Întrebări de 1 punct:1.Enumerați tipurile de vene.Vene mari, mijlocii, mici, venule, venule postcapilare.2.Ce tipi de acini predomină în vene?Nu exista acini.3.Structura capilarelor propriu ziseUn rand continuu de celule endoteliale, dispuse pe o membrana bazala continua.4.Dați exemple de organe deservite de capilare sinusoide.Ficat si organe limfopoetice.5.Enumerați tipurile de artere.Artere elastice, musculare, arteriole si metarteriole.6. Structura mediei a arterelor musculare.Celule musculare netede dispuse circular, intre care se afla cantitati mici de tesut conjunctiv cu fibre de colagen, elastice si de reticulina.7.Structura capilarelor sinusoide.Un rand discontinuu de celule endoteliale dispuse pe o membrana bazala discontinua.8.Structura venelor.Intima 5%, medie 15%, adventitie 80%.9. Cate straturi are endoteliul vascular?1 strat de celule endoteliale.10. Care vase de sânge au limitante elastice?Arterele si venele pulmonare( doar limitanta elastica externa).11. În ce organe sunt capilare fenestrate?Rinichi, intestin,plexuri coroide, corpii ciliari, sinoviale, glande endocrine.12. Ce tipuri de vase se află în dentină?Dentina este nevascularizata.13. Din ce este format epicardul?Este foita viscerala a pericardului/epiteliu pavimentos unistratificat.14. Care este componenta rezistentă a vaselor de sânge?Adventitia.15. Ce fel de țesut se află în miocard?Tesut conjuctiv cu numeroase vase de sange.16. Care este componenta dinamică a vaselor de sânge?Media.17. Din ce este alcătuită media arterelor elastice?40-60 lame elastice fenestrate. 18. Care artere se mai numesc artere de distribuție?Arterele musculare.19. De câte tipuri e media venelor mici și mijlocii?Se pot deosebi 3 tipuri de vene : vene fibroase, fibroelastice si musculare.20. Ce organe deservesc capilarele propriu-zise?Majoritatea organelor si tesuturilor din corp: pulmoni, miocard, muschi scheletali, derm etc.

21 Care sunt arterele de tranzitie?Colateralele arterei aorte abdominale, carotidele externe, axilare, iliace comune.22. Care artere uniformizeaza fluxul sanguin?Arterele elastice23. La ce artere peretele este relativ subtire in comparatie cu lumenul? Artere elastice.

24. Care vene au limitante elastice?Venele nu au limitante.25. Structura arterelor mici și mijlocii?Nu exista artere mici si mijlocii, doar vene.26. Care vene au multe celule musculare?Venele mici si mijlocii.27. Splina are medulara si corticala? Care este mai groasa? Splina nu are medulara si corticala, este formata din tesut de sustinere si parenchim. 28. Câte tipuri de foliculi limfoizi există în timus? Timusul nu prezinta foliculi limfoizi.29. Limfonodulii se împart sau nu in lobi si lobuli?Nu se impart. (in loje)30. Din ce e alcătuit lobulul timic?Stroma si parenchim.31. Ce structuri se afla in corticala limfonodulilor?Foliculi limfoizi primari si secundari, celule imunologice accesorii( macrofage si celule dendritice)32. Unde se găsesc limfonodulii?Pe traiectul vaselor limfatice.33. Ce celule ajută la regenerarea smalțului?Ameloblastele.834. Din ce este compusă mucoasa din intestin?Epiteliu, corion si musculara mucoasei.35. Din ce tipuri de celule este alcătuită glanda gastrică propriu-zisă?Celule mucoase, stem, principale, enteroendocrine, parietale.36. Câte tipuri de glande se află în intestinul subțire?glande tubulare simple( lieberkuhn), gl tubulo-acinoase (brunner)37. Care tunica din peretele stomacului glandular este cea mai dezvoltata?Submucoasa ( tubii glandulari)38. Ce glande sudoripare prezintă stomacul?Nu prezinta glande sudoripare.39. Enumerați celulele din epiteliul intestinalEnterocite, celule caliciforme, enteroendocrine, celule M (capteaza si transporta antigenele), stem si Paneth (lizozim)40. Ce celule ajuta la regenerarea smaltului la animalele adulte?La regenerarea smaltului participa ameloblastele, dar ele dispar la eruptia dintilor.41. Ce fel de musculara se găsește in prestomace?Dispusa in 2 planuri: circular intern, longitudinal extern.42. Cum sunt dispuse vilozitățile în intestinul gros?Nu exista vilozitati in intestinul gros.43. Tipurile de celule din insulele LangerhansCelule A, B, D, PP.44. Ce acini predomină în glanda submaxilară?Predomina acini micsti.45. Cum se numesc celulele din ficat?Hepatocite.46. Muschii limbii: striati sau netezi?Muschi striati.47. Ce tip de acini se gasesc in glanda submaxilara?Predomina acinii micsti, dar se gasesc si serosi si mucosi.48. Enumerati caile biliare intrahepatice.

Canaliculi biliari, canale Herring, canale biliare portale.49. Câte tipuri de poli are hepatocitul?Poli vasculari si biliari.50. Structura parenchim pulmonar?Bronhiole respiratorii, canale si saci alveolari, alveole pulmonare.51. Din ce e format interstițiul renal?Numeroase celule conjunctive de tip fibroblastic si histiocitar, fibre de reticulina, cateva celule cu rol fagcitar.52. Ce organ este străbătut de uretra?Penis.53. Ce rol au tubii colectori?Au rolul de a conduce urina formata la nivelul nefronului inspre bazinet.54. Din ce e alcătuit corpusculul glomerular?Format dintr’un ghem de capilare fenestrate dispus intre arteriola aferenta si eferenta.55. În care dintre următoarele organe se găsește mai mult țesut muscular striat: penis sau ovar?In niciunul din organe nu se gaseste tesut muscular striat.56. Acinii glandei mamare au secreție ciclică sau continuă?Secretia acinilor este ciclica, iar a glandei este continua.57. Care-s tipurile de foliculi evolutivi in ovar?Foliculi primordiali, primari, secundari si tertiari.58. Care sunt tunicile uterului?Endometru, miometru, perimetru.59. Tipul de epiteliu din uter.Epiteliu de suprafata (simplu prismatic) si epiteliu glandular (gl tubulare)60. In ce strat al uterului se gasesc glandele sebacee?Nu exista glande sebacee.61. Canalele spermatice intratesticulare.Tubii drepti si rete testis.62.Din ce componentă a gonadei indiferente se formează testiculul?Medulara.63. Enumerati tipurile de glande din pieleSebacee si sudoripare.64. Enumerați celulele din mucoasa olfactivă.Celule olfactive (neuroni bipolari) , de sustinere, bazale.65. Ce fel de hormon secretă glandele sebacee?Nu secreta hormoni. 66. Unde sunt dispuși neuronii din glandele sebacee?Nu exista.67. Componentele corneei.Corneea propriu-zisa si limbul sclerocornean.68. Dați 3 exemple de derivate ale endodermuluiEpiteliul vezicii urinare, epiteliul vaginului, parenchimul tiroidei, epiteliul cailor respiratorii, parenchim fiycat. 69. Dați exemple de 3 structuri derivate din ectodermSistemul nervos, receptorii organelor de simt, epidermul pielii, mucoasei bucale.70. Ce fel de neuroni sunt in coarnele dorsale ale maduvei?Neuroni senzitivi.71. Ce se formează din embrioblast?Endoblastul, mezoblastul si ectoblastul72.Placenta cotiledonată la ce specie e?

Rumegatoare.73.Câte straturi are cortexul ovarian? 074.Din ce este alcătuită morula?Blastomere.75.Enumerați straturile de neuroni din cortexul ovarian. 076.Ce se formează în urma diviziunii unei celule ou?2 celule identice care se tot divid.77.Enumerați tipurile de placente macroscopice.Placenta difuza completa, difuza incompleta, cotiledonara, zonala, discoidala.78.Unde se formează spermatozoizii?In celulele spermatogene ale parenchimului testicular.79.Unde are loc întâlnirea gameților F cu M?Intalnirea are loc in treimea distala a oviductului.80. Enumerati tipurile de placente microscopice.Placenta epiteliocoriala, sindesmocoriala, endoteliocoriala , hemocoriala.Înterbări de 5 puncte:1. Miocardul: este format din celule musculare cardiace, printre care se afla tesut conjuctiv cu numeroase vase de sange. Peretele ventriculilor este mai gros decat cel al atriilor. In atrii celulele musculare sunt dispuse mai lax, sub forma de fascicule avand un aspect de retea. In ventricule celulele musculare sunt dispuse mai dens si se aranjeaza in doua planuri: unul superficial spiralat si unul profund circular. Intre musculatura atriilor si ventriculelor nu exista o continuitate, bariera fiind inelele fibroase Lover. Musculatura atriala si ventriculara este atasata la scheletul fibros al inimii prin intermediul tesutului conjuctiv interstitial. Scheletul fibros este format din tesut conjunctiv fibros.

2. Descrieti umatoarea componenta a splinei: pulpa albaPulpa alba este formata din: teci limfoide periarteriolare, foliculi limfoizi ( corpusculi Malpighi) si tesut limfoid difuz. Tecile limfoide periarteriolare sunt dispuse in jurul arteriolelor, la care adventitia este inlocuita cu tesut reticular. Cantitatea de tesut limfoid nu este constanta, difera in functie de raspunsul pentru diferiti stimuli. Foliculii splenici sunt ingrosari zonale ale tecilor limfoide periarteriolare. In pulpa alba, limfocitele T si B au dispunere preferentiala,astfel: limfocitele T sunt dispuse in zona tecilor limfoide periarteriolare, iar limfocitele B sunt dispuse la nivelul foliculilor limfoizi. La periferia foliculilor limfoizi se gaseste o zona marginala formata din tesut limfoid difuz, ce contine cateva limfocite, numeroase macrofage si celule prezentatoare de antigene. Aceasta zona este importanta pentru activitatea imunologica a splinei, prin oprirea trecerii antigenelor.

3. Limfonodulii sunt formatiuni prezente pe traiectul vaselor limfatice. Sunt dispusi in lant sau in grupuri mai ales la nivelul membrelor, in zona inghinala, a hilului pulmonar, etc. Au structura formata din tesut de sustinere si parenchim.Tesutul de sustinere este format din capsula, trabeculi si stroma.Parenchimul este formal din 2 zone: corticala si medulara.Vascularizatia este data de arterele ce intra prin hil si dau ramificatii pana la corticala.Functiile limfonodulilor sunt de : filtrare, imunitate si limfocitopoetica.

4. Mucoasa gastrică prezinta cripte gastrice si este formata din epiteliu, corion si musculara mucoasei.Epiteliul de suprafata este format din celule prismatice dispuse pe un singur rand. Corionul este format in fibre de colagen si reticulina, rar in fibroblaste sau celule musculare. In grosimea sa se afla glande tubulare simple sau ramificate, e 3 tipuri : cardiale, fundice si pilorice.

Musculara mucoasei este reprezentata de celule musculare netede dispuse in 2 planuri: circular intern, longitudinal extern.

5. Structura intestin subtire.Prezinta 4 tunici: mucoasa, submucoasa, musculara si seroasa.Mucoasa este specializata in functia de absorbtie si prezinta structuri cu rol de crestere a suprafetei: plici semicirculare, vilozitati intestinale si microvili.Mucoasa este formata din epiteliu, corion si musculara mucoasei.Submucoasa este formata din tesut conjunctiv lax ce contine fibre de colagen, elastice dar si limfocite, mastocite, macrofage, adipocite. Contine numeroase vase de sange, limfatice si plexuri nervoase ( plexul Meissner). La nivelul duodenului se gasesc glande Brunner care secreta mucus.Musculara este formata dintr-un strat longitudinal extern si unul circular intern. Intre cele 2 se gaseste tesut conjuctiv care contine plexuri vasculare si nervoase ( plexul Auerbach).Seroasa peritoneala acopera intestinul.

6. Descrieți structura dintelui.Dintii sunt formati din componente moi ( pulpa dentara, ligamentul periodontal si gingie) si componente dure( dentina, smalt, cement).Dentina este un tesut calcificat asemanantor cu osul, dar cu duritate mai mare. Este format din componenta anorganica, 80%, si componenta organica 20%. Smaltul este un tesut acelular, acopera coroana si coletul dintelui. Este cea mai dura componenta a organismului.Unitatile structurale de baza ale smaltului sunt prismele de smalt, acestea fiind formate din amelobaste.Cementul acopera dentina la radacina pana la apex. Pulpa dentara ocupa camera pulpara.Ligamentul periodontal este format din tesut conjuctiv fibros si se dispune intre alveola dentara si dinte. Gingia este o membrana mucoasa care se insera pe coletul dintelui, este atasata puternic la periostul maxilarului si mandibulei. Osul alveolar formeaza peretele alveolei in care este situata radacina dintelui.

7. Lobul hepatic este unitatea structurala a ficatului. Are forma poliedrica, pentagonala sau hexagoanala si prezinta o baza mai lata si un varf pe unde iese venula centrolobulara. Are mai multe canale portale la periferie. Lobulii sunt separati intre ei prin tesut conjunctiv interlobular. Citoplasma lobulului prezinta organite intracitoplasmatice bine reprezentate. Vascularizatia este asigurata de capilarele sinusoide. 8. Structura parenchimului pulmonar este alcatuit din totalitatea acinilor pulmonari. Acinul pulmonar este unitatea morfofunctionala a plamanului, unde au loc schimburile de gaz. Este alcatuit din bronhiole respiratorii, canale si sacii alveolari, alveole pulmonare.Bronhiolele respiratorii au un epiteliu simplu cubic ciliat in cazul bronhiolelor mai mari, simplu cubic neciliat in cazul bronhiolelor mici si simplu pavimentos la deschiderea in alveole. Restul peretelui este format din celule musculare netede si fibre elastice. Se continua cu canalele alveolare.

9. Alveolele pulmonare sunt evaginari saculare ale bronhiolelor respiratorii, ale sacilor si canalelor alveolare. Ele reprezinta portiunea terminala a tractului respirator, au rol in schimburile de gaze. Sunt separate printr’un sept interlaveolar, format din fibre elastice, fibre de reticulina si capilare. Septul prezinta pori alveolari care asigura comunicarea intre alveolele

adiacente. Prezinta 3 tipuri de celule.

10. Traheea organ tubular cu perete relativ subtire, capabil sa le alungeasca sau sa se scurteze odata cu miscarile respiratorii. Peretele este alcatuit din mucoasa, submucoasa, strat fibrocartilaginos si adventitie.Mucoasa este formata din epiteliu si corion. Epiteliul este pseudostratificat prismatic ciliat. Prezinta 5 tipuri de celule: prismatice ciliate, calciforme, cu margine in perie, bazale si neuroendocrine.Corionul este bogat in fibre elastic.Submucoasa este formata din tesut conjunctiv lax, cu vase e sange, limfatice si glande seromucoase.Strat fibrocartilaginos este format tesut cartilaginos hialin si tesut conjunctiv fibroelastic. Cartilajele au forma de inel incomplet. Intre inele se dispune tesut fibroelastic.

11. Aparatul juxtaglomerular intervine in reglarea circulatiei sanguine in glomerul. El cuprinde lacisul, macula densa si celulele juxtaglomerulare.Lacisul este format dintr-un grup de celule localizate in triunghiul format e arteriola aferenta, polul vascular si arteriola eferenta, baza fiind data de macula densa.Macula densa este o regiune specializata in peretele tubului contort distal, care vine in raport direct cu arteriola aferenta a corpusculului, membrana bazala a tubului distal dispare.Celulele juxtaglomerulare sunt celule musculare netede, aflate in media arteriolei aferente. Celulele se aseaza adiacent glomerulului si secreta renina.

12. Tubul nefronului este in continuarea corpusculului renal. Este format din tub proximal, ansa Henle si tub distal.Tubul proximal incepe la polul urinar al corpusculului, reprezinta partea cea mai lunga si mai larga. La nivelul lui au loc procese de reabsorbtie ( de apa, glucoza, aminoacizi), de secretie si de sinteza tubulara.Ansa lui Henle este formata dintr’o portiune descendenta, o portiune curba si una ascendenta. Peretele este tapetat de epiteliu simplu pavimentos. Trecerea de la un segment la altul se face brusc. Tubul distal se afla in continuarea ansei Henle.Este mai scurt decat cel proximal. Microvilii celulelor nu formeaza margine in perie.

13. Cum se formeaza corpul galben?Dupa ce ovocitul a fost expulzat in cavitatea ramasa se formeaza corpul galben. Cavitatea se umple cu lichid serofbrinos coagulat. Se cicatrizeaza stigma. Celulele tecii granuloasa se dispun sub forma de cordoane, iau denumirea de celule progestative si secreta progesteron. Capilarele din teaca se dispun printre celulele progestative. Celulele tecii interne se dispun in spatiile dintre celulele progestative si se numesc celule tecalei luteice, continuand sa secrete estrogeni. Teaca externa nu sufera modificari insemnateDaca ovula nu este fecundata este activ aproximativ 2 saptamani, apoi degenereaza si se transforma in corp alb. Daca ovula este fecundata, corpul galben se numeste corp gestativ si este functional 2-5 luni dupa care intra in involutie devenind si el corp alb.

14. Glandele sebacee sunt glande anexe firului de par. Sunt simple sau compuse. La exterior sunt formate dintr-un rand de celule cubice dispuse pe o membrana bazala invelita in tesut conjunctiv elastic. Spre interior celulele sunt de dimensiuni mai mari. Celulele din centrul glandei au nuclei pe cale de degenerares si vor elibera produsul de secretie printr-un mecanism holocrin. Un folicul pilos impreuna cu glandele sebacee si cu muschii riicatori ai firului de par formeaza aparatul pilosebaceu.

15. Glandele sudoripare au originea in mugurii epidermali. Sunt glande tubuloglomerulare, prezinta o portiune secretorie, incolacita, situata in derm sau hipoderm si o portiune excretorie dreapta ce strabate dermul si hipodermul.Portiunea secretorie este alcatuita din celule de forma prismatica, printre care se gasesc celule mioepiteliale ce formeaza un strat discontinuu la exterior. Sunt dispuse pe o membrana bazala. Sunt de 2 tipuri: intunecate si clare. Cele intunecate constituie componenta mucoasa, iar celulele clare sunt componenta apoasa. Cele 2 impreuna constituie secretia sudorala.Portiunea excretorie prezinta un canal si un traiect sudoripar. Canalul este bistratificat cubic. Traiectul se deschide la suprafata pielii printr-un por.

16. Descrieti organul lui corti.Este format din celule de sustinere si celule receptoare. Celulele de sustinere sunt inalte, prismatice. Celulele epiteliului senzorial se ispun e o parte si de alta a unui spatiu triunghiular numit tunelul lui Corti. Acesta este delimitat de bazal de membrana bazilara, iar pe partile laterale se gasesc celulele de sustinere numite stalpii lui Corti.Celulele auditive sunt interne si externe. Cele intene pe un singur sir, iar cele externe intr-un nr variabil de siruri. Celulele auditive se sprijina pe celulele de sustinere, ele nu ajung la membrana bazala. La polul apical sunt prevazute cu microvili.Celulele de sustinere sunt interne si externe. Cele interne sunt celulele marginale si falangiene, iar cele externe sunt celulele Deiters, Hensen si Claudius. Peste organul Corti se intine membrana tectoria.

17. Descrieti pielea.Are rol protector fata de agentii nocivi externi, are functii de termoreglare, fiind si un organ de simt pentru sensibilitatea tactila, termica si durereoasa.Este alcatuita din 3 straturi: epiderm, derm si hipoderm.Epidermul este un epiteliu stratificat pavimentos cheratinizat alcatuit din cheratinocite, melanocite, celule Langerhans si Merkel.Dermul este o structura conjunctiva, sub epiderm si contine anexele pielii, vase si nervi. Este format in dermul superficial si profund.Hipodermul este format din tesut conjunctiv lax, cu numeroase adipocite, vase de sange, nerv, corpusculi senzitivi Vater Pacini, glande sudoripare.

18. Spermatogeneza este procesul prin care printr’o serie e diviziuni si diferentieri se formeaza celulele sexuale la mascul. Corticala gonadei iniferente regreseaza la mascul si medulara se diferentiaza in testicul.In timpul perioadei embrionare, primele spermatogonii provenite in celula primordiala sunt spermatogoniile A0. Acestea printr-o diviziune homoheterotipica dau nastere la o spermatogonie A0 si una A1, proces ce continua pana la pubertate.La pubertate spermatogoniile A1 se divid si formeaza spermatogonii A1, care asigura continuitate procesului si spermatogonii B, mai diferentiate. Din fiecare B, prin diviziune mitotica, se formeaza spermatocite de ordinul I, diploide. Acestea intra in prima diviziune meiotica si formeaza spermatocite de ordin II. Acestea intra in diviziunea meiotica 2 si formeaza spermatide. Spermatidele nu se mai divid, ele se diferentiaza in spermatozoizi prin procesul de spermiogeneza.

19. Uterul este un organ cavitar format din coarne uterine, corp si cervix.Peretele format din 3 straturi de la interios la exterior: endometru, miometru si perimetru.Endometrul este format dintr-un epiteliu de suprafata si unul glandular. Epiteliul de suprafata este

simplu prismatic. Glandele uterine sunt tubulare simple, tot din simplu prismatic. Sub epiteliu se gaseste stroma uterina (fibre de reticulina, limfocite, mastocite).Endometru prezinta o zona functionala care se elimina periodic in timpul menstruatiei si o zona bazala care asigura regenerarea ciclica.Miometrul este format din 3 straturi: intern (cel musculare netede), mijlociu ( cel musculare netede dispuse oblic si circular) si extern (cel musc netede dispuse circular si longitudinal).Perimetrul este o seroasa alcatuita din celule mezoteliale dispuse pe un strat de tesut conjunctiv. Se continua cu ligamentele largi. Vascularizatia asigurata de arterele uterine. Vasele limfatice sunt abundente. Fibrele nervoase patrund in mucoasa si formeaza un plex.