Consideraii generale privind organizaiile internaionale: definire, caracteristici, clasificare

Intre principalii actori ai sistemului actual de relaii internaionale se numr, alturi de statele-naiune i marile corporaii transnaionaleorganizaiile internaionale interguvernamentale.In majoritatea cazurilor, organizaiile internaionale ofer nu numai cadrul in care sunt luate deciziile de a coopera, dar i mecanismele necesare pentru transpunerea acestor decizii in aciuni concrete. Organizaiile internaionalei-au demonstrat rolul de instrumente indispensabile in cadrul sistemului internaional, cu precdere in domeniile economic i social i in sfera drepturilor omului. Bilanul organizaiilor universale sau regionale, dedicate infptuirii dezvoltrii economice i sociale prin asisten tehnic, ajutor financiar sau promovarea comerului, ca i mecanismele instituite pentru protecia drepturilor omului, poate fi considerat, sub cele mai multe aspecte, ca pozitiv.Unul din cele mai evidente aspecte ale rolului i contribuiei organizaiilor internaionale in statornicirea unei ordini de cooperare in raporturile internaionale, il constituie identificarea, prin multiplele contacte dintre reprezentanii diferitelor naiuni pe care le faciliteaz, a intereselor comune ale intregii comuniti internaionale. Organizaiile internaionaleservesc astfel nu numai ca instrumente de inlesnire a cooperrii dintre naiuni, dar i ca instrumente de cretere a nivelului contiinei privind realitile unei lumi interdependente, ale crei provocri au un caracter global. In plus, ele ofer mijloacele necesare desfurrii procesului de integrare i agregare a intereselor statale cele mai diverse.

Definiia,factorii apariiei i proliferrii organizaiilor internaionale. Convenia din 1975 privind reprezentarea statelor in relaiile lor cuorganizaiile internaionaleprezint urmtoareadefiniie a organizaiilor internaionale (interguvernamentale):o asociere de state constituit printr-un tratat, avand un act constitutiv, organe comune i personalitate juridic distinct de cea a statelor membre care o compun.Unii autori dau definiii mai largi, in sensul c organizaia internaional constituie o form de coordonare a colaborrii internaionale in domenii stabilite, pentru care statele au creat un anumitcadru juridic instituional permanent, printr-un statut elaborat de comun acord, ce prevede obiectul i scopul organizaiei, organele i funciile lor necesare realizrii obiectivelor urmrite. Apariia, i apoi, proliferarea i diversificarea organizaiilor internaionale, a fost determinat de trei factori importani.Primul factorar fi necesitatea prevenirii rzboiului i reglementrii regulilor purtrii acestuia, mai ales in condiiile descoperirii, la sfaritul celui de-al doilea rzboi mondial, a unor noi arme de distrugere in mas, care prezentau pericolul mondializrii conflictelor militare. De altfel, tocmai prevenirea unui nou rzboi mondial i meninerea pcii au constituit scopul primordial al constituirii Organizaiei Naiunilor Unite.Unal doilea factordeterminant are in vedere interdependenele care apar in procesele de dezvoltare a naiunilor. Acestea impun cooperarea intre state in forme care s permit o asociere liber, cu luarea in considerare a intereselor comune i, pe cat posibil, a intereselor particulare ale membrilor asociaiei. Revoluia industrial i dezvoltrile in domeniul tiinei au micorat distanele dintre naiuni i au amplificat contactele internaionale, a cror coordonare se putea realiza prin intermediul organizaiilor internaionale, care, la randul lor puteau favoriza cooperarea intre state in multiple domenii. Domeniile in care, dup al doilea rzboi mondial, apar cel mai frecvent interdependene privesc comerul, relaiile monetare i financiare, transferul de tehnologie i dezvoltarea regional.

Unal treilea factor, cu o influen hotratoare in evoluia organizaiilor internaionale din ultimele decenii, ine de efectul conjugat al noilor probleme cu care este confruntat societatea internaional, ale cror proporii globale nu pot fi supuse decat unui tratament global. Acestea sunt: creterea populaiei, srcia i alimentaia, controlul deteriorrii mediului, lupta impotriva terorismului, utilizarea spaiului cosmic. Dei nu se poate concluziona c eforturile comunitii internaionale de a face fa acestor provocri s-au materializat in gsirea celor mai adecvate soluii, asocierea acestor eforturi in cadrul unor organizaii internaionale nu pot fi ignorate.

Clasificarea organizaiilor internaionale. O clasificare a organizaiilor internaionale dup criterii strict delimitate intampin mari greuti, inainte de toate, in privina stabilirii criteriilor, datorit diversitii actelor constitutive ale organizaiilor internaionale, modalitilor particulare de adeziune a statelor, in calitate de membre, funciilor atribuite prin statute, care conduc, in multe cazuri, la suprapuneri de atribuii ori de responsabiliti juridice cu care sunt investite aceste organizaii. In cele ce urmeaz, vom incerca, totui, s degajm unele criterii de ordin general, in temeiul crora s se poat contura o anumit tipologie a organizaiilor internaionale. Acestecriterii de clasificarear fi:gradul de deschidere fa de statele lumii, sfera de aciune, criteriul reprezentrii, natura raporturilor dintre organizaie i rile membre, nivelul de dezvoltare economic al rilor membre i criteriul geografic.

Dupa gradul de deschidere fa de statele lumii

Potrivit acestui criteriu se disting:organizaii cu vocaie universaliorganizaii cu vocaie restrans.Prima categorie privete organizaiile din care pot face parte toate statele lumii cum ar fi ONU i instituiile specializate din sistemul Naiunilor Unite, iar cea de a doua categorie o reprezint organizaiile la care participarea, redus ca numr de membri, este determinat de criterii geografice sau de natur politic, economic, etc.Principalelecaracteristici comune ale organizaiilor cu caracter universal, dintre care ONU i instituiile sale specializate sunt cele mai reprezentative, sunt urmtoarele:Universalitatea. Mult vreme organizaiile cu caracter universal n-au reuit s devin intr-adevr universale. Considerente de ordin politic i ideologic au impiedicat, intr-o anumit perioad, chiar i ONU, s acorde calitatea de membru tuturor statelor lumii. O organizaie are sau nu caracter universal dac ea este sau nu, conform statutului su, deschis tuturor statelor, i nu dac toate statele au devenit membre ale organizaiei respective.Imperativele globalizrii.Constituirea i, apoi, consolidarea organizaiilor universale, prin intrirea cooperrii intre state, a rezultat din imperativele aplicrii descoperirilor tehnoco-tiinifice, interdependenelor economice i existenei unor provocri crora comunitatea internaional nu le putea face fa decat prin abordri globale i eforturi coordonate la scara intregii comuniti.Eterogenitatea.Organizaiile internaionaleuniversale cuprind state de dimensiuni diferite, avand capaciti economice, tehnologice, militare, de asemenea, diferite. Diferenele de mrime i putere ale statelor participante la o organizaie universal pot s prejudicieze, intr-o anumit msur, cooperarea internaional. Totui, formele instituionale de luare a deciziilor, acceptabile i acceptate de toi participanii, permit o strans i eficient cooperare intre statele membre ale organizaiilor universale, inuntrul acestora i prin intermediul lor.

Dupa criteriul reprezentarii si sfera de actiuneDup criteriulreprezentrii,se intalnescorganizaii interguvernamentale,in care membrii sunt statele naionale, iar reprezentanii acestora vorbesc in numele guvernelor, iorganizaii neguvernamentale, la care particip persoane fizice sau juridice ce nu au capacitatea de a angaja guvernele (Ex: Medical Aid For Free Romania , Sterling Work Londra, Medicens Sans Frontieres Belgia, Asociaia Pro Democraia, Asociaia Roman Anti-Sida, SOS Satele Copiilor, etc.) Dupsfera de aciune, se poate vorbi despreorganizaii omnifuncionale (O.N.U.), care au ca obiect ansamblul relaiilor internaionale, iorganizaii specializate,care se limiteaz la o categorie de probleme, cum sunt instituiile specializate din cadrul Naiunilor Unite (modelul de organizaie internaionalunifuncional).

Dupnatura raporturilor dintre organizaie i rile membre sinivelul de dezvoltare economic al rilor membre Dupnatura raporturilor dintre organizaie i rile membre, se detaeazorganizaiile de cooperare sau coordonare(OCDE), care respect integral suveranitatea statelor, organele lor nefiind dotate cu putere de decizie, cutandu-se armonizarea punctelor de vedere ale statelor membre, elaborarea de reguli comune i chiar furnizarea de servicii ctre state. In aceast categorie s-ar include i ONU. Pe de alt parte, existorganizaii integraioniste, care presupun transfer de competene decizionale de la nivel naional la cel al organizaiei, cum ar fi Uniunea European.

Dupnivelul de dezvoltare economic al rilor membre, intalnimorganizaii ale rilor dezvoltate,cum ar fi, de pild, Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE), formaiune care s-a extins la 29 de membri, reprezentand state de la Luxemburg pan la Statele Unite iorganizaii ale rilor in dezvoltare, cum ar fi Grupul celor 77.

Dupcriteriul geografic Dupcriteriul geografic, se poate vorbi despreorganizaii subregionale, regionale i interregionale.Aceste organizaii, constituite potrivit principiului contiguitii geografice, sunt, in general, formate, din state fcand parte din aceeai regiune. Dei liantul de baz al infiinrii, funcionrii i consolidrii acestui tip de organizaii l-au constituit interesele comune sau apropiate ale rilor dintr-o anumit zon geografic, crearea lor a fost uneori grbit de presiunea unor influene exterioare. De pild, unele organizaii vest-europene s-au constituit in faa pericolului extinderii comunismului (CEE), sau, in cazul Organizaiei Unitii Africane, a neocolonialismului.In general, aceste categorii de organizaii se caracterizeaz printr-un grad mai inalt de omogenitate. Ele cuprind state avand sisteme politice identice, asemntoare sau compatibile i o baz economic i cultural asemntoare.In categoriaorganizaiilor subregionalepot fi incadrate, de pild, numeroase organizaii ale rilor in dezvoltare din Africa, America Latin i Asia, cum ar fi : Comunitatea Economic a Statelor Africii Centrale (CEEAC, constituit in1983); Piaa Comun a Sudului (MERCOSUR, 1991, compus din: Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay); Asociaia Naiunilor Asiei de Sud-Est (ASEAN, 1967, cu urmtoarele ri membre: Filipine, Indonezia, Malaezia, Singapore, Thailanda, Brunei).Reprezentativ pentruorganizaiile regionalear putea fi Sistemul Economic Latino-American (SELA), organism regional consultativ, interguvernamental, de coordonare, de cooperare i dezvoltare economic i social, cu caracter permanent, infiinat in octombrie 1975, prin Convenia de la Ciudad de Panama, cu participarea a 26 de state de pe intregul continent.In ceea ce priveteorganizaiile interregionale ,alturi de Organizaia pentru Cooperare i Dezvolotare Economic (OCDE), Forumul de Cooperare Economic pentru Asia i Pacific (APEC), ar putea fi menionatOrganizaia rilor Exportatoare de Petrol (OPEC), creat in 1960 i alctuit din ri din Africa, America Latin i Asia.

Principalele acorduri de integrare regional de pe glob

Continuare