Metoda LSCI

Studiu de caz

Andrei are 11 ani. El este inclus în învațământul special pentru copii cu tulburări

emoționale și de comportament încă de la calasele primare. El locuiește de 6 ani cu bunica din

partea mamei. Acest lucru este din cauza dependenței de droguri a mamei sale și problemele

generate de acest fapt. Nici tatăl nu este capabil să îl crească pe Andrei în casa lui pentru că nu

are venit și are probleme cu consumul de alcool. În familia adoptivă el găsește liniște și

securitate, relaționarea cu bunica și bunicul său este afectuoasă, bunicii permit un contact regulat

cu părinții. Când Andrei avea 8 ani, bunicul său moare. Pentru el și bunica asta este o lovitură

grea și face ca familia să treacă printr-o perioadă dificilă. La centru Andrei este cunoscut ca un

băiat inteligent, care este acceptat în grupul său. Pe de altă parte el este ușor de enervat și devine

agresiv mai ales atunci când simte că este atins în punctele lui slabe.

Într-o dupamează Andrei după terminarea masei de prânz se duce să se joace fotbal. Se

joacă împreună cu colegi săi. Un alt coleg se alătură grupului. Colegul Florin îl strigă

”Andreiuț”, el se simte ca și cum ar fi provocat. Îi amintește de provocarea cu privire la situația

mamei lui- ia nu are casă și consumă droguri. Mulți copii știu că acest lucru este un punct slab

pentru Andrei și că pot să-l facă să-și piardă controlul prin referire la aceasta. Andrei îi solicită în

mod repetat lui Florin să se oprească. Florin nu se oprește și Andrei îl lovește.

În această situație putem folosi intervenția - Organizarea percepției realității -

″Intervenția recuperativă Contactul cu Realitatea″ (‘Reality Rub Reclaiming Intervention’)

deoarece Andrei a perceput situația ca și cum Florin l-ar fi sfidat trigând ”Andreiuț”, dar de fapt

el aclama în timpul jocului de fotbal.

Această intervenție este utilizată atunci când percepția copilului este perturbată din cauza

emoțiilor prea intense sau a istoriei personale. Copilul este încurajat să structureze realitatea

1

împreună cu adultul, astfel încât percepțiile să poată fi utilizate ca bază pentru înțelegerea

situației care urmează a fi obținută. În acest fel, copilul învaţă să înțeleagă contribuția sa la

problemă.

Etapele intervenției:

Etapa 1: De escaladarea emoțiilor și a crizei – exterorizarea și renunțarea la

sentimente puternice.

În timpul etapei 1 este necesară reducerea emoțiilor intense. Copilul nu are nici un

control rațional asupra comportamentului său și acest lucru este demonstrat, în cazul nostru, prin

agresivitate, înjurii și comportament distructiv a lui Andrei. Sarcina noastră este de a ne apropia

de copil, oferindu-i siguranță și recunoscându-i emoțiile intense. Trebuie să-i oferim timp și

spațiu copilului și trebuie să avem grijă ca aceasta să știe că îl vom ajuta să treacă prin acesată

perioadă dificilă. Odată ce copilul este din nou capabil să privească înapoi la incidental care s-a

întâmplat și să verbalizeze, etapa a 2 începe.

Etapa 2: Construirea axei timpului

Prin utilizarea de întrebări foarte precise încercăm să ne construim o imagine legată de

incident. Mergem înapoi la momentul dinaintea incidentului, în cazul nostru la momentul

înaintea loviturii primate de Florin. Întrebări ca ”Ce s-a întâmlat?, Unde s-a petrecut incidental?,

Cine a fost acolo?, Ce ți-au spus? și Cât de des ai atenționat pe colegul tău?” putem utiliza pentru

a avea informații cu privire la experiențele lui Andrei. Îl ajutăm să formulize povestea.

Etapa 3: Selectarea problemei centrale – alegerea intervenției corecte

În această etapă verificăm dacă există o altă problemă mai profundă pe lângă problema de

aici și acum. În cazul nostru reiasă după discuția avută cu Andrei de ce s-a supărat așa de tare.

Când Florin a strigat ”Andreiuț” la el, s-a supărat pentru că și-a amintit de toate dățile când el a

fost sfidat despre mama sau bunicul său. Punctele lui slabe erau mama și bunicul. Când cineva

spunea ceva despre ei, se supăra ușor. Trebuie să spunem și să facem să înteleagă că dacă este

așa de supărat, se poate întâmla să nu vadă lucrurile așa cum sunt.

Etapa 4: Transmiterea insight-ului – obiectivul intervenției

2

În etapa 4, vom încerca să lăsăm copilul să ajungă la un insight. Ciclului conflictului

poate fi utilizat în scopul de a arăta care evenimente, sentimente sau alegeri au influențat

conflictul. În acest fel copilul poate vedea că de multe ori aceleași model se dezvoltă și conduce

la conflicte. În această etapă ajutăm pe Andrei să-și dea seama că defat de data asta Florin nu la

sfidat strigând ”Andreiuț” ci doar a vrut să-l susțină în timpul jocului.

Etapa 5: Explorarea și dobândirea de noi competențe – noi abilități

Împreună cu Andrei sunt căutate toate soluțiile posibile. Acestea sunt discutate și în acest

fel o soluție care se potrivește este aleasă. Soluția optimă în cazul lui Andrei este ca el în astfel

de situații să meargă la profesor, care îl poate ajuta. Propunera de acțiune este exercitată pentru a

sporii șansele de succes. Încurajarea în această etapă este foarte importantă.

Etapa 6: Transferul – pregătirea de a lua parte din nou la activitate

În acesată ultimă etapă copilul este pregătit pentru a se alătura din nou grupului. Trebuie

să discutăm cu Andrei despre eventuale modalități în care grupul ar putea reacționa la întoarcerea

lui. Procedând astfel copilul este pregătit cu privire la reacțiile posibile ale grupului și adulților.

În cazul nostru Andrei a fost întrebat cum crede că Florin va reacționa când intră în clasă. El

crede că precis Florin este furios pentru că îl lovise, din cauza că nu a știut că el doar l-a

ovaționat. Andrei este de acord ca să vină și Florin puțin afară, să-i fie explicat ceea ce a fost

discutat.

3