elevatoare si sindesmotoame curbeC.anestezie tronculara periferica la gaura infraorbitara si gaura incisivaD.anestezie la tuberozitateE.

(pag. 77)

S2228115. Pentru separarea radacinilor la molarii superiori se practica:separarea vestibulo-oralaA. separarea in "T"B. o linie de separare mezio-distala si una vestibulo-palatinala perpendiculara pe aceastaC.separarea mezio-distalaD.separarea de tip premolarizareE.

(pag. 102)

S2228116. In cazul utilizarii elevatorului Lecluse:varful elevatorului se insinueaza dinspre fata lingualaA. partea plana este in contact cu fata distala a molarului doiB. i se imprima o miscare de translatie de sus in jos si dinapoi inainteC.partea convexa este in contact cu fata distala a molarului doiD.varful elevatorului se insinueaza intre punctul de contact si marginea libera a alveoleiE.

(pag. 89)

S2228117. Alveolotomia reprezinta:o interventie proprotetica de adancire a santurilor perimaxilareA. o extractie cu rezectia partiala sau totala a peretelui vestibularB. o metoda de extractie a radacinilor dentareC.o metoda de drenaj transmaxilarD.o metoda de regularizare a crestei alveolareE.

(pag. 103, 104)

S2228118. Printre indicatiile alveolotomiei se numara si:dinti cu mobilitate vestibulo-oralaA. dinti afectati de parodontopatie marginala cronica avansataB. dinti din focarele de fracturaC.resturi radiculare vechi, situate profund intraalveolarD.resturi radiculare situate sub punti dentareE.

(pag. 104)

S2228119. Extractia molarului de minte inferior cu elevatorul Lecluse este indicata atunci cand:molarul este inclusA. molarul de minte are coroana integra si rezistentaB. radacinile sunt drepteC.radacinile sunt divergenteD.sunt prezenti molarii 1 si 2 cu coroane integre si parodontiu sanatosE.

(pag. 88)



S2228120. Vindecarea epiteliala a plagii postextractionale se face:complet numai dupa 25 - 35 de zileA. in decurs de trei luniB. in 7 - 10 zileC.prin proliferarea epiteliului de la nivelul marginii gingieiD.pe baza transformarii fibroblastilor in osteoblastiE.

(pag. 119)

S2228121. Pentru extractia molarilor doi inferiori cu clestele indoit pe lat se executa urmatoarele miscari:

supinatie si pronatieA. doar miscari de supinatieB. rotatieC.doar pronatieD.tractiune in sus si usor distalE.

(pag. 87)

S2228122. Stadiul al doilea de vindecare a plagii postextractionale:cuprinde remanierea secundara a tesutului osos alveolarA. este caracterizat prin proliferarea de fibroblasti si celule endoteliale vasculareB. are loc in a doua si a treia zi de la interventieC.are loc la 5 - 6 luni postextractionalD.produce o micsorare a reliefului alveolarE.

(pag. 119)

S2228123. Al cincilea stadiu al vindecarii postextractionale:presupune remanierea secundara a tesutului osos alveolarA. apare la 7 zile postextractionalB. produce o micsorare a reliefului procesului alveolarC.are loc in urmatoarele 5 - 6 luni postextractionalD.este caracterizat de aparitia celulelor endoteliale vasculare si a vaselor de neoformatieE.

(pag. 119)

S2228124. Al treilea stadiu al vindecarii plagii postextractionale:se caracterizeaza prin remanierea secundara a osului alveolarA. se caracterizeaza prin aparitia infiltratului leucocitar si a macrofagelorB. se caracterizeaza prin inlocuirea tesutului de granulatie cu tesut conjunctivC.se desfasoara din ziua a treia postextractional pana in a douazecea ziD.are loc in urmatoarele 5 - 6 luni postextractionalE.

(pag. 119)

S2228125. Al patrulea stadiu de vindecare a plagii postextractionale:incepe in prima saptamana postextractionalA. incepe cam in a 35-a zi de la extractieB. incepe dupa 5 - 6 luni postextractionalC.consta in umplerea alveolei cu tesut de granulatieD.consta in umplerea alveolei cu tesut fibros tanar si proliferarea de tesut osos imaturE.

(pag. 119)

S2228126. Factorii care influenteaza vindecarea unei plagi postextractionale, dupa Laskin, sunt:hipovitaminoza E si FA. corpii straini intraalveolariB.



repausul zonei in care s-a intervenitC.starea generala a pacientuluiD.vascularizatia alveoleiE.

(pag. 119)

S2228127. Elementele esentiale care deosebesc extractia obisnuita de cea alveoloplastica sunt:vindecarea mai lenta dupa extractia alveoloplasticaA. regularizarea minutioasa a marginilor osoaseB. timpul de lucruC.protezarea tardivaD.protezarea imediata sau precoceE.

(pag. 110)

S2228128. In plaga alveolara normala se indica:chiuretajul fundului alveoleiA. chiuretajul masiv al marginilor alveolareB. strangerea alveoleiC.aplicarea de mese iodoformate endoalveolareD.pansament simplu supraalveolarE.

(pag. 115)

S2228129. Aplicarea de iodoform in plagile postextractionale normale:este indicata in toate cazurileA. determina dezorganizarea structurii fibrinoase a cheaguluiB. intarzie procesul de vindecareC.se resoarbeD.favorizeaza producerea de alveoliteE.

(pag. 115)

S2228130. Daca dintele a fost extras complet, iar periradicular nu exista procese osteitice, granulomatoase sau chistice:

se recomanda chiuretajul alveoleiA. se recomanda spalaturi cu substante antisepticeB. se recomanda utilizarea de conuri cu antibioticeC.chiuretarea alveolei este absolut contraindicataD.sunt contraindicate mesele introduse intraalveolar.E.

(pag. 115)

S2228131. In plaga alveolara infectata se poate indica:regularizarea cresteiA. chiuretajul alveolarB. antibioterapieC.tratament antibiotic preventivD.sutura marginalaE.

(pag. 117)

S2228132. In plaga alveolara zdrobita:se inlatura eschilele osoase mici, detasateA. franjurile mici gingivomucoase sfasiate se excizeazaB. se introduc mese iodoformate in alveolaC.se lasa alveola liberaD.se netezesc marginile osoase ale alveolei si septurile interdentare proeminenteE.



(pag. 118)

S2228133. Elementele esentiale ale extractiei alveoloplastice sunt:pansamentul protectorA. cheagul intraalveolarB. regularizarea osoasaC.protezarea imediataD.sutura postextractionalaE.

(pag. 110)

S2228134. Vindecarea plagii postextractionale este mai dificila:in hipovitamenozele AA. in hipovitaminozele C si DB. la cardiaciC.la diabeticiD.la gravideE.

(pag. 120)

S2228135. Dupa extractiile precoce ale dintilor temporari se aplica mentinatoare de spatiu:a doua zi dupa extractieA. imediat postextractionalB. nu sunt neaparat necesareC.la 3 - 4 saptamani dupa extractieD.daca se observa o tendinta de migrare a dintilor veciniE.

(pag. 56)

S2228136. Cauze ale luxatiei accidentale a dintilor vecini in cursul extractiei dentare sunt:Utilizarea unui cleste cu falcile prea ingusteA. utilizarea unui cleste cu falcile prea lateB. utilizarea unui cleste care ia punct de sprijin pe marginea alveolaraC.utilizarea unui celste care se sprijina pe dintele vecinD.utilizarea necorespunzatoare a elevatorului "limba de crap"E.

(pag. 121)

S2228137. In cazul subluxatiei accidentale a unui dinte vecin in cursul extractiei dentare:se extrage complet dintele subluxatA. se transplanteazaB. se replanteazaC.se tine sub observatie vitalitatea timp de 3 saptamaniD.se extirpa continutul camerei pulpare si se obtureaza corect, daca vitalitatea este negativa dupa trei saptamani

E.

(pag. 121)

S2228138. Luxatia mandibulei poate fi un accident ce apare in cursul extractiei dentare, la pacienti cu:focare dentare multipleA. chisturi foliculareB. laxitate capsuloligamentara accentuataC.extractia dintilor inferiori, la care apare miscarea de deschidere exagerata a gurii si tractiunea inainte a mandibulei

D.

anxietateE.

(pag. 124)

S2228139. Luxatia accidentala a mandibulei in cursul extractiei dentare se trateaza prin:



Comprese reciA. rezectia condilului articularB. reducerea imediata a luxatieiC.imobilizarea cu o fronda mentonieraD.osteosinteza cu placute si suruburiE.

(pag. 124)

S2228140. Accidentele sinuzale ce pot aparea in cursul extractiei dentare sunt:sinuzita maxilaraA. deschiderea sinusuluiB. etmoiditaC.impingerea radacinilor in cavitatea sinuzalaD.parodontita apicala acuta la dintii sinuzaliE.

(pag. 125)

S2228141. Accidentele survenite in timpul extractiei dentaer pot fi:leziuni dentareA. leziuni ale partilor moi perimaxilareB. supuratii ale lojilor perimaxilareC.leziuni osoaseD.leziuni ale nervilorE.

(pag. 120)

S2228142. Accidentele survenite in timpul extractiei dentare pot fi:impingerea unor fragmente dentare sau osase in spatiile perimaxilareA. supuratii ale partilor moi perimaxilareB. aspirarea unor fragmente dentare sau osaseC.inghitirea unor corpi straini (fragmente dentare sau osase)D.fracturarea unor instrumente utilizate pentru extractie, cu retentie de corpi strainiE.

(pag. 120)

S2228143. Accidentele extractiei dentare se datoreaza urmatorilor factori:particularitatilor morfologice ale maxilarelorA. particularitatilormorfologice ale coroanei si radacinii dintelui ce urmeaza a fi extrasB. utilizarii unor instrumente metaliceC.extractiilor multiple, seriateD.anestezieiE.

(pag. 120)

S2228144. Accidentele locale ale extractiei dentare se datoreaza urmatorilor factori:infectiilor specifice bacilareA. leziunilor patologice ale dintelui si tesuturilor peridentareB. tehnicii de anestezieC.greselilor de tehnica a extractieiD.nerespectarii indicatiilor postextractionaleE.

(pag. 120)

S2228145. Accidentele dentare ale extractiei sunt:lezarea nervului alveolar inferiorA. plaga lineara a mucoaseiB. fractura tuberozitatiiC.fracturarea coroaneiD.



luxatii ale dintilor veciniE.

(pag. 121)

S2228146. Accidente dentare ale extractiei dentare sunt:fracturarea marginii alveolareA. fracturarea dintilor veciniB. fracturarea dintilor antagonistiC.plaga planseului bucalD.fracturile mandibuleiE.

(pag. 121)

S2228147. Accidentele dentare ale extractiei dentare sunt:smulgerea mugurilor dintilor permanentiA. fracturi alveolareB. impingerea radacinilor in cavitatea sinusalaC.lezarea mugurilor dintilor permanentiD.luxatii ale dintilor veciniE.

(pag. 121)

S2228148. Accidente ale extractiei dentare cu leziuni ale partilor moi perimaxilare sunt:fracturarea tuberozitatii maxilaruluiA. plagi gingivale liniareB. deschiderea sinusului maxilarC.plagi intinse cu denudari mari ale osuluiD.plagi ale mucoasei palatinaleE.

(pag. 122)

S2228149. Accidentele osoase ale extractiei dentare sunt:fracturi alveolareA. fracturi coronareB. fracturarea tuberozitatii maxilarului superiorC.fracturi radiculareD.deschiderea sinusului maxilarE.

(pag. 123, 125)

S2228150. Accidentele extractiei dentare cu leziuni ale nervilor sunt:leziuni ale nervului alveolar inferiorA. leziuni ale nervului bucalB. lezuini ale nervului lingualC.leziuni ale nervului infraorbitarD.leziuni ale nervului mentonierE.

(pag. 125, 126)

S2228151. Vindecarea plagii postextractionale este mai dificila lacopii si adolescentiA. gravideB. pacienti cu hipovitaminoza AC.batraniD.pacientii din mediu ruralE.

(pag. 120)

S2228152. Inainte de perioada de inlocuire fiziologica extractia dintilor temporari este indicata in



urmatoarele situatii:dintii cu carii complicate, care nu mai pot fi conservati prin tratament adecvat si care intretin procese septice locale

A.

dinti cu carii complicate, care nu mai pot fi conservati prin tratament adecvat si care intretin procese septice generale

B.

dinti cu fracturi coronare nepenetranteC.dinti care intretin procese de osteitaD.dinti care intretin procese de osteomielitaE.

(pag. 52)

S2228153. Inainte de perioada de inlocuire fiziologica extractia dintilor temporari este indicata in urmatoarele situatii:

dinti cu gangrena care intretin procese septice subacute in limfonodulii perimaxilariA. dinti cu fracturi coronareB. dinti cu pulpite croniceC.dinti cu fracturi radiculareD.dinti care produc deviatii sau malpozitii ale dintilor permanentiE.

(pag. 52, 53)

S2228154. Dintele temporar din focarul de fractura este preferabil sa fie extras daca:este vitalA. constituie un element absolut indispensabil aplicarii dispozitivului de imobilizareB. prezinta o gangrena necomplicataC.pentru a preveni infectarea sacului folicular al dintelui permanentD.pentru a grabi procesul de consolidareE.

(pag. 53)

S2228155. Inainte de perioada de inlocuire fiziologica, extractia dintilor temporari este indicata:la dinti care raman pe arcada dupa perioada de eruptie fiziologica a dintilor permanenti, impiedicand eruptia acestora

A.

in cazul ageneziei mugurelui dintelui permanentB. la dinti care produc deviatii ale dintilor permanentiC.la dinti care produc malpozitii ale dintilor permanentiD.la dinti cu luxatii dentare partialeE.

(pag. 53)

S2228156. Sindesmotomia la dintii temporari:se va efectua cu sindesmotoame bine ascutiteA. se va efectua cu elevatoareleB. nu este absolut necesaraC.se recomanda a fi evitataD.se face pentru a permite insinuarea falcilor clestelui profund subgingivalE.

(pag. 55)

S2228157. In cazul extractiei dintilor temporari in anestezie generala se evita aspirarea fragmentelor dentare in caile respiratorii prin:

extractia completa cu elevatoareleA. pozitia copilului cu capul dreptB. fundul gatului va fi tamponat cu o mesaC.dintele va fi prins bine in cleste pentru a nu scapaD.in cazul extractiei cu elevatoarele, dupa luxatia si eliberarea radacinilor, acestea vor fi prinse cu o pensa si indepartate din cavitatea bucala

E.

(pag. 55)



S2228158. In cazul extractiei dintilor temporari:hemoragia este abundenta si se trateaza prin chiuretajul alveolei si suturaA. hemoragia este redusa si se trateaza prin tamponament de protectie timp de 30 de minuteB. hemoragia este abundenta si se trateaza prin mesarea strinsa a alveoleiC.nu se exploreaza alveola cu pensa sau chiuretaD.hemoragia este abundenta si se trateaza prin aplicare de mese imbibate cu substante antifibrinoliticeE.

(pag. 54)

S2228159. Extractia dintilor temporari cu clestele se face:cand coroana dintelui este distrusa prin carieA. prin aplicarea profunda subgingival a falcilor clesteluiB. prin miscari complexe de basculare la dintii cu rizaliza accentuataC.printr-o miscare simpla de basculareD.fara a permite falcilor clestelui sa se insinueze profund subgingivalE.

(pag. 54, 55)

S2228160. Tratamentul postextractional la extractiile dintilor temporari:necesita aplicarea de mentinatoare de spatiu in extractiile cu cel mult un an inainte de perioada fiziologica de eruptie a dintelui permanent

A.

nu este deosebit pentru extractiile cu cel mult un an inainte de perioada fiziologica de eruptie a dintilor permanenti

B.

aplicarea de dispozitive mentinatoare de spatiu la 3 - 4 saptamani dupa extractiile efectuate precoceC.aplicarea de mentinatoare de spatiu la 7 zile dupa extractie in extractiile precoceD.aplicarea de mentinatoare de spatiu la 6 luni postextractional in extractiile precoceE.

(pag. 55, 56)

S2228161. Indicatiile majore ale extractiei dentare sunt date de :traumatismele dento-maxilareA. complicatiile cariei dentareB. parodontopatiile marginaleC.ectopiile dentareD.dintii supranumerariE.

(pag. 56)

S2228162. In leucozele acute se contraindica categoric extractia dentara datorita:riscului alergicA. blocajului renal postextractionalB. cresterii tensiunii arterialeC.riscului hemoragicD.infectiei si necrozeiE.

(pag. 60)

S2228163. In timpul extractiei dentare apar:scaderea semnificativa a hematocrituluiA. leucocitozaB. cresterea VSH incepand din din ziua a doua sau a treia postextractionalC.scaderea pulsului si temperaturiiD.cresterea numarului de eritrociteE.

(pag. 51)

S2228164. In timpul sarcinii este de dorit evitarea extractiei dentare:in prima lunaA.



in primele trei luni si ultimele doua luniB. in perioada de organogenezaC.in ultima luna de sarcinaD.pe toata perioadaE.

(pag. 61)

S2228165. Pentru extractia dentara se folosesc cel mai frecvent tenhici ce se bazeaza pe:maleabilitatea osuluiA. forta operatoruluiB. torsionarea dinteluiC.posibilitatea de rezectiei a osuluiD.posibilitatea de dilatare a alveoleiE.

(pag. 72)

S2228166. Extractia "la cald" se face in cazul in care:colectia a fistulizatA. se observa un abces vestibularB. prin indepartarea se creaza o cale de drenaj eficientaC.in orice situatie daca se face antibioprofilaxieD.procesul septic este localizat periradicular, intraalveolarE.

(pag. 61)

S2228167. Sindesmotomia presupune:sectionarea marginii gingivaleA. decolarea gingiei fixeB. sectionarea ligamentului circular al dinteluiC.dezlipirea cat mai profunda a gingiei de dinte si partial a ligamentului alveolodentarD.suprimarea partiala a osului alveolarE.

(pag. 73)

S2228168. In cazul deschiderii accidentale a sinusului maxilar in timpul extractiei dentare se procedeaza la:

explorarea cu un stilet butonatA. manevra ValsalvaB. toaleta plagii cu indepartarea eschilelor osoase libereC.acoperirea completa a alveolei cu gingivomucoasaD.introducerea de mese iodoformaet compresive in alveolaE.

(pag. 125, 126)

S2228169. Pentru a preveni aspirarea unor fragmente dentare sau osoase in cursul extractiilor efectuate in anestezie generala de scurta durata vor fi luate urmatoarele masuri:

Pozitia bolnavului in decubit dorsal cu capul dreptA. capul bolnavului va fi rotatB. intubatie endotraheala si tamponament faringian rigurosC.indepartarea in permanenta a secretiilor, de preferinta cu aspiratorulD.plasarea dintelui sau radacinii pe limba imediat dupa extractieE.

(pag. 129)

S2228170. Fracturarea unor instrumente utilizate pentru extractie, cu retentia de corpi straini este favorizata de:

agitatia pacientuluiA. calitatea inferioara a instrumentelorB. lipsa fortei operatoruluiC.



dozarea incorecta a fortelorD.manopere brutaleE.

(pag. 129)

S2228171. Complicatiile extractiei dentare sunt:fractura tuberozitatii maxilareA. alveolita postextractionalaB. impingerea radacinii in sinusC.hemoragia postextractionalaD.creste alveolare cu exostozeE.

(pag. 129)

S2228172. Hemoragiile postextractionale se clasifica dupa:felul vasului lezatA. cauza care le-a generatB. modalitatea de tratamentC.momentul produceriiD.cantitatea de sange pierdutE.

(pag. 130)

S2228173. Dintre factorii incriminati mai frecvent in aparitia hemoragiei postextractionale citam:extractia dentaraA. plagi osoase intinse, cu delabrari importante ale gingivomucoaseiB. prezenta de eschile sau ciocuri osoaseC.anomalii vasculare in jurul radacinii dintelui extrasD.nerespectarea de catre pacient a indicatiilor postextractionaleE.

(pag. 130)

S2228174. In cazul sangerarilor marginale din plaga gingivomucoasa postextractionala:se aplica mucoasa pe os cat mai intimA. eventual se vor pune 1 - 2 fire de suturaB. se eefctueaza intotdeauna tamponamentul intraalveolar compresivC.peste alveolele suturate se pune un tampon iodoformat usor compresivD.se administreaza un tratament general care sa favorizeze formarea cheaguluiE.

(pag. 131)

S2228175. Factorii care intervin in producerea hemoragiei postextractionale tardive sunt:infectiaA. persistenta unor ciocuri osoase iritanteB. tulburari in mecanismul de hemostazaC.afectiuni cardiovasculareD.presiunea atmosferica scazutaE.

(pag. 131)

S2228176. Dintre factorii locali implicati in producerea hemoragiei postextractionale fac parte:angioamele si anevrismeleA. vasodilatatia secundara (postanestezica)B. plagi osoase intinseC.tulburari de coagulareD.trombocitopeniaE.

(pag. 130)



S2228177. Resturile radiculare impinse accidental in cavitatea sinusala:se lasa pe loc si se sutureaza alveolaA. se extrag cat mai urgentB. se extrag in maximum 48 de ore de la producerea accidentuluiC.se lasa in sinus iar in alveola se aplica mese iodoformateD.se lasa in sinus si se administreaza antibioterapie in doze mariE.

(pag. 127)

S2228178. Inghitirea de fragmente dentare sau osoase in timpul extractiei:se produce prin deplasarea corpilor straini in vestibulul bucalA. se produce prin deplasarea corpilor straini in orofaringeB. necesita examenul radriologic pentru localizarea dintelui inghititC.necesita o dieta bogata in fibre daca se afla in tractul digestivD.nu necesita niciun fel de ingrijire medicala sau supraveghereE.

(pag. 128)

S2228179. Factorii locali incriminati in producerea hemoragiilor postextractionale sunt:hemofiliaA. fracturi ale proceselor alveolare sau de maxilareB. starile alergiceC.insuficienta hepaticaD.anevrismele si angioamele alveolareE.

(pag. 130)

S2228180. Tamponamentul compresiv intraalveolar in hemoragiile postextractionale tardive va fi utilizat:

la purtatorii de protezeA. la toate cazurileB. in mod exceptionalC.dupa sutura plagii postextractionaleD.in cazurile cu hemoragii abundente profunde ce nu pot fi oprite prin tamponament supraalveolarE.

(pag. 131, 132)

S2228181. Cauze locale ce favorizeaza aparitia alveolitelor postextractionale sunt:indepartarea din alveola a cheagului infectat si a corpilor strainiA. tratamentul local si general de stimulare a cicatrizariiB. nerespectarea conditiilor de asepsieC.mesele indesate in alveola si tinute multa vremeD.extractiile incompleteE.

(pag. 133)

S2228182. Cauzele locale ale aparitiei alveolitelor postextractionale sunt:extractiile laborioase, prelungiteA. utilizarea instrumentelor rotative la rutatii mari, fara racireB. activarea unui ferment proteic din saliva asemanator fibrinolizineiC.tratamentul general antiinfectios si antialgicD.existenta in alveola postextractionala de fragmente detasate de os sau dinteE.

(pag. 133, 134)

S2228183. Tratamentul alveolitei postextractionale cuprinde:aplicarea de mese in alveola pentru cel putin 10 zileA. indepartaera din alveola a cheagului infectat, corpilor straini, osului necrozatB.



aplicatii locale analgezice si antiinfectioaseC.tratament general antiinfectios si antialgicD.pastrarea cheagului endoalveolar si sutura stransa a alveoleiE.

(pag. 135)

S2228184. Chiuretajul alveolar in alveolita postextractionala se face:daca fenomenele clinice nu se amelioreaza la 24 ore de la tratamentul initialA. energic pe toti peretii alveolariB. daca examenul radiologic evidentiaza liza difuza, osteolitica a peretilor ososiC.cu miscari blande, pentru indepartarea tesutului necrotic superficialD.fara a distruge bariera biologica formata la limita tesutului necrozatE.

(pag. 135)

S2328185. Extracţia dentară poate determina:Ascensiuni termiceA. Leucocitoză de 10000-12000/mm3B. Creştere a V.S.H. cu 2-4 mm- pe orăC.Scăderea V.S.H cu 2-4 mm pe orăD.LeucopenieE.

(pag. 51)

S2328186. Mişcările de rotaţie în timpul extracţiei dentare:se fac prin răsucirea dintelui în axul său de implantareA. sunt indicate la monoradiculari cu rădăcini drepteB. sunt contraindicate la pluriradiculariC.pot fi asociate cu mişcări de basculareD.se fac dinspre mezial spre distalE.

(pag. 51)

S2328187. Mişcarea de tracţiune în ax din extracţia dentară este necesar să fie:realizată în sensul în care osul cedează mai greuA. lentăB. progresivăC.combinată cu mişcări de basculareD.combinată cu mişcări de rotaţieE.

(pag. 75)

S2328188. Pentru extracţia caninului superior drept:capul bolnavului va fi situat la nivelul umărului operatoruluiA. capul bolnavului va fi aşezat drept în tetierăB. capul bolnavului va fi uşor rotat spre dreaptaC.se practică anestezie plexală la gaura infraorbitară şi la cea incisivăD.se practică anestezie tronculară periferică la gaura infraorbitară şi cea incisivăE.

(pag. 77)

S2328189. Pentru extracţia premolarului 2 superior drept:capul bolnavului va fi situat în uşoară extensieA. capul bolnavului va fi aşezat drept în tetierăB. capul bolnavului va fi uşor rotat spre dreaptaC.se practică anestezie plexală la gaura infraorbitară şi la cea incisivăD.se practică anestezie plexală şi infiltraţie palatinalăE.

(pag. 79)



S2328190. Pentru extracţia primilor molari superiorigura pacientului va fi deschisă moderatA. gura pacientului va fi larg deschisăB. operatorul va sta la drepta şi puţin în faţa bolnavuluiC.se practică anestezie tronculară periferică la tuberozitate, infiltraţie vestibulară şi la gaura palatină mareD.se practică anestezie tronculară periferică la tuberozitate şi la gaura palatină mareE.

(pag. 80)

S2328191. Pentru extracţia molarilor de minte superiori:gura pacientului va fi întredeschisăA. se practică anestezie tronculară periferică la tuberozitate şi la gaura palatină mareB. se utilizează elevatoare în baionetăC.se utilizează cleşte în baionetă cu fălci efilate, apropiateD.se utilizează cleşte cu fălci rotunjite, cu dublă curburăE.

(pag. 82)

S2328192. Pentru extracţia incisivilor laterali inferiorise practică anestezie tronculară periferică la spina SpixA. se practică infiltraţie plexală vestibular şi lingualB. capul bolnavului este la nivelul cotului operatoruluiC.se efectuează mişcări de rotaţie în axul dinteluiD.tracţiunea în ax se face şi cu o uşoară înclinare mezialăE.

(pag. 83)

S2328193. Pentru extracţia caninilor inferiorise practică anestezie tronculară periferică la spina SpixA. se practică anestezie tronculară periferică la spina Spix şi infiltraţie vestibularăB. capul bolnavului este dreptC.se efectuează mişcări de basculare vesibulo-lingualăD.tracţiunea în ax se face şi cu o uşoară înclinare distalăE.

(pag. 84)

S2328194. Pentru extracţia molarilor de minte inferioribolnavul este cu capul în uşoară extensieA. bolnavul este cu gura larg deschisăB. în condiţii favorabile se poate utiliza elevatorul LecluseC.se utilizează elevatorul în baionetăD.se utilzează cleştele în baionetăE.

(pag. 87)

S2328195. Indicaţiile folosirii cleştelui în extracţia rădăcinilor dentare suntrădăcina prezintă o porţiune extraalveolară proeminentăA. osul permite crearea unui şanţ periradicularB. monoradiculari cu rădăcini scurteC.pluriradiculari cu rădăcini separate şi divergenteD.rădăcini efilate la care se poate efectua mişcarea de rotaţie în axE.

(pag. 90)

S2328196. De obicei se recurge la extracţia cu ajutorul elevatoarelor a rădăcinilor dentareîn cazul în care restul radicular este situat sub nivelul marginii libere a alveoleiA. atunci când poziţia restului radicular nu permite aplicarea cleşteluiB.



atunci când rădăcina nu prezintă deformări care să necesite alveolotomieC.în situaţia în care rădăcina nu prezintă hipercementozăD.în cazul în care restul radicular este situat deasupra nivelului marginii libere a alveoleiE.

(pag. 92)

S2328197. Următoarele situaţii indică extracţia dinţilor de "lapte” cu carii permanentegangrena care provoacă supuraţii perimaxilareA. procese de osteită şi osteomielităB. dinţi parodontoticiC.dinţi ce produc malpoziţiiD.dinţi ce întreţin procese septice subacute sau cronice în limfonodulii perimaxilariE.

(pag. 52)

S2328198. Se recurge la extracţia prin alveolotomie când se constatăresturi radiculare profunde intraosoaseA. rădăcini în limbă de clopotB. în luxaţii dentareC.rădăcini foarte recurbateD.rădăcini cu anchiloze dentoalveolareE.

(pag. 104)

S2328199. Extracţia alveoloplastică se deosebeşte de extracţia obişnuită prin:regularizarea minuţioasă a marginilor osoaseA. sutura marginilor de gingivomucoasăB. introducerea în alveolă a unei meşe iodoformateC.electrocauterizarea marginilor plăgii alveolare şi suturăD.introducerea de conuri cu antibiotice în alveolăE.

(pag. 110)

S2528200. Care din următoarele procedee nu reprezintă pregătiri preextracţionale pentru extracţia dinţilor temporari:

anesteziaA. pregătirea copiluluiB. InstrumentarulC.aplicarea cleşteluiD.pregătirea operatorului.E.

(pag. 53, 54)

S2628201. Gingivite şi gingivo-stomatite acute şi subacute sunt:gingivostomatita ulcero-necroticăA. gingivostomatita herpeticăB. gingivita alergicăC.gingivostomatita aftoasă recidivantăD.gingivostomatita de menopauză.E.

(pag. 122)

S2628202. Formele de parodontite marginale cronice profunde la adult sunt:parodontită marginală cronică pe fond de involuţie precoceA. parodontită marginală cronică profundă localizatăB. parodontită marginală profundă rebelă la tratamentC.parodontită juvenilă tardivăD.parodontită marginală cronică profundă generalizată.E.



(pag. 123)

S2628203. Gingivitele descuamative reprezintă manifestări bucale ale:pemfigusuluiA. diabetuluiB. lichenului planC.administrării de antagonişti de CaD.sclerodermiei.E.

(pag. 122)

S2628204. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice apar în următoarele boli sistemice:diabetA. hepatita BB. carenţa de vitamina CC.boli de sânge şi imuneD.TBC.E.

(pag. 122)

S2828205. Indicatiile extractiei dintilor temporari sunt:dinti cu carii complicateA. dinti care au suferit leziuni traumaticeB. dinti care produc tulburari de eruptie ale dintilor permanentiC.in cazul ageneziei dintelui permanentD.dinti cu gangrena care nu pot beneficia de tratament corespunzatorE.

(pag. 52)

S2828206. In tumorile partilor moi oro-faciale care beneficiaza de tratament iradiant, este indicat ca extractia dentara sa se faca:

in sedinte repetateA. intr-o singura sedintaB. pe cadranele maxilare opuse zonei de iradiereC.pe cadranele maxilare vecine zonei de iradiereD.cu protectie de antibioticeE.

(pag. 61)

S2828207. In procesele supurative locale se practica extractia: urmata de un chiuretaj alveolar minutiosdupa remiterea fenomenelor acuteA. dupa o perioada lungaB. "la cald” daca procesul este localizat periradicularC."la cald” in orice situatieD.urmata de un chiuretaj alveolar minutiosE.

(pag. 61)

S2828208. Pentru prevenirea infectarii plagii post-extractionale se iau urmatoarele masuri:se indeparteaza depozitele moi de pe dintiA. se indeparteaza depozitele de tartruB. se practica badijonari cu solutii antiinflamatorii si antisepticeC.se obtureaza definitiv toate procesele carioaseD.bolnavul va clati gura cu solutie de apa oxigenata sau de clorhexidina 4%E.

(pag. 63)

S2828209. Din instrumentarul special pentru extractie fac parte:instrumentar de examinare (oglinda, sonda, pensa)A.



instrumentar de anestezie ( seringa, ace)B. clestii de extractieC.elevatoareD.bisturiu, foarfece, departatoareE.

(pag. 65)

S2828210. Cu clestii se extrag:dintii cu portiunea coronara integraA. radacini dentare cu portiune extraalveolara proeminetaB. dinti cu coroane coniceC.radacini situate sub limita procesului alveolarD.radacini dentare aflate la limita peretelui alveolarE.

(pag. 72)

S2828211. Extractia –rezectie descrisa de Witzel este recomandata inextractia resturilor radiculare la maxilarA. cand exista o alveoloprotruzieB. cand peretii alvelari sunt subtiriC.la extractia caninilor superiori inclusiD.la extractia molarilor de minte inferioriE.

(pag. 92)

S2928212. Cauzele locale care favorizeaza aparitia alveolitei postextractionale sunt:nerespectarea conditiilor de asepsie in timpul actului operator;A. existenta in alveola postextractionala a unor fragmente de os sau dinte;B. clatirea gurii cu lichide nesterile, in cursul actului operator;C.extractiile incomplete;D.indesarea de mese in cavitatea alveolara in scopul protejarii osului.E.

(pag. 133)

S2928213. Alveolotomia este indicata in urmatoarele cazuri:radacini deformate la apex prin procese de hipercementoza;A. radacini foarte recurbate care se fractureaza foarte usor;B. resturi radiculare profunde intraosoase;C.radacini curbe si aplatizate mezio-distal;D.radacini ale dintilor pluriradiculari, unite la nivelul apexului.E.

(pag. 104)

S2928214. Cu clestii se extrag:dinti cu coroane conice;A. radacini drepte situate sub limita marginii procesului alveolar;B. radacini dentare care prezinta o portiune extraalveolara rezistentaC.radacini dentare care se gasesc la limita peretelui alveolar;D.dinti cu coroana partial distrusa.E.

(pag. 72)

S2928215. Indicatiile extractiei dintilor temporari sunt:dinti cu rizaliza fiziologica si mobilitate accentuata;A. dinti ce raman pe arcada dupa perioada de eruptie fiziologica a dintilor permanenti, impiedicand eruptia acestora;

B.

dinti cu cangrena care au provocat supuratii perimaxilare;C.dinti cu carii profunde;D.



dinti care prezinta pulpite purulente totale.E.

(pag. 52-53)



Tema nr. 29Incidentele şi accidentele erupţiei dentare



S1229001. Abcesul migrator (buccinatomaxilar) este complicatia cea mai frecventa a eruptiei molarului trei in care:

infectia difuzeaza pe fata interna a mandibuleiA. infectia ajunge in loja sublingualaB. infectia difuzeaza spre posteriorC.infecţia difuzeaza pe faţa externa a mandibulei intre os si muschiul buccinatorD.infectia difuzeaza pe fata externa a mandibulei intre os si muschiul maseterE.

(pag. 250)

S1229002. Accidente locale ele eruptiei dintilor temporari sunt:eruptia prematuraA. sialoreeaB. fotofobiaC.chistul de erupţieD.eruptia tardivaE.

(pag. 240)

S1229003. Accidentele mecanice ale eruptiei molarului trei inferior sunt:tulburari vegetative reflexe secretoriiA. ulceratii jugale sau lingualeB. gingivostomatita odontiazicaC.adamantinoameD.trismusE.

(pag. 253)

S1229004. Accidentele mecanice ale eruptiei molarului trei inferior sunt:tulburari vegetative reflexe secretoriiA. ulceratii jugale sau lingualeB. gingivostomatita odontiazicaC.adamantinoameD.trismusE.

(pag. 253)

S1229005. Eruptia precoce consta in:eruptia pe arcada inainte de termen a unor dinti cu morfologie incompletaA. eruptia pe arcada inainte de termen a unor dinti slab calcificati, ce cad repedeB. aparitia pe arcada inainte de termen a unor dinti normali, bine dezvoltatiC.erupţii ce apar in cadrul unor boli generale - rahitismD.eruptii ce apar in caz de foliculita expulsiva Cap-de-PontE.

(pag. 226)

S1329006. Eruptia prematura se defineste ca fiind aparitia pe arcadele dentare inainte de termen a:



unor dinti incomplet formatiA. unor formatiuni epiteliale durB. unor dinti normal conformatiC.unei tumefieri de culoare albastruieD.nici unul dintre acesteaE.

(pag. 226)

S1329007. Incisivul central inferior erupe la:8-9 aniA. 7-8 aniB. 6-7 aniC.6 aniD.10 aniE.

(pag. 225)

S1329008. Perioada de eruptie a caninilor temporari este:18-24 luniA. 6-12 luniB. 12-18 luniC.24-30 luniD.10-16 luniE.

(pag. 225)

S1529009. Care este cea mai frecventa complicatie a eruptiei molarului 3 inferior:osteomielita;A. tromboflebita;B. pericoronarita;C.gingivostomatita odontiazica;D.uveita.E.

(pag. 244)

S1529010. Ce tratament se recomanda in cazul ulceratiei mucoasei jugale provocata de eruptia molarului 3 superior:

badijonaj local al ulceratiei;A. supravegherea clinica;B. odontectomia molarului 3;C.excizia ulceratiei;D.biopsia.E.

(pag. 257)

S1529011. Elementul clinic care deosebeste hematomul de eruptie de chistul de eruptie este:culoarea;A. dimensiunea;B. fluctuenta;C.debutul;D.evolutia.E.

(pag. 241)

S1529012. Factorii incriminati etiopatogenic in incidentele si accidentele eruptiei dintilor temporari sunt:

malpozitiile dentare ;A. infectia;B.



ritmul de eruptie;C.disostoza cleidocraniana;D.rahitismul.E.

(pag. 237)

S1529013. Pruritul gingival ca incident local al eruptiei este dat de:edem;A. congestie;B. abces;C.ulceratie;D.polip.E.

(pag. 238)

S1529014. Solutia D`Alibour in tratamentul pericoronaritei congestive la copii contine:cocaina;A. bicarbonat de Na;B. glicerina;C.vitamina A;D.zinc sulfat.E.

(pag. 239)

S1629015. Chistul de eruptieeste o tumefiere gingivala de culoare rosieA. e fluctuent la palpareB. creste rapidC.e durerosD.stimuleaza eruptia dinteluiE.

(pag. 241)

S1629016. Gingivostomatita eritematoasa pura a dintilor temporarieste foarte fracventaA. apare in momentul eruptiei simultane a molarilor doi tamporariB. determina alterarea starii generaleC.durerile sunt foarte accentuateD.foarte rar se vindeca spontanE.

(pag. 240)

S1629017. Hematomul de eruptiee o tumefiere gingivala de culoare albastru-violaceeA. e moale la palpareB. de etiologie neprecizataC.e foarte durerosD.e extins la o arcadaE.

(pag. 241)

S1629018. Pericoranarita cronica a dintilor permenenti:apare cand molarul 3 are o pozitie relativ favorabila eruptiei dar mocoasa supraiacenta este foarte groasaA. starea generala a paacientului este alterataB. adenopatia submandibulara este dureroasaC.trismusul este accentuatD.durerile sunt foarte accentuateE.

(pag. 246)



S1629019. Pericoronarita congestiva a dintilor temporarise caracterizeaza prin:gingie rosie, edematiata, dureroasaA. hiposalivatieB. lipsa adenopatiei submandibulareC.stare generala nemodificataD.suptul calmeaza durereaE.

(pag. 238)

S1629020. Pericoronarita molarilor 3 superiori:e mai frecventa decat a molarilor inferioriA. durerea iradiaza retromolarB. trismusul este mai puternic decat la molarii inferioriC.tratamentul comporta dificultati deosebiteD.examenul endobucal este mai usor de efectuatE.

(pag. 256)

S2129021. Accidentele trofice ale erupţiei molarului de minte inferior sunt:Paralizii faciale tranzitoriiA. Tulburări vegetative reflexe secretoriiB. Algii facialeC.Gingivostomatita odontiazicăD.TrismusE.

(pag. 254)

S2129022. Cea mai frecventă complicaţie a erupţiei molarului de minte inferior este:Abcesul lojilor învecinateA. TromboflebitaB. PericoronaritaC.Gingivostomatita odontiazicăD.TrismusulE.

(pag. 244)

S2129023. Dintre complicaţiile septice la distanţă ale pericoronaritei molarului de minte inferior enumerăm:

Flegmonul difuz al planşeului bucalA. Flegmonul difuz hemifacialB. Abcesele parafaringieneC.Abcesul lojii maseterineD.Tromboflebita sinusului cavernosE.

(pag. 251)

S2129024. Infecţia cantonată în spaţiul dintre capuşonul mucos şi coroana dintelui în erupţie poate difuza în spaţiile anatomice învecinate, sub influenţa următorilor factori, cu excepţia:

Lipsa instituirii unui tratamentA. Instituirea tardivă a tratamentuluiB. Tratament necorespunzătorC.Direcţia de erupţie a dinteluiD.Reactivitatea slabă a organismuluiE.

(pag. 250)

S2129025. Semnele clinice ale pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior sunt următoarele, cu o excepţie:



hipoestezia n. alveolar inferiorA. trismusB. disfagieC.edemul capuşonului mucosD.secreţie purulentă sub capuşonE.

(pag. 245)

S2229026. Pericoronarita supurata a molarului trei se manifesta prin:scurgerea unei secretii sero-sanguinolente de sub capisonA. usoara jena la masticatie si deglutitieB. stare generala cu subfebrilitati, indispozitieC.trismus incipientD.scurgerea unei picaturi de puroi de sub capisonE.

(pag. 245)

S2229027. Tratamentul local al pericoronaritei congestive din eruptia dintilor temoprari cuprinde:extractia dentaraA. dezinfectia sacului folicularB. badijonari cu cocaina 1%C.antibioterapieD.vitaminoterapieE.

(pag. 238, 239)

S2229028. Abcesulmigrator (buccinato-maxilar) este supuratia cea mai comuna provocata de pericoronarita supurata a molarului de minte inferior, in care:

infectia difuzeaza pe fata interna a mandibuleiA. infectia ajunge in loja sublingualaB. infectia difuzeaza spre posteriorC.infectia difuzeaza intre fata externa a mandibulei si muschiul buccinatorD.infectia difuzeaza intre fata externa a mandibulei si muschiul maseterE.

(pag. 250)

S2229029. Tratamentul pericoronaritei supurate din eruptia dintilor temporari consta in:badijonarea mucoasei cu analgezice si antisepticeA. badijonarea gingiei cu xilina 2%, glicerina sulfamidata sau glicerina boraxataB. lavajul gingival dupa fiecare alimentatieC.tratament antibioticD.incizie si drenajE.

(pag. 239)

S2229030. Tratamentul general al tericoronaritei congestive din eruptia dintilor temporar consta in:tratament antipireticA. tratament antibioticB. sedarea copiluluiC.incizie si drenajD.dezinfectia sacului folicularE.

(pag. 239)

S2329031. Soluţia de permanganat de potasiu la culoarea roz- trandafiriu are următoarea concentraţie:1/20000A. 2/10000B. 1/10000C.



1/5000D.1/100000E.

(pag. 239)

S2329032. Tratamentul pericoronaritei supurate este:profilacticA. conservatorB. chirurgicalC.medicamentosD.generalE.

(pag. 239)

S2329033. În pericoronarita acută supurată incizia se face:în anvelopăA. la nivelul bombării maximeB. în baionetăC.angularăD.PichlerE.

(pag. 239)

S2529034. Diagnosticul diferenţial al foliculitei expulsivă (Capdepont) se face cu :GingivostomatitaA. hematomul de erupţieB. HerpanginaC.erupţia precoceD.aftoza bucală izolată.E.

(pag. 240)

S2629035. Gingivita acută ulcero-necrotică este caracterizată prin:prurit gingivalA. alterarea stării generaleB. absenţa sângerării la palpare cu sondaC.consistenţa fermă a papilelorD.mobilitate dentară.E.

(pag. 144)

S2629036. În gingivita de sarcină:se produce atrofia epiteliului gingivalA. apar leziuni hiperkeratoziceB. se produc eroziuni şi ulceraţii care pot sângera cu uşurinţă la periajC.gingia este tumefiată, mărită de volum, netedă sau boselatăD.apar vezicule şi bule care se sparg lăsând ulceraţii.E.

(pag. 130)

S2629037. În lichenul plan apar următoarele manifestări gingivale:hiperplazie gingivală generalizată de tip polipoidalA. hiperplazie gingivală cu ulceraţii şi sângerări la cele mai mici atingeriB. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni eroziveC.ulceraţii acoperite de un depozit pseudomembranos cu culoare alb-gălbuieD.papile interdentare ce prezintă la vârf o ulceraţie crateriformă.E.

(pag. 142)



S2829038. Hematomul de eruptie se prezinta ca:tumefactie gingivala localizata de culoare albastru-violacee, dura la palpare, indoloraA. tumefactie gingivala discreta in santul gingival, congestionata, edematiata, extrem de dureroasaB. tumefactie gingivala localizata de culoare rosie-violacee, depresibila la palpare, nedureroasaC.tumefactie gingivala bine conturata, rotunjita, de culoare albastrie-transparenta, fluctuenta la palpareD.tumefactie nedureroasa situata pe os intr-o depresiune cu pereti bine conturatiE.

(pag. 241)

S2929039. Manifestarile cutanate ale eruptiei dentare apar sub forma de:eruptii cutanate la nivelul trunchiului sub forma de macule;A. zona zoster;B. eruptia cutanata sub forma de papule;C.eruptii cutanate sub forma de vezicule herpatice;D.eriteme abdominale.E.

(pag. 241)


S1229040. Accidente locale ale eruptiei dintilor temporari sunt:epiforaA. eruptia precoceB. pericoronarita congestivaC.gingivostomatitaD.febraE.

(pag. 238 - 239)

S1229041. Accidente regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt:febraA. pericoronarita supurataB. varsaturileC.congestia conjunctivalaD.rinoreeaE.

(pag. 241)

S1229042. Accidente regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt:adenopatia submento-submandibularaA. congestia hemifetei de partea dintelui care erupeB. epiforaC.rinoreeaD.febraE.

(pag. 226)

S1229043. Complicatiile eruptiei molarului de minte inferior sunt:inflamatoriiA. mecaniceB. troficeC.tumoraleD.digestiveE.

(pag. 244)

S1229044. Complicatiile pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior sunt:



fractura unghiului mandibuleiA. trismusulB. abcesul migratorC.abcesul lojii sublingualeD.abcesul lojii submandibulareE.

(pag. 250)

S1229045. Dupa decapisonare, pentru a impiedica formarea tesutului de granulatie se fac cauterizari cu:

clorura de zinc 10 %A. clorura de zinc 30 %B. E.D.T.AC.acid tricloracetic in soluţie saturataD.acid citric 1 %E.

(pag. 248)

S1229046. Factorii favorizanti in aparitia accidentelor de eruptie a molarului III inferior sunt:patrunderea infectiei in zona de eruptie a molaruluiA. mineralizarea completa a osuluiB. fibromucoasa spatiului retromolar este dispusa sub forma de"fata de masa"C.unghiul mandibulei este punct de crestereD.raportul apropiat cu molarul 2E.

(pag. 243)

S1229047. Pericoronarita congestiva a molarului trei inferior se manifesta prin:trismus intotdeauna prezent, in functie de gravitatea procesului inflamatorA. edem si roseata accentuata a capisonului ce acopera molarul trei, amprenta antagonica.B. de sub capison se scurge o picatura de puroiC.starea generala poate da semne de alterare cu subfebrilitaţi si indispoziţieD.stare generala alterata, febra, insomnie, puls acceleratE.

(pag. 245)

S1229048. Pericoronarita supurata a molarului trei se manifesta prin:usoara jena in masticatie si deglutitieA. trismus incipient de intensitate redusaB. scurgerea unei picaturi de puroi de sub capisonC.scurgerea unei secreţii sero-sanghinolente de sub capisonD.stare generala cu subfebrilitati, indispozitieE.

(pag. 245)

S1329049. Accidentele nervoase cu tulburari motorii ale eruptiei molarului de minte inferior sunt:Contracturi ale musculaturii facialeA. TrismusB. SpasmeC.Paralizii facialeD.Algii facialeE.

(pag. 253)

S1329050. Bilantul clinic al complicatiilor septice apreciaza:Amploarea fenomenelor inflamatoriiA. Gradul de eruptie al dinteluiB. Pozitia coroanei fata de structurile dure osoaseC.



Poziţia coroanei raportata la parţile moi vecineD.Curba tarmicaE.

(pag. 246)

S1329051. Cauzele locale ale intarzierii de eruptie suntobstacole gingivaleA. obstacole tumoraleB. obstacole dentareC.obstacole osoaseD.boala TuraineE.

(pag. 228)

S1329052. Complicatiile difuze ale partilor moi apar in:Depresie imunitara instalataA. Tratamentele antibiotice gresit conduseB. Incizii incorecteC.Extracţii in puseu acutD.in toate acesteaE.

(pag. 250)

S1329053. Decapisonarea molarului de minte inferior este indicata:Cand exista spatiu suficient de eruptieA. Cand dintele este erupt pana la ecuatorul coronarB. Cand dintele are o orientare verticalaC.Cand fibromucoasa este dispusa orizontalD.Cand fibromucoasa este groasa dispusa verticalE.

(pag. 247)

S1329054. Dupa Bordais difuzarea infectiei de la sacul pericoronar la os se poate face astfel:prin infiltratie bacteriana periostalaA. prin difuzarea puroiului din sacul pericoronarB. de la sacul pericoronar la osC.pe cale hematogenaD.pe cale limfaticaE.

(pag. 251)

S1329055. Factorii incriminati in etiopatogenia incidentelor si accidentelor eruptiei dentare la dintii temporari sunt:

TerenulA. InfectiaB. Tulburarile psihice ale mameiC.Erupţia ca fenomen in sineD.Alimentatia artificialaE.

(pag. 236)

S1329056. Infectia dintre capusonul mucos si coroana dintelui in eruptie poate difuza in spatiile anatomice in urmatoarele imprejurari

Lipsa instituirii unui trtamnetA. Instituirea tardiva a tratamentuluiB. Tratament necorespunzatorC.Reactivitatea slaba a organismuluiD.Nici unul dintre acesteaE.



(pag. 250)

S1329057. Infectia sacului folicular se poate realiza pe 2 cai:endogenaA. directaB. limfaticaC.indirectaD.nici una dintre acesteaE.

(pag. 244)

S1329058. Limfonodulii sunt afectati in urmatoarele conditii:Persistenta pericoronariteiA. Decapisonarea inoportuna si necorespunzatoareB. Mentinerea traumatismlui ocluzal din partea antagonistuluiC.Traumatismului postoperatorD.Afectiuni inflamatorii la distantaE.

(pag. 251)

S1329059. Tulburarile legate de pozitia de eruptie a dintilor sunt:MalpozitiiA. Incluzia dentaraB. AnclavareaC.TranspoziţiiD.HeteropatiiE.

(pag. 235)

S1329060. Tulburarile legate de varsta de eruptie a dintilor sunt:Eruptia prematuraA. Eruptia precoceB. Eruptia intarziataC.Erupţia prelactealaD.HipodontiaE.

(pag. 226)

S1429061. Accidentele si incidentele de eruptie la edentati:au ca origine incluziile dentare numai ale molarilor si caninilor;A. nu sunt insotite de simptomatologie subiectiva.B. au ca origine incluziile dentare ale molarilor, caninilor si premolarilor inferiori;C.sunt mai frecvente la maxilar;D.sunt posibile mai ales la nivelul mandibulei;E.

(pag. 254)

S1429062. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la pericoronarita acuta congestiva la nivelul molarului trei inferior sunt adevarate:

la inspectie se remarca congestie si edem local ale mucoasei situate distal de molarul 2A. intotdeauna este insotita de trismusB. cand edemul este pronuntat se pot vedea amprentele ocluzale ale antagonistului pe suprafata mucoaseiC.bolnavul acuza dureri vii in zona molarului de minte, cu caracter pulsatilD.starea generala a pacientului poate fi usor alterata, cu indispozitie, subfebrilitati, fatigabilitateE.

(pag. 245)

S1429063. contraindicatiile decapisonarii la nivelul molarilor de minte inferiori:vizeaza cazurile in care recidivele infectiei sunt fecvente si din ce in ce mai grave;A.



corespund situatiei cand fibromucoasa care acopera molarul in eruptie este subtire si dispusa orizontal pe suprafata ocluzala a acestuia, precum o fata de masa;

B.

corespund situatiei cand mucoasa cade vertical pe suprafata ocluzala a molarului 3, ca o cortina;C.la dinţii care dispun de un spaţiu suficient pentru incadrarea marginala intre molarul 2 si ramul ascendent al mandibulei;

D.

dintele sa fie erupt din structura osoasa cel putin pana la ecuatorul coronar.E.

(pag. 247)

S1429064. Dintele Turner este:un dinte permanent care erupe precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformataA. un dinte temporar care erupe precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformataB. premolarul doi inferior cu eruptie precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformataC.premolarul unu inferior cu erupţie precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformataD.molarul unu inferior temporar cu eruptie precoce, cu modificari de volum, forma, structura si radacina neformata

E.

(pag. 226)

S1429065. Dintre semnele locale in pericoronarita congestiva la dintii temporari pot fi amintite:gingie rosie edematiataA. gingie dureroasa uneori sangerandaB. mucoasa gingivala este tumefiata, intinsa, lucioasa, de un rosu intensC.adenopatie submandibulara frecventaD.la palpare mucoasa gingivala este fluctuenta si foarte dureroasaE.

(pag. 238-239)

S1429066. in cadrul accidentelor nervoase ale eruptiei molarului de minte inferior intalnim:trismus;A. spasme ale buzei;B. paralizii faciale tranzitorii sau paralizii oculare (midriaza unilaterala);C.nevrite;D.algii asociate cu tulburari vasomotorii reflexe.E.

(pag. 253)

S1429067. in pericoronarita cronica de la nivelul molarilor de minte inferiori:simptomele sunt atenuate, cu persistenta unei jene locale;A. poate apare adenopatie submandibulara cu caracter de inflamatie cronica;B. prezinta dureri cu caracter pulsatil;C.este prezenta limfadenita subangulomandibulara;D.apare halena fetida.E.

(pag. 246)

S1429068. Pericoronarita acuta supurata:poate urma unei pericoronarite congestiveA. nu determina alterarea starii generaleB. poate determina dificultati masticatorii si disfagie ceea ce semnifica extinderea procesului inflamator in tesuturile vecine

C.

poate fi insoţita de trismus, care evolueaza odata cu procesul inflamator localD.fenomenele inflamatorii se pot remite spontan chiar daca nu este asigurat drenajul puroiuluiE.

(pag. 245)

S1429069. Tratamentul chirurgical al pericoronaritei acute congestive:poate fi conservativA. poate fi radical, prin extractia dinteluiB.



prin decapisonare trebuie ca dintele sa fie erupt din structura osoasa cel putin pana la ecuatorul coronarC.decapisonarea poate fi indicata frecvent ca metoda de tratament chirurgicalD.consta exclusiv in extractia dinteluiE.

(pag. 247)

S1429070. Tratamentul pericoronaritei acute congestive de la nivelul molarilor de minte inferiori:este numai chirurgical;A. poate fi local antiinflamator si antiinfectios;B. consta intotdeauna in decapisonare;C.prin decapisonare, se face numai atunci cand fibromucoasa care acopera molarul in erupţie este subţire si dispusa orizontal pe suprafaţa ocluzala a acestuia, precum o faţa de masa;

D.

consta in tratament medicamentos si chirurgical radical.E.

(pag. 247-248)

S1529071. Complicatiile mecanice ale eruptiei molarului 3 inferior sunt:ulceratii linguale;A. trismus;B. carii ale molarului secund ;C.deplasari dentare;D.gingivostomatita.E.

(pag. 253)

S1529072. Complicatiile septice la distanta ale pericoronaritei molarului 3 inferior sunt:abcesul migrator;A. tromboflebita sinusului cavernos;B. gangrena pulmonara;C.abcesul maseterin;D.flegmonul hemifacial.E.

(pag. 251)

S1529073. Conditiile efectuarii decapusonarii sunt:dinte erupt din structura osoasa;A. capuson gros dispus ca o cortina;B. radacini dispuse in sensul curbei de compensatie;C.spatiul insuficient de eruptie;D.capuson subtire dispus ca o fata de masa.E.

(pag. 247)

S1529074. Incidentele si accidentele eruptiei dintilor temporari la nivel regional sunt:eritroze jugale;A. eruptii cutanate;B. polakiurie;C.manifestari febrile;D.chistul de eruptie.E.

(pag. 241)

S1529075. Particularitatile anatomice ale zonei de eruptie a molarului 3 superior:structura osoasa compacta;A. pozitia decliva a sacului pericoronar;B. raport strans cu canalul mandibular;C.raport strans cu sinusul maxilar;D.raport de vecinatate cu loja infratemporala.E.



(pag. 255)

S1529076. Semnele clinice ale pericoronaritei congestive ale molarului 3 inferior sunt:febra peste 39 grade Celsius;A. mucoasa cu amprenta ocluzala a antagonistului;B. palparea cu sonda remarca suprafata ocluzala a molarului 3;C.durere pulsatila;D.trismus accentuat.E.

(pag. 245)

S1529077. Semnele clinice ale pericoronaritei supurate a molarului 3 inferior sunt;trismus;A. edemul capisonului mucos;B. adenopatie cronica nedureroasa;C.secretie purulenta sub capuson;D.disfagie.E.

(pag. 245)

S1529078. Tratamentul medicamentos al pericoronaritei congestive de molar 3 inferior cuprinde:antibioterapie in toate cazurile;A. incizia capusonului mucos;B. vaccinare nespecifica;C.vitaminoterapie A, B, C;D.badijonare cu solutii cauterizante.E.

(pag. 247)

S1529079. Tulburarile motorii in cadrul accidentului de eruptie al molarului 3 inferior sunt:durere;A. hipoestezie;B. spasme;C.midriaza unilaterala;D.contracturi.E.

(pag. 253)

S1629080. Accidentale mecanice ale eruptiei molarilor inferiori sunt:ulceratii jugale sau lingualeA. carii ale molarilor 2B. resorbtii radiculare ale molarilor 2C.deplasari dentareD.tulburari vegetative reflexe secretoriiE.

(pag. 253)

S1629081. Complicatiile pericoronaritei dintilor permanenti apar in urmatoarele cazuri:lipsa unui tratamentA. instituirea unui tratament inadecvatB. tratament necorespunzatorC.dupa incizie si drenajD.reactivitate buna a organismuluiE.

(pag. 249)

S1629082. Coplicatiile septice ale eruptiei molarilor superiori sunt.abces de loja infratemporalaA.



sinuzita maxilaraB. celulitele si abcesul de val palatinC.abcesul submandibularD.abcesul laterofaringianE.

(pag. 256)

S1629083. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei din primoinfectia herpetica se face cu:herpangina,A. leucoplaziaB. varicelaC.impetigoD.lichenul planE.

(pag. 240)

S1629084. Foliculita expulsiva (Capdepont)este o infectie a nou-nascutuluiA. este o infectie a adolescentilorB. apare la nivelul gingiei mugurilor dentari temporaliC.se datoreaza infectarii endogene a mugurilor dentari temporariD.se datoreaza infectarii exogene a mugurilor dentariE.

(pag. 240)

S1629085. Gingivostomatita ulcero-necrotica-manifestari locale:depozite necrotice, fetideA. halena accentuataB. mobilitate dentaraC.hipersalivatieD.lipsa sangerarilor gingivaleE.

(pag. 240)

S1629086. in patologia eruptiei dentare sunt incriminate urmatoarele boli:rahitismulA. febrele eruptiveB. hepatiteleC.avitaminozeleD.sifilisulE.

(pag. 238)

S1629087. Indicatiile decapisonarii molarului3 sunt:sa existe spatiu suficient de eruptieA. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie in forma de fata de masaB. fibromucoasa ce acopera molarul sa fie in forma de cortinaC.dintele sa fie erupt pana la ecuatorul coronarD.dintele sa fie inclusE.

(pag. 247)

S1629088. Tulburari nervoase –motorii ale eruptiei molarilor 3 sunt:contracturi ale musculaturii faciale-ticuriA. trismusB. paralizii faciale tranzitoriiC.tulburari de ocluzieD.nevralgii dentareE.



(pag. 253)

S2129089. Accidentele mecanice ale erupţiei molarului trei inferior sunt:Ulceraţii jugale sau lingualeA. Resorbţii radiculare ale molarului secundB. Tulburări de ocluzieC.TrismusD.Nevralgii dentare şi oticeE.

(pag. 253)

S2129090. Accidentele regionale ale erupţiei dinţilor temporari sunt:SialoreeaA. RinoreeaB. FebraC.Eritroza jugalăD.VărsăturileE.

(pag. 241)

S2129091. Complicaţiile tumorale generate de erupţia molarului de minte inferior se referă la:Chisturi foliculareA. Gingivostomatita odontiazicăB. KeratochisturiC.AdamantinoameD.Chisturi marginaleE.

(pag. 254)

S2129092. Dintre factorii incriminaţi etiopatogenic în incidentele şi accidentele erupţiei dentare fac parte:

Vârsta copiluluiA. TerenulB. Modul de hrănireC.Erupţia ca fenomen în sineD.InfecţiaE.

(pag. 237)

S2129093. Foliculita expulsivă (Capdepont) se deosebeşte de erupţia precoce prin:Vârsta foarte mică a copiluluiA. Contextul patologic local sau general de apariţie a dintelui pe arcadăB. Aspectul radiologic de dinte neformatC.Mobilitatea precoce şi expulsia dinteluiD.Nici o variantă nu este corectăE.

(pag. 241)

S2129094. Printre accidentele locale ale erupţiei dinţilor temporari menţionăm:Hematomul de erupţieA. Chistul de erupţieB. Foliculita expulsivă (Capdepont)C.XerostomiaD.Durerile articulareE.

(pag. 240-241)

S2129095. Printre complicaţiile septice ale pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior se numără:



Ulceraţii jugale sau lingualeA. AdamantinoameB. TrismusC.Abcesul migratorD.Abcesul lojii sublingualeE.

(pag. 250)

S2229096. In cadrul eruptiei dintilor permanenti complicatiile sunt:frecvent generaleA. practic numai locale si loco-regionaleB. doar intimplator generaleC.intotdeauna locale si loco-regionale insotite de complicatii generaleD.niciodata generaleE.

(pag. 242)

S2229097. Accidentele de eruptie ale molarilor de minte inferiori se datoreaza:infectiilor specifice la unul din parintiA. conditiilor filogeneticeB. conditiilor ontogeneticeC.parodontopatiei in forma grava in antecedentele heredo-colateraleD.conditiilor anatomiceE.

(pag. 243)

S2229098. Factori favorizanti in aparitia accidentelor de eruptie ale molarului de minte inferior sunt:infectia sacului folicular prin deschidere in mediul septic bucalA. capisonul mucosB. pozitia molarului de minte in structura osoasaC.infectia sacului folicular pe cale hematogenaD.raportul foarte apropiat cu molarul doiE.

(pag. 243)

S2229099. Factori determinanti in aparitia accidentelor de eruptie a molarului de minte inferior sunt:pozitia intramaxilara a molarului de minteA. infectia sacului folicular prin deschidere in cavitatea bucalaB. infectia sacului folicular pe cale vascular-sanguina, endogena, de la un focar din organismC.capisonul mucosD.raportul foarte apropiat cu molarul doiE.

(pag. 244)

S2229100. Accidentele de eruptie ale molarului 3 inferior sunt:septticeA. nervoaseB. digestiveC.troficeD.mecaniceE.

(pag. 244)

S2229101. Accidentele provocate de eruptia molarului de minte inferior sunt:tumoraleA. mecaniceB. nervoaseC.renaleD.



digestiveE.

(pag. 244)

S2229102. Tratamentul chirurgical de incizie si drenaj in accidentele de eruptie a dintilor temporari se aplica la:

chistul de eruptieA. hematomul de eruptieB. pericoronarita supurataC.la nevoie, in pericoronarita congestivaD.gingivostomatitaE.

(pag. 239, 240, 241)

S2229103. In pericoronarita congestiva apar:alterarea usoara a starii generaleA. febra pana la 38 - 39,5 °CB. puls acceleratC.dificultati importante in alimentatieD.indispozitieE.

(pag. 245, 246)

S2229104. Pericoronarita cronica a molarului de minte determina in evolutie:flegmonul peramigdalianA. hiperplazia amigdalianaB. flegmonul planseului bucalC.gingivite croniceD.halena fetidaE.

(pag. 246)

S2229105. Aplicarea fara discernamant a decapisonarii molarului de minte inferior poate duce la:gingivitaA. lezarea nervului lingualB. diseminarea infectiei in lojile vecineC.fractura coroanei molarului de minteD.necroze osoaseE.

(pag. 247)

S2229106. Decapisonarea molarului de minte inferior nu este indicata daca nu se indeplinesc urmatoarele:

dintele sa fie erupt din structura osoasa cel putin pana la ecuatorul coronarA. orientarea dintelui sa fie verticala, cu radacini drepte sau usor recurbate distalB. spatiu suficient pentru incadrarea intre molarul doi si ramul ascendent al mandibuleiC.infectii frecvente, recidivante pericoronareD.mucoasa dinspre obraz sau dinspre pilierul amigdalian cade vertical pe suprafata ocluzala a molaruluiE.

(pag. 247)

S2229107. Tratamentul antibiotic local al pericoronaritei acute congestive a molarului de minte inferior:este recomandabil in toate cazurileA. se va face obligatoriu conform antibiogrameiB. va fi extins cat timp este necesar, pana la remisia completa a fenomenelor inflamatoriiC.nu este recomandabil, deoarece provoaca prin mutatii rezistenta germenilor sau selectia celor mai virulentiD.este susceptibil de a sensibiliza pacientii la antibioticeE.

(pag. 247)



S2229108. Contraindicatiile decapisonarii molarului de minte inferior se refera la:fibromucoasa care acopera molarul in eruptie este subtire si dispusa orizontal pe suprafata ocluzalaA. mucoasa dinspre obraz sau dinspre pilierul amigdalian cade vertical pe suprafata ocluzalaB. dinti situati oblic intramaxilar, neerupti pana la ecuatorul coronarC.dinti care dispun de spatiu suficient intre molarul doi si ramul ascendent al mandibuleiD.dinti cu orientare verticala, fara obstacole mecanice, dentare, osoase, sau mucoaseE.

(pag. 247)

S2229109. Pozitia pacientului pentru interventia de decapisonare a molarului de minte inferior va fi:asezat in fotoliul dentarA. in decubit dorsal pe masa de operatieB. cu capul in flexieC.cu capul in usoara extensieD.cu gura intredeschisaE.

(pag. 247)

S2229110. Postoperator, dupa decapisonarea molarului de minte inferior apar:trismusA. diareeB. disfagieC.edemD.dureriE.

(pag. 248)

S2229111. Tratamentul postoperator dupa decapisonarea molarului de minte consta in:schimbarea mesei iodoformate la 2 - 3 zileA. cauterizarea granulatiei excesive cu azotat de argint sau clorura de zinc 30%B. tratament antibiotic in unele situatiiC.tratament antiseptic local si antialgicD.tratament antiemeticE.

(pag. 248)

S2229112. Tratamentul pericoronaritei supurate a molarului de minte inferior este:exclusiv medicamentosA. chirurgical conservativB. incizia si drenajul sacului folicular urmat de decapisonareC.chirurgical radical daca dintele nu se preteaza unui tratament conservativD.numai simptomaticE.

(pag. 249)

S2229113. Pericoronarita molarului de minte inferior poate determina complicatii septice localizate ale partilor moi cum ar fi:

abcesul lojii submandibulareA. abcesul parafaringianB. abcesul lojii maseterineC.abcesul limbiiD.abcesul buccinato-maxilarE.

(pag. 250)

S2229114. Pericoronaritele molarului de minte mandibular pot determina complicatii septice difuze ale partilor moi:

la organisme cu o buna reactivitate generala, cu o buna imunitateA.



la pacienti tarati, imunodeprimatiB. dupa tratamente antibiotice gresit conduse, ce selecteaza flora bacteriana specifica acestor supuratiiC.sub forma de flegmon difuz hemifacial sau de planseu bucalD.sub forma de abces migrator, buccinato-maxilarE.

(pag. 250)

S2229115. Complicatiile septice ale pericoronaritei molarului de minte inferior cuprind:complicatiile digestiveA. complicatiile ganglionareB. complicatiile osoaseC.complicatiile pulmonareD.complicatiile motoriiE.

(pag. 250, 251, 252)

S2229116. Complicatiile septice la distanta ale pericoronaritelor molarilor de minte inferiori sunt:tromboflebita sinusului cavernosA. abcesul lojii submandibulareB. endocarditaC.uveitaD.nefritaE.

(pag. 251, 252)

S2229117. Complicatiile mecanice ale eruptiei molarului de minte inferior sunt:tulburari motoriiA. carii ale molarului doiB. reumatismul articular acutC.deplasari dentareD.tulburari de ocluzieE.

(pag. 253, 254)

S2229118. In evolutia sa, gingivostomatita odontiazica a molarului de minte se poate localiza:la nivelul palarului durA. la nivelul comisurii bucale de partea respectivaB. in jurul dintelui cauzalC.prin extensie spre valul palatinD.prin extensie spre amigdala de partea respectivaE.

(pag. 254)

S2229119. Pericoronarita concestiva a molarului trei inferior se manifesta prin:trismus, intotdeauna prezent, in functie de gravitatea procesului inflamatorA. congestie si edem local distal de molarul doiB. de sub capison se scurge o picatura de puroiC.starea generala poate da semne de alterare cu subfebrilitati si indispozitieD.stare generala alterata, febra, puls acceleratE.

(pag. 245)

S2229120. Granulatia excesiva ce poate aparea dupa decapisonarea molarului trei inferior se poate cauteriza cu:

solutie E D T AA. solutie saturata de acid tricloraceticB. solutie clorura de zinc 30%C.solutie acid citric 1%D.



solutie azotat de argintE.

(pag. 248)

S2229121. complicatii ale pericoronaritei supurate a molarului trei inferior sunt:trismusulA. fractura unghiului mandibuleiB. abcesul lojii submandibulareC.abcesul lojii sublingualeD.abcesul migratorE.

(pag. 250)

S2229122. Tulburarile motorii ce apar in cazul accidentelor nervoase ale eruptiei molarului trei inferior sunt:

trismusA. algii facialeB. spasme ale buzeiC.tulburari de ocluzieD.tromboflebita sinusului cavernosE.

(pag. 253)

S2229123. tulburari senzitive ce apar in cadrul accidentelor nervoase ale eruptiei molarului trei inferior sunt:

trismusulA. algiile facialeB. paralizii faciale tranzitoriiC.sinalgii dentodentareD.tulburari de ocluzieE.

(pag. 253)

S2229124. Factorii etiopatogenetici incriminati in incidentele si accidentele eruptiei dentare sunt:tratamentul antibiotic de scurta durataA. infectiaB. gradul de dezvoltare intelectualaC.terenulD.eruptia ca fenomen in sineE.

(pag. 237)

S2229125. Substratul structural al sugarului in etioopatogenia incidentelor si accidentelor de eruptie tine de:

bagajul geneticA. etapa de varstaB. particularitatea hiperreflexogena a sistemului nervos incomplet mielinizatC.hepatita in antecedentele unuia dintre parintiD.parodontopatia in antecedentele patologice ale parintilorE.

(pag. 236, 237)

S2229126. Incidentele si accidentele eruptiei dentare reprezinta modul de reactie al terenului la urmatorii factori:

eruptia in sine ca fenomen biologicA. infectia ca factor extrinsecB. influentele vietii intrauterineC.intoxicatiile exogene sau endogene ale mamei in perioada sarciniiD.sifilisul in perioada sarciniiE.



(pag. 237)

S2229127. In etiopatogenia incidentelor si accidentelor eruptiei dentare la copil, peste instabilitatea structurala si functionala se suprapun boli ale copilariei cum ar fi:

rahitismulA. infectiile specificeB. febrele eruptiveC.dispepsiileD.avitaminozeleE.

(pag. 237)

S2229128. Eruptia dentara influenteaza simptomatologia incidentelor si accidentelor de eruptie:in etapa "endoosoasa" a eruptiei dentareA. in etapa "submucoasa" a eruptiei dentareB. in etapa "de eruptie propriu-zisa"C.cand dintele pune in tensiune mucoasa gingivalaD.prin iritatia locala receptata de trigemen si transmisa reflex nucleilor bulbari, determinand raspunsuri vegetative

E.

(pag. 237)

S2229129. Pruritul gingival in timpul eruptiei dintilor temporari se manifesta prin:alterarea starii generaleA. agitatieB. insomniiC.scaderea apetituluiD.febraE.

(pag. 238)

S2229130. Tratamentul profilactic al pruritului gingival din cadrul eruptiei dintilor temporari consta ininfiltratii locale anesteziceA. tratament antibiotic local si generalB. aplicarea de solutii astringenteC.igiena bucala a copiluluiD.impiedicarea de a-si introduce in gura obiecte nesterile si contondenteE.

(pag. 238)

S2229131. Tulburarile perieruptive la copii sunt date de:iritatia nervoasaA. infectia pericoronaraB. fibromucoasa subtireC.fibromucoasa aderentaD.terenul copiluluiE.

(pag. 237)

S2229132. Semnele in pericoronarita congestiva ce apare la eruptia molarilor temporari sunt:febraA. insomniaB. adenopatia submandibularaC.poliuriaD.polifagiaE.

(pag. 238)

S2229133. Evolutia spontana a pericoronaritei supurate din eruptia dintilor temporari este:



regresia fenomenelor inflamatorii si ramanerea dintelui in incluzieA. expulsia dinteluiB. formarea unei colectii purulente pericoronareC.in unele cazuri drenajul spontan al colectiei pericoronareD.dintele isi continua eruptia dupa drenajul copectiei pericoronareE.

(pag. 239)

S2229134. Diagnosticul diferential al gingivostomatitei din primoinfectia herpetica se face cu:herpanginaA. impetigoB. pemfigusC.aftoza bucala izolataD.varicelaE.

(pag. 240)

S2229135. Accidentele locale ale eruptiei dintilor temporari sunt:febraA. pericoronarita congestivaB. gingivostomatitaC.epiforaD.chistul de eruptieE.

(pag. 240, 241)

S2229136. Chistul de eruptie:are o culoare albastru-violaceeA. are o culoare albastrie - transparentaB. are consistenta dura la palpareC.este fluctuent la palpareD.este o tumefactie gingivala bine conturata, rotunjitaE.

(pag. 241)

S2229137. Incidentele si accidentele regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt:gingivostomatiteleA. manifestarile cutanateB. limfadeniteleC.manifestarile secretoriiD.pericoronariteleE.

(pag. 241)

S2229138. Manifestarile secretorii ale incidentelor si accidentelor regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt:

sialoreeA. hidroree nazalaB. diareeC.hipersecretie conjunctivala si fotofobieD.hipersecretie lacrimala unilaterala sau bilateralaE.

(pag. 241)

S2229139. Incidentele si accidentele generale ale eruptiei dintilor temporari sunt:hipersecretia nazalaA. limfadenitele unilaterale sau bilateraleB. greata, voma, diareeC.



insomnie, agitatie nervoasaD.traheita, uneori bronsita cu tuse seaca, iritativaE.

(pag. 242)

S2229140. Incidentele si accidentele generale ale eruptiei dintilor temporari cuprind:hipersecretia conjunctivala si fotofobiaA. poliurie si polakiurieB. eriteme fesiereC.cresterea peristaltismului interstinalD.anorexie, greataE.

(pag. 241, 242)

S2329141. Decapişonare este indicată la dinţii care îndeplinesc următoarele condiţii:Spaţiu suficient pentru încadrarea marginalăA. Dintele să fie erupt din structura osoasă cel puţin până la ecuatorul coronarB. Să prezinte o orientare verticală vC.Fibromucoasa subţire şi dispusă orizontalD.Rădăcini curbate în sens opus curbei de compensaţieE.

(pag. 247)

S2329142. Infecţia cantonată în spaţiul dintre capişonul mucos şi coroana dintelui în erupţie poate fuza în spaţiile anatomice, în următoarele împrejurări:

Lipsa instituirii unui tratamentA. Instituirea tardivă a tratamentuluiB. Tratament necorespunzătorC.Reactivitate slabă a organismuluiD.Instituirea tratamentului medicamentosE.

(pag. 250)

S2329143. Accidentele mecanice determinate de incluzia molarilor de minte ce se pot observa la nivelul mucoasei obrazului, limbii sau la nivelul întregii arcade dentare sunt:

Ulceraţii jugale sau lingualeA. Carii ale molarului 2B. Rezorbţii radiculare ale molarului secundC.DeplasăriiD.Tulburări de ocluzieE.

(pag. 253)

S2329144. Substratul structural al sugarului ţine deEtapa de vîrstăA. De bagajul geneticB. De zestrea maternăC.De igiena oralăD.De alimentaţia naturalăE.

(pag. 236)

S2329145. Incidentele şi accidentele erupţiei dentare depind de:TerenA. Erupţia ca fenomen în sineB. InfecţiaC.AlimentaţieD.Modul de viaţă al mameiE.



(pag. 237)

S2329146. Examenul local în pruritul gingival evidenţiază o mucoasă:TumefiatăA. CongestionatăB. HiperemicăC.UlceratăD.DureroasăE.

(pag. 238)

S2329147. Soluţia de anestezină – rezorcină are următoarea formulă:Anestezină aa 2gA. RezorcinăB. Alcool 12gC.Glicerină 300gD.Nistatin 0,20gE.

(pag. 238)

S2329148. Soluţia D’Alibour are următoarea formulă:Cupru sulfat 1gA. Zinc sulfat 4gB. Soluţie rivanol2% 20gC.Spirt camforat 10gD.Apă distilată 1000gE.

(pag. 239)

S2329149. Pentru tratarea pericoronaritelor congestive Burlibaşa şi colaboratorii recomandă:glicerină sulfamidată 10%A. colutorii de antibioticeB. lidocainăC.nistatinD.metronidazolE.

(pag. 239)

S2329150. În pericoronarita supurată, la inspecţie se constată o mucoasă:tumefiatăA. întinsăB. lucioasăC.sensibilăD.fluctuentăE.

(pag. 239)

S2329151. Gingivostomatita poate fi:Eritematoasă purăA. EritematoaftoidăB. UlceronecroticăC.OdontiazicăD.EruptivăE.

(pag. 239)

S2329152. Gingivostomatita ulcero- necrotică, survine pe un teren predispus:Diabet necontrolatA.



Carenţe alimentare graveB. HemopatiiC.HemofiliiD.Lupus eritematosE.

(pag. 239)

S2329153. Manifestările cutanate apar sub forma:Eritrozei jugaleA. Erupţiei cutanateB. LimfadenitelorC.Supuraţiilor loco-regionaleD.FoliculitelorE.

(pag. 241)

S2329154. Accidentele de erupţie a molarilor de minte inferiori se datorează:Condiţiilor filogeneticeA. Condiţiilor ontogeneticeB. Condiţiilor anatomiceC.Condiţiilor patogeneD.Condiţiilor morfologiceE.

(pag. 243)

S2329155. Condiţiile anatomice sunt reprezentate de:Insuficienţa de spaţiu retromolarA. Independenţa genetică între dimensiunile maxilarelor şi cele ale dinţilorB. Ţesuturile osos şi gingival ale crestei alveolare structurate, dense, rezistenteC.Sistemul imunologicD.Maturizarea organismuluiE.

(pag. 243)

S2329156. Infecţia sacului folicular se poate realiza prin următoarele căi:LimfaticăA. EndogenăB. RetrogradăC.DirectăD.IndirectăE.

(pag. 244)

S2329157. În pericoronarita acută congestivă la inspecţie se constată:Edem localA. CongestieB. Amprentele ocluzale ale antagoniştilorC.Secreţie serosanghinolentăD.Suprafaţa dură a molarului inclusE.

(pag. 245)

S2529158. Complicaţiile pericoronaritei pot apare în următoarele împrejurări:tratament necorespunzătorA. lipsa instituirii unui tratamentB. vârsta înaintatăC.reactivitatea scăzută a organismuluiD.prezenţa edemului local.E.



(pag. 250)

S2629159. Sângerarea în gingivita cronică poate fi:spontanăA. provocată de atingere şi presiunea exercitată de alimente în cursul masticaţieiB. provocată de explorarea cu sondaC.provocată de periajul dentarD.provocată de succiunea voluntară sau involuntară a papilelor gingivale şi a marginii gingivale libere.E.

(pag. 127)

S2629160. Gingivita la pubertate se caracterizează prin următoarea simptomatologie:inflamaţie gingivală cu o culoare roşie violaceeA. tumefacţie prin edem cu caracter ireversibilB. sângerare la masticaţie, periaj, atingere cu sondaC.hiperplazie gingivală, în special vestibulară, cu aspect bulbos al papilei interdentareD.ulceraţii frecvente.E.

(pag. 128-129)

S2629161. Gingia poate prezenta în cursul diabetului:hiperplazie gingivală generalizată, de tip polipoidalA. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni eroziveB. ulceraţii acoperite cu un depozit pseudomembranos de culoare alb-gălbuieC.sângerări uşoare la atingereD.frecvent pungi false.E.

(pag. 132)

S2629162. În gingivita acută ulcero-necrotică simptomatologia subiectivă cuprinde:senzaţie de uscăciune şi arsură la nivelul mucoasei gingivaleA. senzaţie de gust metalic şi alteratB. halenă fetidăC.dureri spontane iradiante în oasele maxilareD.accentuarea durerii la contactul cu alimente fierbinţi, condimente.E.

(pag. 145)

S2629163. În boala Behcet se întâlnesc:afte bucale şi genitaleA. leziuni oculare conjunctivale, iridocidităB. induraţia pielii, sclerodermieC.leziuni vasculare: tromboflebiteD.leziuni articulare: artrite.E.

(pag. 143)

S2629164. Gingia poate prezenta în cursul diabetului:sângerări uşoare la atingereA. consistenţă fermă a papilelorB. frecvent pungi falseC.uşoară mobilitate patologică prin edem inflamatorD.leziuni hiperkeratozice.E.

(pag. 132)

S2629165. Modificările histopatologice din gingivita hiperplazică în hipovitaminoza C sunt:scăderea permeabilităţii capilareA.



hemoragie prin meiopragie capilarăB. stază vasculară în corionul gingivalC.degenerescenţa fibrelor de colagen din corionul gingivalD.edem.E.

(pag. 133)

S2829166. Incidentele locale ale eruptiei dentare cuprind:pruritul gingivalA. pericoronarita congestiveB. eruptia cutanataC.gingivostomatitaD.chistul de eruptieE.

(pag. 238)

S2829167. Gingivostomatita prezinta urmatoarele forme clinice:eritematoasaA. eritematoaftoasaB. eritemato-pultaceeC.ulcero-necroticaD.atrofico-distroficaE.

(pag. 240)

S2829168. Diagnosticul diferential in gigivostomatita se face cu:herpanginaA. varicelaB. impetigoC.aftoza bucalaD.tumorile odontogeneE.

(pag. 240)

S2829169. Ca incidente generale in eruptia dentara se intalnesc:manifestari febrileA. tulburari digestiveB. tulburari nervoaseC.eriteme fesiereD.tulburari hepaticeE.

(pag. 241)

S2829170. Accidentele provocate de eruptia molarului 3 inferior pot fi sistematizate in:accidente septiceA. accidente nervoaseB. accidente digestiveC.accidente mecaniceD.accidente tumoraleE.

(pag. 242)

S2829171. Semnele obiective in pericoronarita congestiva sunt:congestie si edem local al mucoaseiA. pe mucoasa se vad amprentele dintilor antagonistiB. solutie de continuitate la nivelul capisonului mucosC.secretie sanghinolenta redusaD.limfonoduli mariti de volum, sensibili, mobiliE.



(pag. 245)

S2829172. Tratamentul chirurgical al pericoronaritei supurate consta in:drenarea sacului pericoronarA. decapisonareaB. badijonarea cu nitrat de argint 10%C.cauterizarea cu acid tricloraceticD.extractia dintelui cauzalE.

(pag. 248)

S2829173. Complicatiile septice localizate ale pericoronaritei sunt:abcesul migratorA. abcesul lojii sublingualeB. flegmonul planseului bucalC.abcesul lojii submandibulareD.abcesul parafaringianE.

(pag. 250)

S2929174. Accidentele si complicatiile locale ale eruptiei dintilor temporari sunt:gingivostomatita;A. pericoronarita congestiva;B. congestie conjunctivala;C.anorexia, varsaturi;D.pruritul gingival.E.

(pag. 238, 239, 240)

S2929175. Pericoronarita congestiva a dintilor temporari, se caracterizeaza prin:gingia este rosie, edematiata;A. gingia este dureroasa;B. salivatia reflexa abundenta;C.agitatia;D.senzatia de tensiune locala scade cand zona in cauza este compresata.E.

(pag. 238)

S2929176. Accidente generale ale eruptiei dintilor temporali pot fi:tulburari nervoase;A. tulburari digestive;B. tulburari respiratorii;C.tulburari urinare;D.hematom de eruptie.E.

(pag. 221)

S2929177. Accidentele regionale ale eruptiei dintilor temporari sunt:incluzia dentara;A. eruptia tardiva;B. sialoree, hidroree nazala;C.fotofobie;D.chistul de eruptie.E.

(pag. 241)



Tema nr. 30Leziuni traumatice ale părţilor moi oro-faciale



S1230001. Dupa cate zile dispare echimoza:7 – 8 zileA. 4 – 5 zileB. 10 – 12 zileC.2 saptamaniD.1 lunaE.

(pag. 498)

S1230002. Perioada optima in tratamentul definitiv al plagilor oro-faciale este considerata perioada intre:

24 – 72 hA. 12 – 24 hB. 3 – 5 zileC.20 zileD.pana in 3 oreE.

(pag. 512)

S1230003. Socul sever este asociat cu pierderi sangvine de:15 – 30 %A. 30 – 40 %B. mai mult de 40 %C.in jur de 15 %D.20 %E.

(pag. 522)

S1330004. Care este limita maxima de timp de la producerea unei plagi faciale pentru a efectua o sutura primara precoce

1-18 oreA. 12-24 oreB. 24-36 oreC.peste 36 oreD.este posibil in oricare din aceste intervale datorita specificitatii plagilor facialeE.

(pag. 520)

S1330005. Transportul ranitului cu tulburari de asfixie se face inDecubit dorsalA. in pozitie sezandaB. Decubit lateralC.Decubit ventralD.Nu are importanta pozitiaE.

(pag. 511)



S1430006. Hematomul circumscris mai este cunoscut sub numele de:Hematom difuzA. Hematom inchistatB. Hematom pulsatilC.SeromD.ContuzieE.

(pag. 498)

S1430007. Camera de explozie intratisulara a plagilor prin glont poate intrece diametrul proiectilului de pina la:

2 oriA. 10 oriB. 5 oriC.27 oriD.13 oriE.

(pag. 507)

S1430008. Compresiunea arterei faciale se realizeaza:Pe ramul ascendent al mandibuleiA. Pe fata externa a mandibuleiB. Pe arcada zigomaticaC.Pe scuama temporaluluiD.Pe planul trahealE.

(pag. 513)

S1430009. Seromul este:O acumulare de singe in tesuturiA. Un revarsat limfatic traumatic cu aspect seros, viscos, galbuiB. Un revarsat sanguin localizat in stricta vecinatate a unei artereC.O pata congestiva a pieliiD.O contuzie muscularaE.

(pag. 499)

S1530010. Care este"perioada de aur"dupa Petersen in tratamentul plagilor OMF:1-2 zile;A. 2-3 zile;B. pana la 6 ore;C.12-24 ore;D.3-5 zile.E.

(pag. 519)

S1530011. Care este semnul caracteristic intr-un hematom al partilor moi:deformarea;A. crepitatia sangvina;B. crepitatia gazoasa;C.durerea;D.echimoza.E.

(pag. 499)

S1530012. Ce este caracteristic escoriatiei:sangerarea;A. durerea;B.



tatuajul traumatic;C.edemul;D.echimoza.E.

(pag. 501)

S1530013. Cum se indeparteaza tatuajul traumatic intr-o escoriatie:prin badijonaj cu alcool iodat;A. prin excizie profilactica;B. prin dermabraziune;C.prin incizie si drenaj;D.prin acoperirea cu lambouri.E.

(pag. 502)

S1530014. In ce consta tratamentul imediat (precoce) al unei plagi parotideo-maseterine intr-un cabinet stomatologic:

sutura intradermica;A. plastia cu lambouri de vecinatate;B. sutura de pozitie;C.sutura secundara;D.sutura nervului facial sectionat.E.

(pag. 518)

S1530015. Semnul lezional primar intr-o plaga OMF este:solutia de continuitate;A. sangerarea;B. durerea;C.mobilitatea anormala osoasa;D.pareza.E.

(pag. 504)

S1630016. Cicatricea cheloida:se datoreste proliferarii excesive a tesutului conjuctivA. se datoreste prpliferarii excesive a tesutului epitelialB. se datoreste proliferarii excesive a tesutului muscularC.nu recidiveaza dupa extirpareD.are tendinta de micsorare in suprafata cu timpulE.

(pag. 525)

S1630017. Escoriatiaconsta dintr-o leziune de continuitate interesand numai epidermulA. consta dintr-o leziune de continuitate interesand epidermul si dermulB. consta dintr-o leziune de continuitate interesand epidermul, dermul si hipodermulC.este nedureroasaD.sangerarea este majoraE.

(pag. 501)

S1630018. Hemoragia secundara in plagile OMF apare:la cateva zile de la traumatismA. la cateve minuteB. dupa cateva oreC.dupa o lunaD.dupa 2 saptamaniE.



(pag. 524)

S1630019. Leziunile traumatice ale partilor moi OMFapar mai frecvent:intre 20-40 aniA. la copiiB. la batraniC.la nivelul molarilorD.la femeiE.

(pag. 497)

S1630020. Pentru restabilirea permeabilitatii la pacientii cu asfixie mecanica pozitia bolnavului va fi:in decubit lateral cu capul ridicatA. in decubit lateral cu capul in pozitie declivaB. pe spateC.pe burtaD.in pozitie semisezandaE.

(pag. 511)

S2130021. Hematomul circumscris se mai numeşte:Hematom pulsatilA. Hematom difuzB. Hematom închistatC.Hematom “în ciorchine”D.SeromE.

(pag. 498-499)

S2130022. Hemoragiile de gradul IV reprezintă:Pierderi de circa 15% din masa sanguinăA. Pierderi de circa 15-30% din masa sanguinăB. Pierderi de circa 30-40% din masa sanguinăC.Pierderi ce depăşesc 40% din masa sanguinăD.Pierderi peste 60% din masa sanguinăE.

(pag. 509)

S2130023. Leziunile traumatice ale părţilor OMF apar mai frecvent:La nivelul piramidei nazaleA. La femeiB. Între 20-40 de aniC.La copiiD.Nici o variantă nu este corectăE.

(pag. 497)

S2130024. Prelucrarea chirurgicală a plăgii post-traumatice implică mai mulţi timpi operatori, cu excepţia:

Administrarea de analgezice şi tranchilizanteA. Curăţirea mecanică a plăgiiB. HemostazaC.Explorarea instrumentală sau manuală a zonelor profunde ale plăgiiD.Debridarea marginilor plăgiiE.

(pag. 519-520)

S2130025. Sutura secundară tardivă se realizează:După 3-5 zile de la accidentA.



După 10-12 zile de la accidentB. După 15-20 zile de la accidentC.După 20-30 zile de la accidentD.Nici o variantă nu este corectăE.

(pag. 522)

S2230026. Echimoza palpebrala in monoclu sau conjuctivala reprezinta un semn pentru:fracturile de masiv facial localizare superioaraA. fracturile subcondiliene de mandibulaB. fracturile complexului orbito-malarC.fracturile de etaj anterior al bazei craniuluiD.fracturile de unghi mandibularE.

(pag. 498)

S2230027. Plagile oarbe sunt plagile:cu un orificiu de intrare si unul de iesireA. cu fragmente de piele sau musculo cutanate atasate la tesuturi printr-un pediculB. cu marginile strivite, neregulate, dezlipite de osC.cu orificiul de intrare si un traiect profund cu risc mare de infectieD.cu margini nete, regulate, liniare, cu unghiuri scutite la capeteE.

(pag. 505)

S2230028. Sutura secundara tardiva se realizeaza:dupa 10-12 zile de la accidentA. dupa 20-30 zile de la accidentB. nu se realizeazaC.dupa 3-5 zile de la accidentD.imediat dupa accidentE.

(pag. 522)

S2230029. Printre complicatiile tardive ale plagilor enumeram:cicatricile vicioaseA. socul hemoragicB. socul traumaticC.insuficienta respiratorie acutaD.limforeticuloza benigna de inoculare (boala ghearelor de pisica Debre)E.

(pag. 524-525)

S2230030. Printre complicatiile locale secundare ale plagilor enumeram:pierderile de substantaA. orostomaB. infectia plagiiC.constrictia de mandibulaD.deteriorarea campului proteticE.

(pag. 524)

S2230031. Sutura secundara precoce timpurie se realizeaza:la 10-12 zile de la accidentA. nu se realizeazaB. la 20-30 zile de la accidentC.la 3-5 zile de la accidentD.imediat dupa accidentE.



(pag. 522)

S2230032. Asfixia mecanica acuta se caracterizeaza clinic prin:dispnee inspiratorie progresivaA. tahicardieB. oligurieC.anxietateD.transpiratii caldeE.

(pag. 509)

S2230033. Hematomul este:o pata congestiva a pielii sau mucoasei produse prin ruperea vaselor capilareA. un revarsat limfatic traumatic cu aspect seros, vascos, galbui produs prin forfecarea tesuturilorB. o contuzie musculara minima cu reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie a musculaturiiC.tasarea sau ruperea totala sau partiala a fibrelor musculareD.o acumulare de sange extravazat prin ruperea unor vase profunde si de calibru mai mareE.

(pag. 498)

S2230034. Stupoarea musculara este:cicatrice musculara minima cu reducerea sau suprimarea temporala a fortei de contractie a musculaturiiA. o tasare sau ruptura totala sau partiala a fibrelor musculareB. o pata congestiva a pielii sau mucoasei prin ruperea vaselor capilare si extravazarea seruluiC.o acumulare de sange extravazat ca rezultat al ruperii unor vase profunde de calibru mareD.un revarsat limfatic traumatic cu aspect seros, vascos, galbui, ca rezultat al unui traumatism tangentialE.

(pag. 500)

S2230035. Hemoragiile de gradul IV din cadrul leziunilor traumatice de parti moi orofaciale se caracterizeaza prin:

Pierderi sanguine de 10-15% din masa sanguinaA. Pierderi sanguine de 15-20% din masa sanguinaB. Pierderi sanguine de 25-30% din masa sanguinaC.Pierderi sanguine de 35-40% din masa sanguinaD.Pierderi sanguine de peste 40% din masa sanguinaE.

(pag. 509)

S2230036. Sutura primara intirziata a plagilor se realizeaza:nu se realizeazaA. dupa10-12 zile de la accidentB. dupa 20-30 zile de la accidentC.dupa 3-5 zile de la accidentD.imediat dupa accidentE.

(pag. 522)

S2230037. Zdrobirea musculara este:o leziune elementara manifestata printr-o pata congestiva a pielii sau mucoasei, consecutiva extravazarii sangelui in spatiile intracelulare

A.

expresia unei tasari sau rupturi totale sau partiale a filetelor musculare cuprinse intre planul osos si corpul contondent

B.

o contuzie musculara minima manifestata prin reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie a muschiului

C.

o acumulare de sange extravazat ca rezultat al actiunii unui traumatism care a provocat ruperea unor vase profunde, de calibru mai mare

D.

un revarsat limfatic, traumatic cu aspect seros galbui, vascos produs printr-o forfecare a tesuturilorE.



(pag. 500)

S2230038. Echimoza sau vanataia este:o acumulare de sange extravazat ca rezultat al actiunii unui traumatism care a provocat ruperea unor vase profunde, de calibru mai mare

A.

un revarsat limfatic, traumatic cu aspect seros galbui, vascos produs printr-o forfecare a tesuturilorB. o contuzie musculara minima manifestata prin reducerea sau suprimarea temporara a fortei de contractie a muschiului

C.

o leziune elementara manifestata printr-o pata congestiva a pielii sau mucoasei, consecutiva extravazarii sangelui in spatiile intracelulare

D.


E.

(pag. 498)

S2230039. Escoriatia sau zgarietura, jupuitura este:o intrerupere a continuitatii tesuturilor cu sau fara perderea de substanta determinata de o cauza externaA. o leziune primara elementara cutanata sau mucozala constand dintr-o solutie de continuitate superficiala interesand numai epidermul pana la derm cu denudarea corionului

B.

o leziune elementara manifestata printr-o pata congestiva a pielii sau mucoasei, consecutiva extravazarii sangelui in spatiile intracelulare

C.

o acumulare de sange extravazat ca rezultat al actiunii unui traumatism care a provocat ruperea unor vase profunde, de calibru mai mare

D.


E.

(pag. 501)

S2230040. Plagile sau ranile sunt:o leziune primara elementara cutanata sau mucozala constand dintr-o solutie de continuitate superficiala interesand numai epidermul pana la derm cu denudarea corionului

A.


B.

o intrerupere a continuitatii tesuturilor cu sau fara pierderea de substanta determinata de o cauza externaC.o leziune elementara manifestata printr-o pata congestiva a pielii sau mucoasei, consecutiva extravazarii sangelui in spatiile intracelulare

D.


E.

(pag. 502)

S2230041. Plagile pediculate "in balama" reprezinta:o solutie de continuitate cu margini nete liniare regulate apropiate sau indepartate cu unghiuri ascutite la capete

A.

mici orificii cu margini nete, alteori de forma stelata sangerandeB. solutie de continuitate cu margini strivite neregulate, dezlipite de suprafata planului ososC.plagi produse de animale sau om cu o varietate extrem de mare, de la simpla intepatura pana la sfasierea tesuturilor si pierderea de substanta

D.

fragmente de piele sau musculocutanate atasate la tesuturi printr-un pedicul intactE.

(pag. 507)

S2230042. Plagile taiate sunt:o solutie de continuitate cu margini nete liniare regulate apropiate sau indepartate cu unghiuri ascutite la capete

A.

mici orificii cu margini nete, alteori de forma stelata sangerandeB. fragmente de piele sau musculocutanate atasate la tesuturi printr-un pedicul intactC.solutie de continuitate cu margini strivite neregulate, dezlipite de suprafata planului ososD.plagi produse de animale sau om cu o varietate extrem de mare, de la simpla intepatura pana la sfasierea tesuturilor si pierderea de substanta

E.



(pag. 505)

S2230043. Semnul lezional primar in cadrul plagilor oro faciale este:durereaA. hemoragiaB. fistula salivaraC.anestezia teritoriului inervatD.solutia de continuitateE.

(pag. 504)

S2230044. Durerea aparuta in cadrul leziunilor traumatice deschise ale partilor moi oro-faciale este cauzata de:

separatia de catre corpul contondent a planurilor moi de suprafata, piele sau mucoasaA. sectionarea de catre agentul traumatizant a unor vase: artere, vene, capilareB. sectionarea filetelor musculare din teritoriuC.descoperirea receptorilor nervosi terminaliD.sectinarea glandelor salivare si a canalelor de excretieE.

(pag. 504)

S2230045. Fistula salivara apruta in cadrul plagilor de parti moi orofaciale ia nastere prin:sectinarea filetelor motorii ale muschilorA. sectinarea glandelor salivare si/sau a canalelor de excretieB. sectionarea unor vase din teritoriuC.separatia de catre corpul contondent a planurilor moi de suprafata, piele sau mucoasaD.sectionarea, zdrobirea sau compresiunea unor filete nervoase receptoareE.

(pag. 508)

S2230046. Plagile contuze sau zdrobite sunt:plagile cu marginile solutiei de continuitate strivite, neregulate, polimorfe, dezlipite de osA. plagile cu marginile solutiei de continuitate nete, liniare, regulate, cu unghiuri ascutite la capeteB. plagile sub forma unor mici orificii cu margini nete, alteori de forma stelata sangerandeC.fragmente de piele sau musculocutanate atasate la tesuturi printr-un pedicul intactD.plagi produse de animale sau om cu o varietate extrem de mare, de la simpla intepatura pana la sfasierea tesuturilor

E.

(pag. 505)

S2230047. In plagile planseului oral stoparea hemoragiei se face cu ajutorul:bandajului mento-cefalicA. ligatura carotidei externeB. sutura in masaC.pensa-clema KazanjianD.tamponement nazal asociatE.

(pag. 515)

S2230048. Printre masurile complementare de tratament medicamentos in socul hemoragic se numara:administarea de solutii alcaline pentru a combate acidoza metabolicaA. utilizarea trusei militare antisoc in hemoragiile mariB. oxigenoterapieC.medicatie antiedematoasaD.antibioterapieE.

(pag. 516)

S2230049. Hematomul inchistat mai este cunoscut sub denumirea de:



hematom difuzA. hematom circumscrisB. echimozaC.seromD.hematom pulsatilE.

(pag. 598)

S2230050. Cum se procedeaza in asfixia mecanica prin caderea limbii?se efectueaza traheostomieA. se tractioneza limba cu un fir gros de mataseB. se imobilizeaza mandibula cu o fronda mentonieraC.interneaza bolnavulD.toate acesteaE.

(pag. 512)

S2230051. Transportul ranitului cu tulburari de asfixie se face in :decubit dorsalA. decubit ventralB. pozitie sezindaC.decubit lateralD.nu are importanta pozitiaE.

(pag. 511)

S2230052. Tatuajul traumatic este prezent in:contuziiA. plagi zdrobiteB. plagi muscateC.plagi produse prin explozieD.escoriatiiE.

(pag. 501)

S2230053. Care din urmatoarele plagi sunt considerate in totdeauna septice:plagi muscateA. plagi impuscateB. plagi taiateC.plagi zdrobiteD.nici unaE.

(pag. 506-507)

S2230054. O plaga de buza se sutureaza incepand de la:limita cutaneo-mucoasaA. tegument spre rosul buzeiB. de la mucoasa spre tegumentC.intai muschiul orbicular apoi mucoasa si tegumentulD.nu are impotranta de unde se incepeE.

(pag. 520-521)

S2230055. Cicatricea retractila se formeaza dupa:proliferarea excesiva a tesutului conjunctivA. plagile contuze profunde cu interesarea planului muscularB. plagile cu pierdere de substanta perpendiculare pe liniile de tensiune LangerC.tratamentul inadecvat al plagilor canalelor excretorii salivareD.



sectionarea filetelor nervoase senzitive ale facialuluiE.

(pag. 525)

S2230056. Sutura de pozitie se caracterizeza prin:este o sutura incompleta, partiala, provizorieA. reconstitue punctele cheieB. nu asigura o coaptare perfecta a marginilor plagiiC.favorizeaza aparitia cicatricilor neregulateD.reface tesuturile etajat plan cu planE.

(pag. 518)

S2230057. In tratamentul imediat (precoce) al plagilor, prevenirea complicatiilor infectioase se face prin :

administrarea de antibiotice cu spectru largA. administrarea de analgeziceB. administrarea de ser antitetanicC.administrarea de hipnoticeD.administrarea de vaccin antirabicE.

(pag. 519)

S2330058. Care este limita maximă de timp de la producerea unei plăgi faciale pentru a efectua o sutură primară precoce

1-18 oreA. 12-24 oreB. 24-36 oreC.peste 36 oreD.este posibil în oricare din aceste intervale datorită specificităţii plăgilor facialeE.

(pag. 520)

S2330059. Transportul rănitului cu tulburări de asfixie se face în:Decubit dorsalA. În poziţie şezândăB. Decubit lateralC.Decubit ventralD.Nu are importanţă poziţiaE.

(pag. 511)

S2530060. În funcţie de numărul soluţiilor de continuitate provocate simultan de acelaşi agent plăgile pot fi:

StelateA. btripodale.B. bipolare.C.unice.D.DubleE.

(pag. 503)

S2630061. În parodontita juvenilă la examenul radiologic se remarcă:integritatea osului alveolarA. resorbţia osoasă orizontalăB. halisterezăC.resorbţie osoasă verticalăD.resorbţie osoasă mixtă.E.



(pag. 157)

S2630062. În parodontita marginală cronică profundă la examenul radiologic se remarcă:integritatea osului alveolarA. halisterezăB. resorbţie osoasă orizontalăC.resorbţie osoasă verticalăD.resorbţie osoasă mixtă.E.

(pag. 159)

S2930063. Escoriatiile sunt leziuni ale pielii produse prin:mecanism de frecare a unui corp dur;A. muscatura;B. arma de foc;C.arme albe;D.arsuri chimice.E.

(pag. 501)

S2930064. Complicatiile secundare locale ale plagilor de parti moi ale fetei sunt:infectia plagii;A. blocari ale cailor aeriene superioare cu sange;B. tetanosul;C.erizipelul;D.gangrena gazoasa.E.

(pag. 523)

S2930065. Tratamentul imediat al plagilor la locul accidentului consta in:sumara si rapida curatare mecanica a plagii si hemostaza;A. spalare cu apa si sapun;B. antiseptizarea plagii;C.aplicarea unui pansament steril;D.spalare cu ser fiziologic.E.

(pag. 517)


S1230066. Care din urmatoarele echimoze sunt semne patognomonice pentru fractura de baza de craniu:

echimozele temporaleA. echimozele palpebraleB. echimozele in monocluC.echimozele mastoidieneD.echimozele conjunctivaleE.

(pag. 498)

S1230067. Cicatricea cheloida:apare in plagi contuze profunde, cu interesarea planului muscularA. are tendinta de a creste in suprafata si profunzimeB. produce tulburari fizionomiceC.are un volum stabilD.nu recidiveazaE.



(pag. 525)

S1230068. Contuziile se manifesta clinic prin:echimozaA. plagaB. stupoare muscularaC.seromD.escoriatieE.

(pag. 497)

S1230069. In functie de factorul etiologic, plagile se clasifica in:plagi taiateA. plagi chirurgicaleB. plagi muscateC.plagi profundeD.plagi accidentaleE.

(pag. 503)

S1230070. Plaga oarba:are un singur orificiu de intrareA. are un orificiu de intrare si unul de iesireB. este insotita de retentie de corpi strainiC.se produce cand forta vie a glontului este mareD.are risc mare de infectieE.

(pag. 505, 508)

S1230071. Plagile contuze sunt caracterizate prin:sunt produse de instrumente taioaseA. marginile plagii sunt zdrobite, neregulateB. uneori au forma stelataC.pot prezenta in profunzime"focar traumatic"D.sunt plagi oarbeE.

(pag. 498)

S1230072. Semnele si simptomele obligatorii ale plagilor sunt:hipersalivatiaA. durereaB. tulburarile functionaleC.hemoragiaD.solutia de continuitateE.

(pag. 505)

S1230073. Simptomele facultative loco-regionale ale plagilor sunt:durereaA. paraliziaB. socul hamoragicC.hipersialiaD.anestezia teritoriului traumatizatE.

(pag. 508)

S1230074. Sutura de pozitie:este sutura partialaA.



este sutura definitivaB. presupune excizii mari de substantaC.este incompletaD.face posibila fonatia si alimentatia traumatizatuluiE.

(pag. 518)

S1230075. Sutura secundara precoce se executa:dupa 3 – 5 zile de la accidentA. dupa 10 – 12 zile de la accidentB. in plagile luate in ingrijire dupa 5 – 6 zile de la producerea acccidentuluiC.in plagile cu infectie acutaD.in afectiuni dismetaboliceE.

(pag. 522)

S1330076. Asfixia poate fi cauzata in plagile partilor moi faciale deCaderea limbii in fundul gatului la pacientul constientA. Edem gloticB. Distrugerea muschiului genioglosC.soc traumaticD.Dinti luxati partialE.

(pag. 508)

S1330077. Ce structuri ale tegumentelor afecteaza escoriatiileEpidermaA. EpitreliulB. CorionulC.Membrana bazalaD.Toate acesteaE.

(pag. 501)

S1330078. Complicatiile imediate grave ale plagilor partilor moi oro-maxilo-faciale suntInfectia localaA. Tromboflebita plexurilor venoase profundeB. AsfixiaC.Hemoragia masivaD.TetanosE.

(pag. 508)

S1330079. Escoriatiile suntLeziuni inchise fara solutie de continuitateA. Leziuni superficiale ale epiteliuluiB. Leziuni ce afecteaza tesuturi dure subiacenteC.Leziuni sangerandeD.Se insotesc de edem si echimozeE.

(pag. 501)

S1330080. Hemoragia grava a partilor moi cervico-faciale poate fi oprita prinAplicarea locala de GelasponA. Pensarea vasuluiB. Ligaturarea vasuluiC.Pansament compresivD.Hemostatice pe cale generalaE.



(pag. 513)

S1330081. Plagile muscate de animale sau omSunt totdeauna septiceA. Contin corpi strainiB. Au caracter de smulgereC.Au un orificiu de intrare cu margini rasfrante inauntruD.Realizeaza un tatuaj traumaticE.

(pag. 506)

S1330082. Plagile perforate sunt in:Sinusurile perimaxilareA. LimbaB. Cavitatea orbitaraC.Cavitatea nazalaD.Planseul bucalE.

(pag. 503)

S1330083. Prelucrarea chirurgicala a plagilor oro-maxilo-faciale cuprind:Curatarea mecanica a plagiiA. Explorarea instrumentala sau manualaB. Debridarea marginilor plagiiC.AntibioterapieD.HemostazaE.

(pag. 519)

S1330084. Printre complicatiile tardive ale plagilor oro-maxilo-faciale putem includeComplicatii nervoaseA. Gangrena gazoasaB. TetanosulC.Fistule salivareD.Constrictia de mandibulaE.

(pag. 525)

S1330085. Semnele si simptomele obligatorii ale plagilor buco-maxilo-faciale pot fiDurereaA. HemoragiaB. Tulburari respiratoriiC.Tulburari de deglutiţie si masticaţieD.Tulburari de fonatieE.

(pag. 504)

S1330086. Tratamentul definitiv primar al plagilor din teritoriul oro-maxilo-facial se deruleaza in mai multe etape:

Curatirea mecanica a plagiiA. HemostazaB. Seroterapie antitetanicaC.indepartarea corpilor strainiD.Sutura plagiiE.

(pag. 519)

S1430087. Complicatiile secundare generale ale unei plagi pot fi:TurbareaA.



TetanosulB. Limforeticuloza benigna de inoculareC.HemoragiaD.Cicatrizarile vicioaseE.

(pag. 523-524)

S1430088. Complicatiile tardive ale unei plagi pot fi:Constrictia de mandibulaA. Incontinenta bucalaB. Fistulele cavitatii oraleC.Fistulele salivareD.TetanosulE.

(pag. 524-525)

S1430089. Dintre semnele si simptomele obligatorii ale unei plagi mentionam:DurereaA. HemoragiaB. AnesteziaC.ParaliziaD.Fistula salivaraE.

(pag. 504)

S1430090. Plagile intepate:Sint produse de un instrument intepatorA. Se prezinta sub forma unor mici orificii, cu margini nete, singerindeB. Au margini nete, lineare, cu unghiuri ascutite la capeteC.Se produc prin glont, schijeD.Pot fi urmate de reactii alergice graveE.

(pag. 505)

S1530091. Asfixia mecanica acuta instalata numai prin leziuni traumatice de parti moi poate fi produsa prin:

sectionarea muschiului genioglos;A. dilacerarea bazei limbii;B. inundarea arborelui traheobronsic cu sange;C.spasm laringian;D.ocluzie in"doi timpi".E.

(pag. 508)

S1530092. Care sunt semnele clinice facultative ale unei plagi:anestezia teritoriului;A. paralizia;B. durerea;C.hemoragia;D.fistula salivara.E.

(pag. 508)

S1530093. Ce localizare au hematoamele voluminoase care pot provoca asfixia:valul palatin;A. buza superioara;B. limba;C.zona amigdaliana;D.



obrazul.E.

(pag. 499)

S1530094. Complicatiile secundare generale in tratamentul plagilor sunt:turbarea;A. tetanosul;B. cicatricea cheloida;C.boala ghearelor de pisica (Debre`);D.fistula salivara.E.

(pag. 524)

S1530095. Complicatiile tardive dupa sutura plagilor sunt:asfixia;A. socul hemoragic;B. fistula salivara;C.constrictia de mandibula;D.hemoragia.E.

(pag. 525)

S1530096. Contraindicatiile suturii secundare sunt:plagi cu infectie acuta;A. plagi vechi de 10-12 zile;B. afectiuni generale dismetabolice;C.plagi cu pierderi mari de substanta;D.plagi luate sub ingrijire dupa 5-6 zile.E.

(pag. 522)

S1530097. Fistulele salivare pot apare in plagile:buzei superioare;A. regiunii parotideo-maseterine;B. regiunii geniene;C.regiunii submandibulare;D.regiunii laterocervicale.E.

(pag. 525)

S1530098. Punctele cheie unde se pune primul fir in sutura unei plagi sunt:linia cutaneo-mucoasa a buzei;A. santul nazogenian;B. marginea tarsala;C.marginea bazilara mandibulara;D.dorsul nasului.E.

(pag. 520)

S1530099. Tratamentul etiologic in socul hemoragic are urmatoarele masuri specifice de combatere:hemostaza;A. seroprofilaxia;B. antibioterapia;C.refacerea volemica;D.sutura intradermica.E.

(pag. 514)

S1630100. Asfixia mecanica:



se manifesta prin dispnee inspiratorie progresivaA. se manifesta prin dispnee expiratorieB. e insotita de cianozaC.e insotita de transpiratii reciD.e insotita de cornajE.

(pag. 509)

S1630101. Complicatiile generale infectioase posttraumatice ale partilor moi pot fi:turbareaA. limforweticuloza benigna de inoculareB. tetanosulC.toxoplasmozaD.rubeolaE.

(pag. 523)

S1630102. Contuziile se manifesta prin.echimozaA. hematomB. escoriatieeC.seromD.stupoare muscularaE.

(pag. 497)

S1630103. Echimozae un infiltrat sangvin in cantitate micaA. e un infiltrat in straturile dermoepidermiceB. e un infiltrat in epidermC.se produce prin ruperea vaselor capilareD.initial are culoare galben-verzuieE.

(pag. 498)

S1630104. Hematomul pulsatilreprezinta un revarsat sangvin intr-un spatiu limitat de parti moiA. reprezinta un revarsat sangvin localizat in stricta vecinatate a unei artere care-l alimenteazaB. reprezinta un revarsat sangvin pe o suprafata intinsa in jurul zonei de impactC.la palpare se percep pulsatii sincrone cu pulsulD.apare sub forma unei deformari dureroaseE.

(pag. 498)

S1630105. Plagile contuzeau margini nete, regulateA. au margini strivite, neregulateB. sunt provocate de instrumente taioaseC.sunt provocate prin presiunea inegala a unui agent vulnerabil bontD.nu sunt insotite de hemoragiiE.

(pag. 505)

S1630106. Seromul:este un revarsat limfatic traumaticA. este o acumulare de sange extravazatB. are un aspect vascos, galbuiC.la palpare poate prezenta semnul *undei oscilante*D.



apare printr-o fofecare a tesuturilorE.

(pag. 499)

S1630107. Stupoarea muscularaeste o contuzie musculara minimaA. se produce ruperea partiala a fibrelor musculareB. se produce ruperea totala a fibrelor musculareC.este dureroasaD.este nedureroasaE.

(pag. 500)

S2130108. Complicaţiile secundare generale ale unei plăgi pot fi:Limforeticuloza benignă de inoculareA. ErizipelulB. Gangrena gazoasăC.TetanosulD.Spirochetoza ictero-hemoliticăE.

(pag. 523-524)

S2130109. Complicaţiile tardive ale unei plăgi pot fi:Cicatrizările vicioaseA. Hemoragia secundarăB. Secţionarea trunchiurilor n. facialC.Fistulele salivareD.Tulburări psihiceE.

(pag. 525)

S2130110. Compresiunea a. temporale superficiale se realizează:Pe faţa externă a mandibuleiA. Pe arcada temporo-zigomaticăB. Pe scuama temporaluluiC.d) Pe ramul ascendent al mandibuleiD.În şanţul pre-sternocleidomastoidianE.

(pag. 513)

S2130111. După natura agentului traumatic, plăgile pot fi:SuperficialeA. ContuzeB. ProfundeC.TăiateD.MuşcateE.

(pag. 503)

S2130112. După profunzimea sau adâncimea în părţile moi, plăgile pot fi:Cu pierdere de substanţăA. Fără pierdere de substanţăB. SuperficialeC.ProfundeD.ÎntinseE.

(pag. 503)

S2130113. Semnele clinice facultative loco-regionale ale plăgilor sunt:



Fistula salivarăA. Tulburări funcţionaleB. HipersialiaC.Asfixia mecanică acutăD.Fistula oro-facialăE.

(pag. 508)

S2130114. Semnele clinice obligatorii ale unei plăgi sunt:Fistula oro-facialăA. DurereaB. HemoragiaC.Soluţia de continuitateD.SialoreeaE.

(pag. 504)

S2230115. Leziunile traumatice ale partilor moi oro-faciale intereseaza :pieleaA. mucoasaB. sistemul muscularC.vaseleD.oasele maxilareE.

(pag. 497)

S2230116. Leziunile traumatice ale partilor moi oro-faciale se intilnesc mai frecvent la:barbati (circa 80%)A. femei ( circa 80%)B. virste cuprinse intre 40-60 aniC.virste cuprinse intre 20-40 aniD.copiiE.

(pag. 497)

S2230117. Contuziile se manifesta clinic sub cateva aspecte caracteristice:echimozaA. hematomB. escoriatieC.stupoare muscularaD.zdrobire muscularaE.

(pag. 497)

S2230118. Dupa timpul scurs de la accident plahile pot fi:immediateA. neinfectateB. infectateC.recenteD.vechiE.

(pag. 504)

S2230119. Semnele si simtomele obligatorii ale plagilor sunt reprezentate clinic de :fistula salivaraA. anestezia teritorilui inervat de filetele nervoaseB. durereC.hemoragieD.



solutia de continuitateE.

(pag. 504-505)

S2230120. Semnele si simptomele generale ale plagilor sunt:paraliziaA. asfixia mecanica acutaB. hipersialiaC.socul hemoragicD.tulburarile functionaleE.

(pag. 508-509)

S2230121. Dupa profunzimea(adincimea) in partile moi ,plagile pot fi:foarte graveA. graveB. perforanteC.superficialeD.profundeE.

(pag. 503)

S2230122. Dupa numarul solutiilor de continuitate plagile pot fi:intinseA. unipolareB. fara pierdere de substantaC.cu pierdere de substantaD.bipolareE.

(pag. 503)

S2230123. Tratamentul escoriatiilor consta in:dermabraziuneaA. pansament sterilabsorbant protectorB. evacuarea hematomuluiC.unguent cu antibioticeD.comprese umede reciE.

(pag. 502)

S2230124. Tratamentul asfixiei mecanice consta in:depistarea factorilor obstructiviA. hemostaza mecanica prin compresiuneB. inlaturarea factorilor obstructiviC.pensarea si ligaturarea vaselor deschiseD.conservarea permeabilitatii cailor aerieneE.

(pag. 511)

S2230125. Printre masurile complementare medicamentoase de tratament in socul hemoragic se numara:

corticoterapiaA. utilizarea trusei militare antisocB. hemostazaC.refacerea volemicaD.traheostomiaE.

(pag. 516)



S2230126. Tratamentul general al plagilor consta in:calmarea durerilorA. prevenirea tetanosuluiB. prevenirea rabieiC.prevenirea complicatilor infectioaseD.sutura de pozitieE.

(pag. 518-519)

S2230127. Prelucrarea chirurgicala a plagii consta in:curatirea mecanica a plagiiA. hemostazaB. indepartarea corpilor straini mariC.administrarea de antibioticeD.inchiderea plagiiE.

(pag. 519-520)

S2230128. Complicatiile plagilor sunt:immediateA. generaleB. secundareC.localeD.tardiveE.

(pag. 523)

S2230129. Vindecarea plagilor se deruleaza in patru etape:cicatrizareA. hemostazaB. inflamatieC.proliferatie sau reparatieD.maturatieE.

(pag. 523)

S2230130. Cicatrizarea plagilor se realizeaza in trei etape succesive:de inflamatie nespecificaA. de prolifaratie sau reparatieB. de maturatieC.de granulatieD.de organizare si epitelizareE.

(pag. 523)

S2230131. Printre complicatiile generale ale plagilor sunt:bolile infectioaseA. infectare plagiiB. hemoragie secundaraC.erizipelulD.complicatiile toxiceE.

(pag. 523-524)

S2230132. Printre bolile infectioase aparute ca si complicatii generale ale plagilor sunt:turbareaA. tetanosulB. gangrena gazoasaC.



fasciiteleD.erizipelulE.

(pag. 523-524)

S2230133. Printre complicatiile immediate ale plagilor enumeram:socul traumaticA. socul hemoragicB. spirochetoza ictero-hemoliticaC.tulburari psihiceD.fistulele salivareE.

(pag. 523)

S2230134. Pintre semnele si simptomele facultative loco regionale in cadrul plagior se numara:anestezia teritoriului inervatA. paraliziaB. durereaC.solutia de continuitateD.hiposialiaE.

(pag. 508)

S2230135. Semnele si simptomele generale ale plagilor sunt:fistula oro-facialaA. tulburarile functionaleB. asfixia mecanica acutaC.socul hemoragicD.fistula salivaraE.

(pag. 508-509)

S2230136. Socul hemoragic sever se caracterizeaza clinic prin:tahicardieA. tahipneeB. oligurieC.dispnee inspiratorie progresivaD.hipotensiune arteriala severaE.

(pag. 509)

S2230137. Socul hemoragic usor se caracterizeaza clinic prin:cianozaA. cornajB. tirajC.scadere moderata a tensiunii arterialeD.tahicardieE.

(pag. 509)

S2230138. Socul hemoragic de severitate medie se caracterizeaza clinic prin:oligurieA. tahicardieB. tensiune arteriala sistolica intre 90-100 mmHgC.anxietateD.cianozaE.

(pag. 509)



S2230139. Mecanismele de producere ale asfixiei mecanica acute sunt:distrugerea muschiului genioglosA. dilacerarea bazei limbiiB. obturarea lumenului aerian cu sange sau salivaC.sectionarea vaselor din teritoriul cu sangerare abundentaD.pierderea cunostintei cu caderea limbiiE.

(pag. 508-509)

S2230140. In cazul plagilor muscate de serpi veninosi local apar:echimozaA. cianozaB. edem difuz durerosC.stupoareD.fenomene convulsiveE.

(pag. 507)

S2230141. In relatie cu cavitatile teritoriului, plagile pot fi:plagi superficialeA. plagi unipolareB. palgi neperforanteC.plagi profundeD.plagi perforanteE.

(pag. 503)

S2230142. In raport cu integritatea tesuturilor plagile pot fi:plagi fara pierdre de substantaA. plagi foarte graveB. plagi neperforanteC.plagi profundeD.plagi cu pierdere de substantaE.

(pag. 503)

S2230143. Dupa marimea lor plagile pot fi:graveA. superficialeB. intinseC.mixteD.limitateE.

(pag. 503)

S2230144. Seromul se caracterizeaza prin:semnul "undei oscilatorii" la palpareA. semnul fluctuentei la palpareB. crepitatie sangvine la palpareC.aspecte "peltea de coacaze"D.nu modifica relieful sau culoarea pieliiE.

(pag. 499-500)

S2230145. Echimoza palpebrala in binoclu este semn de probabilitate pentru:fracturile de masiv facial cu localizare superioaraA. fracturile complexului orbito malarB. fracturile de etaj anterior al bazei craniuluiC.



fracturile paramediene de mandibulaD.fracturile laterale de mandibulaE.

(pag. 498)

S2230146. Leziunile deschise de parti moi sunt:escoriatiileA. hematoameleB. limfoamele(seroamele)C.plagileD.echimozele(vanataile)E.

(pag. 501)

S2230147. Clinic ,hematomul se manifesta prin:semnul "undei oscilatorii"la palpareA. echimoza in zona respectivaB. deformare dureroasa de volum constant sau in crestereC."crepitatie sanguina "la palpareD.fluctuenta la palpareE.

(pag. 499)

S2230148. Ca manifestari generale in plagile muscate de serpi veninosi apar:cianozaA. echimozaB. stupoareC.fenomene convulsiveD.edem difuz durerosE.

(pag. 507)

S2230149. Plagile provocate de glont pot fipediculate in balamaA. contuze sau zdrobiteB. taiateC.bipolareD.oarbeE.

(pag. 507-508)

S2230150. Mentinerea permeabilitatii cailor aeriene se face prin:fixarea anterioara a limbii cu fir de ataA. cu o canula naso-faringianaB. cu o canula buco-faringiana GuedelC.cu tuburi de latex moale tip IrbyD.medicatie antiedematoasa pentru a preveni sau inlatura edemul faringo-laringianE.

(pag. 512)

S2230151. Cand traumatizatul este inconstient permeabilitatea cailor aeriene se va realiza prin:traheostomieA. intubatie naso sau oro trahealaB. evacuarea prin punctie a hematomului perifaringoamigdalianC.compresiunea, pensarea sau ligaturarea vasului lezatD.punctii traheale cu ace groase sau trocareE.

(pag. 512-513)



S2230152. Complicatiile tardive ale plagilor se instaleza in:plagi contuze provacate de obiecte metalice ascutiteA. plagi contaminate cu flora patogena mixta exo- si endogenaB. plagi tratate inadecvatC.plagi netratateD.plagi cu pierderere intinsa de substantaE.

(pag. 524)

S2230153. Conplicatiile locale secundare ce se pot instala exceptional in cazul plagilor sunt:fasciiteleA. tetanosulB. erizipelulC.gangrena gazoasaD.cicatrizarile vicioaseE.

(pag. 524)

S2230154. Dupa localizare plagile pot fi:superficialeA. profundeB. extraoraleC.intraoraleD.mixteE.

(pag. 504)

S2230155. Dupa localizarea pe regiuni plagile pot fi:localizate intr-o singura regiuneA. extraoraleB. intraoraleC.ce depasesc granitele unei regiuniD.mixteE.

(pag. 504)

S2230156. In functie de flora microbiana plagile sunt:graveA. foarte graveB. infectateC.neinfectateD.profundeE.

(pag. 504)

S2230157. In raport cu alte leziuni traumatice plagile pot fi:plagi localizate intr-o singura regiuneA. plagi izolateB. plagi ce depasesc granitele unei regiuniC.plagi combinate cu fracturi ale oaselor fetei sau cu leziuni dento-parodontaleD.plagi asociate cu leziuni traumatice din alte teritorii: gat, craniu, abdomen, membreE.

(pag. 503)

S2230158. Dupa caracterul clinic al lambourilor plagile pot fi:limitateA. intinseB. fara pierdere de substantaC.



cu lambouri pediculateD.cu lambouri nepediculateE.

(pag. 504)

S2230159. Dupa numarul lor plagile pot fi:uniceA. unipolareB. multipleC.mixteD.bipolareE.

(pag. 503)

S2230160. In functie de factorul etiologic, plagile partilor moi orofaciale pot fi:plagi infectateA. plagi chirurgicaleB. plagi profundeC.plagi neinfectateD.plagi accidentale (traumatice)E.

(pag. 503)

S2230161. Prin prezenta unei solutii de continuitate in contact cu plaga provocata omul poate transmite prin muscatura:

virusul turbariiA. spirocheta ictero-hemoragicaB. spirocheta palidaC.HIVD.fusospiriliE.

(pag. 507)

S2230162. Plagile muscate (sfasiate) au fost impartite in:contaminate cu germeni nespecificiA. plagi prin proiectileB. plagi prin schijeC.contaminate cu germeni specificiD.muscate de serpi veninosiE.

(pag. 506-507)

S2230163. Tratamentul contuziilor de parti moi oro-faciale consta in:comprese umede reci in primele oreA. pansament compresiv uscat sau umedB. evacuarea hematomuluiC.antibioprofilaxiaD.refacerea volemica simultan cu hemostazaE.

(pag. 500)

S2230164. Hemoragiile nazale datorate plagilor si rupturilor vasculare sunt oprite prin:tamponament nazal anteriorA. ligatura carotidei externeB. tamponamen nazal posteriorC.sutura-ligatura in masaD.tamponament nazal asociatE.

(pag. 515-516)



S2230165. Tratamentul escoriatiilor consta in :spalarea cu ser fiziologic sau solutie antiseptica slabaA. indepartarea corpilor straini sub anestezieB. pansament steril absorbant protectorC.sutura plan cu planD.unguent cu antibioticeE.

(pag. 502)

S2230166. Ce structuri ale tegumentului afecteaza escoriatiile?epidermulA. dermulB. corionulC.musculaturaD.toate acesteaE.

(pag. 501)

S2230167. Care din urmatoarele puncte reprezinta puncte "cheie" pentru sutura cutanata?comisura bucalaA. linia cutaneo-mucoasa labialaB. traiectul buzei superioareC.rebordul narinarD.pliurile cutanate ale feteiE.

(pag. 520)

S2230168. Care dintre urmatoarele afirmatii reprezinta asemanari intre plagile penetrante si cele perforante?

ambele au doua orificii unul de intrare altul de iesireA. ambele pot fi produse prin arme de focB. ambele sunt considerate plagi septiceC.ambele prezinta un traiect prin partile moi cu interesarea dirselor elemente anatomiceD.ambele prezinta in profunzimea partilor moi corpii straini care le-au produsE.

(pag. 503-505)

S2230169. Plaga contuza se caracterizeaza prin:solutie de continuitate tegumentara sau mucoasaA. edem-clinicB. insotita de echimoze sau hematoame localizateC.insotita de incluzii intradermiceD.un traiect ce se termina in "fund de sac"E.

(pag. 505-506)

S2230170. Hemoragiile secundare in plagile orofaciale sunt provocate de:gangrena gazoasaA. fistule salivareB. septicemiiC.corpii straini ramasi care se mobilizeazaD.inflamatia acuta sau cronica care erodeaza peretele vascularE.

(pag. 524)

S2230171. Caracteristicile cicatricei cheloide sunt:se datoreaza unei proliferari excesive ale tesutului conjunctivA. recidiveaza daca este extirpataB.



se formeaza cand solutia de continuitate a interesat o plica de flexiuneC.se dezvolta dupa plagile profunde cu interesarea planului muscularD.are contur neregulat datorita unor prelungiri laterale ca niste "clesti de rac"E.

(pag. 525)

S2230172. Cicatricea hipertrofica are urmatoarele caracteristici:are consistenta duraA. are tendinta de a creste in suprafata si profunzimeB. se dezvolta dupa plagile contuze profunde cu interesarea planului muscularC.se prezinta sub forma unei formatiuni tumorale cu volum stabilD.se formeaza in plagile avand solutia de continuitate ce a interesat o plica de fexiuneE.

(pag. 525)

S2230173. Constrictia de mandibula este o complicatie tardiva a traumatismelor de parti moi ce poate aparea prin:

sectionarea filetelor nervoaseA. cicatrici fibroase ale tegumentelor din zonaB. cicatrici fibroase ale muschilor mobilizatori ai mandibuleiC.bride cicatriciale verticale intraoraleD.tratamentul inadecvat al plagilor canalelor excretorii salivareE.

(pag. 525)

S2230174. Deteriorarea campului protetic este o complicatie tardiva a traumatismelor de parti moi ce poate aparea prin:

cicatrici vicioase ale partilor moi perimaxilareA. tratamentul inadecvat al plagilor de glande salivare mariB. sectionarea filetelor nervoaseC.cicatrici fibroase ale muschilor mobilizatori ai mandibuleiD.pierderi de substanta de parti moi perimaxilareE.

(pag. 525)

S2230175. Printre leziunile traumatice inchise de parti moi oro-faciale se numara:contuziile superficialeA. escoriatiileB. contuziile profundeC.plagile (ranile)D.contuziile mixteE.

(pag. 497)

S2230176. In tratamentul definitiv al plagilor, hemostaza se realizeaza prin:depistarea eventualelor fracturi ale suportului ososA. electrocoagularea vaselor miciB. ligaturarea vaselor mariC.curatirea mecanica, instrumentala a plagiiD.debridarea marginilor plagiiE.

(pag. 519)

S2230177. La tratamentul definitiv al plagilor inchiderea plagii se realizeaza cu:fire neresorbabileA. ajutorul benzilor adeziveB. ajutorul clemelorC.perii sau chiureteD.



ajutorul substantelor adeziveE.

(pag. 520)

S2230178. Sutura plagilor in tratamentul definitiv trebuie sa repecte citeva conditii:folosirea agrafelor MichelA. utilizarea in profunzime a fireleo neresorbabileB. reconstituirea sa respecte punctele cheieC.afrondarea marginilor plagii sa fie corectaD.folosirea penselor cu ghiaraE.

(pag. 520-521)

S2230179. In tratamentul imediat (precoce) al plagilor sialoreea poate fi diminuata prin:administrarea de antibiotice cu spectru largA. administrarea de atropinaB. administrarea de analgeziceC.administrarea de beladonaD.administrarea de tranchilizanteE.

(pag. 519)

S2230180. Hematomul progresiv, strangulat pterigofaringolaringian se trateaza prin:puncte evacuatoareA. ligatura vaselor lezateB. medicatie antiedematoasaC.oxigenoterapieD.antibioterapieE.

(pag. 517)

S2230181. Calmarea durerilor in tratamentul imediat (precoce) al plagilor se realizeza prin:administrarea de antibiotice cu spectru largA. administrarea de atropina sau beladonaB. administrarea de analgeziceC.administarea de tranchilizanteD.administrarea de hipnoticeE.

(pag. 518)

S2230182. Principiile de tratament in cazul plagilor oro-faciale sunt:principiul prioritatilor lezionaleA. principiul necesitatii igienizarii si asanarii preooperatoriiB. principiul minimei traumatizari intraoperatoriiC.principiul maximei fidelitati reconstructiveD.nici unul dintre acesteaE.

(pag. 510-511)

S2330183. Plăgile muşcate de animale sau om:Plăgile muşcate de animale sau om:A. Conţin corpi străiniB. Au caracter de smulgereC.Au un orificiu de intrare cu margini răsfrânte înăuntruD.Realizează un tatuaj traumaticE.

(pag. 506)

S2330184. Complicaţiile imediate grave ale plăgilor părţilor moi oro-maxilo-faciale sunt:



Infecţia localăA. Tromboflebita plexurilor venoase profundeB. AsfixiaC.Hemoragia masivăD.TetanosE.

(pag. 508)

S2330185. Asfixia poate fi cauzată în plăgile părţilor moi faciale de:Căderea limbii în fundul gâtului la pacientul conştientA. Edem gloticB. Distrugerea muşchiului genioglosC.Şoc traumaticD.Dinţi luxaţi parţialE.

(pag. 508)

S2330186. Hemoragia gravă părţilor moi cervico-faciale poate fi oprită prin:Aplicarea locală de GelasponA. Pensarea vasuluiB. Ligaturarea vasuluiC.Pansament compresivD.Hemostatice pe cale generalăE.

(pag. 513)

S2330187. Tratamentul definitiv primar al plăgilor din teritoriul oro-maxilo-facial se derulează în mai multe etape:

Curăţirea mecanică a plăgiiA. HemostazăB. Seroterapie antitetanicăC.Îndepărtarea corpilor străiniD.Îndepărtarea corpilor străiniE.

(pag. 519)

S2330188. Plăgile oro-maxilo-faciale se clasifică în funcţie de:Timpul scurs de la accidentA. Agentul traumatizantB. Integritatea ţesuturilorC.Forma anatomo-patologicăD.Asocierea altor leziuniE.

(pag. 503)

S2330189. Escoriaţiile sunt:Leziuni închise fără soluţie de continuitateA. Leziuni superficiale ale epidermuluiB. Leziuni ce afectează ţesuturi dure subiacenteC.Leziuni sângerândeD.Se însoţesc de edem şi echimozeE.

(pag. 501)

S2330190. Ce structuri ale tegumentelor afectează escoriaţiile:EpidermaA. EpiteliulB. CorionulC.



Membrana bazalăD.Toate acesteaE.

(pag. 501)

S2330191. Rolul suturii de poziţie este:De capitonaj suprimând spaţiul mortA. Restabileşte simetria şi conturul cutaneo-mucosB. Fixează părţile moi şi îndeosebi lambourile de piele în poziţie corectăC.Imprimă în mare măsură pansamentulD.Permite transportul bolnavilorE.

(pag. 518)

S2330192. Printre complicaţiile tardive ale plăgilor oro-maxilo-faciale putem include:Complicaţii nervoaseA. Gangrenă gazoasăB. TetanosulC.Fistule salivareD.Constricţia de mandibulăE.

(pag. 525)

S2330193. Semnele şi simptomele obligatorii ale plăgilor buco-maxilo-faciale pot fi:DurereaA. HemoragiaB. C. Tulburări respiratoriiC.Tulburări de deglutiţie şi masticaţieD.Tulburări de fonaţieE.

(pag. 504)

S2330194. Prelucrarea chirurgicală a plăgilor oro-maxilo-faciale cuprind:Curăţarea mecanică a plăgiiA. Explorarea instrumentală sau manualăB. Debridarea marginilor plăgiiC.AntibioterapieD.HemostazaE.

(pag. 519)

S2330195. Plăgile perforate sunt în:Sinusurile perimaxilareA. LimbăB. Cavitatea orbitarăC.Cavitatea nazalăD.Planşeul bucalE.

(pag. 503)

S2330196. Puterea distructivă şi caracterul specific al plăgilor împuşcate depinde de:distanţa parcursă de glonţA. rezistenţa ţesuturilorB. vitezăC.poziţia de tragereD.mărimea priectiluluiE.

(pag. 507)



S2330197. Care dintre următoarele rapoarte între T.A şi pierderile sanguine sunt corecte:TA maxim 60 mmHg – pierderi sanguine 45-60%A. TA maxim 80 mmHg – pierderi sanguine 35-50%B. TA maxim 140 mmHg – pierderi sanguine 10-15%C.TA maxim 100 mmHg –pierderi sanguine 25-30%D.TA maxim 120 mmHg – pierderi sanguine 10-25%E.

(pag. 509)

S2330198. Mijloacele specifice de combatere ale şocului hemoragic sunt:hemostazaA. refacerea volemicăB. asigurarea libertăţii căilor aerieneC.poziţia bolnavuluiD.măsuri complementare de tratament fizice şi medicamentoaseE.

(pag. 514)

S2330199. Care sunt etapele succesive ale cicatrizăriide inflamaţie nespecificăA. de granulaţieB. de fibrozareC.de creştereD.de organizare şi epitelizareE.

(pag. 523)

S2330200. Complicaţiile secundare generale ale plăgilor sunt:turbareaA. tetanosulB. botulismulC.limforeticulaza benignă de inoculareD.spirochetoza ictero-hemoliticăE.

(pag. 524)

S2530201. Plăgile muşcate (sfâşiate) pot fi:contaminate cu germeni nespecificiA. muşcate de şerpi veninoşiB. pediculate *în balama*C.AsepticeD.rareE.

(pag. 506-507)

S2630202. Semnele clinice obiective ale parodontitei marginale cronice profunde la adult sunt:semne de inflamaţie gingivală mai accentuate decât în parodontita marginală cronică superficialăA. mobilitatea patologică de gradul II. sau III.B. pungi falseC.migrări patologiceD.retracţie gingivală ca urmare a resorbţiei suportului osos alveolar.E.

(pag. 156)

S2630203. Parodontita marginală rapid progresivă se caracterizează prin:inflamaţii gingivale cu caracter acut sau subacutA. tumefacţii voluminoase ulcerate, sângerândeB. exudatul purulent din plăgile parodontale este redusC.



exudatul purulent din plăgile parodontale este bogat reprezentatD.absenţa mobilităţii patologice.E.

(pag. 160)

S2630204. Parodontita marginală cronică superficială se caracterizează prin:prurit gingivalA. dureri intense la atingerea gingieiB. jenă dureroasă gingivală accentuată la periaj şi masticaţieC.senzaţie de gust metalic şi alteratD.dureri spontane, iradiante în oasele maxilare.E.

(pag. 153)

S2630205. În parodontita juvenilă:este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitansA. apar ulceraţii reduse în adâncime ale epiteliului sulcularB. apare hiperplazie gingivală generalizată de tip polipoidalC.apare retracţie gingivalăD.apar leziuni hiperkeratozice.E.

(pag. 156)

S2630206. Parodontita distrofică se caracterizează prin:hiperplazie gingivală generalizatăA. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni eroziveB. retracţia gingivală cu inflamaţia papilară şi marginală redusăC.fisuri StillmanD.festonul McCall.E.

(pag. 162)

S2630207. Parodontita marginală cronică profundă se caracterizează prin:semne de inflamaţie gingivalăA. atrofia epiteliului gingival cu leziuni eroziveB. retracţie gingivalăC.pungi parodontale falseD.mobilitate patologică de gradul 2 sau 3E.

(pag. 158)

S2630208. În forma localizată de parodontită juvenilă semnele clinice se produc în zonele:primii molari superiori şi inferioriA. incisivii superiori şi inferioriB. primii molari şi incisiviiC.primii molari, incisivii şi dinţii imediat vecini, depăşind numărul de 14D.caninii superiori şi inferiori.E.

(pag. 156)

S2630209. Manifestările gingivale în lichenul plan sunt:hiperplazie gingivală cu ulceraţii şi sângerări la cele mai mici atingeriA. atrofia epiteliului gingival cu leziuni eroziveB. vezicule şi bule care se sparg şi lasă în urmă ulceraţiiC.vezicule grupate în buchet care se sparg după câteva zileD.leziuni hiperkeratozice.E.

(pag. 142)



S2830210. Contuziile se manifesta clinic prin:echimozaA. hematomB. seromC.escoriatieD.zdrobire muscularaE.

(pag. 497)

S2830211. Leziunile traumatice inchise ale partilor moi sunt:echimozaA. excoriatiaB. hematomulC.seromulD.cilindromulE.

(pag. 498)

S2830212. Dupa natura agentului traumatizant, plagile pot fi:plagi taiateA. plagi contuzeB. plagi intepateC.plagi profundeD.plagi muscateE.

(pag. 503)

S2830213. In raport cu alte leziuni traumatice plagile pot fi:plagi izolateA. plagi combinateB. plagi perforanteC.plagi asociateD.plagi unipolareE.

(pag. 503)

S2830214. Semnele clinice obligatorii care caracterizeaza plagile sunt:durereaA. hemoragiaB. solutia de continuitateC.anesteziaD.fistula salivaraE.

(pag. 504)

S2830215. Asfixia mecanica acuta poate fi produsa prin urmatoarele mecanisme:distrugerea m genioglosA. dilacerarea bazei limbiiB. trismus accentuatC.caderea limbii datorita inconstienteiD.obturarea lumenului aerian cu sange din plagile cervicaleE.

(pag. 508)

S2830216. Principiile de tratament al plagilor cuprind:principiul prioritatii lezionaleA. principiul necesitatii igienizarii si asanarii preoperatoriiB. principiul minimei traumatizariC.



principiul extensiei preventiveD.principiul maximei conservari a tesuturilorE.

(pag. 510)

S2830217. Tratamentul plagilor cuprinde urmatoarele etape:tratamentul de urgenta ( provizoriu )A. tratamentul definitiv ( primar )B. tratamentul de intretinere ( secundar )C.tratamentul paleativD.tratamentul reparator ( tardiv )E.

(pag. 511)

S2830218. Tratamentul etiologic al socului hemoragic consta in:hemostazaA. refacere volemicaB. traheostomieC.masuri complementare fizice si medicamentoaseD.fixarea limbii la pansament, haina sau pensaE.

(pag. 514)

S2830219. Curatirea mecanica a plagii se realizeaza cu:apa sterila si sapunA. apa oxigenataB. perhidrolC.nitrat de argintD.ser fiziologicE.

(pag. 519)

S2930220. Contuziile partilor moi faciale:sunt leziuni traumatice in care tegumentele si mucoasa raman integre, fara solutie de continuitate ale tegumentului sau mucoasei;

A.

sunt leziuni superficiale ale pielii, produse prin frecarea pe un plan dur;B. au marginile nete, liniare sau neregulate, apropiate sau intredeschise intrerupand sau nu continuitatea orificiilor fetei;

C.

se manifesta clinic prin echimoza, hematoame;D.pot realiza un tatuaj traumatic.E.

(pag. 497)

S2930221. Tratamentul general al plagilor, consta in:calmarea durerii;A. prevenirea tetanosului;B. prevenirea complicatiilor infectioase;C.vitaminoterapie (vit. C, A si P) ;D.vaccinarea antirabica (in cazul plagilor muscate).E.

(pag. 518,519)



Tema nr. 31Traumatismele dento-parodontale



S1331001. Fractura radiculara a dintilor temporari au indicatii deImobilizareA. Tratamentul endodonticB. ExtractieC.Reconstrucţie coronaraD.ReplantareE.

(pag. 703)

S1331002. in luxatiile dentare obliterarea pulpei apare in:5-10% din cazuriA. 15% din cazuriB. 20% din cazuriC.25% din cazuriD.35% din cazuriE.

(pag. 710)

S1331003. Testul de vitalitate in leziunile traumatice dento-parodontale au valoare diagnostica dupaDoua saptamaniA. O lunaB. 45 de zileC.4-6 luniD.Un anE.

(pag. 701)

S1331004. Tratamentul contuziei dentare consta in:Extractia dinteluiA. Imobilizarea dintelui cu ligaturi de sarmaB. Scoaterea din ocluzie a dinteluiC.Fara tratamentD.Obturatie radicularaE.

(pag. 709)

S1331005. Tratamentul fracturilor radiculare in 1/3 apicala consta in:Imobilizarea monomaxilaraA. Rezectia apicalaB. Extractia dentaraC.Drenaj endodonticD.Coafaj directE.

(pag. 707)

S1431006. Care din urmatoarele forme de luxatie a dintilor permanenti nu necesita tratament:SubluxatiaA.



Luxatia cu intruzieB. Luxatia cu extruzieC.Luxatia lateralaD.ContuziaE.

(pag. 709)

S1431007. Dupa Andreasen, frecventa maxima a traumatismelor dento-parodontale a dintilor temporari se produce dupa:

Caderi pe podea, strada, sau bazinA. Lovitura a unui coleg de joacaB. Alte cauzeC.Caderea de pe banca sau patD.Lovire de marginile meseiE.

(pag. 702)

S1431008. Dupa Onetto si Flores, grupa de risc cel mai ridicat in producerea traumatismului dento-parodontal este:

2-4 aniA. 4-6 aniB. 6-8 aniC.10-12 aniD.12-14 aniE.

(pag. 700)

S1531009. Care este atitudinea fata de dintii temporari cu luxatie cu intruzie:reducere;A. imobilizare;B. extractie;C.expectativa;D.extirpare pulpara.E.

(pag. 703)

S1531010. Care este metoda de electie in fractura unui dinte temporar cu rizaliza:replantarea;A. extractia;B. coafajul direct;C.mobilizarea;D.extirparea.E.

(pag. 703)

S1531011. Pentru examinarea pacientilor inconstienti cu dinti avulsionati este recomandabil sa se efectueze:

palparea bimanuala;A. radiografie SAF;B. radiografie toracica si abdominala;C.teste de vitalitate pulpara;D.citologia salivei.E.

(pag. 701)

S1531012. Tratamentul de electie in fracturile coronare necomplicate ale dintilor permanenti tineri este:extirparea pulpara;A. replantarea terapeutica;B. protectia dentinei si pulpei;C.



extractia;D.confectionarea de proteze metalice.E.

(pag. 705)

S1531013. Un diagnostic exact al fracturii intraalveolare si luxatiei dentare poate fi facut prin:test de vitalitate;A. examen radiologic;B. examen clinic;C.anamneza;D.trepanare coronara.E.

(pag. 701)

S1531014. Unde este situata cel mai frecvent o fractura radiculara a unui dinte permanent:la coletul anatomic;A. in 1/3 apicala;B. in 1/3 medie;C.in 1/3 coronara;D.la nivelul deltei apicale.E.

(pag. 706)

S1631015. Cel mai frecvent tip de leziune la nivelul dintilor frontali este:fractura coronara necomplicataA. fractura coronara cu deschiderea camerei pulpareB. fractura radicularaC.extruziaD.intruziaE.

(pag. 704)

S1631016. Contuzia dentara presupune:mobilitate anormala a dinteluiA. reactie negativa la curentul electricB. insensibilitate la percutieC.lezarea usoara a membranei parodontaleD.radiografia e caracteristicaE.

(pag. 708)

S1631017. Contuzia dentara:nu necesita tratamentA. necesita extirparea dinteluiB. dintele trebuie imobilizatC.se administreaza antibioticeD.vitalitatea dintelui este pierdutaE.

(pag. 709)

S1631018. Imobilizarea dintilor traumatizati se mentine:3-4 zileA. 4-6 saptamaniB. 2 saptamaniC.o saptamanaD.3 luniE.

(pag. 710)



S1631019. La dintii traumatizati testul de vitalitate are valoare diagnostica.dupa o saptamana de la traumatismA. dupa 4-6 luniB. dupa o saptamanaC.imediat posttraumaticD.dupa un anE.

(pag. 701)

S2131020. După Andreasen, necroza pulpară apare în cazul dinţilor extruzaţi:În 25% dintre cazuriA. În 50% dintre cazuriB. Dacă nu s-a efectuat repoziţionarea şi imobilizarea dinteluiC.În toate cazurileD.Nici o variantă nu este corectăE.

(pag. 710)

S2131021. Imobilizarea în cazul luxaţiei dinţilor permanenţi se menţine:O săptămânăA. 15 zileB. 4-6 săptămâniC.60 zileD.nici o variantă nu este corectăE.

(pag. 710)

S2131022. În cazul contuziei dentare, tratamentul se referă la:Imobilizarea dintelui cu gutieră acrilicăA. Imobilizarea dintelui folosind fixatorul din material compozitB. Amputaţia vitalăC.Nu necesită tratamentD.Restaurarea coronară cu material compozitE.

(pag. 709)

S2131023. În cazul luxaţiilor dentare, obliterarea pulpei apare:În toate cazurileA. În 25% dintre cazurile de luxaţiiB. În 50% dintre cazurile de luxaţiiC.La 4-6 săptămâni de la traumatismD.Nu apare niciodatăE.

(pag. 710)

S2131024. În cazul traumatismelor dento-parodontale, testul de vitalitate are valoare diagnostică:La 4-6 ore post-traumaticA. La 24 de ore post-traumaticB. La 7 zile post-traumaticC.La 30 de zile post-traumaticD.La 4-6 luni de la traumatismE.

(pag. 701)

S2231025. La examinarea leziunilor dentare a traumatismelor dentoparodontale se pot evidentia:modificari de culoare ale dintilor interesatiA. amnezieB. greturiC.



semne de contuzie cerebralaD.varsaturiE.

(pag. 700)

S2231026. Traumatismele dentoparodontale sunt mai frecvente la:adulti si pacienti peste 60 de aniA. dintii din grupul frontal inferiorB. dintii din grupul lateral superiorC.dintii din grupul lateral inferiorD.copii si tineriE.

(pag. 699)

S2231027. Traumatismele dentoparodontale sunt mai frecvente la:dintii din grupul frontal superiorA. dintii din grupul frontal inferiorB. dintii temporariC.dintii din grupul lateral superiorD.dintii din grupul lateral inferiorE.

(pag. 699)

S2231028. Factorii favorizanti in aparitia traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentati de:carii profunde cu distructii tisulare intinseA. accidente de circulatieB. accidente de joacaC.accidente sportiveD.agresiuniE.

(pag. 699)

S2231029. Principalele cauze (determinante) ale traumatismelor dentoparodontale sunt:carii profunde cu distructie tisulara intinsaA. tulburari de mineralizare ale dintilorB. afectiuni parodontaleC.dispozitive coronoradiculareD.accidente rutiereE.

(pag. 699)

S2231030. Cauzele iatrogene ale traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentate de:traumatizarea unor dinti la pacienti intubatiA. accidente de joacaB. tulburari de mineralizareC.accidente sportiveD.leziuni parodontaleE.

(pag. 699)

S2231031. In cazul dintilor expulzati traumatoc prognosticul depinde foarte mult de :perioada cat a fost mentinut dintele extraoralA. prezenta leziunilor carioaseB. pozitia dintelui pe arcadaC.existenta unei anomalii dento-maxilareD.existenta dintilor antagonistiE.

(pag. 700)



S2231032. Clasificarea OMS a leziunilor dentoparodontale cuprinde urmatoarele entitati:fracturi coronare - cu complicatiiA. fracturi coronare - avulsiaB. fracturi coronare - luxatia cu extruzieC.fracturi radiculare - subluxatiaD.fracturi laterale - luxatia lateralaE.

(pag. 700)

S2231033. Clasificarea OMS pentru leziuni dentoparodontale cuprinde entitatile :luxatii - subluxatiaA. luxatii - fara complicatiiB. luxatii - cu complicatiiC.fracturi radiculare - cu complicatiiD.fracturi radiculare - fara complicatiiE.

(pag. 700)

S2231034. La examinarea leziunilor dentare lea traumatismelor dentoparodontale se pot evidentia:modificari de culoare ale dintilor interesatiA. amnezieB. greturiC.semne de contuzie cerebralaD.varsaturiE.

(pag. 701)

S2231035. Examinarea exoorala in traumatisme dentoparodontale poate evidenta:hematoame ale mucoasei planseuluiA. leziuni de continuitate la nivelul mucoaseiB. fracturi intraalveolareC.plagi exooraleD.absenta participarii condililor mandibulari la miscarile de deschidere si inchidere a guriiE.

(pag. 701)

S2231036. Un diagnostic exact al unei fracturi intraalveolare si a luxatiei dentare poate fi facut:numai prin examen clinicA. prin examen clinic si radiologicB. numai prin examen radiologicC.prin radiografie periapicalaD.prin examen ecograficE.

(pag. 701)

S2231037. Efectul traumatizarii dintilor temporari asupra sanatatii dintilor permanenti se poate evalua:imediat posttraumatic,A. la 10-16 ore dupa traumatismB. dupa eruptia dintilor permanentiC.exclusiv radiologicD.prin examinarea mugurilor dentariE.

(pag. 701)

S2231038. Particularitatile specifice leziunilor dintilor temporari in cadrul traumatismelor dentoparodontale pot fi sistematizate astfel:

pot aparea recuperari spontane dupa traumatismA. tineretea pacientilor creste numarul mijloacelor terapeuticeB.



vindecarile tesuturilor moi sunt lenteC.vindecarile tesuturilor moi se fac cu secheleD.pacienti peste 3 ani nu beneficiaza de extractieE.

(pag. 701)

S2231039. Afectiunile dintilor permanenti dupa traumatisme dentoparodontale ale dintilor temporari pot fi anticipate in aproximativ:

in 1/2 din cazuriA. in 1/3 din cazuriB. in 1/4 din cazuriC.in 1/5 din cazuriD.in 1/6 din cazuriE.

(pag. 702)

S2231040. Tratamentul in cazul unei fracturi radiculare de dinti temporari consta in:tratament endodonticA. replantare cu fixareB. dintii incriminati pot fi lasati pe locC.extractia fragmentelor radiculare apicale este obligatorieD.extractieE.

(pag. 703)

S2231041. Traumatismele dentoparodontale sunt mai frcvente la:adulti si pacienti peste 60 de aniA. dintii din grupul frontal inferiorB. dintii din grupul lateral superiorC.dintii din grupul lateral inferiorD.copii si tineriE.

(pag. 699)

S2231042. Traumatismele dentoparodontale sunt mai frecvente la:dintii din grupul frontal superiorA. dintii din grupul frontal inferiorB. dintii din grupul frontal superior si frontal inferiorC.dintii din grupul lateral superiorD.dintii din grupul lateral inferiorE.

(pag. 699)

S2231043. Procentajele incidentei afectiunilor dentoparodontale sunt crescute astfel:pentru leziuni traumatice dentareA. pentru sexul femininB. pentru iarnaC.pentru zilele dinafara week-enduluiD.pentru toamnaE.

(pag. 700)

S2231044. Procentaje crescute ale incidentei leziunilor traumatice dentoparodontale apar la :pacienti care prezentau leziuni ale dentatiei temporareA. pacienti care prezentau leziuni asociate la trei sau mai multi dintiB. pacienti care au suferit leziunicu saude corpuri dureC.pacienti cu subluxatii dentoparodontale la dintii temporariD.pacienti cu intruzii la dintii temporariE.



(pag. 700)

S2231045. Clasificarea OMS a leziunilor dentoparodontale cuprinde:fracturi coronare - cu complicatiiA. fracturi coronare - avulsiaB. fracturi coronare - luxatia cu extruzieC.fracturi radiculare - subluxatiaD.fracturi laterale - luxatia lateralaE.

(pag. 700)

S2231046. Clasificarea OMS pentru leziuni dentoparodontale cuprinde:luxatii - subluxatiaA. luxatii - fara complicatiiB. luxatii - cu complicatiiC.fracturi radiculare - cu complicatiiD.fracturi radiculare - fara complicatiiE.

(pag. 700)

S2231047. Un diagnostic exact al unei fracturi intraalveolare si luxatiei dentare poate fi facut:numai prin examen clinicA. prin examen clinic si radiologicB. numai prin examen radiologicC.prin radiografie periapicalaD.prin radiografii ale toracelui si abdomenuluiE.

(pag. 701)

S2231048. Particularitatile specifice leziunilor dintilor temporari in cadrul traumatismelor dentoparodontale pot fi sistematizate astfel:

pot aparea recuperari spontane dupa traumatismA. tineretea pacientilor mareste oarecum mijloacele terapeuticeB. vindecarile tesuturilor moi sunt lenteC.vindecarile tesuturilor moi se fac cu secheleD.daca pacientul are mai mult de treiani nu se face extractieE.

(pag. 701)

S2231049. Afectiunile dintilor permanenti dupa traumatisme dentoparodontele ale dintilor temporar pot fi anticipate:

in 1/2 din cazuriA. in 1/3 din cazuriB. in 1/4 din cazuriC.in 1/5 din cazuriD.in 1/6 din cazuriE.

(pag. 702)

S2231050. Tratamentul in cazul unei fracturi radiculare de dinti temporari consta in:tratament endodonticA. replantare cu fixareB. dintii incriminati pot fi lasati pe locC.extractia fragmentelor radiculare apicale este obligatorieD.extractia fragmentelor radiculare apicale nu este indicataE.

(pag. 703)

S2331051. Tratamentul contuziei dentare constă în:



Extracţia dinteluiA. Imobilizarea dintelui cu ligaturi de sârmăB. Scoaterea din ocluzie a dinteluiC.Fără tratamentD.Obturaţie radicularăE.

(pag. 709)

S2331052. Testul de vitalitate în leziunile traumatice dento-parodontale are valoare diagnostică după:Două săptămâniA. O lunăB. 45 de zileC.4-6 luniD.Un anE.

(pag. 701)

S2331053. Fracturile radiculare ale dinţilor temporari au indicaţii de:ImobilizareA. Tratamentul endodonticB. ExtracţieC.Reconstrucţie coronarăD.ReplantareE.

(pag. 703)

S2331054. Tratamentul fracturilor radiculare în 1/3 apicală constă în:Imobilizarea monomaxilarăA. Rezecţia apicalăB. Extracţia dentarăC.Drenaj endodonticD.Coafaj directE.

(pag. 707)

S2331055. În luxaţiile dentare obliterarea pulpei apare în:5-10% din cazuriA. 15% din cazuriB. 20% din cazuriC.25% din cazuriD.F. 35% din cazuriE.

(pag. 710)

S2331056. Fracturile radiculare sunt mai frecvente:la dentiţia mixtăA. la edentaţia intercalatăB. la edentaţia termino-terminalăC.la dentiţia temporarăD.la dentiţia permanentăE.

(pag. 706)

S2531057. Care este atitudinea faţă de dinţii temporari cu luxaţie cu intruzie:ReducereA. imobilizareB. ExtracţieC.ExpectativăD.



extirpare pulpară.E.

(pag. 703)

S2631058. Manifestările bucale la bolnavii cu SIDA sunt:candidozele bucaleA. lichenul planB. sindromul Papillon-LefevreC.leucoplazia simplăD.osteite ale corticalei externe a crestei alveolare.E.

(pag. 164)

S2831059. In fracturile radacinii cauza necrozei si inflamatiei poate fi:infiltrarea microbianaA. comunicarea cu santul gingivalB. comunicarea buco-sinusalaC.persistentei secretiei pe canalD.interpunerii de tesut ososE.

(pag. 707)

S2831060. In luxatia laterala intalnim:alveola partial golitaA. vitalitate absenta si ocluzie modificataB. usoara mobilitate si durere la percutieC.absenta mobilitati si a vitalitatiiD.reactie pozitiva la curent electric si usoara extruzieE.

(pag. 708)

S2831061. In luxatia prin intruzie radigrafia dentara arata:spatiul periodontal largitA. spatiul periodontal absentB. imagine de radiotransparenta periapicalaC.spatiul periodontal lateral crescutD.imagine de condensare osoasaE.

(pag. 708)

S2831062. Fracturile radiculare la dentitia permanenta care beneficiaza de tratament conservator sunt:fracturile corono-radiculare longitudinaleA. fracturile radiculare in treimea apicalaB. fracturile radiculare in treimea mijlocieC.fracturile coronare complicateD.fracturile coronare necomplicateE.

(pag. 706)

S2931063. Contuzia parodontala se manifesta prin:usoara lezare a membranei periodontale;A. subluxatie;B. deplasari vestibulo-orale ale dintilor;C.ruperea completa a ligamentului alveolo-dentar;D.intruzia dentara.E.

(pag. 708)

S2931064. Fisuri ale smaltului:



necesita testarea vitalitatii pulpare;A. sunt solutii de continuitate totale ale tesuturilor dure dentare;B. sunt solutii de continuitate partiale ale tesuturilor dure dentare cu pierdere de substanta;C.provoaca tulburari in articulatia dentara;D.se clasifica in cervicala, medie si apicala.E.

(pag. 705)


S1231065. Clasificarea OMS a fracturilor coronare cuprinde:fisura smaltuluiA. avulsiaB. contuziaC.subluxaţiaD.fractura coronara cu complicatiiE.

(pag. 700)

S1231066. Dintre formele clinice ale traumatismelor dento-parodontale fac parte:avulsiaA. luxatia totalaB. intruziaC.contuzia alveolaraD.fractura radicularaE.

(pag. 700)

S1231067. Fracturile coronare ale dintilor permanenti din cadrul traumatismelor dento-parodontale:nu intereseaza niciodata camera pulpara, aceasta fiind redusa in volumA. in cazul fracturilor smaltului si dentinei fara deschiderea camerei pulpare nu exista durere, camera pulpara fiind inchisa

B.

in cazul fracturilor cu interesarea camerei pulpare dentina si pulpa sunt foarte sensibile la atingereC.in cazul fracturilor complicate, la pacienţii tineri, tratamentul de elecţie este cel de extirpare vitala urmata de reconstrucţie coronara

D.

in fracturile complicate, la pacientii adulti, se practica extirparea vitala urmata de obturatie endodontica.E.

(pag. 705)

S1231068. Fracturile coronare complicate:intereseaza camera pulparaA. camera pulpara este neafectataB. necesita apectomieC.poate sa apara hemoragia capilara din camera pulparaD.pulpa este foarte sensibila la atingereE.

(pag. 705)

S1231069. Fracturile coronare necomplicate:afecteaza smaltulA. inereseaza smaltul si dentinaB. necesita testarea periodica a vitalitatii dinteluiC.necesita pulpectomieD.uneori este deschisa camera pulparaE.

(pag. 705)



S1231070. in cazul avulsiei este important:sa se curete bine dintele cu o periutaA. sa se examineze radiologic alveola goalaB. sa nu se amane replantareaC.alveola sa aiba pereţii intregiD.tratamentul antibiotic preoperatorE.

(pag. 710)

S1231071. in clasificarea radiologica si histologica a vindecarii fracturilor radiculare se intalnesc urmatoarele tipuri:

interpunerea tesutului calcifiatA. interpunerea tesutului conjunctivB. interpunerea tesutului de granulatieC.interpunerea de os si ţesut conjunctivD.interpunerea de tesut vascularE.

(pag. 707)

S1231072. Intruzia este caracterizata prin:deplasarea dintelui in procesul alveolarA. avulsieB. mobilitate scazutaC.reacţie negativa la testarea vitalitaţiiD.radiologic apare un spatiu periodontal largitE.

(pag. 708)

S1231073. Luxatiile dentatiei permanente cunosc urmatoarele forme clinice:contuziaA. subluxatiaB. intruziaC.luxaţia lateralaD.fractura partialaE.

(pag. 708)

S1231074. Luxatiile dintilor temporari necesita:replantarea imediata dupa expulzieA. extractia imediata dupa intruzieB. tractiune elastica pentru repozitionareC.expectativa in cazul intruzieiD.antibioterapie in cazul in care apar complicatii septiceE.

(pag. 703-704)

S1231075. Precizati variantele clinice corecte ale luxatiilor dintilor temporali:subluxatiaA. luxatia intruzivaB. extruziaC.avulsiaD.luxatia corono-radicularaE.

(pag. 702)

S1231076. Tratamentul fracturilor coronare necomplicate cuprinde:protectia pulpei de factori termiciA. aplicarea de Ca (OH)2 si canaliculele dentinare taiateB.



aplicarea H2O2 si eugenat de zinc pe canaliculele dentinare taiateC.protejarea dentinei printr-un strat gros de cimentD.pulpotomieE.

(pag. 705)

S1231077. Tratamentul fracturilor radiculare cuprinde:reducerea dinteluiA. luxarea dinteluiB. imobilizarea dinteluiC.extracţia dinteluiD.testarea vitalitatii dintelui la intervale regulateE.

(pag. 706-707)

S1231078. Tratamentul luxatiei totale a dintilor permanenti:se face cat mai precoceA. dintele pierdut la locul accidentului nu se mai recupereazaB. se replanteaza doar dintii ramasi in cavitatea oralaC.se face prin replantare dupa tratamentul antiseptic al dintelui recuperat de la locul accidentuluiD.se prefera tratamentul endodontic exooral al dintelui urmat de replantareE.

(pag. 708)

S1331079. Cele mai obisnuite tipuri de fracturi coronare suntFisuriA. Fracturi coronare necomplicateB. Fracturi coronare complicateC.Mobilitate coronaraD.Toate acesteaE.

(pag. 704)

S1331080. Clasificarea OMS a leziunilor traumatice dento-parodontale cuprindeFracturi coronareA. Plagi ale fibromucoasei dintilor traumatizatiB. Fracturi radiculareC.Luxaţia dentaraD.Fracturi ale rebordului alveolarE.

(pag. 700)

S1331081. Criteriile principale de alegere a metodelor de fixare in traumatismele dento-parodontaleCat mai ieftineA. Cat mai rapideB. Sa nu afecteze dintele sau gingiaC.Sa fie suficiente de rigideD.Cat mai fizionomiceE.

(pag. 709)

S1331082. Fractura coronara necomplicata reprezintaFractura smaltuluiA. Fractura smaltului si dentineiB. Fractura smaltului cu deschiderea camerei pulpareC.Fractura smalţului si dentinei fara deschiderea camerei pulpareD.Fisura smaltuluiE.

(pag. 705)



S1331083. Fracturile coronare la dintii permanenti suntFisuriA. Fracturi coronare complicateB. Fracturi coronare necomplicateC.Fractura apexuluiD.Fractura 1/3 cervicalaE.

(pag. 704)

S1331084. in fracturile coronare necomplicate pacientul acuzaDureri spontaneA. Dureri la rece si caldB. Sangerarea pulpei dentareC.Mobilitatea dentara grad ID.Durerea pulsatilaE.

(pag. 705)

S1331085. in intruzie se produce:Deplasarea dintilor spre vestibularA. in procesul alveolarB. in afara procesului alveolarC.in sinusul maxilarD.in fosa nazalaE.

(pag. 708)

S1331086. Manifestarile clinice in contuzia dentara sunt:Durere la percutia dinteluiA. Mobilitatea dentara anormalaB. Absenta mobilitatii dentareC.Reacţie pozitiva la curentul electricD.Discreta intruzieE.

(pag. 708)

S1331087. Necroza pulpara posttraumatica poate fi diagnosticata prinTeste de vitalitateA. Dureri pulsatileB. Semne clinice si radiologiceC.Mobilitate dureroasaD.DiafanoscopieE.

(pag. 710)

S1331088. Subluxatia dentara posttraumatica determina:Hemoragie in santul gingivalA. Hemoragie in camera pulparaB. Mobilitatea dentara usoaraC.Deschiderea sinusului maxilarD.Extruzia dentaraE.

(pag. 708)

S1431089. Care din urmatoarele situatii sunt extrem de rar intalnite in traumatismele dintilor temporari:AvulsiileA. Luxatii cu intruzieB.



Fracturi coronareC.Fracturi radiculareD.ContuziiE.

(pag. 702)

S1431090. Dupa OMS, clasificarea fracturilor coronare cuprinde:Fisura smaltuluiA. ContuziaB. SubluxatiaC.Fractura coronara fara complicatiiD.Fractura coronara cu complicatiiE.

(pag. 700)

S1431091. Dupa OMS, clasificarea luxatiilor cuprinde:ContuziaA. SubluxatiaB. Luxatia cu intruzieC.Luxatia cu extruzieD.Fisura smaltuluiE.

(pag. 700)

S1431092. Examenul exooral al unui pacient cu traumatism dento-parodontal cuprinde:Condilii mandibulariA. Contururile osoase mandibulareB. MaxilarulC.Oasele malareD.Apofizele pterigoideE.

(pag. 701)

S1431093. Printre factorii favorizanti ai traumatismului dento-parodontal mentionam:Cariile profundeA. Dispozitivele corono-radiculareB. Tulburarile de mineralizareC.Accidentele de circulatieD.Afectiunile dento-parodontaleE.

(pag. 699)

S1531094. Amputatia vitala in tratamentul fracturilor coronare complicate la dintii permanenti tineri se considera reusita daca:

nu apar dureri;A. dintele egreseaza;B. apare pulpita;C.se continua formarea radacinii;D.se stompeaza formarea radacinii.E.

(pag. 705)

S1531095. Cele trei criterii principale care trebuie indeplinite in orice metoda de fixare a dintilor luxati sunt:

sa fie posibila o fixare rapida;A. dintii sa fie vitali;B. fixarea sa nu afecteze dintele sau gingia;C.fixatoarele sa fie suficient de rigide;D.



fixarea sa permita alimentarea pacientului.E.

(pag. 709)

S1531096. Complicatiile care pot apare dupa luxatia dintilor permanenti depinde de:gradul luxatiei;A. forta impactului;B. prezenta diastemelor;C.starea parodonţiului;D.rigiditatea mijlocului de imobilizare.E.

(pag. 710)

S1531097. Controalele clinice dupa fixarea dintilor permanenti luxati urmaresc:igiena orala;A. cariile incipiente;B. stabilitatea fixatorului;C.elasticitatea fixatorului;D.vitalitatea dintilor luxati.E.

(pag. 710)

S1531098. Cum se procedeaza in cazul unei avulsii traumatice unidentare:dintele avulsionat se plaseaza in solutie salina si se curata;A. alveola este irigata cu ser fiziologic;B. alveola se chiureteaza energic;C.se efectueaza anestezie;D.dintele se replanteaza.E.

(pag. 711)

S1531099. Diagnosticul luxatiei dentare cu extruzie presupune:dintele este mobil;A. vitalitatea pulpara este negativa;B. spatiul periodontal radiografic este largit;C.ocluzia dentara este inversa;D.vitalitatea pulpara este pozitiva.E.

(pag. 708)

S1531100. Fracturile radiculare sunt mai frecvente la dentitia permanenta fata de cea temporara din cauza urmatorilor factori favorizanti:

numarul mai mare de unitati dentare;A. lungimea coroanei clinice;B. camera pulpara voluminoasa;C.smalţul mai rezistent;D.rezistenta procesului alveolar.E.

(pag. 706)

S1531101. in cazul necrozei pulpare aparute la pacientii tineri cu dinti permanenti luxati terapia este:extirpare pulpara cu pastrarea filetului apical vital;A. obturatie de canal cu depasire;B. aplicarea unui con gros de gutaperca inmuiat in cloroform;C.extracţia dintelui;D.obturatia canalului si rezectia apicala.E.

(pag. 710)



S1531102. Tratamentul fracturilor de smalt la dintii permanenti presupune:rotunjirea unghiurilor ascutite;A. amputatia pulpara;B. aplicarea unei solutii fluorurate pe suprafata de fractura;C.monitorizarea vitalitatii pulpare;D.extractia dintelui.E.

(pag. 705)

S1631103. in extruzia dentara.dintele paraseste partial alveolaA. testul de vitalitate este negativB. testul de vitalitate este pozitivC.radiografia arata spatiul periodontal largitD.dintele este mobilE.

(pag. 708)

S1631104. in fracturile dentare fara deschiderea camerei pulpare:pacientul acuza dureri sporadiceA. nu exista dureriB. dentina e moale la palpareC.sensibilitatea la la cald si rece este crescutaD.sensibilitatea la cald si rece este scazutaE.

(pag. 705)

S1631105. in luxatiile cu intruzie ale dintilor temporari:dintele se lasa pe locA. poate exista o eruptie spontana a dinteluiB. dintele se extrageC.dintele se aduce pe arcada si se imobilizeazaD.leziunile parodopntale mici aferente nu se trateazaE.

(pag. 703)

S1631106. Intruzia dentara e caracterizata prin:deplasarea dintelui in procesul alveolarA. rectie negativa la testarea vitalitatiiB. reactie pozitiva la testarea vitalitatiiC.dintele e infrapozitieD.mobilitate dentara crescutaE.

(pag. 708)

S1631107. Leziunile traumatice ale dintilor temporari pot determina la nivelul dintilor permanenti:hipoplazia smaltuluiA. hipercalcifierea smaltuluiB. hipocalcifiera smaltuluiC.deplasarea mugurilor dintilor permanentiD.niciunaE.

(pag. 702)

S1631108. Majoritatea fracturilor radiculare ale dintilor traumatizati se localizeaza:in 1/3 coronara a radaciniiA. in 1/3 apicala a radaciniiB. in 1/3 medie a radaciniiC.



la dintii frontaliD.la dintii lateraliE.

(pag. 706)

S1631109. Subluxatia dentara presupune:usoara mobilitate a dinteluiA. durere la percutieB. deplasarea dinteluiC.radiografia arata un spatiu periodontal largitD.radiografia este necaracteristicaE.

(pag. 708)

S2131110. Care dintre următoarele traumatisme dento-parodontale nu necesită tratament, ci doar testarea vitalităţii pulpare:

Fracturi corono-radiculareA. Fracturi coronare necomplicateB. Fisuri ale smalţuluiC.SubluxaţiiD.ContuziiE.

(pag. 704-705, 709)

S2131111. Clasificarea luxaţiilor la dentaţia permanentă se face după:Timpul scurs de la traumatismA. Tipul agentului traumatizantB. Gravitatea luxaţieiC.Mobilitatea dinteluiD.Direcţia deplasării dinteluiE.

(pag. 708)

S2131112. Dintre semnele clinice şi paraclinice ale subluxaţiei dentare, distingem:Uşoară mobilitate a dinteluiA. Hemoragie în şanţul gingivalB. Uşoară durere la percuţieC.Vitalitatea este absentăD.Radiografia arată un spaţiu periodontal lărgitE.

(pag. 708)

S2131113. Dintre tipurile de vindecare în cazul fracturilor radiculare, distingem interpunerea de:ţesut calcifiatA. ţesut conjunctivB. conţinut pulparC.os şi ţesut conjunctivD.ţesut de granulaţieE.

(pag. 707)

S2131114. După OMS, fracturile coronare se clasifică în:Fisura smalţuluiA. ContuziaB. SubluxaţiaC.Fractura coronară fără complicaţiiD.Fractura coronară cu complicaţiiE.

(pag. 700)



S2131115. Luxaţia laterală implică următoarele semne clinice şi paraclinice:Deplasare de obicei spre oralA. Vitalitate prezentăB. Ocluzia este nemodificatăC.Radiografia este necaracteristicăD.Mobilitate crescutăE.

(pag. 708)

S2131116. Tratamentul fracturilor coronare necomplicate presupune:Extirpare vitalăA. Amputaţie vitalăB. Protecţia dentinei şi pulpei de factori termiciC.Aplicarea hidroxidului de calciu pe canaliculele dentinare tăiateD.Protecţia dintelui cu o coroană temporară din acrilatE.

(pag. 705)

S2231117. Clasificarea OMS pentru leziuni traumatice dentoparodontale cuprinde:fracturi radiculare - subluxatiaA. fracturi radiculare - luxatia cu intruzieB. fracturi radiculare - luxatia cu extruzieC.fracturi coronare fara complicatiiD.luxatii - contuziaE.

(pag. 700)

S2231118. Stabiliti care din urmatoarele afirmatii legate de leziunile dento-parodontale sunt adevarate:un numar important al acestor leziuni ramane nedescoperitA. se pot evidentia toate tipurile de leziuni numai prin examen clinicB. examenul radiologic poate depista toate tipurile de leziuniC.examenul radiologic poate depista fracturi neevidentiate prin examen clinicD.examenul radiologic poate depista numai fracturi neevidentiate prin examen clinicE.

(pag. 699)

S2231119. Procentajele incidentei leziunilor dento-parodontale sunt:diferite in functie de grupele sociale afectateA. aceleasi in functie de grupele sociale afectateB. diferite in functie de varstaC.aceleasi in functie de sexD.aceleasi in functie de mediul de provenientaE.

(pag. 699)

S2231120. Traumatismele dentoalveolare sunt mai frecvente la:grupul frontal inferiorA. grupul frontal inferior si frontal superiorB. grupul frontal superiorC.la copii si tineriD.la varstniciE.

(pag. 699)

S2231121. Factorii favorizanti in aparitia traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentati de:accidente rutiereA. dispozitivele coronoradiculareB. tulburari de mineralizare ale dintilorC.



afectiuni parodontaleD.accidente sportiveE.

(pag. 699)

S2231122. Principalele cauze ale traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentate de:accidente de joacaA. afectiuni parodontaleB. dispozitive coronoradiculareC.accidente rutiereD.accidente sportiveE.

(pag. 699)

S2231123. Cauzele iatrogene ale traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentete de:accidente sportiveA. agresiuniB. luxarea dintilor vecini prin sprijin inadecvatC.traumatizarea unor dinti la pacienti intubatiD.fractura dintilor prin deraparea instrumentarului de extractieE.

(pag. 699)

S2231124. Grupele cu risc crescut in traumatismele dentoparodontale sunt reprezentate de:pacienti cu epilepsieA. pacienti cu protruzie accentuata a maxilaruluiB. pacienti cu retruzie accentuata a maxilaruluiC.pacienti cu protruzie accentuata a mandibuleiD.pacienti cu hipertrofia buzei superioareE.

(pag. 699)

S2231125. Procentaje crescute ale incidentei leziunilor dentoparodontale apar :in regiunea molaraA. pentru persoane de sex femininB. primavara si varaC.in zilele de week-endD.la persoane de sex masculinE.

(pag. 700)

S2231126. Leziunile dentare in traumatismele dento-parodontale pot consta in afectiuni ale structurii dure :

cu interesarea camerei pulpareA. fara interesarea camerei pulpareB. cu demineralizare dentineiC.cu afectare parodontalaD.fara afectare parodontalaE.

(pag. 700)

S2231127. Clasificarea OMS a leziunilor dentoparodontale cuprinde entitatile:fracturi coronare - fisura smaltuluiA. fracturi radiculare - fractura cu complicatiiB. fracturi radiculare - fractura fara complicatiiC.luxatii - luxatia cu extruzieD.luxatii - luxatia cu intruzieE.

(pag. 700)



S2231128. Clasificarea OMS pentru leziuni traumatice dentoparodontale cuprinde entitatile :fracturi coronareA. fracturi de proces alveolarB. fracturi radiculareC.fracturi asociate fracturilor mandibulareD.luxatiiE.

(pag. 700)

S2231129. Din anamneza unui traumatizat dentoparodontal trebuie sa reiasa:informatii legate de locul accidentuluiA. informatii legate de examinarea reliefurilor osoase ale mandibuleiB. informatii legate de ora accidentuluiC.informatii legate de examinarea mucoasei endooraleD.informatii legate de cauza accidentuluiE.

(pag. 700-701)

S2231130. Intervalul dintre un accident dentoparodontal si prezentarea la medic este important pentru:inspectia exo si endooralaA. stabilirea diagnosticuluiB. alegerea tratamentuluiC.palparea contururilor osoaseD.percutia dintilor interesatiE.

(pag. 700-701)

S2231131. Testarea vitalitatii pulpei dintelui interesat imediat dupa un accident dentoparodontal:are o importanta limitataA. are o importanta mareB. are o importanta micaC.nu are valoare diagnostica decat dupa 4-6 luni de la traumatismD.poate da un raspuns negativ la stimuli termici si electrici fara a fi vorba de o necroza a pulpeiE.

(pag. 701)

S2231132. Testele de vitalitate ale pulpei dentare dupa un traumatism dentoparodontal pot deveni pozitive:

dupa oreA. dupa zileB. dupa saptamaniC.dupa luniD.dupa aniE.

(pag. 701)

S2231133. Examinarea endoorala in leziuni traumatice dentoparodontale presupune:palparea condililor mandibulari static si dinamicA. palparea contururilor osoase mandibulareB. palparea oaselor zigomaticeC.inspectia dintilor in special culoareaD.inspectia leziunilor de continuitate ale mucoaselorE.

(pag. 701)

S2231134. In cazul luxatiilor dintilor temporari se pot intalni una din urmatoarele forme:dintele avulsionat si alveola goalaA. dintele este dislocat persistand un contact cu structurile adiacente.B.



dintele este infundat in maxilarC.dinttii au doar o mobilitate redusaD.dintele patruns in canalul mandibularE.

(pag. 701)

S2231135. Riscul deplasarii mugurilor dintilor permanenti si malformarii radacinilor in urma unui traumatism dentoparodontal al dintilor temporari este variabil in functie de : :

creste odata cu varstaA. este cel mai mare imediat inainte de pierderea dintilor temporariB. mai frecvent la feteC.scade odata cu varsta copiluluiD.este posibil exclusiv la dintii frontali superioriE.

(pag. 702)

S2231136. Pentru luxatiile dintilor temporari sunt caracteristice:luxatia totala a unui dinte temporarA. luxatia cu fractura procesului alveolarB. extruzia unui dinte temporarC.luxatia intruzivaD.subluxatia dintilor temporariE.

(pag. 702)

S2231137. Cele mai putin dramatice consecintammmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmmm ale unui traumatism dentoparodontal la dintii temporari sunt reprezentata de:

hipoplazia smaltuluiA. deplasarea mugurelui dintelui permanentB. malformatia radacinilor dintelui permanentC.hipocalcifierea smaltuluiD.hipercalcificarea smaltuluiE.

(pag. 702)

S2231138. Tulburarile in dezvoltarea radacinii dintilor permanenti dupa traumatisme dentoparodontale ale dintilor temporari se caracterizeaza prin:

radacina poate ramane incomplet formataA. incorporarea de hemosiderina in smaltB. poate aparea degenerarea fibroasa a pulpeiC.poate aparea o hemoragie intraosoasaD.poate aparea dilacerarea si neeruptia dinteluiE.

(pag. 703)

S2231139. Urmatoarele modificari patologice ale mugurilor dintilor permanenti pot apare dupa un traumatism dento-parodontal al dintilor temporari:

hipoplaziaA. hipercalcifiereaB. hipocalcifiereaC.geminatiaD.aplaziaE.

(pag. 703)

S2231140. Tratamentul unei fracturi de dinte temporar poate consta in tratament endodontic daca:radacina dintelui este deja formataA. exista fractura coronara cu interesarea camerei pulpareB.



foramenul apical este micC.resorbtia radacinii nu a inceputD.igiena orala este corespunzatoareE.

(pag. 703)

S2231141. Anamnestic, datele importante care trebuie cunoscute in cazul avulsiei sunt cele legate de:timpul scurs de la exarticulareA. existenta tratamentelor endodontice anterioareB. existenta unor antecedente diabeticeC.locul producerii accidentuluiD.mediul de pastrare a dintelui pana la prezentarea in serviciul medicalE.

(pag. 710)

S2231142. In cazul examenului clinic al unui pacient ce prezinta avulsia unui dinte permanent se urmareste existenta:

fracturilor de proces alveolarA. plagilor partilor moi oro-facialeB. echimozelor perioraleC.fracturilor oaselor maxilareD.fracturilor dintilor adiacentiE.

(pag. 710)

S2231143. Tratamentul avulsiei unui dinte permanent urmareste:curatarea dintelui de corpi straini si ligamente parodontaleA. menajarea ligamentelor parodontaleB. chiuretajul alveolei restanteC.lavajul alveolei restanteD.replantarea dintelui urmata imediat de imobilizareE.

(pag. 710-711)

S2231144. In contuziile parodontale apar:lezari usoare ale membranei parodontale;A. mobilitate dentara;B. dureri la percutie;C.sangerari de la nivel gingival;D.modificari radiologice caracteristiceE.

(pag. 708)

S2231145. Subluxatia unui dinte permanent presupune:aparitia unei mobilitati de gradul II;A. existenta unor dureri la percutie:B. prezenta unei usoare extruzii:C.aparitia modificarilor radiologice caracteristice;D.aparitia unei hemoragii in santul gingivalE.

(pag. 708)

S2231146. Intruzia dentara se manifesta clinic si radiologic prin:absenta raspunsului la testul de vitalitate;A. absenta spatiului periodontal;B. largirea si deformarea spatiului periodontal;C.epistaxis;D.mobilitate dentara cresuta.E.



(pag. 708)

S2231147. Extruzia unui dinte permanent presupune:mobilizarea partiala a dintelui din alveola;A. mobilizarea totala a dintelui din alveola;B. palpare si percutie dureroase;C.existenta unui spatiu parodontal micsorat;D.existenta unui spatiu parodontal largitE.

(pag. 708)

S2231148. Luxatia laterala se manifesta clinic prin:mobilitate dentara crescuta;A. existenta unui anumit grad de extruzie;B. raspuns exacerbat la testul de vitalitate;C.absenta vitalitatii;D.modificari ale relatiilor ocluzale.E.

(pag. 708)

S2231149. Principalele caze(determinante) ale traumatismelor dentoparodontale sunt reprezentate de:accidente de joacaA. afectiuni parodontaleB. dispozitive coronoradiculareC.accidente rutiereD.accidente sportiveE.

(pag. 699)

S2231150. Procentaje crescute ale incidentei leziunilor dentoparodontale apar astfel:pentru leziuni traumatice parodontaleA. pentru leziuni traumatice dentareB. primavara si varaC.in zilele de week-endD.la persoane de sex masculinE.

(pag. 700)

S2231151. Procentaje crescute ale incidentei afectiunilor dentoparodontale apar la:pacienti cu un singur dinte interesat de traumatismA. copii intre 10 si 12 aniB. pacienti cu fracturi coronare complicate la dintii definitiviC.pacienti care prezentau leziuni ale dentatiei definitiveD.pacienti care prezentau leziuni ale dentatiei temporareE.

(pag. 700)

S2231152. Clasificarea OMS a leziunilor dentoparodontale cuprinde:fracturi coronare - fisura smaltuluiA. fracturi radiculare - fractura cu complicatiiB. fracturi radiculare - fractura fara complicatiiC.luxatii - luxatia cu extruzieD.luxatii - luxatia cu intruzieE.

(pag. 700)

S2231153. Examinarea exoorala in traumatisme dentoparodontale poate evidentia:hematoame mucoaseA.



leziuni de continuitate la nivelul mucoaseiB. fracturi intraalveolareC.plagi exooraleD.la palparea condililor mandibulari acestia nu participa la miscarea de deschidere si inchidere a guriiE.

(pag. 701)

S2231154. Testarea vitalitatii pulpei imediat dupa un accident dentoparodontal:are o importanta limitataA. are o importanta mareB. are o importanta micaC.nu are valoare diagnostica decat dupa 4-6 luni de la traumatismD.poate da un raspuns negativ la stimuli termici si electrici fara a fi vorba de o necroza a pulpeiE.

(pag. 701)

S2231155. Testarea vitalitatii pulpei dupa un traumatism dentoparodontal poate evidentia pozitivarea valorilor:

dupa ore de la traumatismA. dupa zile de la traumatismB. dupa saptamani de la trauamtismC.dupa luni de la traumatismD.dupa ani de la traumatismE.

(pag. 701)

S2231156. Examinarea endoorala in leziuni traumatice dentoparodontale presupune:palparea condililor mandibulari static si dinamicA. palparea contururilor osoase mandibulareB. palparea oaselor zigomaticeC.inspectia dintilor in ceea ce priveste culoarea continutului camerei pulpareD.inspectia leziunilor de continuitate mucoaseE.

(pag. 701)

S2231157. Cauzele responsabile de producerea leziunilor dintilor temporari sunt:cadere pe podea, strada sau bazinA. lovitura a unui coleg de joacaB. cadere de pe banca sau patC.lovire de marginile mesei sau patuluiD.lovire pe scariE.

(pag. 702)

S2231158. Consecintele traumatizarii dintilor temporari pentru dentatia permanenta pot :provoca afectari ireversibile ale dintilor permanentiA. provoca afectari reversibile ale dintilor permanentiB. fi stabilite cu dificultateC.fi stbilite cu incertitudineD.sa fie sau nu manifesteE.

(pag. 701)

S2231159. In cadrul fracturilor dintilor temporari o frecventa crescuta o au:luxatiileA. avulsiileB. fracturile coronareC.fracturile radiculareD.



fracturile coronare si fracturile radiculareE.

(pag. 702)

S2231160. Pentru luxatiile dintilor temporari sunt caracteristice:luxatia totala a unui dinte temporarA. luxatia partiala a unui dinte temporarB. extruzia unui dinte temporarC.luxatia intruzivaD.subluxatia dintilor temporariE.

(pag. 702)

S2231161. Cea mai putin dramatica consecinta a unui traumatism dentoparodontal la dintii temporari este reprezentata de:

hipoplazia smaltuluiA. deplasarea mugurelui dintelui permanentB. malformatia radacinilor dintelui permanentC.hipocalcifierea smaltuluiD.hipercalcificarea smaltuluiE.

(pag. 702)

S2231162. Tulburarile in dezvoltarea radacinii dintilor permanenti dupa traumatisme dentoparodontale ale dintilor temporari se caracterizeaza prin:

radacina poate ramane incomplet formataA. poate aparea calcifierea pulpeiB. poate aparea degenerarea pulpeiC.poate aparea o hemoragie intraosoasaD.poate aparea dilacerareaE.

(pag. 703)

S2231163. Dilacerarea dupa un traumatism dentoparodontal al dintilor temporari presupune:coroana si radacina nu sunt in linieA. coroana si radacina sunt in linieB. deplasarea partii deja calcifiate a dintelui in raport cu portiunea nemineralizata prin forta traumatismuluiC.deformarea osului care se palpeaza spre oralD.detectarea facila radiologicaE.

(pag. 703)

S2331164. Fracturile coronare la dinţii permanenţi sunt:FisuriA. Fracturi coronare complicateB. Fracturi coronare necomplicateC.Fractura apexuluiD.Fractura 1/3 cervicalăE.

(pag. 704)

S2331165. Fractura coronară necomplicată reprezintă:Fractura smalţuluiA. Fractura smalţului şi dentineiB. Fractura smalţului cu deschiderea camerei pulpareC.Fractura smalţului şi dentinei fără deschiderea camerei pulpareD.Fisura smalţuluiE.

(pag. 705)



S2331166. Clasificarea OMS a leziunilor traumatice dento-parodontale cuprinde:Fracturi coronareA. Plăgi ale fibromucoasei dinţilor traumatizaţiB. Fracturi radiculareC.Luxaţia dentarăD.Fracturi ale rebordului alveolarE.

(pag. 700)

S2331167. Manifestările clinice în contuzia dentară sunt:Durere la percuţia dinteluiA. Mobilitatea dentară anormalăB. Absenţa mobilităţii dentareC.Reacţie pozitivă la curentul electricD.Discretă intruzieE.

(pag. 708)

S2331168. Andreasen consideră drept cauză ale leziunilor dinţilor temporari, următoarele:căderea pe podea sau stradăA. lovirea de către un coleg de joacăB. căderea de pe bancă sau patC.lovirea de către animaleD.lovirea de marginea mesei sau patuluiE.

(pag. 702)

S2331169. În fracturile coronare necomplicate pacientul acuză:Dureri spontaneA. Dureri la rece şi caldB. Sângerarea pulpei dentareC.Mobilitatea dentară grad ID.Durerea pulsatilăE.

(pag. 705)

S2331170. Necroza pulpară posttraumatică poate fi diagnosticată prin:Teste de vitalitateA. Dureri pulsatileB. Semne clinice şi radiologiceC.Mobilitate dureroasăD.DiafanoscopieE.

(pag. 710)

S2331171. În intruzie se produce:Deplasarea dinţilor spre vestibularA. În procesul alveolarB. În afara procesului alveolarC.În sinusul maxilarD.În fosa nazalăE.

(pag. 708)

S2331172. Subluxaţia dentară posttraumatică determină:Hemoragie în şanţul gingivalA. Hemoragie în camera pulparăB. Mobilitatea dentară uşoarăC.



Deschiderea sinusului maxilarD.Extruzia dentarăE.

(pag. 708)

S2331173. Criteriile principale de alegere a metodelor de fixare în traumatismele dento-parodontaleCât mai ieftineA. Să asigure o fixare rapidăB. Să nu afecteze dintele sau gingiaC.Să fie suficient de rigideD.Cât mai fizionomiceE.

(pag. 709)

S2331174. Care sunt tipurile de vindecare în fracturile radiculare propuse de Andreaseninterpunerea ţesutului conjunctivA. interpunerea ţesutului fibrosB. interpunerea ţesutului calcificatC.interpunerea ţesutului de granulaţieD.interpunerea de os şi ţesut conjunctivE.

(pag. 707)

S2331175. Incidenţa traumatismelor dento-parodontale este funcţie de:grupul socialA. vârstăB. sexC.greutateD.mediu de provenienţăE.

(pag. 699)

S2331176. Grupele cu risc crescut la traumatisme dento-parodontale sunt:epilepticiiA. bătrâniiB. femeileC.copiiiD.diabeticiiE.

(pag. 699)

S2331177. În extruzia dentară dintele:părăseşte parţial alveolaA. este mobilB. prezintă modificarea culoriiC.prezintă teste de vitalitate negativeD.prezintă teste de vitalitate negativeE.

(pag. 708)

S2531178. Diagnosticul luxaţiei dentare cu extruzie presupune:dintele este mobilA. vitalitatea pulpară este negativăB. spaţiul periodontal este lărgit radiograficC.ocluzia dentară este inversăD.vitalitatea pulpară este pozitivă.E.

(pag. 708)



S2631179. Manifestările locale gingivo-parodontale la bolnavii cu SIDA sunt:eritemul gingival linear sau gingivita HIVA. gingivita ulcero-necroticăB. parodontita juveniăăC.parodontita marginală ulcero-necrotică rapid progresivăD.parodontita marginală rapid progresivă.E.

(pag. 163)

S2631180. Manifestările extrabucale şi generale frecvent întâlnite în SIDA sunt:diabetA. adenopatii ale ganglionilor subangulomandibulari şi a lanţului cervical anteriorB. reumatism cronic degenerativC.candidoză la nivelul esofaguluiD.pneumonii.E.

(pag. 165)

S2631181. Manifestările bucale la bolnavii SIDA sunt:leucoplazia viloasăA. candidozele bucaleB. leziuni herpeticeC.sindromul Papillon-LefevreD.osteite ale corticalei externe a crestei alveolare.E.

(pag. 163)

S2631182. Candidozele bucale în SIDA se pot manifesta în diferite forme:cheilita angulară micoticăA. candidoza hipertrofică lingualăB. candidoza pseudomembranoasăC.fisurile StillmanD.candidoză eritematoasă.E.

(pag. 164)

S2831183. In cazul avulsiei dintelui este indicat:sa plasam dintele in solutie salinaA. contactul cu dintele sa fie minimalizatB. sa chiuretam alveolaC.sa replantam dinteleD.sa imobilizam dinteleE.

(pag. 710)

S2831184. Atitudinea de expectativa se poate adopta la:luxatia lateralaA. subluxatiaB. luxatia intruzivaC.luxatia extruzivaD.intruzia dintilor temporariE.

(pag. 709)

S2831185. Dupa Andreasen fracturile radiculare se pot vindeca prin:interpunerea tesutului calcificatA. interpunerea tesutului conjunctivB. interpunerea tesutului epitelialC.



interpunerea de os si tesut conjunctivD.interpunerea tesutului de granulatieE.

(pag. 707)

S2831186. Luxatiile dintilor se pot clasifica astfel:contuzieA. subluxatieB. luxatie cu intruzieC.luxatie cu extruzieD.luxatie cu incluzieE.

(pag. 708)

S2831187. Diagnosticul fracturilor coronare necomplicate se pune pe urmatoarele date clinice si paraclinice:

Leziune la nivelul smaltului sau smaltului si dentineiA. Durere determinate de deschiderea camerei pulpareB. Teste de vitalitate positiveC.Hemoragie capilara din pulpa coronaraD.Examen Rx nu evidentiaza perforatia camerei pulpareE.

(pag. 705)

S2931188. Leziunile traumatice dento-parodontale au ca factori favorizanti:modificari ale structurii de rezistenta intrinseca a dintilor;A. accidentele sportive;B. dispozitivele corono-radiculare;C.tulburari de mineralizare;D.agresiunile.E.

(pag. 699)

S2931189. Criteriile principale ce trebuie indeplinite de metodele de fixare in luxatiile la dentatia permanenta sunt:

sa fie posibila o fixare rapida;A. fixatoarele sa fie elastice;B. sa fie posibila o fixare fara a afecta dintele;C.fixatoarele sa fie suficient de rigide;D.indiferent de metoda folosita imobilizarea se mentine 2-3 saptamani.E.

(pag. 709)

S2931190. Clasificarea radiologica si histologica a vindecarii fracturilor radiculare dupa Andreasen distinge urmatoarele:

interpunerea tesutului calcificat;A. interpunerea tesutului conjunctiv;B. interpunerea de os si tesut conjunctiv;C.interpunerea tesutului de granulatie;D.interpunerea de tesut conjunctiv si tesut de granulatie.E.

(pag. 707)



Tema nr. 32Infecţiile oro-maxilo-faciale



S1432001. Abcesele vestibulare cu punct de plecare caninul superior se caracterizeaza prin:"Buza de tapir"A. Tumefactia marcata a buzei superioareB. Tumefactia marcata a buzei inferioareC.Tumefacţia pleoapei inferioare si a regiunii genieneD.Tumefactie genianaE.

(pag. 301)

S1432002. Cel mai frecvent abces de origine dento-parodontala este:Abcesul palatinalA. Abcesul vestibularB. Abcesul parodontal marginalC.Abcesul maseterinD.Abcesul submandibularE.

(pag. 301)

S1532003. Cauzele proceselor infectioase ale tesuturilor moi perimaxilare sunt:leziuni dentoparodontale:A. hemangiomul;B. lipomul;C.ameloblastomul;D.adenomul pleomorf.E.

(pag. 293)

S1532004. Ce element anatomic imparte loja obrazului intr-un compartiment extern si unui intern:muschiul maseter;A. muschiul buccinator;B. muschiul platysma;C.bula lui Bichat;D.artera faciala.E.

(pag. 314)

S1532005. Ce semn clinic caracterizeaza flegmonul difuz al planseului oral:febra marcata;A. disfagie;B. disconcordanta puls-temperatura;C.trismus accentuat;D.halena fetida.E.

(pag. 333)

S1532006. in ce supuratie intalnim aspectul de"creasta de cocos":abcesul maseterin;A.



abcesul lojei sublinguale;B. abcesul submentonier;C.abcesul vestibular;D.abcesul orbitei.E.

(pag. 310)

S1532007. Unde este situata incizia pentru deschiderea unui abces al bazei limbii:in planseul oral;A. in regiunea submandibulara;B. subangulomandibular;C.intre menton si hioid;D.pe fata ventrala a limbii.E.

(pag. 321)

S1632008. Abcesul palatinal – diagnosticul diferential se face cu:epulisul;A. sancrul sifilitic;B. adenomul si carcinomul adenoid chistic;C.fibromul;D.odontomul.E.

(pag. 303)

S1632009. Fosa infratemporala contine:trunchiurile nervoase maxilar si mandibularA. ramurile terminale ale arterei facialeB. tesut lax putin abundentC.ganglioni limfaticiD.ganglionul pterigopalatin Meckel.E.

(pag. 323)

S1632010. Loja parotidiana contine:ganglionul Meckel;A. nervul trigemen;B. vena jugulara interna;C.artera carotida externa;D.artera carotida interna.E.

(pag. 318)

S1632011. Osteomielita nou-nascutului se caracterizeaza prin:are un indice mic de letalitateA. a fost descrisa de GarreB. stafilocoul aureu responsabil se presupune ca are localizare primara la nivelul pielii, urechii mijlocii, cordonului ombilical

C.

localizarea la maxilar mai putin grava si mai putin frecventaD.radiografic, se caracterizeaza prin ingrosarea osului si disparitia partiala a spatiilor medulare.E.

(pag. 353)

S1632012. Smptomatologia fasciitei necrozante a fetei si gatului cuprinde urmatoarele, cu exceptia:debut extrem de lent, insidiosA. tumefactie superficiala a tegumentelor, limitata, insotita de un edem extins perilezionalB. de regula este localizata la obraz sau buza, pleoape, limba mai rar, dar mai frecvent la gatC.in decurs de 24 ore tumefactia devine de culoare bruna-albastruieD.



pe parcurs apare anestezia zonei interesate datorita afectarii ramurilor terminale nervoase senzitive.E.

(pag. 336)

S1632013. Tratamentul general al actinomicozei cuprinde:administrare pe cale orala de iod (solutie Lugol)A. actinolizatul in doze terapeutice: 10.000-15.000 UI/ziB. Penicilina G 2-4 mil. UI/zi im. timp de 14 zileC.Ampicilina caps 500 mg 4x1 caps/zi timp de 10 zileD.Ketoconazol 3x200 mg/zi timp de 14 zile.E.

(pag. 362)

S2132014. Care dintre următoarele supuraţii evoluează adesea către un flegmon difuz al planşeului bucal:

Abcesul lojii submandibulareA. Abcesul mentonierB. Abcesul lojii sublingualeC.Abcesul maseterinD.Abcesul migrator al obrazuluiE.

(pag. 310)

S2132015. Ce element anatomic desparte loja submandibulară de cea sublinguală:Pântecele anterior al m. digastricA. Glanda sublingualăB. Muşchiul milohioidianC.Faţa internă a corpului mandibularD.Mucoasa planşeului bucalE.

(pag. 306, 309)

S2132016. Celulita acută se caracterizează, din punct de vedere anatomo-patologic, prin:Vasodilataţie şi creşterea permeabilităţii vasculareA. Tromboză septică vasculară urmată de necrozăB. Apariţia de bule gazoaseC.Congestie capilară şi hemoragii difuzeD.Toate acesteaE.

(pag. 295)

S2132017. Discordanţa puls-temperatură se întâlneşte în:Celulita genianăA. Flegmonul difuz al planşeului bucalB. Abcesul vestibularC.ActinomicozăD.OsteomielităE.

(pag. 333)

S2132018. Semnul patognomonic al unui abces este:InduraţiaA. Crepitaţiile gazoaseB. Infiltrat dur, durerosC.FluctuenţăD.Tegumente cianoticeE.

(pag. 296)



S2232019. Calea transosoasa din mecanismele patogenele ale supuratiilor perimaxilare, are drept cauza:

litiaza salivaraA. afectiunile dentare apicaleB. afectiunile parodontaleC.fracturile maxilareD.accidente de eruptie a dintilorE.

(pag. 294)

S2232020. In supuratiile perimaxilare, punctia septica actioneaza pe cale:transosoasaA. submucoasaB. limfaticaC.venoasaD.directaE.

(pag. 294)

S2232021. Cocii anaerobi apar mai frecvent in:orofaringeA. cai respiratorii superioareB. cavitate oralaC.conjunctivaD.tegumente facialeE.

(pag. 295)

S2232022. Dupa autorii americani, flegmonul mai este denumit:inflamatie de tip alternativA. celulitaB. celulita acutaC.celulita seroasaD.inflamatie difuzaE.

(pag. 295-296)

S2232023. Concentratia plasmatica a antibioticului fata de concentratia inhibitorie minima pentru bacteriile implicate in procesul infectios, trebuie sa fie:

egalaA. de 2 ori mai micaB. de 4-5 ori mai mareC.cu 10 la suta mai mareD.cu 1.000.000 U.I. mai mareE.

(pag. 299)

S2232024. Abcesul perimandibular intern submucos, se caracterizeaza prin:colectie pe fata interna a mandibuleiA. colectie pe marginea bazilara a mandibuleiB. colectie in arcul anterior intern mandibularC.colectie pe marginea anterioara a ramurii ascendenteD.colectie in spatiul periodontalE.

(pag. 304)

S2232025. Diafragma obrazului este constituita de:muschiul rizoriusA.



muschiul buccinatorB. muschiul zigomatic mareC.muschii pielosi ai mimiciiD.bula lui BichatE.

(pag. 314)

S2232026. Tratamentul abcesului laterofaringian consta in:incizie si drenajA. extractia dintelui cauzalB. punctie evacuatorieC.doar tratament antibiotic tintitD.spalaturi cu solutii antiseptice a conductului auditiv externE.

(pag. 330-331)

S2532027. Clinic în abcesul lojii parotidiene nu apare:torticolis uşorA. reducerea până la dispariţie a secreţiei salivareB. TrismusC.DisfagieD.stare generală septică.E.

(pag. 319)

S2632028. Lacunele cuneiforme:apar în 1/3 medie a suprafeţelor dentareA. apar ca urmare a tulburărilor sistemului endocrinB. apar mai frecvent ocluzalC.au formă triunghiulară cu baza spre exterior şi vârful spre axul longitudinal al dinteluiD.nu reprezintă o lipsă de substanţă.E.

(pag. 174)


S1232029. Abcesul lojii submandibulare poate fi caracterizat de:debut cu infiltrat dureros pe fata interna a 1/3 distale a ramului orizontal mandibularA. tegumente destinse, lucioaseB. absenta trismusuluiC.congestia si tumefacţia mucoasei planseului "in creasta de cocos"D.dureri vii cu iradiere spre urecheE.

(pag. 307)

S1232030. Abcesul submandibular se manifesta clinic:prin prezenta unui infiltrat dureros in 1/3 distala a fetei interne a ramurii orizontaleA. prin prezenta unui infiltrat dureros in 2/3 anterioare ale ramurii orizontaleB. printr-o tumefactie cu tendinta de extensie geniana si anterioara, catre regiunea submentonieraC.printr-o tumefacţie localizata strict in jurul marginii bazilareD.tegumente palide, destinseE.

(pag. 306-307)

S1232031. Abcesul vestibular la nivelul premolarilor inferiori:este insotit de tumefactie labiala inferioaraA. este insotit de tumefactie geniana inferioara cu extensie submandibularaB.



nu prezinta trismusC.incizia este strict mucoasaD.incizia intereseaza atat mucoasa cat si periostulE.

(pag. 301-302)

S1232032. Cauzele producerii abcesului fosei infratemporale pot fi:difuzarea unui abces vestibular in fosa infratemporalaA. difuzarea infectiei din loja submandibularaB. punctia septica pentru anestezia la tuberozitateC.puncţia septica pentru anestezia la spina SpixD.punctia septica pentru anestezia plexala a molarilor superioriE.

(pag. 323)

S1232033. Diagnosticul diferential al abcesului de loja parotidiana se face cu:abcesul genianA. parotidita epidemicaB. abcesul maseterinC.adenita supurata intraparotidianaD.parotidita supurataE.

(pag. 319)

S1232034. Diagnosticul diferential al abcesului limbii se face cu:tumorile limbiiA. goma lueticaB. chistul dermoid infectatC.tuberculoza limbiiD.ulceratiile maligneE.

(pag. 320)

S1232035. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu:tumori endoosoaseA. chistul de maxilarB. furuncule ale feteiC.flegmonD.abcesul submandibularE.

(pag. 301)

S1232036. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu:chistul de maxilar in faza de exteriorizareA. tumori endoosoase, benigne, infectateB. osteomul cu localizare la nivelul procesului alveolarC.chisturi sebacee infectateD.furunculul feteiE.

(pag. 301)

S1232037. Etiologia abcesului perimandibular intern este legata de:procesele infectioase ale molarilorA. procesele infectioase ale premolarilorB. procesele infectioase ale caninilorC.existenţa whartonitei si periwhartoniteiD.corpi strani patrunsi in planseuE.

(pag. 304)



S1232038. Flegmonul difuz al planseului oral se caracterizeaza prin:cuprinde lojile submandibulare, sublinguale si regiunea submentonieraA. tegumente destinse, lucioase, congestiveB. temperatura scazuta, puls crescutC.formula leucocitara deviata spre stangaD.evolutie lenta, indelungata, fara alterarea starii generaleE.

(pag. 332-333)

S1232039. in cazul osteomielitei:aspectul radiologic este caracteristic de la inceputA. aspectul radiologic devine caracteristic doar in perioada de necroza osoasaB. radilogic apare osul patat, marmoratC.apare semnul VincentD.pot aparea semne de sinusita maxilaraE.

(pag. 348-356)

S1232040. in flegmonul de planseu oral:tegumentele sunt congestionate, tumefiateA. tegumentele sunt palide, cianotice, marmorateB. trismusul este redusC.trismusul este marcatD.nu exista tulburari respiratoriiE.

(pag. 332-333)

S1232041. in flegmonul difuz al planseului oral:exista concordanta intre puls si febraA. exista discordanta intre puls si febraB. apare trismusulC.deglutiţia este dureroasaD.tegumentele au culoare si aspect normaleE.

(pag. 333)

S1232042. Tratamentul abcesului de orbita cuprinde:incizia pe marginea orbiteiA. incizia pe cale endosinuzalaB. drenajul cu tuburi de drenC.lame de dren pentru drenajD.probe functionale ale globului ocularE.

(pag. 323)

S1332043. Al IV-lea principiu emis de Peterson referitor la tratamentul chirurgical al infectiei urmareste.Realizarea unui bun anestezii localeA. Testarea sensibilitatii la antibioticeB. Drenajul evolutiei purulenteC.Diminuarea dificultaţilor funcţionale severe respiratoriiD.indepartarea cauzeiE.

(pag. 297)

S1332044. Antibioticul se administreaza:Pentru o perioada adecvata de timpA. Pana la remiterea simptomelor graveB.



Minimum 7 zileC.in funcţie de acţiunea bactericida sau bacteriostaticaD.in functie de rezultatul antibiogrameiE.

(pag. 299)

S1332045. Caile de patrundere a germenilor sunt in legatura cu afectiuni:Dento-parodontaleA. Oro-faringieneB. TegumentareC.Mai rar conjunctivaleD.HematologiceE.

(pag. 294)

S1332046. Cauzele infectiei lojei submandibulare sunt:GeneraleA. Procese septice ale molarilor inferioriB. ImunodeficientaC.Litiaza salivaraD.Adenita supurataE.

(pag. 306)

S1332047. ClindamicinaEste un aminoglicozid de rezervaA. Are o toxicitate crescutaB. Actioneaza in special asupra florei anaerobeC.Este insa scumpaD.Se prefera asocierea cu penicilina, eritromicinaE.

(pag. 299)

S1332048. Complementul este:Un grup complex de proteineA. Produs de ficatB. Necesita activareC.Nu necesita mediatoriD.Activarea se face in trepteE.

(pag. 297)

S1332049. Diagnosticul diferential al abcesului lojei submentoniere se face cu:Abcesul lojei sublingualeA. Adenitele supurateB. Abcesul spatiului mentonierC.ProdermiteleD.Toate raspunsurile de mai sus sunt corecteE.

(pag. 312)

S1332050. FlegmonulProduce osteomielitaA. Numit "celulita"B. Numit "inflamatie de tip alternativ"C.Prezinta tendinţa invadanta, extensivaD.Este forma difuza a proceselor supurativeE.

(pag. 296)



S1332051. Fosa infratemporala este impartita intr-un compartiment extern si unul intern de catre:Muschiul pterigoidian internA. Muschiul pterigoidian externB. Apofiza pterigoidianaC.MaseterD.Fascia interpterigoidianaE.

(pag. 323)

S1332052. Histologic cronicizarea inflamatiilor paramaxilare prezintaprezenta infiltratului cu neutrofileA. alterarea starii generaleB. imbogatirea exudatului seros in fibrinogenC.apariţia exudatului sero-fibrinosD.scaderea transudatuluiE.

(pag. 295)

S1332053. in cazul abcesului migrator al obrazului, colectia purulenta poate fi situata:La nivelul muschiului maseterA. in afara muschiului buccinatorB. in lungul liniei oblice interneC.in dreptul premolarilor inferioriD.inauntrul muschiului buccinatorE.

(pag. 316)

S1332054. in supuratiile grave, extinse cu tulburari functionale majore si alterarea starii generale se impun:

Incizii exooraleA. Hemoculturi repetateB. Incizii endoorale extinseC.Refacerea volemieiD.Monitorizarea sensibilitatii la antibioticeE.

(pag. 297)

S1332055. Inflamatia exudativa de tip seros:Reprezinta al doilea stadiu in evolutia procesului septicA. Stadiu presupurativ reversibilB. Numita si celulita acutaC.Este mediata chimic de histamina si serotoninaD.Se caracterizeaza prin vasoconstrictieE.

(pag. 295)

S1332056. Mecanismele patogene prin care difuzeaza agentii infectiosi in partile moi sunt:Calea submucoasaA. Calea limfatica, venoasaB. Calea generalaC.Calea directaD.Calea transosoasaE.

(pag. 294)

S1332057. Procesele infectioase perimaxilare pot imbraca urmatoarele forme anatomopatologice:FlegmonulA. Supuratia subacutaB.



Celulita cronicaC.AbcesulD.Celulita acutaE.

(pag. 295-296)

S1432058. Diagnosticul diferential al abcesului latero-faringian se va face cu:Flegmonul amigdalianA. Litiazele submandibulare suprainfectateB. Abcesul de loja submandibularaC.Adenopatiile metastatice submandibulareD.Tumorile latero-faringieneE.

(pag. 330)

S1432059. Diagnosticul diferential al abcesului palatinal se face cu:Chistul maxilar suprainfectatA. Abcesul parodontal marginalB. Goma lueticaC.Adenomul de glanda salivaraD.Carcinomul adenoid chistic al glandelor salivareE.

(pag. 303)

S1432060. In flegmonul difuz al planseului oral sint prezente urmatoarele tulburari functionale:trismus moderatA. deglutitie dureroasaB. tulburari vizualeC.tulburari de fonatieD.respiratie dificilaE.

(pag. 333)

S1432061. Loja sublinguala contine:Glanda sublingualaA. Canalul WhartonB. Nervul si vasele lingualeC.Glanda submandibularaD.Nervul maseterinE.

(pag. 309)

S1432062. Mecanismele patogene prin care se constituie procesele supurative ale tesuturilor moi urmeaza anumite cai:

Calea transosoasaA. Calea submucoasaB. Calea limfaticaC.Calea directaD.Calea transjugalaE.

(pag. 294)

S1432063. Pentru adenita acuta in faza de"cruditate"se recomanda urmatorul tratament:AntibioticeA. VitamineB. PrisniteC.Incizie-drenajD.Suprimarea factorului cauzalE.



(pag. 343)

S1432064. Tabloul clinic al unui abces de loja submandibulara cuprinde urmatoarele simptome:Tumefactia umple sacul vestibular, bombind, de obicei, in dreptul dintelui cauzalA. Tumefactia bombeaza submandibular, mascand relieful marginii bazilare a mandibuleiB. Congestie si edem al mucoasei planseului bucal si pilierului amigdalian anteriorC.TorticolisD.TrismusE.

(pag. 307)

S1432065. Tratamentul chirurgical al supuratiilor de groapa zigomatica consta in efectuarea de:Incizii endoorale in dreptul dintelui cauzalA. Incizii endoorale verticale, pe marginea anterioara a ramului mandibular (incizii pterigomandibulare)B. Incizii cutanate retromandibulareC.Incizii cutanate submandibulareD.Incizii zigomaticeE.

(pag. 324,326)

S1532066. Care sunt complicatiile abcesului spatiului latero-faringian:hemoragii ale vaselor mari;A. mediastinita;B. edem glotic;C.anchiloza temporomandibulara;D.ankiloglosia.E.

(pag. 330)

S1532067. Ce caracteristici prezinta incizia pentru deschiderea cutanata a abcesului maseterin:este curba;A. este orizontala;B. intersecteaza ramul nervos cervico-facial;C.este situata la 2 cm. sub marginea bazilara mandibulara;D.este oblica intre tragus si gonion.E.

(pag. 317)

S1532068. Ce caracteristici prezinta incizia pentru deschiderea lojei submentoniere:este curba;A. este verticala;B. este situata la jumatatea distantei intre hioid si barbie;C.este paralela cu marginea bazilara mentoniera;D.este mediosagitala.E.

(pag. 312)

S1532069. Ce semne clinice poate prezenta un flegmon de planseu oral:edem"in pelerina";A. fluctuenta centrala;B. duritate lemnoasa;C.discordanţa puls-temperatura;D.tumefactia buzei inferioare.E.

(pag. 332)

S1532070. Diagnosticul diferential al abcesului maseterin se face cu:abcesul genian;A.



pericoronarita supurata;B. parotidita acuta supurata;C.abcesul submentonier;D.abcesul parotidian.E.

(pag. 317)

S1532071. Diagnosticul diferential al abcesului peribazilar se face cu:abcesul limbii;A. abcesul lojei submandibulare;B. osteoperiostita de corp mandibular;C.adenita supurata submandibulara;D.abcesul maseterin.E.

(pag. 305)

S1532072. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu:chistul de maxilar in evolutie;A. stafilococia fetei;B. abcesul maseterin;C.abcesul buccinato-maxilar;D.chistul de maxilar suprainfectat.E.

(pag. 301)

S1532073. in ce afectiuni este indicata antibioterapia:abcesul limbii;A. abcesul parodontal;B. abcesul maseterin;C.alveolita postextracţionala;D.osteomielita supurata.E.

(pag. 298)

S1632074. Abcesul lojii submandibulare se caracterizeaza prin urmatoarele simptome si semne clinice:tumefierea intensa a regiunii submentoniere;A. trismus;B. stare generala alterata, septica, frisoane, curbatura;C.dureri spontane, vii, iradiante spre ureche datorita interesarii n. lingual;D.portiunea anterioara a planseului bucal este libera, supla.E.

(pag. 307)

S1632075. Abcesul obrazului. Loja obrazului se poate infecta de la:molarii sau premolarii superiori si inferiori;A. litiaza canalului Stenon;B. furunculele obrazului;C.pericoronarita molarului de minte inferior;D.faringo amigdalite cronice:E.

(pag. 314)

S1632076. Abcesul orbitei. Diagnosticul diferential se face cu:abcesul temporal;A. abcesul palpebral;B. celulita orbitara pasagera;C.tromboflebita sinusului cavernos;D.furunculul regiunii palpebrale.E.



(pag. 322)

S1632077. Angina Gensoul este:un sindrom Plummer-VinsonA. o angina LudwigB. un flegmon difuz al planseului bucalC.un proces infectios gangrenos, hipertoxicD.un flegmon lemnos.E.

(pag. 332)

S1632078. Complicatiile supuratiilor spatiului laterofaringian, care pot avea sfarsit letal, sunt:edem al gloteiA. hemoragii ale vaselor mari (carotida interna, jugulara interna)B. propagarea infectiei catre endocraniuC.propagarea infectiei catre mediastinD.pareza nervului hipoglos.E.

(pag. 330)

S1632079. Diagnosticul diferential al adenitelor cronice se face cu:adenita tuberculoasaA. limforeticuloza benigna de inoculareB. boala ghiarelor de pisica DebreC.leucozeleD.goma luetica.E.

(pag. 342-343)

S1632080. Etiopatogenia fasciitelor necrotice ale fetei si gatului cuprinde:tromboza vaselor superficialeA. streptococul beta-hemoliticB. poarta de intrare a germenilor uneori nici nu poate fi stabilitaC.stafilococul alb si aureuD.poarta de intrare este obligatoriu dentoparodontala.E.

(pag. 336)

S1632081. in cadrul principiilor generale de diagnostic si tratament in procesele infectioase perimaxilare de cauza dentara, in contextul celui de al 2-lea principiu, conditiile generale care compromit apararea proprie sunt:

boli metabolice necontrolate (malnutritie, alcoolism, diabet zaharat, uremie);A. boli imunosupresoare: leucemia, limfomul, SIDA;B. tratament scu imunosuprosoare : corticosteroizi, IMURANC.gripa;D.cardiopatia ischemica.E.

(pag. 296)

S1632082. Localizarea infectiilor este dependenta de urmatorii factori:grasimea si structura tablelor osoase in raport cu radacinile dintilor.A. virulenta germenilor;B. rezistenta organismului;C.dispozitia partilor moi si structura lojilor perimaxilare;D.insertia mucoasei mobile in raport cu apexurile dintilor.E.

(pag. 300)

S2132083. Care dintre următoarele forme de supuraţii reprezintă abcese ale lojilor profunde:



Abcesul perimandibular internA. Abcesul fosei infratemporaleB. Abcesul limbiiC.Abcesul spaţiului laterofaringianD.Abcesul lojii parotidieneE.

(pag. 323, 329)

S2132084. Diagnosticul diferenţial al flegmonului difuz hemifacial se face cu:Abcesul lojii parotidieneA. Abcesul spaţiului laterofaringianB. Abcesul lojii sublingualeC.Supuraţiile de obrazD.Tumorile jugale cu evoluţie endofiticăE.

(pag. 335)

S2132085. Dintre complicaţiile grave ale abcesului spaţiului laterofaringian se pot distinge:Hemoragii ale vaselor mari care traversează regiuneaA. Propagarea infecţiilor către endocraniuB. Edem gloticC.Şoc anafilacticD.Şoc toxico-septicE.

(pag. 330)

S2132086. Elementele clinice care încadrează flegmonul difuz al planşeului bucal în categoria de supuraţii difuze sunt:

Evoluţia rapidăA. Prezenţa puroiuluiB. Prezenţa crepitaţiilor gazoaseC.Alterarea marcată a stării generaleD.Prezenţa durităţii lemnoaseE.

(pag. 333)

S2132087. În cazul abcesului lojii sublinguale, diagnosticul diferenţial se face cu:Abcesul vestibularA. Abcesul lojii submandibulareB. Abcesul perimandibular internC.Ranula şi chistul dermoidD.Whartonita şi periwhartonitaE.

(pag. 310)

S2132088. Laskin clasifică osteomielitele în următoarele forme:SupurateA. DifuzeB. Nesupurate (Garré)C.CircumscriseD.De însoţire în cazul unor infecţii specifice croniceE.

(pag. 347-348)

S2132089. Printre supuraţiile periosoase se numără:Abcesul vestibularA. Abcesul palatinalB. Abcesul mentonierC.



Abcesul lojii sublingualeD.Abcesul perimandibular externE.

(pag. 301-302, 305)

S2232090. In etiopatogenia proceselor infectioase perimaxilare sunt implicate:sinuzita maxilara odontogenaA. leziunile traumaticeB. tumorile maxilaruluiC.osteomielita maxilarelorD.complicatiile anesteziei loco-regionaleE.

(pag. 293)

S2232091. Procesele infectioase ale tesuturilor moi perimaxilare au urmatoarele cauze:leziuni dentoparodontaleA. infectiile faringo-amigdalieneB. sialolitiazaC.furunculele si piodermitele feteiD.complicatiile extractiei dentareE.

(pag. 293-294)

S2232092. Cauzele proceselor infectioase perimaxilare sunt:complicatiile diferitelor tratamente stomatologiceA. complicatiile extractiei dentareB. complicatiile leziunilor aftoaseC.complicatiile anesteziei loco-regionaleD.complicatiile plastiei in despicaturile labio-maxilo-palatineE.

(pag. 293-294)

S2232093. Mecanismele patogene in supuratiile partilor moi sunt:calea transosoasaA. calea transperiostalaB. calea transdentaraC.calea submucoasaD.calea directaE.

(pag. 294)

S2232094. Mecanismele patogenele prin care se constituie procesele supurative ale partilor moi, urmeaza mai multe cai; acestea sunt:

calea transosoasaA. calea transperiostalaB. calea submucoasaC.caile limfatica si venoasaD.calea directaE.

(pag. 294)

S2232095. Afectiunile dento-parodontale produc supuratii perimaxilare pe urmatoarele cai:pe cale submucoasaA. pe cale transosoasaB. pe cale directaC.pe cale limfatica si venoasaD.pe cale faringianaE.

(pag. 294)



S2232096. Stafilococii apar mai frecvent in:orofaringeA. cavitate oralaB. cai respiratorii superioareC.tegumente facialeD.conjunctivaE.

(pag. 295)

S2232097. Anatomopatologic, procesele infectioase perimaxilare prezinta urmatoarele forme:abcesulA. hiperemiaB. gangrenaC.celulita acutaD.flegmonulE.

(pag. 295-296)

S2232098. Inflamatia exudativa de tip seros, se caracterizeaza prin urmatoarele:este un stadiu presupurativ reversibilA. apare vasodilatatia cu cresterea permeabilitatii capilareB. are o membrana biologica de origine histiocitaraC.prezinta tumefactie dureroasa infiltrativa localizataD.prezinta stare generala usor alterataE.

(pag. 295-296)

S2232099. Abcesul se manifesta clinic prin:stare generala alterataA. stare generala usor alterataB. senzatia de fluctuenta la palpareC.tendinta invadanta extensivaD.stare generala cu aspect toxico-septicE.

(pag. 295-296)

S2232100. Flegmonul se caracterizeaza prin:tumefactie difuza infiltrativaA. pielea rosie congestionataB. tendinta invadanta extensivaC.stare generala septico-toxicaD.infiltrat dur, dureros in tesuturiE.

(pag. 296)

S2232101. Flegmonul se manifesta clinic prin:piele sau mucoasa acoperitoare rosie congestivaA. piele sau mucoasa cianoticaB. senzatie de fluctuenta la palpareC.infiltrat dur, dureros, difuzD.poate sa fistuleze spontanE.

(pag. 296)

S2232102. Cauzele esecului in tratamentul supuratiilor pot fi:deshidratareaA. incizia cu evacuarea colectiei purulenteB. aparare proprie deficitaraC.



existenta unor corpi straini care intretin procesul supurativD.administrarea incorecta a antibioticelorE.

(pag. 300)

S2232103. Formele anatomo-clinice ale supuratiilor cu provenienta odontogena sunt dependente de urmatorii factori:

grosimea si structura tabliilor oasoase in raport cu radacinile dintilorA. raportul radacinilor cu sinusul maxilarB. dispozitia partilor moi si structura lojilor perimaxilareC.insertia mucoase mobile in raport cu apexurile dintilorD.insertiile muschilor perimaxilareE.

(pag. 300)

S2232104. La maxilar, supuratia palatina apare de la:incisivii centraliA. incisivii lateraliB. caniniC.radacinile vestibulare ale molarilorD.radacinile palatine ale molarilorE.

(pag. 300)

S2232105. Abcesul vestibular se manifesta clinic prin:mucoasa congestionata, edematiata in stadiul subperiostalA. tumefactie care umple santul vestibular in stadiul submucosB. fara durere in stadiul endoososC.mobilitatea accentuata a dintilor cauzaliD.stare generala profund alterataE.

(pag. 301)

S2232106. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu:chistul de maxilar exteriorizatA. chistul de maxilar suprainfectatB. chistul de maxilar marsupializatC.furunculele feteiD.alte tumori endoosoaseE.

(pag. 301)

S2232107. In faza endoosoasa a abcesului vestibular, tratamentul consta in:trepanarea dinteluiA. drenaj transodontalB. antibiotice in doze eficienteC.spalaturi largi cu solutii caldute slab antisepticeD.incizia abcesuluiE.

(pag. 302)

S2232108. Incizia in abcesul vestibular este:de aproximativ 5 cmA. perpendiculara pe santul vestibularB. intereseaza mucoasa si periostulC.longitudinala in santul vestibularD.localizata la nivelul bombarii maxile a abcesuluiE.

(pag. 302)



S2232109. Drenajul in abcesul vestibular se poate asigura cuac de seringa grosA. lama subtire de cauciucB. fragment dintr-o manusa de cauciucC.meseD.lama subtire de politenE.

(pag. 302)

S2232110. Abcesul palatinal are ca punct de plecare:incisivul centralA. incisivul lateralB. caninulC.radacinile palatine ale primilor premolariD.radacinile mezio-vestibulare ale molarilorE.

(pag. 302)

S2232111. Diagnosticul diferential al abcesului palatin se face cu:chistul de maxilar suprainfectatA. goma lueticaB. gingivita tartrica palatinaC.carcinomul adenoid chisticD.carcinomul bazo-celular palatinE.

(pag. 303)

S2232112. Incizia in abcesul palatinal are urmatoarele caracteristici:se face pe bombarea maxima a tumefactieiA. in localizarile posterioare cu evitarea lezarii arterei palatineB. se face in felie de portocalaC.se face in mucoasa mobilaD.se face de la linia mediana la coletul dinteluiE.

(pag. 303)

S2232113. Din etiopatogenia abcesului perimandibular intern submucos fac parte:infectiile amigdalieneA. corpii straini patrunsi accidental in planseuB. corpii straini patrunsi accidental in amigdaleC.afectiuni dento-parodontale ale molarilor inferioriD.afectiuni dento-parodontale ale premolarilor inferioriE.

(pag. 304)

S2232114. Diagnosticul diferential al abcesului perimandibular intern submucos se face cu:abcesul de loja sublingualaA. abcesul amigdalianB. tumorile de corp mandibularC.tumorile de planseu bucalD.whartonita litiazicaE.

(pag. 304)

S2232115. Accidentele in incizia abcesului perimandibular intern submucos pot fi:lezarea limbiiA. lezarea arterei lingualeB. lezarea nervului lingualC.



patrunderea in planseul oralD.sectionarea canalului WhartonE.

(pag. 304)

S2232116. Diagnosticul diferential al abcesului perimandibular extern se face cu:abcesul de loja submaxilaraA. litiaza salivaraB. abcesul migratorC.adenita supurata submandibularaD.tumori ale corpului mandibularE.

(pag. 305)

S2232117. Loja submandibulara are urmatoarele limite:in sus si median ligamentul sfeno-palatinA. lateral, fata interna a mandibuleiB. anterior, pantecele anterior al digastriculuiC.in jos si lateral muschiul milohioidianD.posterior muschiul tirohioidianE.

(pag. 306)

S2232118. Loja submandibulara contine:artera lingualaA. glanda sublingualaB. nervul hipoglosC.nervul lingualD.artera facialaE.

(pag. 306)

S2232119. Loja submandibulara comunica cu:loja lingualaA. spatiul latero-faringianB. sinusul cavernosC.loja marilor vaseD.fosa infratemporalaE.

(pag. 306-307)

S2232120. Diagnosticul dfirential al abcesului de loja submandibulara se face cuadenita supurataA. submaxilita litiazica acuta supurataB. abcesul de loja sublingualaC.abcesul de loja submentonieraD.furunculul regiunii submandibulareE.

(pag. 307)

S2232121. Diagnosticul diferential al abcesului lojii submandibulare se face cu:adenopatii specificeA. actinomicozaB. flegmonul planseului bucalC.abcesul in semilunaD.abcesul vestibularE.

(pag. 307)



S2232122. Incizia in abcesul lojii submandibulare se poate face:pe cale cutanataA. pe cale transdentaraB. pe cale endooralaC.pe cale venoasaD.pe cale limfaticaE.

(pag. 307-308)

S2232123. Abcesul lojii sublinguale se caracterizeaza clinic prin:tumefactia unilaterala a planseului bucalA. mucoasa congestiva a planseului bucalB. durere in regiunea submandibularaC.deglutitie dureroasaD.stare generala alterataE.

(pag. 310)

S2232124. Tulburarile functionale din abcesul lojei sublinguale sunt:disfagieA. jena in masticatieB. jena in fonatieC.anestezia hemilimbii homolateraleD.miscarile limbii dureroaseE.

(pag. 310)

S2232125. Diagnosticul diferential al abcesului de loja sublinguala se face cu:flegmonul planseului bucalA. abcesul lojii submandibulareB. ranulaC.chistul dermoidD.chistul maxilar infectatE.

(pag. 310)

S2232126. Diagnosticul diferential al abcesului lojii sublinguale se face cu:tumori maligne ale planseului bucalA. chistul dermoidB. whartonitaC.abcesul perimandibular internD.abcesul perimandibular externE.

(pag. 310)

S2232127. Evolutia abcesului de loja sublinguala poate fi:spre loja sublinguala simetricaA. spre loja submandibularaB. spre flegmonC.spre spatiul latero-faringianD.fistulizare spontana la mucoasaE.

(pag. 310)

S2232128. Abcesul lojii submentoniere se caracterizeaza clinic:impastare submentoniera dureroasa, difuzaA. trismusB. endooral, simptomatologie absentaC.



tegumente submentoniere cianoticeD.disfagieE.

(pag. 312)

S2232129. Diagnosticul diferential al abcesului lojii submentoniere se face cu:adenitele supurateA. piodermitele cu localizare submentonieraB. abcesul vestibularC.abcesul mentonierD.abcesul submandibularE.

(pag. 312)

S2232130. Loja mentoniera poate fi infectata de la:procesele septice periapicale ale incisivilor inferioriA. furunculele buzei superioareB. furunculele buzei inferioareC.acnee stafilococice locale de la nivelul tegumentului mentonierD.procese septice periapicale ale premolarilor inferioriE.

(pag. 313)

S2232131. Abcesul mentonier are urmatoarele simptome:dureri insotite sau nu de odontalgiiA. absenta tumefieriiB. impastarea se extinde submentonierC.cand are punct de plecare incisivii inferiori vestibulul nu este impastat dar este dureros la palpareD.menton tumefiat cu aspect de falsa progenieE.

(pag. 313)

S2232132. Diagnosticul diferential al abcesului mentonier se face cuchisturile de mentonA. chistul dermoidB. tumorile de arc mentonierC.abcesul submentonierD.flegmonul submentonierE.

(pag. 313)

S2232133. Loja obrazului are urmatoarele caracteristici:este delimitata cu pereti bine constituitiA. bogata in tesut grasosB. bogata in tesut fibro-conjunctivC.bogata in vase si limfo-noduliD.nu are pereti bine constituitiE.

(pag. 313)

S2232134. Limitele obrazului sunt:arcada temporo-zigomaticaA. marginea inferioara a mandibuleiB. marginea posterioara a muschiului maseterC.marginea inferioara a orbiteiD.ramura ascendenta a mandibuleiE.

(pag. 313)



S2232135. Diagnosticul diferential al abcesului obrazului se face cu:flegmonul hemifacialA. adenitele supurate genieneB. tumorile maligne ale obrazuluiC.lipoamele obrazuluiD.tumorile canalului StenonE.

(pag. 314)

S2232136. Inciziile pentru abcesul obrazului se fac pe urmatoarele cai:calea transorbitaraA. calea zigomaticaB. calea cutanataC.calea transsfenoidalaD.calea endooralaE.

(pag. 314-315)

S2232137. Limitele lojei maseterine sunt:arcada zigomaticaA. marginea bazilara a mandibuleiB. marginea anterioara a muschilui maseterC.marginea posterioara a muschiului maseterD.emergenta nervului facialE.

(pag. 316-317)

S2232138. Loja maseterina contine:prelungirea anteriaora a glandei parotideA. muschiul maseterB. glanda parotida in totalitateC.canalul StenonD.fata interna a ramurii ascendente a mandibuleiE.

(pag. 317)

S2232139. Clinic in abcesul lojii maseterine intilnim:tumefactie de la unghiul mandibulei pina la arcada temporo-zigomaticaA. tumefiere ce cuprinde intreaga regiune parotidianaB. trismus puternicC.stare septicaD.deschidere antalgica a guriiE.

(pag. 317)

S2232140. Diagnosticul diferential al abcesului lojii maseterine se face cu:abcesul obrazuluiA. abcesul parotidianB. parotidita acuta supurataC.parotidita urlianaD.osteomielita ramului ascendent al mandibuleiE.

(pag. 317)

S2232141. Loja parotidiana contine:nervul facialA. glanda parotidaB. apofiza stiloidaC.



canalul StenonD.carotida externaE.

(pag. 318)

S2232142. In loja parotidiana pot sa apara supuratii de la:molarii 3 inferioriA. mastoidaB. molarii 3 superioriC.parotidaD.conductul auditiv externE.

(pag. 318,319)

S2232143. Clinic, abcesul lojii parotidiene se manifesta prin:deschidere antalgica a guriiA. trismusB. disfagie uneoriC.torticolis usorD.stare generala nemodificataE.

(pag. 319)

S2232144. Diagnosticul diferential al abcesului de loja parotidiana se face cu:parotiditele supurateA. parotidita urlianaB. abcesul maseterinC.tumorile de parotida cu necroza abundentaD.adenitele supurate intraparotidieneE.

(pag. 319)

S2232145. Incizia din abcesul lojii parotidiene are urmatoarele caracteristici:cuprinde toate planurile, pana la osA. este paralela cu ramurile nevului facialB. este plasata subangulomandibularC.protejeaza ramurile facialuluiD.ete paralela cu canalul StenonE.

(pag. 319,320)

S2232146. Din etiopatogenia abcesului limbii fac parte:tumori infectateA. hematoame infectateB. corpi strainiC.supuratii odontogeneD.litiaza canalului WhartonE.

(pag. 320)

S2232147. Clinic, in abcesul limbii apar:amprentele dentare pe marginile limbiiA. mucoasa planseului ridicata in creasta de cocosB. tumefierea in bloc a limbiiC.xerostomieD.jena la respiatieE.

(pag. 320)



S2232148. Incizia pe cale extraorala a abcesului limbii se caracterizeaza prin:incizia este situata submandibular homolateralA. incizia este situata submentonierB. se face in anestezie generala mai frecventC.se face cu un ac gros de punctieD.se sectioneaza pielea, platisma si fascia cervicala superficialaE.

(pag. 321)

S2232149. Deschiderea pe cale endoorala a abcesului limbii se practica in:abcesele localizate la baza limbiiA. abcesele localizate la varful limbiiB. abcesele localizate in portiunea lateralaC.abcesele gloticeD.abcesele papilelor circumvalateE.

(pag. 321)

S2232150. Abcesul orbitei se manifesta clinic prin:edem palpebralA. trismusB. chemozisC.epiforaD.enoftalmie moderataE.

(pag. 322)

S2232151. Abcesul orbitei se caracterizeaza clinic prin:glob ocular protruzatA. reflex fotomotor prezentB. vedere este diminuataC.cefalee puternicaD.semne oftalmoscopice care apar mai tardivE.

(pag. 322)

S2232152. Diagnosticul diferential in abcesul orbitei se face cu:abcesul palpebralA. tromboflebita sinusului cavernosB. supuratiile spatiului retromaxilarC.celulita genianaD.conjunctivitaE.

(pag. 322)

S2232153. Fosa infratemporala are urmatoarele limite:lateral: ramul ascendent mandibularA. lateral:arcada temporo-zigomaticaB. medial:constrictorul superior al faringeluiC.superior:baza craniuluiD.inferior:tuberozitatea maxilaraE.

(pag. 323)

S2232154. Supuratiile fosei infratemporale pot avea ca punct de plecare:procese septice sinuzaleA. procese septice din loja submandibularaB. procese septice orbitareC.



procese septice frontaleD.furuncule ale pavilionului urechiiE.

(pag. 323)

S2232155. Clinic, abcesul fosei infratemporale debuteaza cu:disfagieA. trismusB. febraC.dureri cu caracter nevralgiform in hemicranieD.devierea luetei de partea opusaE.

(pag. 323)

S2232156. Incizia in supuratia de fosa infratemporala se poate face:pe cale pterigomandibularaA. pe cale retromaxilaraB. pe cale zigomatica si temporalaC.pe cale mastoidianaD.pe cale transsinuzalaE.

(pag. 324-329)

S2232157. Spatiul latero-faringian contine :carotida internaA. carotida externaB. jugulara internaC.jugulara externaD.carotida comunaE.

(pag. 329)

S2232158. Compartimentul retrostilin al spatiului latero-faringian contine urmatoarele perechi de nervi cranieni:

VIIA. IXB. XC.XID.XIIE.

(pag. 329)

S2232159. Spatiul laterofaringian este delimitat de:median:musculatura faringeluiA. lateral: muschiul pterigoidian externB. superior: baza craniuluiC.posterior: fascia prevertebralaD.inferior: parotidaE.

(pag. 329)

S2232160. Spatiul latero-faringian comunica cu:loja submandibularaA. loja marilor vase ale toraceluiB. loja parotidianaC.fosa infratemporalaD.prin fisura supraorbitara cu orbitaE.

(pag. 329)



S2232161. Clinic, abcesul spatiului latero-faringian se manifesta prindureri la deglutitie asemanatoare cu cele din amigdalitaA. semne exoorale foarte marcateB. tumefactie marcata dureroasa retromandibularaC.presiunea exercitata retroangulomandibular este extrem de dureroasaD.endooral, tumefactie unilaterala voluminoasa a peretelui faringianE.

(pag. 330)

S2232162. Tulburarile functionale aparute in abcesul spatiului lateo-faringian sunt:disfagie foarte accentuataA. disfagie moderataB. trismus mai puternic in cele de cauza amigdalianaC.torticolis dureros cu inclinarea capului de partea opusaD.deglutitia foarte dificila chiar si pentru lichideE.

(pag. 330)

S2232163. Complicatiile supuratiile spatiului laterofaringian pot fi:hemoragii ale vaselor mari (carotida externa, jugulara externa)care traverseaza regiuneaA. propagarea infectiei catre endocraniuB. propagarea infectiei catre glota cu edem marcatC.moarteD.propagarea infectiei catre mediastinE.

(pag. 330)

S2232164. Diagnosticul diferential al abcesului lateofaringian se face cu:flegmonul amigdalianA. abcesul lojii submandibulareB. tumorile latero-faringieneC.abcesul orbiteiD.abcesul maseterinE.

(pag. 330)

S2232165. Tulburarile functionale in flegmonul difuz al planseului oral sunt:trismusA. deglutitie dureroasaB. respiratie dificilaC.xerostomieD.halena fetidaE.

(pag. 333)

S2232166. Complicatiile flegmonului difuz al planseului oral pot fi;meningita septicaA. tromboflebitaB. gangrena pulmonaraC.mediastinita acutaD.pneumonieE.

(pag. 333)

S2232167. Diagnosticul diferential al flegmonului difuz al planseului oral se face cu:litiazale submandibulare infectateA. supuratiile supramilohioidieneB. tromboza de sinus cavernosC.



supuratii submilohioidieneD.adenopatii metastatice submandibulareE.

(pag. 333)

S2232168. Etiologia abcesului perimandibular intern este legata de:procesele infectioase ale molarilorA. procesele infectioase ale premolarilorB. procesele infectioase ale caninilorC.prezenta whartoniteiD.corpi straini patrunsi in planseuE.

(pag. 304)

S2232169. Abcesul submandibular se manifesta clinic prin:prezenta unui infiltrat dureros in treimea distala a fetei interne a ramurii orizontaleA. prezenta unui infiltrat dureros in cele doua treimi anterioare ale ramurii orizontaleB. tumefactie cu tendinta de extensie geniana si anterioara, catre regiunea submentonieraC.tumefactie localizata strict in jurul marginii bazilareD.tegumente palide, destinseE.

(pag. 306,307)

S2232170. Abcesul vestibular la nivelul premolarilor inferiori:prezinta tumefactie labiala inferioaraA. prezinta tumefactie geniana inferioara cu extensie submandibularaB. nu prezinta trismusC.incizia este strict mucoasaD.incizia intereseaza atat mucoasa cat si periostulE.

(pag. 301,302)

S2232171. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu:tumori endoosoaseA. chiste de maxilarB. furuncule ale feteiC.flegmonD.abces submandibularE.

(pag. 301)

S2232172. In flegmonul planseului oral:tegumentele sunt congestionate, tumefiateA. tegumentele sunt palide, cianotice, marmorateB. trismusul este redusC.trismusul este marcatD.nu apar tulburari respiratoriiE.

(pag. 332,333)

S2232173. In cazul osteomieletei:aspectul radiologic este caracteristic de la inceputA. aspectul radiologic devine caracteristic doar in perioada de necroza osoasaB. radiologic apare osul patat, marmoratC.apare semnul VincentD.pot sa apara semne de sinuzita maxilaraE.

(pag. 348,356)



S2232174. Cauzele producerii abcesului fosei infratemporale pot fi:difuzarea unui abces vestibular in fosa infratemporalaA. difuzarea infectiei din loja submandibularaB. punctia septica pentru anestezia la tuberozitateC.punctia septica pentru anestezia la spina spixD.punctia septica pentru anestezia plexala a molarilor superioriE.

(pag. 323)

S2232175. Abcesul lojii submandibulare poate fi caracterizat de:debut cu infiltrat dureros pe fata interna a treimii distale a ramului orizontal mandibularA. tegumente destinse, lucioaseB. absenta trismusuluiC.congestia si tumefactia mucoasei orale in creasta de cocosD.dureri vii cu iradiere spre urecheE.

(pag. 307)

S2232176. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face cu:chistul de maxilar in faza de exteriorizareA. tumori endoosoase benigne infectateB. osteomul cu localizare la nivelul procesului alveolarC.chiste sebacee infectateD.furunculul feteiE.

(pag. 301)

S2232177. Flegmonul difuz al planseului oral se caracterizeaza prin:cuprinde lojile submandibulare, sublinguale si regiunea submentonieraA. tegumente destinse, lucioase, congestiveB. temperatura scazuta, puls crescutC.formula leucocitara deviata spre stangaD.evolutie lenta, indelungata, fara alterarea starii generaleE.

(pag. 332,333)

S2232178. In flegmonul difuz al planseului oral:exista concordanta intre puls si febraA. exista discordanta intre puls si febraB. apare trismusulC.deglutitia este dureroasaD.tegumentele au culoare si aspect normaleE.

(pag. 333)

S2232179. Tumefierea unilaterala a plicii sublinguale semnaleaza debutul:abcesului de loja sublingualaA. flegmonului de planseuB. carcinomului de planseuC.abcesului de groapa zigomaticaD.abcesului genianE.

(pag. 310)

S2232180. Diagnosticul diferential al abcesului de loja parotidiana se face cu :abcesul genianA. parotidita epidemicaB. abcesul maseterinC.



adenita supurata intraparotidianaD.parotidita supurataE.

(pag. 319)

S2232181. Diagnosticul diferential al abcesului limbii se face cu :tumorile limbiiA. goma lueticaB. chistul dermoid infectatC.tuberculoza limbiiD.ulceratiile maligneE.

(pag. 320)

S2232182. Tratamentul abcesului de orbita cuprinde:incizia pe marginea orbiteiA. incizia pe cale endosinuzalaB. drenajul cu tuburi de drenC.lame de dren pentru drenajD.probe functionale ale globului ocularE.

(pag. 323)

S2332183. Mecanismele patogene prin care difuzează agenţii infecţioşi în părţile moi sunt:Calea submucoasăA. Calea limfatică, venoasăB. Calea generalăC.Calea directăD.Calea transosoasăE.

(pag. 294)

S2332184. Procesele infecţioase perimaxilare pot îmbrăca următoarele forme anatomopatologice:FlegmonulA. Supuraţia subacutăB. Celulita cronicăC.AbcesulD.Celulita acutăE.

(pag. 295-296)

S2332185. FlegmonulProduce osteomielitaA. Numit "celulită”B. Numit "inflamaţie de tip alternativ”C.Prezintă tendinţa invadantă, extensivăD.Este forma difuză a proceselor supurativeE.

(pag. 296)

S2332186. În cazul abcesului migrator al obrazului, colecţia purulentă poate fi situată:La nivelul muşchiului maseterA. În afara muşchiului buccinatorB. În lungul liniei oblice interneC.În dreptul premolarilor inferioriD.Înăuntrul muşchiului buccinatorE.

(pag. 316)



S2332187. Fosa infratemporală este împărţită într-un compartiment extern şi unul intern de către:Muşchiul pterigoidian internA. Muşchiul pterigoidian externB. Apofiza pterigoidianăC.MaseterD.Fascia interpterigoidianăE.

(pag. 323)

S2332188. Cauzele infecţiei lojei submandibulare sunt:GeneraleA. Procese septice ale molarilor inferioriB. ImunodeficienţaC.Litiaza salivarăD.Adenita supuratăE.

(pag. 306)

S2332189. Diagnosticul diferenţial al abcesului lojei submentoniere se face cu:Abcesul lojei sublingualeA. Adenitele supurateB. Abcesul spaţiului mentonierC.ProdermiteleD.Toate răspunsurile de mai sus sunt corecteE.

(pag. 312)

S2332190. Căile de pătrundere a germenilor sunt în legătură cu afecţiuniDento-parodontaleA. Oro-faringieneB. TegumentareC.Mai rar conjunctivaleD.HematologiceE.

(pag. 319)

S2332191. În supuraţiile grave, extinse cu tulburări funcţionale majore şi alterarea stării generale se impun:

Incizii exooraleA. Hemoculturi repetateB. Incizii endoorale extinseC.Refacerea volemieiD.Monitorizarea sensibilităţii la antibioticeE.

(pag. 297)

S2332192. Al IV-lea principiu emis de Peterson referitor la tratamentul chirurgical al infecţiei urmăreşte.Realizarea unui bun anestezii localeA. Testarea sensibilităţii la antibioticeB. Drenajul evoluţiei purulenteC.Diminuarea dificultăţilor funcţionale severe respiratoriiD.Îndepărtarea cauzeiE.

(pag. 297)

S2332193. Complementul este:Un grup complex de proteineA. Produs de ficatB.



Necesită activareC.Nu necesită mediatoriD.Activarea se face în trepteE.

(pag. 297)

S2332194. ClindamicinaEste un aminoglicozid de rezervăA. Are o toxicitate crescutăB. Acţionează în special asupra florei anaerobeC.Este însă scumpăD.Se preferă asocierea cu penicilină, eritromicinăE.

(pag. 299)

S2332195. Antibioticul se administrează:Pentru o perioadă adecvată de timpA. Până la remiterea simptomelor graveB. Minimum 7 zileC.În funcţie de acţiunea bactericidă sau bacteriostaticăD.În funcţie de rezultatul antibiogrameiE.

(pag. 299)

S2332196. Inflamaţia exudativă de tip seros:Reprezintă al doilea stadiu în evoluţia procesului septicA. Stadiu presupurativ reversibilB. Numită şi celulita acutăC.Este mediată chimic de histamină şi serotoninăD.Se caracterizează prin vasoconstricţieE.

(pag. 295)

S2332197. Histologic cronicizarea inflamaţiilor paramaxilare prezintă:prezenţa infiltratului cu neutrofileA. alterarea stării generaleB. îmbogăţirea exudatului seros în fibrinogenC.apariţia exudatului sero-fibrinosD.scăderea transudatuluiE.

(pag. 295)

S2532198. Evoluţia favorabilă a procesului septic în flegmonul difuz al planşeului oral este evidenţiat prin:

dispariţia fenomenelor toxico-septiceA. dispariţia secreţiei sanguino-purulenteB. apariţia în plagă a secreţiei purulenteC.reducerea edemului localD.scăderea fluctuenţei.E.

(pag. 334)

S2632199. Abcesul parodontal marginal:este o complicaţie a parodontitelor marginale croniceA. este localizat mai frecvent vestibular, dar poate fi întâlnit şi lingual sau palatinalB. nu este însoţit de modificări radiologice ale osului alveolarC.se produce prin exacerbarea virulenţei germenilor din pungile parodontale, când drenajul pe cale naturală este redus sau blocat

D.



nu este însoţit de adenopatie regională.E.

(pag. 172)

S2632200. Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt:stimularea directă a unor terminaţii nervoase dentinareA. stimularea prelungirilor odontoblastice din canaliculii dentinariB. stimularea nervoasă prin eliberarea unor polipeptide în cursul agresiunilor pulpei dentareC.stimularea formaţiunilor nervoase ale pulpei, datorită deplasării lichidului dentinar prin mecanisme hidrodinamice

D.

stimularea factorului de creştere epitelială.E.

(pag. 174)

S2632201. În abcesul parodontal marginal, obiectiv se constată:tumefacţia circumscrisă rotundă sau ovalară a mucoasei gingivaleA. prezenţa leziunilor hiperkeratoziceB. atrofia epiteliului gingival cu leziuni eroziveC.resorbţia osului alveolarD.adenopatii loco-regionale frecvente.E.

(pag. 173)

S2632202. Bolile parodonţiului marginal pot avea drept complicaţii:cariile localizate sub coletul anatomic al dinteluiA. necrozele pulpareB. parodontitele apicale pe cale retrogradăC.lacunele cuneiformeD.leziunile aftoaase.E.

(pag. 174-175)

S2632203. În formarea lacunelor cuneiforme se atribuie un rol:sistemului nervosA. traumei ocluzaleB. uzurii cementului şi dentinei prin periaj excesivC.eroziuni chimice acideD.stimulării directe a unor terminaţii nervoase dentinare.E.

(pag. 174)

S2832204. Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului laterofaringian se face cu:Flegmonul amigdalianA. Abcesul perimandibular internB. Abcesul de loja submandibularaC.Tumorile laterofaringieneD.Chistul dermoidE.

(pag. 330)

S2832205. Tulburarile functionale intalnite in flegmonul difuz al planseului oral sunt:Trismus severA. Deglutitie dureroasaB. AsialieC.Halena fetidaD.Edem al gloteiE.

(pag. 332)



S2832206. In etiologia abcesului de orbita intalnim:sinuzitele acute supurate etmoidaleA. supuratiile fosei infratemporaleB. procesele septice la nivelul caninilorC.tromboflebita sinusului cavernosD.procesele patologice la nivelul molarilor 3 superioriE.

(pag. 322)

S2832207. Flegmonul difuz al planseului bucal se manifesta clinic prin:stare generala toxico-septicaA. deglutitie dureroasaB. tumefactie bine delimitata a regiunii submandibulareC.zone de fluctuenta cu crepitatii gazoaseD.duritate lemnoasaE.

(pag. 332)

S2832208. Diagnosticul diferential in abcesul vestibular se face obligatoriu cu:chistul de maxilar in faza de exteriorizareA. chistul de maxilar suprainfectatB. hematomul de eruptieC.tumori osoase benigne sau maligneD.furunculul feteiE.

(pag. 301)

S2832209. Diagnosticul abcesului de loja submandibulara se pune pe urmatoarele semne clinice:tumefactie in regiunea submandibularaA. trismusB. stare toxico-septicaC.chemozisD.epiforaE.

(pag. 307)

S2832210. Procesele supurative ale lojei parotidiene recunosc urmatoarele etiologii:Procesele supurative ale molarilor de minte superioriA. Otite externeB. Sinuzite maxilareC.Insamantarea septica a limfonodulilor parotidieniD.Chistele sebacee parotidiene infectateE.

(pag. 318)

S2832211. Abcesul buccinato-maxilar prezinta urmatoarele semne clinice:colectie neta, bine delimitataA. colectie difuzaB. prezenta unui cordon fibros situat in grosimea obrazuluiC.trismusD.adenopatie submandibulara homolateralaE.

(pag. 316)

S2832212. Diagnosticul diferential in abcesul limbii se face cu:Abcesul lojei submandibulareA. Tumorile maligne ale limbiiB. Inflamatiile specifice ale limbiiC.



Flegmonul de planseu bucalD.Chisturile dermoide infectate de la baza limbiiE.

(pag. 320)

S2832213. Liniile de incizie cutanate in abcesul fosei infratemporale sunt:SubmandibularaA. ZigomaticaB. TemporalaC.InfraorbitaraD.TranssinusalaE.

(pag. 326)

S2932214. Diagnosticul diferential al abcesului vestibular se face obligatoriu cu:furunculele fetei;A. adenopatii aciale;B. chiste sebacee;C.chiste maxilare;D.tumori cutanate.E.

(pag. 301)

S2932215. Incizia abcesului de loja submandibulara necesita:anestezie locala de contact;A. anestezie generala prin intubatie orotraheala;B. anestezie generala de scurta durata;C.anestezie locala infiltrativa in straturi;D.anestezie tronculara periferica.E.

(pag. 308)

S2932216. Incizia abcesului lojei sublinguale trebuie sa evite elemente anatomice importante cu:artera faciala;A. canalul Wharton;B. nervul facial;C.nervul lingual;D.artera sublinguala.E.

(pag. 311)

S2932217. Simptomatologia clinca a abcesului maseterin include:tumefactie;A. dureri vii;B. trismus puternic;C.tesuturi indurate si crepitatii;D.stare septica.E.

(pag. 317)

S2932218. Orbita poate fi sediul unor procese infectioase care au ca punct de plecare:sinuzite acute;A. supuratii ale fosei infratemporale;B. abcese parodontale;C.supuratiile obrazului;D.adenite faciale.E.

(pag. 322)



Tema nr. 33Sinuzita odotogenă şi comunicarea buco-sinusală



S1333001. Hipoestezia sau anestezia dintilor hemimaxilarului operat:Este un accident frecventA. Reprezinta o complicatie definitivaB. Se datoreaza unui chiuretaj osos aprofundatC.Se datoreaza unei particularitaţi anatomiceD.Se produce in cazul unei mucoase extrem de aderenteE.

(pag. 375)

S1333002. in sinuzita acuta:Nu se extrage dintele cauzalA. Se pot efectua unde ultrascurteB. Punctia sinusala nu este indicataC.Se administreaza antibiotice (peniciline, tetracicline)D.Pot fi prezente semnele bolii de focarE.

(pag. 372)

S1333003. Semnul Heryng:Se produce prin intrarea cu stiletul in sinus prin fistula alveolaraA. Este necesara introducerea unei substante de control pentru evidentierea comunicariiB. Arata transparenta scazuta a sinusului in caz de empiemC.Reprezinta opacitatea radiografica a sinusului bolnavD.Nici un raspuns corectE.

(pag. 370)

S1333004. Sterling Sohow foloseste pentru inchiderea planului sinusalPeriostul dedublat din lamboul vestibularA. Lamboul palatinal translat si rotatB. Folie de vicrilC.Folie de titanD.Folie de fibrinaE.

(pag. )

S1433005. Empiemul sinusal este:faza catarala a sinuzitei acuteA. faza de cronicizare a unei sinuzitei acuteB. retentionarea secretiilor in sinus prin inchiderea orifiicilor de drenajC.durerea pulsatila din faza purulenta a sinuzitei acuteD.proliferarea de polipi in cavitate sinusalaE.

(pag. 369)

S1433006. Radiografia in sinuzita cronica maxilara de cauza dentara evidentiaza:opacifiere unilaterala a sinusului maxilarA.



opacifiere bilaterala a sinusurilor maxilareB. opacifiere partiala cu contur net si convexitate superioaraC.radiotransparenţa unilaterala a sinusului maxilarD.intreruperea continuitatii conturului osos sinusalE.

(pag. 370)

S1533007. Care este cauza cea mai frecventa a comunicarii orosinusale;chistul de maxilar fistulizat;A. osteita perimplantara;B. extractia dentara;C.forma luetica;D.forma TBC.E.

(pag. 375)

S1533008. Ce fel de epiteliu alcatuieste mucoasa sinusala:cilindric;A. cubic;B. sferic;C.pavimentos;D.keratinizat.E.

(pag. 365)

S1533009. Ce forma are sinusul maxilar:sferica;A. romboidala;B. prisma triunghiulara;C.paralelipipedica;D.conica.E.

(pag. 365)

S1533010. Ce imagine radiografica are mucocelul sinusal;"miez de paine";A. "soare care rasare";B. "os marmorat";C."baloane de sapun";D."os ros de soareci".E.

(pag. 371)

S1533011. Unde se practica trepanarea osoasa in cura radicala a sinusului maxilar:in fosa nazala;A. in fosa canina;B. retrotuberozitar;C.mediopalatin;D.pe creasta alveolara.E.

(pag. 373)

S1633012. Anestezia de electie pantru inchiderea comunicarii bucosinusale este:anestezia tronculara perifericaA. generala prin intubatie rinotrahealaB. anestezia locala prin imbibitieC.anestezia locala prin badijonareD.anestezia tronculara bazalaE.



(pag. 376)

S1633013. Cauzele infectioase ale comunicarii bucosinusale sunt urmatoarele cu exceptia:infectii nespecificeA. goma lueticaB. goma tuberculoasaC.osteita crestei alveolare prin implant endoososD.extractia dentaraE.

(pag. 375)

S1633014. Cauzele traumatice ale comunicarii bucosinusale sunt urmatoarele, cu exceptia:osteoradionecrozaA. extractia dentaraB. rezectii osoase pentru tumori benigne sau maligneC.traumatisme accidentale cu distructii osteomucoase intinse in regiunea premolarilor si molarilor superioriD.tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar.E.

(pag. 375)

S1633015. Simptomatologia comunicarii bucosinusale cuprinde urmatoarele, in afara de:refluarea lichidelor prin fosa nazalaA. tulburari de fonatieB. proba Valsalva negativaC.patrunderea aerului din sinus in guraD.prezenta comunicarii impiedica realizarea lucrarilor protetice mobile sau fixe.E.

(pag. 376)

S1633016. Sinuzita maxilara cronica, radiologic se caracterizeaza prin:opacitatea unilaterala a sinusului maxilar mai putin intensa canttral si mai marcata la periferieA. imgine caracteristica de"soare care rasare"B. opacitatea intensa omogena, uniforma a intregului sinus maxilarC.imagine caracteristica de os patat sau os marmoratD.radiotransparenta uniforma a sinusului maxilarE.

(pag. 370)

S1633017. Tratamentul chirugical al comunicarii bucosinusale prezinta urmatoarele particularitati in afara de:

trebuie efectuat numai in conditiile unui sinus curat, fara secretiiA. inchiderea comunicarii este de preferat sa se faca in doua planuriB. se realizeaza un plan sinusal cu lambouri in coleretaC.inchiderea comunicarii intr-un singur plan sa poate face in cazul comunicarilor bucosinusale mari, vechiD.se realizeaza un plan oral cu lambou recoltat din bolta palatina sau vestibulE.

(pag. 376)

S2133018. Dinţii cei mai apropiaţi de sinus sunt:Molarul unuA. Premolarul doiB. Molarul doiC.Premolarul unuD.CaninulE.

(pag. 365)

S2133019. Factorii cauzali ai sinuzitei maxilare de cauză dentară sunt:Parodontita apicală granulomatoasăA.



Osteita procesului alveolarB. Chisturile radiculare şi cele foliculare suprainfectateC.Pungile parodontale adânci de la nivelul premolarilor şi molarilor superioriD.Toate acesteaE.

(pag. 366-367)

S2133020. În cazul refacerii planului oral cu lambou palatinal, suprafaţa osoasă sângerândă se protejează cu o meşă iodoformată, pentru:

12-24 de oreA. 24-48 de oreB. 7-8 zileC.Două săptămâniD.Nu este necesară protecţia suprafeţei osoase sângerândeE.

(pag. 379)

S2133021. Semnul Valsalva:Arată transparenţa scăzută a sinusului în caz de empiemA. Aerul din nas ajunge, prin fistulă, în cavitatea oralăB. Reprezintă hipoestezia n. infraorbitar de partea bolnavăC.Reprezintă opacitatea radiologică a sinusului bolnavD.Nici o variantă nu este corectăE.

(pag. 369)

S2133022. Sinuzita acută odontogenă se deosebeşte de sinuzita acută rinogenă prin:Stare generală alteratăA. Dureri ale premolarilor şi molarilor superioriB. Senzaţia de plenitudine în regiunea genianăC.Cacosmia subiectivăD.UnilateralitateE.

(pag. 370)

S2233023. Mesa endosinuzala dupa cura radicala Caldwell-Luc, se va suprima in:primele 24 de oreA. primele 36 oreB. primele 48 oreC.primele 72 de oreD.dupa o saptamanaE.

(pag. 375)

S2233024. Procedeul Denker presupune:drenaj in unghiul infero-extern al sinusuluiA. drenaj in unghiul infero-intern al sinusuluiB. drenaj in unghiul supero-intern al sinusuluiC.drenaj in unghiul supero-extern al sinusuluiD.drenaj in meatul mijlociu al sinusuluiE.

(pag. 375)

S2233025. Comunicarea oro-antrala reprezinta o fistula care face sa comunice cavitatile:orala si nazalaA. nazala si sinusala maxilaraB. orala si sinusala maxilaraC.sinusala maxilara si sinusala etmoidalaD.



nasala si sinusala etmoidalaE.

(pag. 375)

S2233026. Factorul etiologic cel mai frecvent al comunicarii oro-antrale este;rezectia apicalaA. traumatismeleB. extractia dentaraC.chistele cu evolutie endosinuzalaD.infectiile specificeE.

(pag. 375)

S2233027. In comunicarea oro-antrala intalnim:semnul Valsalva pozitivA. semnul Vincent pozitivB. semnul LeBourg pozitivC.semnul lui Highmore pozitivD.semnul lui Cvosteq pozitivE.

(pag. 376)

S2233028. Recesul alveolar al sinusului maxilar se afla:in susA. in josB. in jos si inauntruC.in sus si inauntruD.in afara si in susE.

(pag. 373)

S2233029. Recesul etmoidal al sinusului maxilar se afla:in sus si inauntruA. in jos si inauntruB. in afara si in susC.in afara si in josD.in susE.

(pag. 373)

S2233030. Recesul palatin al sinusului maxilar se afla:In sus si inauntruA. in jos si inauntruB. in jos si inafaraC.in sus si inafaraD.in josE.

(pag. 373)

S2233031. Prelungirea malara a sinusului maxilar se afla:in sus si inauntruA. in jos si inauntruB. in sus si inafaraC.in jos si inafaraD.in josE.

(pag. 373)

S2233032. Lamboul amanat este intilnit in:



extractia dentaraA. rezectie apicalaB. replantare dentaraC.operatia cu lambou Neumann-WidmannD.comunicare oro-antralaE.

(pag. 379)

S2233033. Semnul Heryng resprezintaimagine radiologica de"os ros de soareci"A. imagine radiologica de "os mancat de molii"B. prezenta unui corp strain intrasinuzalC.transparenta scazuta a sinusuluiD.radiotransparenta pulpei dentareE.

(pag. 370)

S2233034. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice se face cu:tumori chistice dentareA. osteomielita maxilaruluiB. celulita geniana de cauza dentaraC.carcinom de mezostructura si suprastructuraD.chistul globulo-maxilarE.

(pag. 370-371)

S2233035. Semnul Valsalva pozitiv este intalnit in:sinuzita acuta maxilaraA. sinuzita cronica acutizataB. comunicarea oro-antralaC.despicatura totala bilateralaD.tumorile nazale extinseE.

(pag. 376)

S2233036. Tratamentul protetic in cazul comunicarii oro -antrale se aplica in:la edentatiA. in cazul comunicarilor mariB. in infectiile cu ProteusC.la pacientii cu despicaturi labio-palatineD.la cei cu ocluzie inversaE.

(pag. 376)

S2233037. Suprimarea firelor de sutura dupa inchiderea comunicarii oro-antrale, se face:dupa 3-4 zileA. dupa 7-8 zileB. dupa 10 zileC.dupa 14 zileD.dupa 20 zileE.

(pag. 379)

S2233038. In sinuzitele maxilare mesa iodoformata se exteriorizeaza prin:meatul inferiorA. meatul mijlociuB. meatul superiorC.plaga postoperatorieD.



se lasa in sinusE.

(pag. 374)

S2333039. Germenii microbieni cei mai frecvent prezenţi într-o sinuzită maxilară de cauză dentarăKlebsieleleA. PioceaniciiB. StreptocociiC.ProteusD.Cocii anaerobiE.

(pag. 369)

S2333040. Sterling Sohow foloseşte pentru închiderea planului sinusalPeriostul dedublat din lamboul vestibularA. Lamboul palatinal translat şi rotatB. Folie de vicrilC.Folie de titanD.Folie de fibrinăE.

(pag. 379)

S2333041. Hipoestezia sau anestezia dinţilor hemimaxilarului operatEste un accident frecventA. Reprezintă o complicaţie definitivăB. Se datorează unui chiuretaj osos aprofundatC.Se datorează unei particularităţi anatomiceD.Se produce în cazul unei mucoase extrem de aderenteE.

(pag. 375)

S2333042. Semnul Heryng:Se produce prin intrarea cu stiletul în sinus prin fistula alveolarăA. Este necesară introducerea unei substanţe de control pentru evidenţierea comunicăriiB. Arată transparenţa scăzută a sinusului în caz de empiemC.Reprezintă opacitatea radiografică a sinusului bolnavD.Nici un răspuns corectE.

(pag. 370)

S2533043. Fetiditatea secreţiilor în cazul sinuzitei maxilare este dată de:StreptocociA. germeni piocianiciB. StafilocociC.germeni anaerobiD.bacterii.E.

(pag. 369)

S2633044. Tratamentul iniţial al parodontopatiilor marginale cronice cuprinde următoarele etape: A.igienizare; B.şlefuiri ocluzale preventive în raport cu trauma ocluzală asupra parodonţiului marginal; C.tratamentul complicaţiilor acute; D.instruirea pacientului în combaterea acumulării de placă bacteriană; E.chiuretajul microulceraţiilor din pungile parodontale false. Secvenţa corectă a acestor etape sunt:

A,D,C,B,EA. C,A,D,E,BB. D,A,C,E,BC.A,D,B,C,ED.C,E,A,D,BE.



(pag. 178)

S2633045. Antisepticele utilizate în tratamentul gingivitelor acute şi subacute sunt:peroxidul de hidrogen 3%A. fosfomicinaB. cloramina B 30%C.permanganatul de potasiu 1/5000 – 1/10000D.peroxidul de hidrogen 30%E.

(pag. 228-229)

S2633046. În tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care denaturează proteinele microbiene:

acidul citric este utilizat deoarece dizolvă cementul necroticA. acidul citric se foloseşte în soluţie apoasă cu pH de la 5,5 la 6,5B. acidul cromic este utilizat în aplicaţii scurte de 20-30 sec.C.produsul Orţochrome (acid cromic) este contraindicat în ulceraţiile herpeticeD.permanganatul de potasiu.E.

(pag. 227)

S2833047. In urma tamponamentului sinusal capatul mesei va fi scos prin:Capatul mezial al plagiiA. Capatul distal al plagiiB. Meatul inferiorC.Meatul mijlociuD.Meatul superiorE.

(pag. 374)

S2833048. In cadrul plastiei comunicarii orosinusale suprafata osoasa sangeranda se protejeaza cu mesa iodoformata:

2-3 zileA. 7-8 zileB. 2 saptamaniC.30 zileD.nu este necesarE.

(pag. 378)

S2933049. Empiemul sinusal este:faza catarala a sinuzitei acute;A. faza de cronicizare a unei sinuzite acute;B. retentionarea secretiilor in sinus prin inchiderea orificiilor de drenaj;C.durerea pulsatila din faza purulenta a sinuzitei acute;D.proliferarea de polipi in cavitatea sinusala.E.

(pag. 369)




S1233050. Factorii care favorizeaza imbolnavirea sinusului maxilar sunt:modificari de tip alergic ale mucoasei sinusaleA. leziuni carioase multiple la nivelul premolarilor si molarilor superioriB. tratamente antibiotice de lunga durataC.obstructia ostiumului din meatul inferiorD.inflamatia cronica a mucoasei nazosinusaleE.

(pag. 366)

S1233051. In etiologia sinuzitei maxilare odontogene intra urmatorii factori:pungi parodontale adanci la nivelul molarilor si premolarilor inferioriA. parodontita apicala granulomatoasa cronicaB. osteita procesului alveolarC.pulpita cronica granulomatoasaD.procese inflamatorii cronice ale parodontiului marginalE.

(pag. 366-367)

S1233052. In sinuzita maxilara odontogena acuta:radiografic se deceleaza aspect de "os muscat"A. durere localizata la nivelul unui frontal superior sau al unei alveole postextractionaleB. starea generala este alterata,cu apatie,inapetenta,febraC.tegumentele regiunii geniene sunt moderat tumefiate si congestionateD.exista senzatie de tensiune,de plenitudine in regiunea genianaE.

(pag. 369)

S1233053. Lamboul vestibular creat pentru plastia comunicarilor oro-antrale trebuie:sa aiba un pedicul care sa-i asigure o buna irigatieA. sa depaseasca cu 1 mm largimea defectului ce urmeaza sa fie acoperitB. lungimea lui sa permita rotarea si sutura fara tensiuneC.se extinde numai mezial fata de comunicareD.sa fie tractionat puternic peste comunicareE.

(pag. 377)

S1233054. Modalitatile de tratament al comunicarii oro-sinuzale sunt:tratament ortodonticA. tratament proteticB. tratament chirurgicalC.tratament chirurgical-ortodonticD.plastia comunicariiE.

(pag. 376)

S1233055. Plastia comunicarii oro-sinuzale stabilizate se face cand:exista procese septice evolutiveA. marginile comunicarii sunt bine cicatrizateB. mucoasa palatina si vestibulara din jur sunt moderat inflamateC.dupa stingerea oricarui proces septic antral sau ososD.dupa extractia in prealabil a dintilor veciniE.

(pag. 376)

S1233056. Printre complicatiile sinuzitei maxilare odontogene se numara:



inflamatii pulpare ale premolarilor si molarilor superioriA. osteomielita mandibuleiB. abces genianC.abces vestibularD.supuratii de groapa zigomaticaE.

(pag. 372)

S1233057. Semnele obiective ale sinuzitei maxilare cronice constau in:leziuni dento-parodontale cauzale sau fistula oro-antralaA. durere,in special dimineataB. polipi sinusali proliferati prin ostium in meatul mijlociuC.senzatie de tensiune genio-suborbitaraD.diafanoscopia intotdeauna pozitivaE.

(pag. 370)

S1233058. Simptomatologia sinuzitei maxilare acute consta in:durere cu caracter pulsatilA. senzatie de prurit la nivelul regiunii genieneB. cacosmie subiectivaC.durere continua cu iradiere spre arcada dentara inferioaraD.secretie purulenta abundenta prin fosa nazala,bilateralE.

(pag. 369)

S1233059. Sinuzita maxilara acuta poate avea urmatoarele forme:cataralaA. polipoasaB. fibroasaC.purulentaD.ulcero-necroticaE.

(pag. 368)

S1233060. Sinuzita maxilara acuta:este intotdeauna bilateralaA. diafanoscopia arata transparenta scazuta a sinusului in caz de empiemB. se face diagnostic diferential cu sinuzita acuta rinogenaC.poate trece in sinuzita cronicaD.starea generala este alterataE.

(pag. 369-370)

S1333061. Diagnosticul diferential in sinuzita acuta maxilara de origine dentara se face cu:Celulita geniana de origine dentaraA. Tumori maligne ale maxilarelorB. Osteomielita maxilaruluiC.Sinuzita acuta rinogenaD.Tumori chistice dentareE.

(pag. 370)

S1333062. Diagnosticul diferential in sinuzita cronica maxilara odontogena se face cu:Sinuzita cronica rinogenaA. MucocelulB. Tumorile chistice dentareC.Sinuzitele cronice specifice (tuberculoza, lues, actinomicoza)D.



Osteomielita maxilaruluiE.

(pag. 370-371)

S1333063. in sinuzita cronica mucoasa prezinta:Glandele cu hiperfunctie secretorieA. Infiltrat inflamator limfoplasmocitarB. Procese de fibrozaC.Numerosi polipiD.Edem si hiperemieE.

(pag. 368)

S1333064. Prezenta unei comunicari buco-sinusale este confirmata de:Manevra Valsalva pozitivaA. Lichidele reflueaza prin fosa nazalaB. Tulburari de fonatieC.Stiletul butonat patrunde liber in sinusD.Tulburari de masticatieE.

(pag. 376)

S1333065. Sinuzita cronica:Se poate instala de la inceput in aceasta formaA. Poate sa se vindece spontanB. Poate fi rezultatul cronicizarii sinuzitei acuteC.Prezint cacosmie subiectiva si obiective permanentaD.Durerea este prezenta mai ales dimineataE.

(pag. 370)

S1333066. Sinuzita maxilara de origine dentara are urmatoarele cauze:Pungi parodontale adanciA. Implantele endoosoaseB. Rinite alergiceC.Osteita procesului alveolarD.Extractia dentara urmata de deschiderea sinusuluiE.

(pag. 366-367)

S1433067. Complicatiile sinuzitei cronice sunt:extinderea infectiei la celalalte sinusuriA. osteita peretilor sinuzaliB. abcesul fosei zigomaticeC.carcinomul de mezostructura al maxilaruluiD.boala de focarE.

(pag. 372)

S1433068. Cura radicala Caldwell-Luc a sinusului maxilar consta in:indepartarea mucoasei sinusale care prezinta fenomene inflamatorii ireversibileA. asigurarea unui drenaj eficient al cavitatii sinuzaleB. suprimarea factorului etiologic dentar al sinuzitei maxilareC.redresarea septului nazal pentru permeabilizarea fosei nazaleD.inchiderea orificiului de comunicare oro-antralaE.

(pag. 372)

S1433069. Diagnosticul diferential al sinuzitei acute de cauza dentara se face cu:



sinuzita acuta rinogenaA. osteomielita maxilaruluiB. chistul mucos intrasinuzalC.tumori chistice dentare (chisturile radiculare, folicurare, rezidual)D.carcinomul de mezostructura al maxilaruluiE.

(pag. 370)

S1433070. Diagnosticul diferential al sinuzitei cronice de cauza dentara se face cu:celulita geniana de cauza dentaraA. osteomielita maxilaruluiB. tumorile chistice dentare in faza de complicatie septicaC.sinuzite maxilare specifice (tuberculoasa,luetica, actinomicotica)D.mucocelul sinuzalE.

(pag. 371)

S1433071. Factori favorizanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:modificari de tip alergic ale mucoasei sinusaleA. inflamatia cronica a mucoasei nazosinusaleB. deviatia de sept nazalC.pulpitele cronice ale dinţilor laterali maxilari superioriD.atrofia marcata a crestelor alveolare maxilare superioareE.

(pag. 366)

S1433072. Semnele de diagnostic pozitiv ale unei comunicari oro-sinuzale sunt:refluarea lichidelor prin fosa nazalaA. proba Valsalva pozitivaB. scurgeri de secretii purulente prin fosa nazala,unilateralC.deformaţia regiunii genieneD.opacifierea sinusului maxilar la examenul radiograficE.

(pag. 376)

S1433073. Semnele obiective ale sinuzitei acute maxilare de cauza dentara sunt:durere cu caracter pulsatilA. senzatie de tensiune in regiunea genianaB. edem si hiperemia mucoasei nazaleC.prezenţa puroiului in fosa nazala, unilateralD.presiune digitala dureroasa pe peretele anterior sinusalE.

(pag. 369)

S1533074. Al doilea plan in plastia comunicarilor orosinusale se detaseaza din ;obraz;A. vestibul;B. palat;C.limba;D.planseu oral:E.

(pag. 376)

S1533075. Cand este indicata punctia sinusala in sinuzita acuta odontogena:febra peste 39 grade Celsius;A. ostium obstruat;B. secretia purulenta persista 7 zile;C.edem genian marcat;D.



la varstnici.E.

(pag. 372)

S1533076. Cauzele declansarii sinuzitei maxilare odontogene sunt;osteita alveolara;A. deviatia de sept nazal;B. pungi parodontale adanci in zona molara;C.mucocelul sinusal;D.parodontita apicala cronica.E.

(pag. 366)

S1533077. Ce ramuri nervoase necesita anestezie locala cand este contraindicata anestezia generala pentru operatia Caldwell-Luc;

nervul facial;A. nervi alveolari supero-posteriori;B. nervul infraorbitar;C.nervul palatin mare;D.nervul alveolar inferior.E.

(pag. 373)

S1533078. Ce semne clinice intalnim in sinuzita acuta odontogena;durere pulsatila la nivelul etajului mijlociu al fetei;A. cacosmie subiectiva;B. senzatie de plenitudine geniana;C.febra 38-39 grade Celsius;D.epistaxis unilateral.E.

(pag. 369)

S1533079. Complicatiile sinuzitelor maxilare sunt:abces maseterin;A. abces laterofaringian;B. abces de groapa zigomatica;C.abces al orbitei;D.osteomielita maxilara.E.

(pag. 372)

S1533080. Diagnosticul diferential al sinuzitei acute odontogene se face cu:celulita geniana odontogena;A. abcesul migrator;B. chisturile maxilare suprainfectate;C.actinomicoza;D.fractura orbito-sinusala.E.

(pag. 370)

S1533081. Diagnosticul diferential al sinuzitei cronice odontogene se face cu;sinuzita cronica rinogena;A. chistul mucoid sinusal;B. chistul epidermoid;C.chistul globulomaxilar;D.chistul folicular.E.

(pag. 371)



S1533082. Semnele clinice ale comunicarii orosinusale sunt:refluarea lichidelor pe nas;A. disfonie;B. manevra Valsalva pozitiva;C.trismus;D.epistaxis.E.

(pag. 376)

S1633083. Anatomopatologic sinuzita acuta se caracterizeaza prin:mucoasa edematiata, hiperemiataA. infiltrat infalamator limfoplasmocitarB. fibroza si numerosi polipiC.infiltrat leucocitarD.continut sinusal purulentE.

(pag. 368)

S1633084. Antrul Highmore are urmatoarele particularitati:are o capacitate cuprinsa intre 14-25 cm3A. mucoasa sinusala este un epiteliu cilindric, polistratificat cu ciliB. grosimea septului alveolosinusal are o mare variabilitateC.dintii temporari prezinta intotdeauna raporturi de vecinatate cu sinusul maxilarD.comunica cu cavitatea nazala printr-un orificiu ovalar care se deschide in meatul nazal mijlociuE.

(pag. 365)

S1633085. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute se face cu:sinuzita frontala rinogenaA. osteomielita maxilaruluiB. sinuzita maxilara acuta rinogenaC.celulita geniana de cauza dentaraD.nevralgie trigeminala esentiala.E.

(pag. 370)

S1633086. Etiopatogenia sinuzitei maxilare de cauza dentara cuprinde:pulpita acuta seroasa totalaA. chisturi radiculare si cele foliculare suprainfectateB. osteita procesului alveolarC.extractia dentaraD.pulpita cronicaE.

(pag. 367)

S1633087. in sinuzita maxilara acuta durerea este:la debut localizata la nivelul unui premolar sau molar superior sau la nivelul unei alveole postextractionaleA. are caracter pulsatilB. cuprinde etajul mijlociu al feteiC.vie, lancinanta, de scurta durataD.exacerbata de pozitia decliva a capului si de zdruncinaturiE.

(pag. 369)

S1633088. in sinuzita maxilara acuta radiografia poate pune in evidenta:eventuali corpi straini intrasinusaliA. raporturile de vecinatate a dintilor cu sinusulB. prezenta pungilor parodontale adanciC.



semnul HeryngD.mucocelul sinusal.E.

(pag. 369-370)

S1633089. Tratamentul chirurgical constand in cura radicala Caldwell-Luc a sinusului maxilar este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia:

mucocel sinusalA. sinuzita maxilara acutaB. daca fenomenele de sinuzita maxilara cronica persistaC.in cazul prezentei comunicarii bucosinusale care intretine o sinuzita maxilara cronicaD.sinuzita maxilara cronica de origine dentara fara comunicare bucosinusala.E.

(pag. 372)

S1633090. Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara comporta:extractia dintelui cauzalA. tratamentul conservator al dintelui cauzalB. drenajul sinusului va fi asigurat prin instilatii nazale cu solutii decongestionante si antisepticeC.tratament antibioticD.tratament chirugical, respectiv cura radicala a sinusului maxilar.E.

(pag. 372)

S2133091. Cauzele infecţioase cele mai frecvente ale comunicării oro-sinuzale sunt:Osteita postextracţionalăA. Extracţia dentarăB. Traumatisme accidentale cu distrucţii întinseC.Osteomielita maxilară odontogenăD.Infecţii specificeE.

(pag. 375)

S2133092. Cauzele traumatice ale comunicării oro-sinuzale sunt:Extracţia dentarăA. Tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilarB. Traumatisme accidentale în regiunea premolarilor şi molarilor superioriC.Osteită postextracţionalăD.Osteomielita maxilară odontogenăE.

(pag. 375)

S2133093. Diagnosticul diferenţial al sinuzitei acute de cauză dentară se face cu:Celulita geniană de cauză dentarăA. Carcinomul de mezostructură şi suprastructurăB. Sinuzita acută rinogenăC.Osteomielita maxilaruluiD.Tumorile chistice dentare în faza de complicaţie septicăE.

(pag. 370)

S2133094. Germenii microbieni cel mai frecvent prezenţi într-o sinuzită maxilară de cauză dentară sunt:StreptocociiA. PneumocociiB. GonocociiC.SpirocheleleD.PiocianiciiE.

(pag. 369)



S2133095. Puncţia sinuzală este indicată atunci când:Pacientul este alergic la majoritatea antibioticelorA. Secreţia purulentă persistă peste 7 zileB. Ostiumul este obstruatC.Semnul Valsalva este pozitivD.Închiderea comunicării oro-sinuzale se face într-un singur planE.

(pag. 372)

S2133096. Tratamentul chirurgical al comunicării oro-sinuzale se realizează prin:Procedeul Caldwell-LucA. Închiderea comunicării oro-sinuzale într-un singur planB. Procedeul DenkerC.Închiderea comunicării oro-sinuzale în două planuriD.Puncţia sinuzalăE.

(pag. 376)

S2233097. Decongestionanate nazala folosite in sinuzita maxilara acuta suntRinofugA. FedrocainaB. MentorinC.CloramfenicolD.BixtonimE.

(pag. 372)

S2233098. Localizarea cea mai frecventa a comunicarii oro-antrale se intalneste:meatul mijlociuA. regiunea premolarilorB. regiunea molarilorC.vestibulul oral superiorD.meatul inferiorE.

(pag. 375)

S2233099. Dintre cauzele traumatice ale comunicarii oro-antrale fac parte:extractia dentaraA. rezectii pentru tumori maxilareB. luxatia articulatiei temporo-mandibulareC.tratamente ale chistelor de maxilarD.goma luetica traumaticaE.

(pag. 375)

S2233100. Dintre cauzele infectioase ale comunicarii oro-antrale fac parte:osteita posextractionalaA. osteomielita maxilara odontogenaB. osteoradionecrozaC.goma lueticaD.chistele maxilare marsupializateE.

(pag. 375)

S2233101. Tabloul clinic al comunicarii oro-antrale cuprinde:patrunderea aerului din sinus in guraA. tulburari ale fonatieiB. refluarea lichidelor prin fosa nasalaC.



tulburari ale deglutitieiD.senzatia de anestezieE.

(pag. 376)

S2233102. Dintre factorii cauzali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara fac parte:parodontita apicala granulomatoasa cronica a dintilor sinusaliA. chisturile radiculare suprainfectateB. osteita procesului alveolarC.tratamentele endodontice traumatizante cu impingerea tesutului gangrenos dincolo de apexD.sinuzita maxilara rinogenaE.

(pag. 366,367)

S2233103. Anatomopatologic in sinuzita acuta purulenta intalnim:mucoasa ingrosataA. ulceratii ale mucoaseiB. secretie cataralaC.infiltrat inflamator crescutD.febraE.

(pag. 368)

S2233104. Anatomopatologic in sinuzita cronica neacutizata intalnim:mucoasa hiperemiataA. numerosi polipi sinusaliB. mucoasa cu procese de fibrozaC.febraD.secretie purulentaE.

(pag. 368)

S2233105. Germenii microbieni frecvent intalniti intr-o sinuzita maxilara de cauza dentara sunt:colibaciliiA. piocianiciiB. stafilocociiC.pneumocociiD.gonocociiE.

(pag. 369)

S2233106. Durerea in sinuzita acuta odontogena este:pulsatilaA. iradiaza in regiunea orbitaraB. exacerbata la pozitia decliva a capuluiC.absentaD.exacerbata de zdruncinaturiE.

(pag. 369)

S2233107. Obiectiv in sinuzita acuta odontogena intalnim:hiperemia mucoasei nazaleA. durere la presiune pe peretele sinusalB. prezenta puroiului in fosa nazala, unilateralC.trismusD.semnul Vincent pozitivE.

(pag. 369)



S2233108. In sinuzita acuta odontogena examenul radiologic releva:discreta opacitate unilateralaA. eventuali corpi straini intrasinusaliB. leziuni deto-parodontale in vecinatatea sinusuluiC.opacitate intensa unilateralaD.imagine caracteristica de soare rasareE.

(pag. 370,371)

S2233109. Diagosticul diferential al sinuzitei acute odontogene se face cu:tumorile chistice dentareA. celulita geniana de cauza dentaraB. sinuzita acuta rinogenaC.osteomielita maxilaruluiD.abcesul de orbitaE.

(pag. 370)

S2233110. Obiectiv in sinuzita maxilara cronica odontogena intalnim:secretie mucopurulenta abundenta unilateralA. mucoasa ingrosata, acoperita de crusteB. polipi sinuzali proliferati prin meatul inferior in fosa nazalaC.peretele sinuzal pe partea afectata mai sensibilD.prin punctie in meatul inferior se aspira puroiE.

(pag. 370)

S2233111. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice odontogene se face cu :sinuzita cronica rinogenaA. mucocelul sinuzalB. tumorile chistice dentareC.abcesul de spatiu infratemporalD.carcinomul de mezostructuraE.

(pag. 371,372)

S2233112. Evolutia sinuzitelor maxilare odontogene este spre:extinderea la celelalte sinusuriA. osteita peretilor sinuzaliB. abcesul orbiteiC.tromboflebita de sinus cavernosD.abcesul fosei zigomaticeE.

(pag. 372)

S2233113. Cura radicala Caldwell-Luc presupune:trepanarea sinusului in fosa caninaA. indepartarea mucoasei sinuzaleB. realizarea comunicarii intersinonazale prin fosa caninaC.doar inspectia sinusuluiD.sutura mucoasei sinuzaleE.

(pag. 373)

S2233114. La indepartarea mucoasei sinuzale din cura radicala, trebuie controlat:recesul alveolarA. prelungirea malaraB. recesul palatinC.



recesul etmoidalD.recesul sfenoidalE.

(pag. 373)

S2233115. Tratamentul sinuzitei cronice odontogene urmareste:extractia dintelui cauzalA. protectie antibioticaB. cura radicala cand fenomenele persistaC.inchiderea comunicarii oro-antrale cand existaD.punctie sinuzalaE.

(pag. 372)

S2233116. Cura radicala sinuzala in anestezie locala necesita anestezia urmatorilor nervi:alveolari superiori si posterioriA. nervul infraorbitarB. nervul nazopalatinC.nervul palatin mareD.nervul palatin micE.

(pag. 372-373)

S2233117. La inspectia cavitatii sinuzale din cura radicala sinuzala, putem intalni:sangeA. puroiB. polipiC.vidD.tesut de neoformatieE.

(pag. 373)

S2233118. Lamboul creat pentru plastia comunicarii oro-antrale, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

sa aiba un pedicul care sa-I asigura o bune irigatieA. largimea lui sa depaseasca cu 4-5 mm largimea defectuluiB. lungimea lui sa permita sutura fara tensiuneC.sa fie avivat pe ambele suprafeteD.sa fie microchirurgicalE.

(pag. 377)

S2233119. Ingrijile postoperatorii in comunicarea oro-antrala:dezinfectia nazo-faringianaA. 3 zile alimentatie lichida sau semilichidaB. se evita miscarile de masticatieC.igiena orala ingrijitaD.clatiri puternice ale gurii cu solutii antispeticeE.

(pag. 379)

S2233120. Dintre cauzele comunicarii oro-antrale fac parte:traumatismele accidentaleA. actele chirurgicaleB. infectiile nespecificeC.infectiile specificeD.intoxicatiile acuteE.

(pag. 375)



S2233121. Complicatiile sinuzitei maxilare sunt:tumorile de maxilarA. sinuzita rinogenaB. mucocelul sinuzalC.abcesul genianD.abcesul orbiteiE.

(pag. 372)

S2233122. In sinuzita maxilara odontogena acuta:radiografic se deceleaza aspect de "os muscat"A. durere localizata la nivelul unui frontal superior sau al unei alveole postextractionaleB. stare generala alterata cu apatie, inapetenta, febraC.tegumentele regiunii geniene sunt moderat tumefiate si congestionateD.exista senzatie de tensiune, de plenitudine, in regiunea genianaE.

(pag. 369)

S2233123. Factorii care favorizeaza imbolnavirea sinusului maxilar sunt:modificari de tip alergic ale mucoasei sinuzaleA. leziuni carioase multiple la nivelul premolarilor si molarilor superioriB. tratamente antibiotice de lunga durataC.obstructia ostiumului din meatul inferiorD.inflamatia cronica a mucoasei nazo-sinuzaleE.

(pag. 366)

S2233124. Infectia periapicala se poate extinde la sinusul maxilar prin:FistulizareA. continuitateB. continguitateC.tratamente endodontice incorecteD.cuprinderea apexului dintilor vecini in procesul inflamatorE.

(pag. 367-368)

S2233125. Localizarea cea mai frecventa a comunicarii oro-antrale este:creasta alveolara inferiora in dreptul molarilor si premolarilorA. creasta alveolara superioara in dreptul frontalilorB. creasta alveolara superioara in dreptul premolarilor si molarilorC.vestibulul bucal inferiorD.versantul vestibular al crestei alveolare inferioareE.

(pag. 375)

S2233126. In etiopatogenia comunicarii oro-antrale intraextractia dentaraA. amputatia pulparaB. osteita postextractionalaC.infectiile specificeD.luxatiile dentare partialeE.

(pag. 375)

S2233127. Plastia comuncarii oro-sinuzale stabilizate se face cand:exista procese septiceA. marginile comunicarii sunt bine cicatrizateB. mucoasa palatina si vestibulara din jur sunt moderat inflamateC.



dupa stingerea oricarui proces septic antral sau ososD.dupa extractia in prealabil a dintilor veciniE.

(pag. 376)

S2233128. Lambolul vestibular creat pentru plastia comunicarilor oro-antrale trebuie:sa aiba un pedicul care sa-I asigure o buna irigatieA. sa depaseasca cu 1 mm largimea defectului ce urmeaza a fi acoperitB. lungimea lui sa permita rotarea si sutura fara tensiuneC.se extinde numai mezial fata de comunicareD.sa fie tractionat puternic peste comunicareE.

(pag. 377)

S2233129. Modalitatile de tratament a comunicarii oro-antrale sunt:tratament ortodonticA. tratament proteticB. tratament chirurgicalC.tratament chirurgical ortodonticD.plastia comunciariiE.

(pag. 376)

S2233130. Semnele obiective ale sinuzitei maxilare cronice constau in:leziuni dentoparodontale cauzale sau fistula oro-antralaA. durere in special dimineataB. polipi sinuzali proliferati prin ostium in meatul mijlociuC.senzatie de tensiune genio-suborbitaraD.diafanoscopie intotdeauna pozitivaE.

(pag. 370)

S2233131. Sinuzita maxilara acuta:este intotdeauna bilateralaA. diafanoscopia arata transparenta scazuta a sinusului in caz de empiemB. se face diagnosticul diferential cu sinuzita acuta rinogenaC.poate trece in sinuzita croniceD.starea generala este alterataE.

(pag. 369-370)

S2233132. In etiologie sinuzitei maxilare odontogene intra urmatorii factori:pungi parodontale adanci la nivelul premolarilor si molarilor inferioriA. parodontita apicala granulomatoasa cronicaB. osteita procesului alveolarC.pulpita cronica granulomatoasaD.procese inflamatorii cronice ale parodontiului marginalE.

(pag. 366-367)

S2233133. Simptomatologia sinuzitei maxilare acute consta in:durere cu caracter pulsatilA. senzatie de prurit la nivelul regiunii geniene\B. cacosmie subiectivaC.durere continua cu iradiere spre arcada dentara inferioaraD.secretie purulenta abundenta prin fosa nazala bilateralE.

(pag. 369)



S2233134. Printre complicatiile sinuzitei maxilare odontogene se numara:inflamatii pulpare ale premolarilor si molarilor superioriA. osteomielita mandibuleiB. abcesul genianC.abcesul vestibularD.supuratiile de groapa zigomaticaE.

(pag. 372)

S2233135. Sinuzita maxilara acuta poate avea urmatoarele forme:cataralaA. polipoasaB. fibroasaC.purulentaD.ulcero-necroticaE.

(pag. 368)

S2233136. Sinuzita maxilara odontogena nu se intalneste:la sugariA. la copiiB. la adultiC.la varstniciD.la edentati totalE.

(pag. 366)

S2233137. In sinuzita maxilara examenul microbiologic din puroi este:depasit, nu se mai folosesteA. extrem de utilB. trebuie sa preceada orice alt tratamentC.consta in identificarea germenilorD.consta in testarea sensibilitatii la antibiotice a germenilorE.

(pag. 369)

S2233138. Examenul radiologic in sinuzita acuta releva:opacitate discreta unilaterala a sinusuluiA. eventualii corpi straini intrasinuzaliB. leziuni dento-parodontale posibil cauzaleC.diafanoscopia sinusuluiD.raportul de vecinatate a sinusului cu dintiiE.

(pag. 369-370)

S2233139. Orificiul de comunicare oro-antral se poate examina cu:stilet butonatA. ac bontB. departator autostaticC.in conditiile de buna luminozitateD.prin diafanoscopieE.

(pag. 377)

S2233140. Inchiderea comunicarilor oro-antrale se poate face prin:proteze chirurgicaleA. intr-un singur planB. in doua planuriC.



cu lambouri de la distantaD.cu lambouri microchirurgicaleE.

(pag. 376)

S2233141. Plastia comunicarilor oro-antrale largi se poate face cu:proteza obturatorA. lambou fronto-temporalB. lambou lingualC.lambou palato-amigdalianD.lambou latero-faringianE.

(pag. 376)

S2233142. Refacerea planului profund sinuzal in plastia comunicarii oro-antrale se poate realiza folosind:

mucoasa din imediata vecinatateA. mucoasa vestibularaB. lamboul nazo-genianC.placuta palatinala cu gutieraD.monoblocE.

(pag. 376)

S2233143. Dintre factorii care favorizeaza imbolnavirea sinusului maxilar amintim:diminuarea rezistentei generale a organismului fata de infectiiA. modificari de tip alergic ale mucoasei sinuzaleB. inflamatia cronica a mucoasei sinuzaleC.obstructia ostiumului din meatul mijlociuD.obstructia meatului inferiorE.

(pag. 366)

S2233144. Empiemul sinuzal in sinuzita cronica cu comunicare oro-antrala apare in:obstruarea ostiumuluiA. obstruarea comunicarii oro-antraleB. dupa extractia dintelui cauzalC.rinita alergicaD.dupa punctie exploratorieE.

(pag. 369)

S2233145. In sinuzita acuta, ca semne generale, pacientul prezinta:apatieA. inapententaB. curbaturaC.febraD.hipovolemieE.

(pag. 369)

S2233146. Ca semne generale in sinuzita cronica, pot sa aparastare generala alterataA. faringitaB. laringiteC.gastriteD.diareeE.

(pag. 370)



S2233147. In cura radicala sinuzala decolarea partilor moi trebuie sa tina cont de:protejarea pachetului vasculo-nervos infraorbitarA. buna expunere a fosei canineB. protejarea periostuluiC.trepanarea cu grija a peretelui anteriorD.menajarea apexurilor dintilorE.

(pag. 373)

S2233148. Cura radicala sinuzala Caldwell-Luc a sinusului maxilar are ca scopindepartarea mucoasei sinusului maxilar inflamata cronicA. asigurarea unui drenaj eficient al cavitatii sinuzaleB. devitalizarea dintilor frontaliC.devitalizarea dintilor laterali maxilariD.realizarea unei comunicari oroantrale largi pentru un drenaj eficientE.

(pag. 372)

S2233149. In cura radicala sinuzala, realizarea comunicarii inter-sino-nazale se face cu:daltaA. ciupitorul de osB. freze de osC.dermatomulD.elevatorulE.

(pag. 373)

S2233150. Postoperator dupa cura radicala sinuzala, poate sa apara;hemoragieA. edemB. emfizemC.hipoestezia dintilor din hemimaxilarul operatD.rinoree purulentaE.

(pag. 374-375)

S2333151. Care dintre următoarele date caracterizează sinusul maxilar:Capacitate între 14-25 cmc.A. Formă de prismă triunghiularăB. Se deschide în meatul nazal inferiorC.Are o vascularizaţie proprieD.Vârful prismei orientat lateral în apofiza zigomaticăE.

(pag. 365)

S2333152. Sinuzita maxilară de origine dentară are următoarele cauze:Pungi parodo ntale adânciA. Implantele endoosoaseB. Rinite alergiceC.Osteita procesului alveolarD.Extracţia dentară urmată de deschiderea sinusuluiE.

(pag. 366-367)

S2333153. Diagnosticul diferenţial în sinuzita acută maxilară de origine dentară se face cu:Celulita geniană de origine dentarăA. Tumori maligne ale maxilarelorB. Osteomielita maxilaruluiC.



Sinuzita acută rinogenăD.Tumori chistice dentare, în faza de complicaţie septicăE.

(pag. 370)

S2333154. Prezenţa unei comunicări buco-sinusale este confirmată de:Manevra Valsalva pozitivăA. Lichidele refluează prin fosa nazalăB. Tulburări de fonaţieC.Stiletul butonat pătrunde liber în sinusD.Tulburări de masticaţieE.

(pag. 376)

S2333155. În sinuzita cronică mucoasa prezintă:Glandele cu hiperfuncţie secretorieA. Infiltrat inflamator limfoplasmocitarB. Procese de fibrozăC.Numeroşi polipiD.Edem şi hiperemieE.

(pag. 368)

S2333156. Diagnosticul diferenţial în sinuzita cronică maxilară odontogenă se face cu:Sinuzita cronică rinogenăA. MucocelulB. Tumorile chistice dentareC.Sinuzitele cronice specifice (tuberculoză, lues, actinomicoză)D.Osteomielita maxilaruluiE.

(pag. 370-371)

S2333157. În sinuzita acută:Nu se extrage dintele cauzalA. Se pot efectua unde ultrascurteB. Puncţia sinusală nu este indicatăC.Se administrează antibiotice (peniciline)D.Pot fi prezente semnele bolii de focarE.

(pag. 372)

S2333158. Cura radicală sinusală Caldwell Luc are ca scop:Îndepărtarea mucoasei sinusului maxilar în totalitateA. Asigură un drenaj eficient al cavităţii sinusaleB. Îndepărtarea cauzei dentareC.Închiderea orificiului de comunicare oro-nazalăD.Toate răspunsurile sunt corecteE.

(pag. 372)

S2333159. Procedeul Denwer.Este folosit desA. Este mai dificil de executatB. Nu are dezavantaje din punct de vedere anatomicC.Realizează un drenaj în unghiul infero-intern al sinusuluiD.Nu oferă vizibilitate optimăE.

(pag. 375)



S2333160. Sinuzitele maxilare acute şi cronice se pot complica cuBoală de focarA. Extinderea infecţiei la celelalte sinusuriB. Osteita pereţilor sinusalăC.Osteomielita maxilaruluiD.Abces al orbiteiE.

(pag. 372)

S2333161. Sinuzita cronicăSe poate instala de la început în această formăA. Poate să se vindece spontanB. Poate fi rezultatul cronicizării sinuzitei acuteC.Prezint cacosmie subiectivă şi obiective permanentăD.Durerea este prezentă mai ales dimineaţaE.

(pag. 370)

S2533162. Tratamentul în cazul sinuzitei acute :soluţii decongestionante nazaleA. extracţia dintelui cauzalB. cura radicală Caldwell-LucC.tratament antibioticD.puncţia şi lavajul sinusal înaintea extracţiei dentare întotdeauna.E.

(pag. 372)

S2633163. Antibioticele acţionează asupra microorganismelor prin:inhibarea sintezei peretelui celularA. inhibarea permeabilităţii membranei citoplasmaticeB. inhibarea sintezei proteticeC.inhibarea sintezei acizilor nucleiciD.stimularea sintezei proteice.E.

(pag. 232)

S2633164. Utilizarea prelungită a clorhexidinei poate fi urmată de următoarele efecte secundare:depunerea crescută de tartru supragingivalA. coloraţii galben-maronii ale dinţilor, obturaţiilor fizionomice şi ale suprafeţei dorsale ale limbiiB. modificări tranzitorii ale senzaţiei gustative sau gust amarC.reacţii alergiceD.sinuzită maxilară.E.

(pag. 193)

S2633165. Utilizarea prelungită a clorhexidinei poate fi urmată de unele efecte secundare:depunerea crescută de tartru supragingivalA. coloraţii galben-maronii ale dinţilorB. atrofia epiteliului gingival cu leziuni eroziveC.retracţie gingivalăD.modificări tranzitorii ale senzaţiei gustative.E.

(pag. 193)

S2633166. Detartrajul cu ultrasunete este contraindicat la:bolnavii hemofiliciA. bolnavi cu boli infecţioase, contagioaseB. în fazele incipiente de boală parodontalăC.



în fazele incipiente de boală parodontalăD.hiperestezie dentinară accentuată.E.

(pag. 214)

S2633167. Efectele secundare ale folosirii tetraciclinei sunt:apariţia de candidozeA. alergiiB. senzaţia de gust metalic şi alteratC.tulburări gastrice şi intestinaleD.tulburări hepatorenale.E.

(pag. 233)

S2633168. Produsul Orţochrome este utilizat:în aplicaţii scurte, 5-6 secunde, urmate de spălături cu ser fiziologicA. în pungi parodontale cu exudat purulentB. în leziuni herpeticeC.în fistule apico-gingivaleD.ulceraţii gingivale de cauză microbiană.E.

(pag. 227)

S2633169. În tratamentul parodontopatiilor marginale cronice dintre antisepticele care blochează enzimele microbiene:

bicarbonatul de Na este folosit în soluţie apoasă 20%A. acidul cromic este utilizat în aplicaţii scurte de 5-6 sec.B. permanganatul de potasiu este utilizat sub formă de spălăturiC.clorura de Zn are acţiune bacteriostatică şi uşor astringentăD.azotatul de Ag are acţiune bacteriostatică în concentraţie slabăE.

(pag. 228-230)

S2833170. Diagnosticul diferential in sinuzita acuta odo togena se face cu:Sinuzita acuta rinogenaA. Celulita geniana de cauza dentaraB. Abcesul migrator al obrazuluiC.Tumorile chistice dentareD.Osteomielita maxilaruluiE.

(pag. 370)

S2833171. Cura radicala Caldwell-Luc a sinusului maxilar are ca scop:Indepartarea mucoasei sinusaleA. Chiuretajul osului maxilarB. Drenajul cavitatii sinusaleC.Trepanarea fosei canineD.Inspectia cavitatii sinusaleE.

(pag. 372)

S2833172. Particularitatile procedeului Denker sunt:Este mai usor de executatA. Drenajul se face in unghiul infero-intern al sinusuluiB. Este mai anatomic decat procedeul Caldwell-LucC.Ofera o buna vizibilitateD.Este mai rar folositE.

(pag. 375)



S2833173. Indicatiile tratamentului chirurgical in comunicarile orosinuzale sunt:Comunicarile mariA. Inainte de cura radicala a sinusuluiB. In conditiile unui sinus fara secretiiC.Dupa stingerea procesului septicD.Cand marginile comunicarii sunt bine cicatrizateE.

(pag. 376)

S2833174. Cauzele infectioase ale comunicarii orosinuzale sunt:Raporturi penetrante dentosinusaleA. Chiuretaj intempestivB. Osteita post-extractionalaC.Osteomielita maxilaraD.Traumatismele accidentaleE.

(pag. 375)

S2833175. Tratamentul chirurgical in sinuzita maxilara consta in:Operatia Caldwell-LettermanA. Operatia Caldwell-LucB. Operatia ObwegeserC.Operatia Obwegeser-DalPontD.Operatia DenkerE.

(pag. 372)

S2933176. Cauzele infectioase ale comunicarii oro-sinusale sunt:extractii ale dintilor maxilari care prezinta gangrenaA. datorate tratamentului chirurgical al chisturilor;B. infectii specifice (goma luetica sau tuberculoasa);C.osteita postextractionala;D.rezectii osoase pentru tumori benigne.E.

(pag. 375)

S2933177. Cauzele traumatice ale comunicarii oro-sinuzale sunt reprezentate de:fracturi ale arcadelor dentare;A. implante endoosoase ce au determinat osteita crestei alveolare;B. extractia dintilor sinusali;C.traumatisme accidentale cu distructii intinse in regiunea premolarilor si molarilor superiori;D.tratamentul chirurgical al chisturilor de maxilar.E.

(pag. 375)

S2933178. Factori favorizanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:modificari de tip alergic ale mucoasei sinusale;A. inflamatia cronica a mucoasei nazosinusale;B. deviatia de sept nazal;C.pulpitele cronice ale dintilor laterali maxilari superiori;D.atrofia marcata a crestelor alveolare maxilare superioare.E.

(pag. 366)

S2933179. Factori cauzali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi:rinita alergica;A. deviatia de sept nazal;B. osteita procesului alveolar;C.



chisturi radiculare suprainfectate;D.carcinomul maxilarului superior.E.

(pag. 367)


INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU -...

Documents

Transcript of INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU -...