Anatomia si histologia plantelor

Ioana Timis Facultatea de Biologie si Geologie, specializarea Biologie Anul IUBB Cluj-Napoca

Organele unei plante

Radacina

Tulpina

Frunza

Floare

Fruct

Samanta

Organe reproducatoare

Organe vegetative

Botany.uwc.ac.za

FRUNZA LA ANGIOSPERME

Sunt cele mai raspandite si evaluate plante adaptate celor mai variate conditii de viata ale mediului terestru;

Categoria include majoritatea florilor, ierburilor si copacilor, cu exceptia coniferelor;

Se impart in monocotiledonate si dicotiledonate;

Frunza reprezinta unul dintre organele vegetative ale cromofitelor, fiind o expansiune laterala a tulpinii, impreuna cu care formeaza un lastar.

Functiile specifice ale frunzei sunt: fotosinteza, respiratia si transpiratia, pentru indeplinirea carora ea prezinta anumite adaptari morfo-anatomice specifice: suprafata mare, parenchim asimilator si un numar mare de stomate.

Fiind cel mai plastic organ al plantei, frunza are rol in indeplinirea si altor functii: aparare, depozitarea substantelor de rezerva, absorbtie etc.

Alcatuirea frunzei

Fata superioara

Fata inferioara

Tulpina

Nod

TeacaPetiol

Limb

Nervuri

Frunza are doua fete( fata superioara si fata inferioara), deci si doua epiderme.

Limbul este partea turtita a frunzei de culoare verde strabatut de nervuri. Dupa tipul de limb se defineste tipul de frunza.

Petiolul sustine limbul si-l orienteaza spre lumina. Cu ajutorul petiolului limbul se prinde se nodul tulpinii. Frunzele fara petiol se numesc SESILE.

Teaca este o simpla dilatare a partii inferioare a petiolului sau o formatiune care inconjoara partial tulpina la nivelul nodului de insertie.

cTipuri ecologice de structuri foliare:

- Bifaciala sau dorsi-ventrala

- Ecvifaciala sau izofaciala

- Omogena

- Monofaciala

- Hidrofile

- Xerofile

- Tip C4

- De lumina si umbra

Frunza de laurPrunus laurocerasus

Tehnica: Sectiune transversala

Coloratie: Reactiv genevez

Evidentierea frunzei cu structura bifaciala sau dorsi- ventrala

Buyleaf.com

Prunus laurocerasus cu numele comun de cirese de laur este o specie din genul Prunus intalnit in regiunile riverane Marii Negre, in sud-vestul Asiei si sud-estul Europei.

Arbust care creste la margini de paduri sau este cultivat in scop ornamental.

Frunzele cu structura bifaciala sau dorsi-ventrala (heterofaciale) reprezinta cel mai intalnit tip de structura la dicotiledonate dar si la unele monocotiledonate.

Pozitia frunzelor in spatiu este mult sau mai putin orizontala, ceea ce face ca partea superioara sa fie expusa direct luminii, iar cea inferioara sa fie umbrita.

Se mai numesc si heterofaciale, datorita structurii mezofilului, diferentiat in tesut palisadic sub epiderma superioara si tesut lacunos deasupra la cea inferioara.

FFata superioara

Fata inferioara

Cuticula

Epidermasuperioara

Epidermainferioara

MezofilClorenchimpalisadic

Clorenchimlacunos

Stomata

Colenchim

Teaca perifascicularaLemn

LiberSclerenchim

Parenchim

Cloroplaste

Fata superioara

Fata inferioara

Trees.stanford.eduLiceulminis.ro

Alte speci de frunze cu structura bifaciala sau dorsi-ventrala

Lingustrum sp. (Lemn cainesc) Lemnul cainesc este un

arbust raspandit in Europa si in regiuni din Asia vestica, cultivat indeosebi in scop ornamental.

Este o specie cu o mare capacitate de adaptare fata conditiile de mediu fiind intalnit la noi frecvent in padurile din zona de campie si deal.

Prin rupere degaja un miros neplacut, de unde provine si numele popular.

Sbs.utexas.edu

Syringa vulgaris (Liliacul)

Creste in tufisuri, in salbaticie , pe soluri fertile, dar este mai ales cultivat ca arbust ornamental.

Originar din regiunile muntoase din sud-estul Europei.

Naturewatch.ca

Frunza de garoafa

Dianthus

Evidentierea frunzei cu structura izofaciala sau ecvifaciala

Tehnica: Sectiune transversala

Coloratie: Reactiv genevez

Colectingtokens.com

Garofita (Dianthus) este un gen cu cca. 300 de specii de plante cu flori din familia Caryophyllaceae, cele mai multe originare din Europa si Asia, foarte putine din Africa de Nord si doar o singura specie(D. repens) din America de Nord arctica.

Frunzele cu structura ecvifaciala (izofaciala) sunt frunze orientate vertical, care prezinta sub ambele epiderme tesut palisadic, iar in mijloc parenchim lacunos.

Prezenta tesutului palisadic sub ambele epiderme face ca nuanta de verde sa fie aceeasi pe cele doua fete ale frunzei.

Frunzele cu structura ecvifaciala (izofaciala), sunt raspandite la monocotiledonate, dar si la unele dicotiledonate.

lFata superioara

Fata inferioara

Cuticula

Epidermasuperioara

Epiderma inferioara

Clorenchim palisadic

Clorenchim palisadic

Clorenchim lacunos

Mezofil

Stomata

Teaca perifascicularaLemnLiber

Cristoliti

Parenchim

Camera substomatica

Cloroplaste

Sclerenchim

Fata superioara

Fata inferioara

Bidorbuy.co.za

Alte specii de frunze cu structura ecvifaciala sau izofaciala

Aster tripolium

Aster tripolium este o planta din nordul Europei care creste in zone bogate in sare.

(Steluta)

Medicago falcata(Lucerna galbena)

Este originara din bazinul mediteranian , dar se gaseste in intreaga lume.

Theflowersgarden.co.uk

Evidentierea frunzei cu structura omogena

Clorophytum sp.(Telegraf)

Se intalneste la plantele care traiesc in conditii lumina difuza , asa cum sunt plantele din paduri , sau plantele de apartament;

Mezofilul este reprezentat de un clorenchim omogen, format din celule izodiametrice ovale sau rotunde ,cu cloroplaste putine si cu spatii intercelulare in unele cazuri.

Helene-garten.com

hFrunze cu structura bifaciala sau dorsi-ventrala

Frunze cu structura ecvifaciala sau izofaciala

Caracteristic plantelor cu frunze pozitionate perpendicular pe tulpina;

Caracteristic plantelor cu frunze dispuse paralel cu tulpina;

Mezofilul este reprezentat de un clorenchim palisadic si de un clorenchim lacunos;

Mezofilu este reprezentat de un clorenchim palisadic pe ambele fete si de un clorenchim lacunos;

Clorenchimul lacunos are mai putine cloroplaste si numeroase spatii cu aer;

Clorenchimul lacunos contine idioblaste cu cristoliti;

Stomatele se afla de obicei in epiderma inferioara, numindu-se frunze hipostomatice;

Stomatele se gasesc in ambele epiderme, fiind frunze bistomatice;

Bibliografie: Deliu, C.,1999,Morfologia si anatomia

plantelor, Vol. II, Univ. Babes-Bolyai, Cluj-Napoca.

www.wikipedia.ro blog.BotaniCatalog.com

www.scribd.ro www.studentie.ro