Judec`tori careaveau pe rol procese legate de clauze abuzive ale b`ncilor ]ineauseminarii la vilaBNR de la Sinaiape cheltuiala BNR

Camelia Bogdan, judec`toarea care adat condamn`rile \n dosarul ICA, pentruc` a participat la un seminar organizat deMinisterul Agriculturii, \n condi]iile \n careinstitu]ia era parte civil` \n dosarul ICA, afost exclus` din magistratur`.

Avocatul Gheorghe Piperea spune c`acest caz nu este singular. El face acuza]iigrave la adresa unor magistra]i care ar fiparticipat la o serie de seminarii organi-zate de Banca Na]ional` a României pecheltuiala BNR [i ]inute la vila BNR din Si-naia, \n timp ce aveau pe rol mii de pro-cese de \nghe]are a cursului. Pipereaspune c` printre participan]i se aflau chiar[efi [i lideri de opinie ai judec`torilor.

"Imediat dup` aceste seminarii,practic` \n domeniul clauzelor abuzive, fa-vorabil` consumatorilor dup` e[ecurile pelinie ale Volksbank [i BCR, a \nceput s`devin` favorabil` banksterilorbanksterilor", a scris Pi-perea pe Facebook.

"P ro cesele colective, atât de \n sp`i -mânt`toare pentru banksteribanksteri, pe motiv c`prea \i f`ceau pe consumatori egali cubanksterii \n lupta judiciar`, au \nceput s`fie sparte \n mii de dosare individuale [itrimise la instan]e din toat` ]ara, c` s` fiemai scump [i mai neunitar judecate", amai spus reputatul avocat.

Act ivenews.roAct ivenews.ro8 Feb. 2017

CE FACEM?CE FACEM?Dup` publicarea \n editorialul

Agen]iei Interna]ionale de pres`AMOSNEWS [i pe Facebook, a ar-ticolului intitulat „DREPTURILEOMULUI – |NCOTRO?”, \n finalulc` ruia promiteam c` voi reveni,foarte mul]i cititori au avut reac]ii,cerându-mi nu numai s` constat\nc`lc`rile grave ale drepturilorfundamentale ale omului \n lume,ci s` propun [i m`suri ori ac]iuniconcrete, care s` opreas` abuzu-rile [i derapajele \n acest domeniudeosebit de important privind res-pectarea drepturilor oamenilor.

|n general, e foarte greu s`obligi institu]iile de for]` ale unui stat s`-[i respecte obliga]iilestipulate \n Declara]ia Universal` a Drepturilor Fundamentaleale Omului semnat` la 10 decembrie 1948, la New York [i in-clus` \n Constitu]iile ]`rilor semnatare ale Declara]iei, atâta timpcât \n România organiza]iile pentru ap`rarea drepturilor omului,ap`r`torii drepturilor omului, nu au o lege dup` modelul Re-zolu]iei Parlamentului European nr. 2199 din 17 iunie 2010,referitoare la politicile Uniunii Europene \n favoarea ap`r`torilordrepturilor omului, prin care to]i cei care \[i bat joc de drepturilefundamentale ale omului, indiferent de pozi]ia lor \n structurilestatului, s` poat` fi sanc]iona]i, amenda]i, elimina]i din func]iisau condamna]i, atât de societate, cât [i de justi]ia na]ional` [iinterna]ional`.

Ne \ntreb`m, de ce dictatorii din ]`ri aflate pe diverse locuride pe glob \[i permit nelegiuirea de a nu respecta drepturilecet`]enilor ]`rilor pe care le patroneaz`?

Ei o fac tocmai pentru c` nimeni nu poate lua m`suri \mpo-triva lor pentru a-i sanc]iona prin \ndep`rtarea lor de la putereatâta timp cât sunt sus]inu]i de structuri ale puterii corupte.

Ce am putea, totu[i, face? Putem ie[i \n strad` s` protest`mpa[nic [i s` cerem public condamnarea tuturor celor care sefac vinova]i de crime \mpotriva umanit`]ii, de crime la propriu\mpotriva fiin]elor umane, de \nc`lc`ri grave a drepturilor fun-damnetale ale omului.

Ce ar \nsemna o solidaritate interna]ional` \ntre Uniunea Eu-ropean`, SUA – societate considerat` poli]istul lumii, Rusia [i,desigur, NATO [i SOUTHLAND, \mpotriva atrocit`]ilor din r`z -boaiele din Siria [i ale ISIS \n Irak [i, de ce nu, pentru to]i refu-gia]ii care fug din fa]a r`zboaielor pentru putere [i pentrupropagarea terorismului \n lume?

O lume civilizat` \nseamn` o lume unde drepturile funda-mentale ale omului sunt respectate [i siguran]a [i securitateacet`]enilor sunt continuu ap`rate.

Oamenii, prin for]a lor numeric`, pot cere celor care \i repre-zint` - pre[edin]ilor, guvernelor, parlamentelor, ministerelor –s` lupte cu eficien]` \mpotriva terorismului [i luptelor fraticide,\mpotriva dictaturilor, r`zboaielor, s`r`ciei, bolilor cu r`spândire\n mas`, emigr`rilor ilegale, dar mai ales pentru ap`rarea drep-tului la via]`, la educa]ie [i la un trai decent \n societ`]ile dincare fac parte.

|n opinia mea, cred c` dac` nu vom face acest lucru cât maicurând posibil, omenirea, care deja se afl` \ntr-o fund`tur` f`r`seam`n \n acest secol XXI, va avea o mare problem`, care nuse poate rezolva decât prin decizii ferme, implicare permanent`,colaborare a Societ`]ii civile cu Statul ca parteneri la guvernare[i mult`, foarte mult` seriozitate [i coloan` vertebral`, \n toat`munca pe care o fac zilnic, or` de or`, minut de minut.

F l o r e n t i n S C A L E } C H IF l o r e n t i n S C A L E } C H IP r e [ e d i n t e P r e [ e d i n t e

f o n d a t o r O A D Of o n d a t o r O A D O

Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaPublica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din RomâniaAnul XVIII

FEBRUARIEFEBRUARIE 20172017

P a g . 6

E p i s o d u l 2 - P a g . 4 - 5

A{A, V~ PLACE ISTORIA?A{A, V~ PLACE ISTORIA?

Inteligen]`vs. plagiat

DOSARULDOSARUL«REVOLU}IA» «REVOLU}IA»

DEMOCRA}IA, DEMOCRA}IA, CÂINII {I LUPIICÂINII {I LUPII

Defini]ia spune c` \n democra]ie puterea vine din-spre popor, pentru popor! Omul de rând, nucleul so-ciet`]ii, s-a ferit permanent de lupi, dominând câinii,chiar dac` ultimii au ascenden]i comuni cu lihi oanelecare au speriat continuu comunitatatea.

Interesant este c` existen]a fiec`ruia dintre cei treiactori s-a derulat liniar, indiferent de nuan]a culoaru-lui evolutiv prin care a trecut societatea uman`, de laorigini pân` \n prezent.

Câinii au râmas lâng` om, iar lupii s-au strecurat,din când \n când, pe lâng` strung`, \n speran]a [i cuinten]ia v`dit` de a sfârteca, de a distruge, mai multdecât le-ar fi trebuit pentru via]`. Se pare c` muta]iilegenetice au estompat diferen]a dintre cele dou` ani-male, schimbându-le locul de lâng` om, sau ultimula sl`bit \n asemenea hal vigilen]a \ncât s-a l`satp`c`lit de blana de oaie \n care s-a \nvelit lupul.

Trecând de la fabul` la realitate, privim Româniaprezent`, \n care poporul lupt` cu lupii, dar [i cu câiniideopotriv`. Lupii politicii dâmbovi]ene s-au n`pustitasupra turmei, aruncându-[i acea blan` mincinoas`[i f`când ceea ce au \n ADN, s` h`cuiasc` poporul deoi devenit doar popula]ie din cauza dispari]iei acuit`]iisociale.Ame]it \n repetatele confrunt`ari dintre speciidiferite de lupi politici, românul rezoneaz` la promi-siuni cu tâlc, acele avantaje care de drept i s-ar fi cu-venit, dar sunt ]inute \n bagaj politicianist pentru atrasprostimea.

Lupii s-au cosmetizat, aranjându-[i s`la[ c`ldu] [igard de legi proteguitoare, l`sând pe-afar` tocmaiomul, ocupantul de drept al cet`]ii. Câinii au urmatevo lu]ie fireasc` [i, neglija]i de om, au inceput a-[ischimba p`rul, spre asemânare cu lupii, dar n`ravulba!

Astfel, pentru români s-au ivit, din neglijen]a so-cial`, dou` fronturi, pe undeva la fel de periculoase.

Patologia nefast` a tr`irilor social-politice ale ul-timelor genera]ii care au parcurs ace[ti fatidici 27 deani, a perfec]ionat lupul, cel aflat pe cale de a distruge\ntrega ]ar` – bun` sau proast`, a[a cum a ajuns dup`vreme haina.Trezit cu câinii asmu]i]i asupra-i, lupul ri-caneaz` profund [i contraatac`, orbit de sângelene\n]elegerii situa]iei imposibile \n care a ajuns. Nupoate suporta asocierea refacuta` dintre om [i câine!

Lupul, \ncol]it, se baricadeaz` \n turbare [i lupt`disperat cu haita de câini care-l granituiesc.

Acesta este [i momentul României, trezite parc`din somn: coali]ia de guvern`mânt, \n esen]` Dragnea[i garnitura aferent` lui, croit` iresponsabil din slugi,[oferi, secretare [i al]i tâlhari m`run]i, deda]i la gustulmierii de baron, s-au r`zle]it de \ntreaga societate.

Rezisten]a guvernan]ilor trec`tori poten]eaz` toc-mai puterea câinilor \mpotriva c`rora consider` nece-sar a fi luate m`suri de temperare a haitei. Omul,servit acum de câini, tinde s`-[i asume total alian]a [is` uite tocmai dezideratul esen]ial al libert`]ii [idemocra]iei, dreptatea social` aflat` \n suferin]`.

|n acest r`zboi, societatea este singura care trebuies`r egleze atât tonusul politic, cât [i matricea justi]iei,ambele puteri \n stat riscând derapaje dac` suntl`sate s` zburde de capul lor. Si \n România, din negli-jen]` [i dezinteresul majorit`]ii, minoritatea a f`cutlegea [i a patronat dezastrul \n care b`ltim. Caracterem`runte [i activi[ti f`]arnici au profitat de inculturapolitic` a bazei societ`]ii, atr`gând voturi pentru jus-tificare [i scut politicianist.

Nimic nu poate motiva abuzul politic, chiar \n even-tualitatea unei majorit`]i reale [i nu formulate dinslabul procent al votan]ilor, situa]ie \n care se camscald` ]ara de mai mult` vreme. Iar unul ca Dragneanu va \n]elege, in vecii vecilor, c` are suportul real adoar 2.600.000 din totalul de 19 milioane de românivotan]i. {i nici lor nu le-a comunicat, \n promisiunilede campanie, c` inten]ia sa principal` este s` \n -groape legea [i s` relanseze la furat ga[ca de lupi!

M u g u r P R E D AM u g u r P R E D A3 Feb. 2017

Polit ica Polit ica \n Spielhosen\n Spielhosen

Radu C`lin Cristea, critic literar, scriitor, eseist [i jurnalist, apropiat al PNL, \l critic` dur pe pre [e- dintele Klaus Iohannis, dup` ce acesta a ie[it la un miting \mpotriva guvernului. Membru al CNA, Radu C`lin Cristea consider` c`[eful statului ”calc` \n str`chini” [i face ”politic` \n Spielhosen”. Comportamentul preziden]ial, cu [efismele sale arogante [i aerul de hegemon st`p\n pe situa]ie,reprezint` doar un tip de frond` copil`reasc`, scrie Radu C`lin Cristea. Jocul cu focul al pre[e- dintelui poate arunca ]ara \n aer, consider` scri-itorul, iar primul care va fi m`turat de explozie este chiar pre[edintele.

Politica \n SpielhosenPolitica \n Spielhosen

Prostelile Pre[edintelui Iohannis \mi confirm` im-presia mai veche c` nu prea g\nde[te cu capul lui.

R`m\ne dezorientat [i inadaptabil \ntr-o lumeunde v`de[te lips` de experien]` [i, cel mai grav, deinstincte politice care sa-l ajute cel pu]in s` nu calce,deodat`, \n at\tea str`chini. Ego-ul s`u hipertrofiat \iblocheaz` aclimatizarea la un mediu politic ce pre-supune un standard minim de perspicacitate cucare, din p`cate, [eful statului nu d` semne c` ar fidotat.

Sediul s`u simbolic este la r`scruce de v\nturi deunde diver[i curen]i \l preiau ca pe un fulg [i \lpoart` \n direc]ii ce nu reprezint` neap`rat op]iuneasa. Ce se poate \n]elege din gestul unui Pre[edintecare circul` prin Bucure[ti [i, brusc, respect\nd codul

de legi ale lui Traian B`sescu, o vireaz` spre Guvernpentru a bloca ni[te proiecte ce nu figurau pe or-dinea de zi a [edin]ei Executivului ? Cei ce \l in-formeaz` pe Pre[edinte puteau m`car s`-l scu- teasc` s` se fac` de r\s.

Convulsiile din ultima lun`, unele generate directde Cotroceni, dovedesc c` \nc` n-a avut loc trans-ferul pa[nic al puterii dup` alegerile parlamentaredin decembrie anul trecut.

Nu-]i trebuie un exces de agerime politic` pentrua pricepe c` votul popular [i toate mecanismelepuse \n mi[care de acesta reprezint` \ns`[i cheia debolt` a democra]iei. Or, comportamentul prezi den -]ial, cu [efismele sale arogante [i aerul de hegemonst`p\n pe situa]ie, reprezint` doar un tip de frond`copil`reasc`.

K. Iohannis ar fi reperabil \n aceast` acuarel`m\zg`lit` cu condi]ia ca puerilismul s`u s` nu ser -veasc` doctrinar, ca form` de ac]iune politic`. Maimult, asist\nd cum K. Iohannis \[i vrea degrab`\napoi juc`ria preferat` ("Guvernul meu"), m` temc` infantilismul preziden]ial nu sare peste v\rstaSpielhosen-ului.

Se pricepe ceva matur ra]ional din participareaPre[edintelui la un miting neautorizat \mpotriva Gu-vernului?

Nici cucu nu mai c\nt` \n Bucovina. Pre[edinteleK. Iohannis se plimb` solemn, cu lum\narea aprins`printre butoaie cu pulbere, pl`nuind s`-[i detonezeinamicii politici.

Unii ar spune c` [i-o caut` cu lum\narea. Probabilc` asta [i face, dar cu o men]iune : \nc` n-a aflat c`,dac` dinamita va face bum-bum, primul aruncat \naer va fi chiar el. El, Pre[edintele.

Radu C`lin Radu C`lin CRISTEACRISTEA23 Ian 2017

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

O.A.D.O. - ROM~NIAO.N.G. cu statut de membru consultativ special al Consiliului Economic [i Social

al Na]iunilor Unite - ECOSOC-ONU

D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . D I R E C T O R G E N E R A L : P r o f . u n i v. d r . F L O R E N T I N S C A L E } C H IF L O R E N T I N S C A L E } C H I

Ion COSTEI - Consilier [tiin]ific

Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ Gabriel MIHALACHE - Secretar general de redac]ieColaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Mircea CHELARU,

Delia CORNEA, Thomas CSINTA, Liviu MAN, Adrian NQSTASE, Damian PAL, Octavian {TIREANU,Marian TUDOR, Corneliu VLAD, George VELICU

Colectiv de redac]ie: Cristina Doriana CÎMPAN,Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

PUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUIPUBLICA}IE EDITATQ DE ORGANIZA}IA PENTRU APQRAREA DREPTURILOR OMULUI

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficii

pecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 2

B l o g n o t e sB l o g n o t e s

N-am avut vreme s-o scriu. Notez \n grab` doar rezumatul unei discu]ii. tele-

fonice cu Nic lliescu, coleg din pres` care m-a sunatacum câteva minute, eu fiind ocupat cu f`cutul baga-jelor pentru plecarea din Bucure[ti.

- }i-am citit scrisoarea c`tre lohannis cu gra]iereafemeilor gravide!

- {i?- |n]eleg ca-i scrii [i lui Dragnea?- A[a gândeam ieri. Azi l-am auzit c` el nu-i vizat

de gra]ieri, a[a c` ce rost ar mai avea?- P`i ar avea! Scrie-i s` schimbe, \n ordonan]ele

alea dou`, transformarea pedepselor \n munc` pen-tru comunitate!

- Tu \l vezi pe Dragnea, care are un Castel Pele[personal \n Teleorman, dând cu m`tura pe trotuar?

- De ce nu? Merg [i fac selfi cu el, \l dau \n ziar! Elvrea s` ajung` premier, nu m`tur`tor!

- Sigur c` vrea [i ar avea [i [anse dup` treaba asta.S` mearg` la desz`pezire, s` presteze munc` \n folo-sul comunit`]ii, ca evreica aia de era premier [i mer -gea s` spele s`pt`mânal farfuriile \ntr-un kibu].

- Nu [tiu ce femeie a fost premier \n Israel, darideea nu-i rea. Noi am avut o regin` care, f`r` a fi fostcondamnat` pentru ceva, a muncit ca o infirmier`sp`lând cangrenele r`ni]ilor din r`zboiul pentruRe\ntregire. Era un gest de d`ruire pentru popor, depatriotism \nalt. Asta presupune un grad de iluminarea gândului pe care nu-l reg`sesc la cei mai mul]i din-tre politicienii români, condamna]i sau necom-damnati.

- Te \n[eli! Bag` chestia asta cu munca \n folosulcolectivit`]ii.

- {i dac` m`tur` `sta trei luni, mai poate fi dup`aia premier?

- Abia atunci poate! |mp`ratul Chinei a fost reedu-cat \mpletind papuci pentru popor.

- M` mai gândesc!- Gânde[te-te!

Lucian AVRAMESCULucian AVRAMESCUAmpress.ro 28 Ian. 2017

DESPRE SCRSIOAREANEDESCHIS~ C~TREDOMNUL DRAGNEA

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU- membru UZPR -- membru UZPR -

Pu

iu G

`zd

aru

Pu

iu G

`zd

aru

ASOCIA}IA PRESEI ROMÂNEIA ATITUDINE

To. Ms. Paraskevi MICHOU, Deputy SecTo. Ms. Paraskevi MICHOU, Deputy Sec--retary-General in charge of Institutionalretary-General in charge of Institutionaland Administrative Policiesand Administrative Policies

Stimat` doamn` Secretar general,

|ncuraja i de interesul pe care-l manifesta ifa ` de problemele Justi]iei din România, con-sider`m util s` venim \n \ntâmpinarea preocu -p`rilor Dvs. privind men]inerea Meca nismuluiMeca nismuluide Cooperare [i Verificarede Cooperare [i Verificare \n ]ara noastr`.

Cunoa[tem pledoariile constante pe care leface]i pentru transparen]` [i de aceea v` so-licit`m sprijinul \n asumarea de c`tre Asocia]ianoastr` a unor obiective editoriale care s` con-vearg` inten]iilor Dvs. cu privire la MCV.

Ne-a bucurat atitudinea deschis` pe care a]iavut-o la recenta vizit` din România, când a]ideclarat c` – cit`m – „\n ultimii zece ani, suntprogrese foarte mari \n unele zone, \n alteleprogrese normale, dar \n alte domenii amv`zut regrese [i \ncerc`m s` permitem [i s` nepunem la dispozi ie instrumentele pentru amerge doar \n direc ia progreselor f`cute”.

V-am fi recunosc`tori dac`, \n spiritul trans-paren]ei – pe care, pe bun` dreptate, o nu -mea]i, \n timpul vizitei din octombrie anultrecut, „un medicament prin care corup iapoate fi vindecat`” – ne-a]i detalia:

a) care sunt domeniile \n care s-au \nregis-trat acele regrese la care v` referea]i \n lunaianuarie a.c.? {i, respectiv,

b) care ar fi „instrumentele” despre carespunea]i c` le ave]i \n vedere s` le pune]i ladispozi]ie „pentru a merge doar \n direc]ia pro-greselor f`cute”?

Pe de alt` parte, v` consult`m asupra adou` probleme de fond, care au leg`tur` cuproblematica de care v` ocupa]i.

1. Nu demult, \n România a fost dat pu -blicit`]ii un document oficial prin care ConsiliulSuprem de Ap`rare a }`rii (CSAT) r`spundeunei organiza]ii profesionale a judec`torilor(Uniunea Na]ional` a Judec`torilor din Româ-nia – UNJR) cu privire la raporturile dintre ser-viciile secrete [i justi]ie.

Respectivul document este prezentat \nanex` (iar traducerea o poate realiza, de pild`,dna Raluca Prun`, fost` traduc`toare profe-sionist` la Secretariatul general al ConsiliuluiUE, pân` de curând ministru al Justi]iei \nRomânia, dar revenit` la Bruxelles \n func]ia deConsilier coordonator la Direc ia General` Pia]aintern`, antreprenoriat, industrie [i IMM-uri –DG GROW).

|n r`spunsul respectiv, actualul ConsilierPreziden]ial cu probleme de Securitate Na]io -nal` al Administra]iei Preziden]iale informeaz`

judec`torii – [i, prin ei, \ntreaga opinie public`din România – c` ofi]erii serviciului secret (Ser-viciul Român de Informa]ii – SRI) formeaz`„echipe mixte” cu procurorii \n realizareadosarelor penale.

O asemenea procedur` nu este prev`zut`,\ns`, nici \n legea de organizare a SRI [i nici \nvreo alt` lege din România.

|n ]ara noastr`, apari]ia acestui document,care s-a produs ulterior plec`rii Dvs. dup` vizitade verificare din ianuarie, a produs o puternic`emo]ie \n mediile autentic democratice, \ntru -cât practica respectiv` aminte[te de ceea ce se\ntâmpla \n România comunist` a anilor ’50,când Securitatea, aflat` sub control sovietic,avea atribu]ii de cercetare penal`, al`turi deprocurorii numi]i de „tribunalele poporului”.

Prezent la [edinta Consiliului Superior alMagistraturii (CSM) din 18 ianuarie 2017, Pro -curorul General al Romaâniei, Augustin Laz`r,a recunoscut c` a existat un protocol secret\ntre serviciile secrete [i parchete, care s-a con-cretizat prin formarea unor echipe mixte demagistra]i [i ofi]eri de informa]ii, dar c` acestprotocol ar fi \ncetat de când domnia a preluat[efia Ministerului Public.

Iat` ce spunea Procurorul general \n plenulCSM: „A existat un protocol \n care se discutadespre echipe operative \ntre Ministerul Public[i serviciile de informa]ii, \ns` eu (…) nu mi l-am \nsu[it [i nu mergem \nainte cu astfel deinginerii, s` zic a[a, pentru c` ele nu se g`sesc\n Codul de procedur` penal`, Doamne Dum-nezeule…”.

2. Un alt aspect asupra c`ruia v` consult`meste cel care rezult` din declara]ia unui impor-tant general al aceluia[i SRI, chiar [eful Direc]ieijuridice din acest serviciu secret. Acesta de-clara, \n 2015, c` serviciul secret nu se maimul]ume[te doar cu sesizarea parchetelorasupra unor cazuri de posibil` corup]ie – deaici \ncolo fiind misiunea procurorilor – ci, dim-potriv`, ofi]erii serviciului secret \[i continu` mi-siunea, considerând \ntreaga justi]ie un „câmptactic” pentru serviciul secret [i supraveghindprocesele penale „pân` la solu]ionarea defini-tiv` a fiec`rei cauze”.

|n februarie 2016, prezent la bilan]ul ac-tivit`]ii Parchetului anticorup]ie (DNA) pe anul2015, directorul SRI, Eduard Hellvig, a confir-mat oficial:

„SRI aloc` resurse umane de cel mai inaltnivel in cooperarea cu DNA. Asta se poate tra-duce \n sute de echipe operative comune, carereprezint` un parteneriat inter-institu]ional desucces. Acest standard de excelen]` profe-sional` este replicat in toat` ]ara. Vreau s` \iasigur pe cei din structurile teritoriale ale DNAc` la nivelul conducerii strategice a SRIacord`m o aten]ie deosebit` ma nierei de co-operare la nivel teritorial”.

|n spiritul aceleia[i transparen]e pe care oevoca]i cu atâta \ndrept`]ire, ca [i al dreptuluila informare a publicului, v-am ruga s` ne pre-ciza]i dac` aceste dou` exemple ale imixtiuniiserviciilor secrete \n activitatea justi]iei române:

- au f`cut obiectul rapoartelor anuale privindMCV \ntocmite la Bruxelles?

- pot ele influen]a, \n vreun fel, men]inereape mai departe a MCV sau nu conteaz` printrecriteriile de evaluare anual`?

Ca om cu bogat` expertiz` \n domeniu [i,deopotriv`, cu mari responsabilit`]i fa]` demersul justi]iei române, v-am fi recunosc`toridac` ne-a]i spune:

- cum aprecia]i Dvs. st`rile de lucruri relatatemai sus, din perspectiva standardelor pe careComisia European` le are \n vedere cu privirela separarea puterilor \n stat [i independen]ajusti]iei.

D r . O c t a v i a n D r . O c t a v i a n { T I R E A N U{ T I R E A N U

Pre[edinte fondator ASOP.RO*

*Asocia]ia Presei Române (ASOP.RO) Asocia]ia Presei Române (ASOP.RO) este o organiza]ie nonguvernamental`,este o organiza]ie nonguvernamental`,non-profit, independent`, format` din non-profit, independent`, format` din directori [i redactori [efi de publica]ii [idirectori [i redactori [efi de publica]ii [iagen]ii de pres` quality din România, agen]ii de pres` quality din România, \nregistrat` \n Registrul funda]iilor [i \nregistrat` \n Registrul funda]iilor [i asocia]iilor sub nr.57/2004.asocia]iilor sub nr.57/2004.

http://uzp.org.ro/

SCRISOARE DESCHIS~SCRISOARE DESCHIS~C~TRE KLAUS IOHANNISC~TRE KLAUS IOHANNIS

”Foarte gre[it, foarte periculos [i grav anticonstitu]ional”Excelen]`,Profesez de 56 de ani dreptul, fiind succesiv procuror, publicist

\n tematica justi]iei, avocat, deputat. Cu aceast` experien]`, cunos-cut` public, v` adresez scrisoarea de fa]`.

M` mai \ndrept`]e[te faptul c` v-am votat. M-a]i dezam`git, \ns`dat` fiind alternativa din 2014 nu-mi reneg op]iunea.

Sunt foarte, foarte \ngrijorat de abordarea temei deosebit de im-portante a independen]ei justi]iei \n cuvântarea Domniei Voastrela recenta [edin]` a Consiliului Superior al Magistraturii. Probabilc` membrii Consiliului nu au reac]ionat politicos dar ferm fiindsidera]i de cele auzite. Probabil c` asocia]iile profesionale ale mag-istra]ilor nu au reac]ionat tocmai pentru c` nu se simt indepen-dente fa]` de Pre[edinte. Probabil c` acea parte din societateacivil` care v` critic` deobicei a re]inut numai referirile prea osten-tative la anumi]i lideri politici, precum [i incitarea magistra]ilor s`intre \n gâlceava public`. \n opinia mea, nu acele pasaje merit`aten]ie.

Partea periculoas`, cu adev`rat nociv, s-a strecurat drapat` \nfrazele aparent bineinten]ionate de la \nceputul discursului.

Chintesen]a mesajului rezid` \n dou` propozi]ii din care se ram-ific` \ntreaga retoric`: „Sistemul judiciar singur nu are cum s`-[ip`streze independen]a”, „sistemul judiciar nu se poate izola”.

Foarte gre[it, foarte periculos [i grav anticonstitu]ional, DomnulePre[edinte !

Organizarea statului de drept de la revolu]ia englez` [i de laJean Jacques Rousseau \ncoace se bazeaz` tocmai pe ideile c` sis-temul judiciar trebuie etan[eizat fa]` de celelalte puteri [i institu]ii,c` \[i p`streaz` singur independen]a. Le reg`si]i \n Legea funda-mental` a statului nostru.

Constitu]ia are o redactare simpl`, foarte accesibil`. Unii preiaucuvintele ei ca pe vorbe oarecare pentru retorica politicianist`. Darfiecare vocabul` a legii fundamentale are sens exact care trebuie\n]eles [i respectat. Independen]a justi]iei este consacrat` \n Con-stitu]ia României prin dou` texte fundamentale pe care le-a]i ne-socotit prin tezele Domniei Voastre.

Articolul 124 alineatul (3) consacr`:„Judec`torii sunt independen]i [i se supun numai legii”. Iat`

cheia independen]ei! Nu a]i rostit nimic ce s` aminteasc` de prin-cipiul fundamental c` judec`torii se supun numai legii.

|n schimb a]i recurs la fraze remanente din tenebrele gândiriibol[evice. V` spun ca unul care am tr`it sub cinci dictaturi. Tezeca „\ntregul aparat de stat, toate institu]iile statului (...) s` se im-plice activ pentru a sprijini sistemul judiciar \n a r`mâne independ-ent” decurg din gândirea lui Andrei Ianuarevici Vâ[inschi impus`cu tancurile. El asem`na aparatul de stat cu o ma[in`rie \n carejusti]ia era [i ea o „pârghie”.

|ntr-un stat de drept, independen]a justi]iei nu presupune ca in-stitu]iile celelalte „s` se implice” \n treburile instan]elor, ci s` nuse implice.

Oblig` la aceast` ab]inere un alt principiu fundamental, consa-crat prin articolul 1 alineatul (4) din Constitu]ia României, pe carede asemeni l-a]i ignorat: „Statul se organizeaz` potrivit principiuluisepara]iei [i echilibrului puterilor – legislativ`, executiv` [i judec` -toreasc` – \n cadrul democra]iei constitu]ionale”.

Separa]ie [i echilibru atât prevede Constitu]ia, Domnule Pre[e -dinte! Nu „o colaborare loial` cu toate institu]iile [i autorit`]ile stat-ului”! Sintagma „colaborare loial`” e uzitat` mai mult de Serviciilesecrete (S.I.E. a avut-o o perioad` ca deviz`: Semper fidelis).

Serviciile secrete sunt necesare, trebuie \nt`rite, atât prin colab-orare loial` cât [i prin responsabilitate loial`, \ns` justi]ia are o alt`deviz`: Fiat iustitia pereat mundus! Pentru aceasta, judec`toriiaplic` legea, „colaborând” numai cu propria [tiin]` [i con[tiin]`,supu[i „numai legii” cum spune Constitu]ia.

Anii trecu]i a fost o persoan` dintre judec`tori care, \ntr-un mo-ment de exaltare, s-a declarat de aceea[i parte a baricadei cuprocurorii. Urm`rile erorii s-au v`zut \n starea general` a actuluide judecat`, \n sc`derea \ncrederii popula]iei \n dreptate [i \n crizade dependen]` a justi]iei pe care o aborda]i acum.

Problema imixtiunilor e o \n[el`torie lansat` de omul politiccare a subminat cât a putut independen]a justi]iei. Nimeni nu arecum s` influen]eze actul de justi]ie decât Pre[edintele - carenume[te judec`torii - [i institu]iile care \i pot [antaja „legal”. Pentruceilal]i e imposibil.

Oricât s-ar vitupera \n cadrul liberei exprim`ri, de asemenigarantat` de Constitu]ie, magistratul are condi]ii s` r`mân` impa-sibil. Independen]a \i e asigurat` de statutul de inamovabilitate,care este real, dar[i de obliga]ia de a se conforma numai legii, nu„colabor`rilor loiale”.

Vorbele frumoase pot fi fruct otr`vit pe tipsie de argint. Adev`rulst` \n principii, iar principiile trebuie s` fie sacre. Suveranitateana]ional`, ordinea de drept sunt deziderate supreme. Dar ele tre-buie asigurate numai \n cadrul constitu]ional strict, nu prin retoric`lejer` urmat` de perturb`ri \n echilibrul puterilor. Anticorup]ia nujustific` \nc`lcarea Constitu]iei, dup` cum – la vremea ei – luptade clas` nu a justificat dictatura.

Sper c` ideile comb`tute prin prezenta scrisoare nu v` apar]in.Pe semne c` v-au fost induse de sf`tuitori incompeten]i sau derea inten]ie. Feri]i-v` de ei ! Fi]i independent [i supune]i-v` numailegii, ca judec`torii. Metaforic se [i spune c` func]ia de Pre[edinteal României este [i cea mai \nalt` magistratur` a ]`rii. Dar nu pestejusti]ie, care este [i trebuie s` r`mân` putere separat`.

Cu bune inten]ii,

A v . S e r g i u A N D O NA v . S e r g i u A N D O NFost pre[edinte al Comisiei juridice, de disciplin` [i Imunit`]i

a Camerei Deputa]ilor -

11 Ian. 2017

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 3

Po[ta special`Po[ta special`

Arestarea unor Arestarea unor ggeneralieneralide c`tre subordonade c`tre subordona]] ii

Dup` 22 decembrie 1989, \n co man -damentul Armatei a 2-a din Buz`u, cadreles-au arestat [i s-au eliberat dup` interesenumai de ei [tiute. {eful sec]iei opera]ii,lt.col. Nicolae P`[tinic`, \l aresteaz` pe co-mandantul armatei, gen.lt. Ion Dând` -reanu.

Subordona]ii loiali acestuia \l elibereaz`,iar \n perioada urm`toare suspiciunile \ntrecadrele din comandament au fost extremede mari.

Dup` evenimente procurorii militari ar fitrebuit s` ancheteze aceste fapte deosebitde grave.

Dac` lt.col. Nicolae P`[tinic` era g`sitvino vat de arestarea comandantului, petimpul „luptei“ el trebuia condamnatexem plar.

Dac` gen.lt. Ion Dând`reanu ar fi comisfapte care s` justifice ac]iunea lt.col. Nico-lae P`[tinic`, acesta ar fi trebuit condam -nat. Cale de mijloc nu exist`. Pro curaturaMilitar` \ns` nu a rezolvat aceast` prob-lem` nicicum!...

Generalul Marin Pancea a fost ata[atmilitar la Belgrad, Paris, Bruxelles [i Rabat,dar fiind documentat ca agent sovietic vafi numit [ef catedr` la Academia Militar`,de unde apoi va fi numit \n func]ia de co-mandant al Centrului Militar Jude]eanBr`ila.

Imediat dup` ce generalul Militaru apreluat conducerea armatei, gen. MarinPancea, conform m`rturiei lt.col. VasileApostol, \l anun]` pe comandantul Diviziei67 Mecanizat`, col. Rizea Niculae, c` estenumit „[eful Marelui Stat Major al ArmateiRomâne” având misiunea „s` coordonezeac]iunile din Muntenia, Moldova [i Dobro-gea”.

Semnificativ este faptul c` tocmai dinaceste regiuni, la ordinul dat la TVRL dec`tre un alt agent sovietic dovedit, C`pi-tanul Comandor Emil-Cico Dumitrescu, \naceast` perioad` au fost chemate la Bu-cure[ti, s` apere revolu]ia, unit`]ile mecan-izate din Gala]i, Foc[ani, Râmnicul S`rat,Medgidia [i Piatra Neam].

Profitând de „timiditatea“comandantu-lui diviziei, gen. mr. Marin Pancea va preluaconducerea tuturor for]elor m ilitare dingarnizoana Br`ila [i va conduce ”ac]iunilespeciale pentru succesul Revolu]iei”.

|n urma m`surilor ordonate, \n aceast`

garnizoan` au fost ucise 42 de persoane,iar alte 99 au fost r`nite. Recunoa[te plinde mândrie c` a „luat leg`tura telefonic`cu principalele garnizoane din estul Munte-niei, Dobrogea [i Moldova, \ncercând s`generalizeze acele m`suri pe care le luasela Br`ila”.

|n ziua de 25 decembrie, \l trimite pecol. Gheorghe Sora, fost secretar al Consil-iului Politic al Diviziei 67 Mecanizate, s` ia\n primire comanda garnizoanei Gala]i, darcpt. Dumitru Haret, cel care asigura co-manda garnizoanei, \l va aresta, dup` ceob]ine aprobarea gen. Ion Dând`reanu.

|n ziua de 26 decembrie, orele 15.40,gen.mr. Marin Pancea s-a prezentat lasediul UM 01247 Gala]i, pretinzând c` este[eful de Marelui Stat Major al Armatei.

Dup` ce a luat leg`tura cu gen.lt. IonDând`reanu [i gen.col. Nicolae Militaru,care \i ordon` s` execute ordinele gener-alului Marin Pancea, cpt. Dumitru Haret \lelibereaz` pe col. Gheorghe Sora [i con-voac` grupa operativ` de conducere a ac]i -unilor militare din garnizoana Gala]i, \n fa]ac`rora gen. mr. Marin Pancea a dispus maimulte puncte legate \n special de lichi-darea Securit`]ii.

Cpt. Dumitru Haret, va ob]ine leg`tura,cu sprijinul Cpt. Francisc Radici, comandantde batalion \n UM 01247, cu gen.mr. {te -fan Gu[`, adev`ratul conduc`tor al M.St.M.

Dup` aceast` convorbire \i va aresta pegen.mr. Marin Pancea [i col. GheorgheSora.

Peste câteva ore, [eful de stat major alDiviziei 67 Mecanizate, lt.col. Vasile Apos-tol, \l va „ridica” pe gen. Marin Pancea [i \lva conduce la re[edin]a diviziei.

Pe 28 decembrie, din ordinal gen.lt. IonDând`reanu, va fi eliberat [i col GheorgheSora .

Dup` evenimentele din decembrie1989, gen. mr. Marin Pancea va fi avansat\n grad [i va fi promovat \n func]ia de [efal Direc]iei Informa]ii Militare din M.St.M. [iulterior \n cea de secretar al ConsiliuluiSuprem de Ap`rare a ]`rii.

Simple coinciden]e!Simple coinciden]e!

Potrivit m`rturiilor unor ofi]eri superiori\n spatele ac]iunii de dezinformare soldat`cu crearea isteriei colective legat` de ac]iu-nile terori[tilor, s-ar afla conduc`torii unorstructuri militare.

Col. Iordan R`dulescu, aflat \n sediul

C.C., m`rturise[te: „Auzind informa]iile ve-hiculate, \n special prin intermediul Tele-viziunii referitoare la terori[ti care tr`geaudin toate p`r]ile [i atacau sedii, mi-am am-intit de aplica]iile din armat`, de aceea senumeau Planurile de difuzare a infor ma -]iilor. Totul sem`na izbitor de mult cu apli -ca]iile strategice pe care le f`ceam cândlucram la Comandamentul Armatei 1-a dinBucure[ti. Mi-am dat seama c` exist` in -ten]ia s` se creeze un inamic, pentru a sejustifica anumite ac]iuni” .

Col.(r) Marin Barbu, din Comandamen-tul Marinei Militare, din Constan]a, re-lateaz` [i el: „|n ziua de 26 sau 27de cembrie, \n jurul orei 10.00, la grupa op-erativ` s-a primit informa]ia «c` o coloan`mixt` de tancuri [i TAB-uri, lung` de 5 kmse afl` \n deplasare cu capul coloanei laCrucea [i are o vitez` de 30-40 km/h». |nacel moment, mi-am recunoscut expresiilefolosite \n «Planul de difuzare a infor -ma]iilor despre inamic», \ntocmit pentruaplica]ia tactic` din vara anului 1989.

Acest plan fusese \ntocmit de c`tre con-ducerea aplica]iei [i cuprindea informa]iicare, difuzate gradual, prin diferite mij -loace, obligau participan]ii la adaptareaac]iunilor \n func]ie de interpretarea pecare o d`deau informa]iilor despre inamic.

De asemenea, mi s-a p`rut bizar, \ntoat` aceast` perioad`, faptul c` imediatdup` instalarea unor noi posturi telefonice,\ncepeau s` curg` informa]iile care mai decare mai alarmante”.

Iat` [i relatarea col.(r) Vasile Floca dinCentrul de Instruc]ie al Marinei Militare, dinMangalia: „Ceea ce m-a mirat \n aceast`perioad` este faptul c` toate zvonurile ap` -rute sem`nau izbitor cu «Planul de difuzarea informa]iilor despre inamic» jucat la ul-timele aplica]ii de comandament. La o

ana liz` mai atent` se va vedea c` acesteanici m`car nu au fost adaptate cores -punz`tor situa]iei. Cert este c` toate acestedezinform`ri [i incit`ri la violen]` armat`au fost difuzate, pentru unit`]ile din garni-zoana Mangalia, numai pe fir militar sau \nre]eaua nebruiat` a Marinei Militare”.

S` fie doar o simpl` coinciden]` c` treiofi]eri superiori, care \n decembrie 1989 auac]ionat \n garnizoane diferite, care aveauo experien]` deosebit` \n participarea laaplica]ii complexe organizate de comanda-mentele din care f`ceau parte, remarc`acela[i fenomen, s` fie o simpl` coinci-den]`?

Din p`cate, reprezentan]ii Parchetelormilitare nu s-au preocupat de rezolvareaacestei enigme!...

Comitetul Militar SuperiorComitetul Militar Superior

|n ziua de 22 decembrie 1989, \ntreorele 15.30 – 17.00, c`pitanul Mihai Lupoiprezint` o comunicare din partea Comite-tului Ap`r`rii Na]ionale prin care se adu -ceau la cuno[tin]a cet`]enilor m`surilespeciale luate de generalii care f`ceauparte din acest organism pentru ap`rareaunor obiective. Nu se face nicio referire lacomponen]a acestui comitet, unde \[idesf`[oar` activitatea [i din ini]iativa cui s-a \nfiin]at.

|n aceia[i zi, la ora 16.00, la sediulM.Ap.N. are loc o \ntâlnire la care particip`:

- Din partea revolu]ionarilor – Ion Ili-escu, Petre Roman, Gelu Voican Voicu -lescu, Constantin Ispas, Mihai Montanu,Ion Cre]u, Florin Velicu, gen.col. NicolaeMilitaru;

- Din partea M.Ap.N. – gen. mr. {tefanGu[`, gen. lt. Victor Atanasie St`nculescu,gen.lt. Mihai Chi]ac, gen. lt. Gheorghe

E V E N I M E N T E L E D I N D E C E M B R I E 1 9 8 9 E V E N I M E N T E L E D I N D E C E M B R I E 1 9 8 9

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 4

DOSARULDOSARUL «REVOLU}IA» «REVOLU}IA» Enigme ale evenimentelorEnigme ale evenimentelordin Decembrie 1989 sau,din Decembrie 1989 sau,cum criminalii au devenitcum criminalii au devenit...eroi! ...eroi! Episodul IIEpisodul II

SUNTEM SUNTEM DE PARTEA TA!DE PARTEA TA!

UNIUNEA ZIARI{TILOR PROFESIONI{TI

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

Logof`tu, gen.lt. Iosif Rus, gen.lt. Nicolae Ef-timescu, gen.lt. Traian Dafinescu, gen. lt.Ion Hortopan, Contra-Amiral. Petre George,col. Gheorghe Popescu, col. Nicolae Po -pescu;

- Din partea M.I. – gen. mr. GrigorieGhi]` (comandantul trupelor de Securitate-Mili]ie), col. Gheorghe Ra]iu ([eful Di rec -]iei I a Securit`]ii), lt.col Gheorghe Stan(adjunctul [efului Direc]iei a II – a Securi-tate), gen. mr. Romeo Câmpeanu (adjunc-tul [efului Inspectoratului General alMili]iei).

S-a discutat \nfiin]area unui organism deconducere, a c`rui denumire nu a fost sta-bilit` cu fermitate, una din propuneri fiindFrontul Salv`rii Na]ionale, care urma „s`-[iasume misiunea exercit`rii prerogativeloradministra]iei [i puterii de stat”.

Ion Iliescu a propus \nfiin]area unui Co-mandament Militar Unic, care s` \[i desf` -[oare activitatea \n subordinea viitoruluiorgan de conducere.

|n seara zilei de 22 decembrie 1989, \njurul orei 22.30, Ion Iliescu d` citire Comu-nicatului c`tre ]ar` al Consiliului FrontuluiSalv`rii Na]ionale, c`ruia i se subordoneaz`Consiliul militar Superior.

|nfiin]area legal` a Consiliului Militar Su-perior se va face odat` cu publicarea De-cretului – lege nr. 2 din 27 decembrie1987, legat de \nfiin]area CFSN.

Acest document la art.1, litera k, para-graful 2 prevede: „|n subordinea ConsiliuluiFrontului Salv`rii Na]ionale func]ioneaz`Consiliul Militar Superior.”

Nu exist` niciun document oficial cares` prezinte componen]a Consiliului MilitarSuperior.

Din relat`rile participan]ilor la [edin]a dela sediul M.Ap.N. din 22 decembrie 1989,ora 16.00, afl`m c` [eful Comandamentu-lui Militar Unic ar fi fost numit gen.mr.{tefan Gu[`, ajutat de gen.mr. GrigorieGhi]` [i gen.mr. Romeo Câmpeanu.

Deosebit de important este faptul c` \nniciunul din interviurile acordate presei sau\n depozi]ia \n fa]a Comisiei Senatorialepentru cercetarea evenimentelor din de-cembrie 1989 gen. mr. {tefan Gu[e nuamin te[te c` ar fi \ndeplinit aceast` func]ie.Adev`ratul conduc`tor al Comitetului Mili-tar Unic, devenit ulterior Consiliul MilitarSuperior, a fost gen.col. Nicolae Militaru,care la sediul CC, \nc` din ziua de 22 de-cembrie 1989, orele 17.30, a f`cut public`desemnarea sa \n aceast` func]ie de c`treIon Iliescu. Va prelua efectiv comanda \ndiminea]a zilei de 23 decembrie 1989.

Decretul–Lege privind constituirea, orga-nizarea [i func]ionarea Consiliului FrontuluiSalv`rii Na]ionale referitor la atribu]iileConsiliul Militar Superior prevede urm` -toarele: „coordoneaz` \ntreaga activitate aarmatei [i a unit`]ilor preluate de la Minis-terul de Interne”.

Documentul mai specifica faptul c` Min-isterul Ap`r`rii Na]ionale exercit` comandaunic` asupra trupelor [i mijloacelor delupt` ale ]`rii. Alt document oficial care s`prevad` atribu]iile, structura [i modul defunc]ionare a Consiliului Militar Superior, lanivel central [i jude]ean, nu am identificatpe timpul document`rii.

Majoritatea membrilor Comandamentu-lui Militar Unic/Consiliului Militar Superior[i-au desf`[urat activitate \n sediul M.Ap.N.Gen.mr. {tefan Gu[`, la cererea lui Ion Ili-escu, se deplaseaz`, \n ziua de 22 decem-

brie 1989, \ncepând cu orele 17.00, la se -diul CC, de unde va \ncerca s` conduc`ac]iunile militare. Va reveni la sediulM.Ap.N. \n diminea]a zilei de 23 decembrie1989.

Gen. mr. Grigorie Ghi]` [i gen. mr. Ro -meo Câmpeanu vor conduce for]ele dinsubordine din sediile institu]iilor proprii, \nstrâns` colaborare cu generalii de laM.Ap.N

Imediat dup` prezentarea la televiziunea Comunicatului c`tre ]ar`, \n Bucure[tisunt difuzate manifeste cu urm`torul con -]inut: „Cet`]eni [i cet`]ene! Osta[i! Revo -lu]ia poporului român, care a \nl`turat ceamai odioas` dictatur` din istoria ]`rii, a\nvins! Glorie ve[nic` celor care s-au jertfitpentru cauza victoriei revolu]iei! Tr`iasc`eroicul popor român! Tr`iasc` brava saarmat`! S` urm`m, cu \ncredere, \ndem-nurile Consiliului Frontului Salv`rii Na]io -nale! Executa]i cu fermitate ordineleConsiliului Militar Superior!”

Nu se cunoa[te cine sunt cei care au re-alizat acest manifest, dar el aduce aminte,prin form` [i con]inut, de alte trei mani-feste r`spândite din elicopter, \nainte defuga dictatorului.

Principala ca -ra cteristic` aacestei perioa deo reprezint` lipsaordinelor scrise,comandan]ii deunit`]i primindde regul` ordineverbale.

Uneori ordi -ne le veneau pe fil-iera TVRL, trans- mise de „spe-ciali[tii militari”Cico Dumitrescu[i Mihai Lupoi. Singurele ordinescrise identifica -te – A2/904 din22.12.1989 [iA2/5636 din23.12. 1989 -sunt semnate dec`tre gen.mr.{te fan Gu[`, lavremea respec-tiv`, \nc` [ef alM.St.M.

Nu au putut fiidentificate ordi -ne emise de Co Co --mi tetul Militarmi tetul MilitarSu periorSu perior, cares` reglementeze:- ac]iunile pen truc o m b a t e r e ar ` z b o i u l u ielectro nic;- ac]iunile pentruc o m b a t e r e aac]iunilor tero -ri[tilor;- dislocarea uni -

t` ]ilor din Poarta Foc[anilor la Bucure[ti;- organizarea primirii trupelor sovietice

solicitate de conducerea FSN.La nivel jude]ean s-au \nfiin]at comitete

militare care s-au implicat \n conducereaac]iunilor militare locale. Niciun membrual Comitetului Militar Superior sau al Co -mitetelor Militare Jude]ene nu au fost uci[isau r`ni]i \n urma ac]iunilor temu]ilorterori[ti.

Nu se cunoa[te cu exactitate când [i-a\ncetat activitatea Consiliul Militar Superior,dar cel mai probabil, el a fost \nlocuit cuConsiliul Suprem de Ap`rarea ]`rii, \nfiin]atconform Legii nr.39/13 decembrie 1990.

Procurorii militari nu au cercetat activi-tatea acestui organism care a condus toateac]iunile for]elor militare ale României \nperioada evenimentelor din decembrie1989.

- V A U R M A -- V A U R M A -

T e o d o r B ~ L A NT e o d o r B ~ L A N

Buzia[ 26 Dec. 2016

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 5

Subiecte fierbin]iSubiecte fierbin]i

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

A { A , V ~ P L A C E I S T O R I A ?A { A , V ~ P L A C E I S T O R I A ?

Pe pagina sa de Facebook, jude c` -toarea Dana G\rbovan, pre[edinta Uniu-nii Na]ionale a Judec`torilor din Ro mâ nia(UNJR) a postat urm`torul text:

„Despre necesitatea punerii \n acorda abuzului \n serviciu cu decizia CCR nr.405/15 iunie 2016”

Un stat de drept presupune, prindefini]ie, respectul fa]` de lege. Iar legeafundamental`, Constitu]ia adi c`, spunec` deciziile CCR sunt obligatorii, ceea ce\nseamn` c` legile ne constitu]ionale -chiar par]ial - trebuie puse \n acord cuConstitu]ia, exact prin prisma consider-entelor re ]inute de Curtea Consti tu]io -nal`. Prin Decizia 405 /15 iunie 2016,CCR a motivat cum trebuie definit` in-frac ]iunea de abuz \n serviciu pentru a fi\n acord cu Constitu]ia.

|n decizia CCR se identific` treipuncte distincte ce trebuie avute \n ve -dere de legiuitor \n redefinirea acesteiinfrac]iuni:

- \nc`lcarea unei dispozi]ii expresedin lege,

- necesitatea stabilirii unei v`t`m`rigrave produse prin infrac]iune [i

- definirea no]iunii de act, atunci c\ndvorbim de act al puterii judec`tore[tisau legislative.

1. |ncalcarea legiiPrimul dintre ele este [i cel mai evi-

dent: "Curtea constat` c` sintagma'\ndepline[te \n mod defectuos' din cu -prinsul dispozi]iilor 25 art.246 alin.(1)din Codul penal din 1969 [i ale art. 297alin. (1) din Codul penal nu poate fi in-terpretat` decât \n sensul c` \ndeplinireaatribu]iei de serviciu se realizeaz` 'prin\nc`lcarea legii'”. "Curtea statueaz` c`ne\ndeplinirea ori \ndeplinirea defec-tuoas` a unui act trebuie analizat`numai prin raportare la atribu]ii de ser-viciu reglementate expres prin legisla]iaprimar` - legi [i ordonan]e ale Guvernu-lui."

Trebuie prevederea legal` sa fie ex-presa?

Raspunde tot Curtea:"Comportamen-tul interzis trebuie impus de c`tre le -giuitor chiar prin lege (...) neputând fidedus, eventual, din ra ionamente alejudec`torului de natur` s` substituienormele juridice" – par.61 din decizie.

Cu alte cuvinte, \nc`lcarea legii tre-buie s` fie flagrant` - legea \]i interzicesau, deopotriv`, \]i impune s` faci ceva;nefiind permis ca \n]elesul unei normes` poat` fi clarificat prin decizia jude -c`torului, "deoarece, \ntr-un asemeneacaz, judec`torul ar deveni legiuitor".

2. Nevoia stabilirii intensit`]ii v`t` -m`rii produse prin infrac]iune pentru ase justifica aplicarea unei sanc]iuni pe-nale.

Paragraful 69: "Curtea re]ine c` dinperspectiva principiului «ultima ratio» \nmaterie penal`, nu este suficient s` seconstate c` faptele incriminate aducatin gere valorii sociale ocrotite, ci aceas -t` atingere trebuie s` prezinte un anu-mit grad de intensitate, de gravitate,care s` justifice sanc]iunea penal`".

Paragraful 71: "Comisia de la Vene]iaconsider` c` prevederile penale na]i -onale cu privire la «abuzul \n serviciu»,«abuz de putere» [i expresii similare tre-buie interpretate \n sens restrâns [i apli-cate la un nivel \nalt, astfel \ncât s`poa t` fi invocate numai \n cazuri \n carefapta este de natur` grav`, cum ar fi,spre exemplu, infrac]iuni grave \mpo -triva proceselor democratice na]ionale,\nc`lcarea drepturilor fundamentale,sub minarea impar]ialit`]ii administra]ieipublice [.a.m.d.".

Paragraful 76. Plecând de la cele ex-puse anterior, "Curtea constat` c`, \nprezent, orice ac]iune sau inac]iune apersoanei care se circumscrie calit`]ilorcerute subiectului activ, indiferent degravitatea faptei s`vâr[ite, poate intra \nsfera normei de incriminare.

Aceast` con statare determin` Curteas` aib` rezerve \n a aprecia c` aceasta afost voin]a legiuitorului când a incrimi-nat fapta de abuz \n serviciu. Aceasta cuatât mai mult cu cât Curtea constat` c`legiu itorul a identificat [i reglementat lanivel legislativ extrapenal pârghiile nece-sare \nl`tur`rii consecin]elor unor faptecare, de[i, potrivit reglement`rii actualese pot circumscrie s`vâr[irii infrac]iuniide abuz \n serviciu, nu prezint` gradulde intensitate necesar aplic`rii uneipedepse penale".

Altfel spus, Curtea Constitu]ional`,dup` o analiz` ampl` a no]iunii de «ul-tima ratio», a re]inut c` exist` p\rghiiextra penale pentru recuperarea unoreven tuale prejudicii cauzate de fun c -]ionarii publici [i a impus legiutoruluistabilirea unei limite, a unui prag pestecare dispozi]iile penale s` devin` aplic-abile.

Or, pentru ca legea sa fie clar`, pre-dictibil` [i previzibil`, un astfel de pragnu poate fi decat valoric, revenind leg-islativului obliga]ia de a-l stabili.

CCR sublinieaz` c` "responsabilitateade a reglementa (...), \n acord cu prin-cipiul anterior men]ionat, prevederileprivind „abuzul \n serviciu”, ]ine (...) deautoritatea legiuitoare primar`/delegat`(Parlament/Guvern)".

3. Definirea notiunii de act

"Curtea observ` c` no]iunea de 'act',folosit` de legiuitor \n cuprinsul regle-ment`rii infrac]iunii de abuz \n serviciu,nu este circumstan]iat` la o anumit`natur` a acestuia. Astfel, Curtea observ`c` aceast` no]iune poate fi interpretat`fie \n sensul de act material realizat deo persoan`, fie de act juridic normativ,definit ca izvorul de drept creat de or-gane ale autorit`]ii publice, \nvestite cucompeten]e normative (Parlament, Gu-vern, organe administrative locale), fieca act al puterii judec`tore[ti. Din a -ceast` perspectiv`, Curtea observ` c`modalitatea de interpretare a no]iuniide 'act' poate determina o aplicare alegii care, \ntr-o anumit` m`sur`, inter-fereaz` cu proceduri judiciare reglemen-tate de legiuitor \n mod expres printr-olegisla]ie distinct` celei penale, cum arfi procedura excep]iei de nelegalitatesau procedura c`ilor de atac \mpotrivahot`rârilor judec`tore[ti." – par 79

Acest paragraf este foarte important,pentru c`, de[i nu o spune expres – \ncondi]iile \n care nu a fost sesizat` cuaceasta - Curtea Constitu]ionala las` sese \nteleaga c` extinderea r`spunderiipenale pentru acte ce apar]in exclusivaltor puteri - cea judecatoreasca [i cealegislativ` - pune [i ea o problem` deconstitu]ionalitate. Tema este de actual-itate [i merita o aten]ie sporit`.

|n final, v` invit pe fiecare s` citi]i de-cizia Cur]ii Constitu]ionale, pentru a tra -ge singuri propriile concluzii.

Chiar dac` este scris` \ntr-un limbajjuridic, ea este accesibil` celor interesa]ide problem`”.

O asemenea motivare a unui subiectjuridic nu ve]i auzi niciodat` la LauraCodru]a Kovesi, c`ci astfel de limbajlimpede nu se \nva]` prin cantona-mentele de la baschet, nici la K2, K4 sauT14, ci \n ore multe cu cartea \n m\n`.

Pentru a face o paralel` \ntre mecan-ismul de g\ndire al Danei G\rbovan [i alCodru]ei Kovesi (scuze pentru blasfe -mie), iat` ce spunea [efa DNA despreaceea[i tem` (red`m de pe „stiripe -surse.ro”): „Din perspectiva noastr`,aduce modific`ri extrem de grave, iarlupta anticoruptie va fi lipsit` de sub-stan]` dac` se vor aplica. E foarte greude explicat urgen]a. Avem peste 440 dearticole \n Codul Penal, iar ordona]amodific` 4 articole. Deciziile CCR nu aunicio leg`tur` cu modific`rile privindpedeapsa, privind favorizarea infractoru-lui. Este revolt`tor c` s-a cerut (sic!, n.n.)puncte de vedere de la institu]ii, au fosttrimise observa]ii [i nu s-a ]inut cont deele.

Practic, fiecare zi \ncepând de azi esteun risc major pentru sistemul de justi]ie.\n fiecare diminea]` ne putem trezi c` s-a modificat ceva. Nu mai avem nicioprevizibilitate", a declarat Kovesi \ntr-ointerven]ie telefonic` la Digi 24.

|ntrebat` dac` este vorba despre oordonan]` cu dedica]ie, Kovesi a r`s -puns: "Da, pentru c` practic prin acesteprevederi ale ordonan]ei se urm`re[teexonerarea de r`pundere a tuturorfunc]ionarilor de rang \nalt [i mediu."

Face]i singuri diferen]a de limbaj din-

tre Dana G\rbovan [i Laura Codru]aKovesi, precum [i dintre calitatea arg-menta]iei [tiin]ifice ale celor dou` opi -nii!

Faptul c` Decizia CCR nr. 405/15iunie 2016, referitoare la „abuzul \n ser-viciu” este la fel de clar` ca [i sintezaDanei G\rbovan, ne aminte[te faptul c`acolo lucreaz` alt` mare judec`toare,Mona Pivniceru.

Cum, din acest an, [i \n CSM este \nfunc]ie Gabriela Baltag, alt profesionistal dreptului, este de mirare c`, \n loc s`se consulte cu oricare dintre aceste treijudec`toare, Florin Iordache, \nc` Min-istrul Justi]iei, a ales-o pe Oana SchmidtH`ineal` s` redacteze Ordonan]a 13,f`c\nd astfel posibil` demonstra]iaaceasta de for]` la care asist`m de zile\ntregi.

Cine crede c` vreunul dintre protes-tan]ii din Pia]` are habar despre ce scrieDana G\rbovan \nseamn` c` este unnaiv protestatar!

{i, \ntruc\t textul Danei G\rbovan se\ncheie cu invita]ia c`tre oricare dintrenoi de a citi textul Deciziei CCR nr.405/15 iunie 2016, referitoare al „abu -zul \n serviciu”, iat` adresa unde poatefi citit integral acest document:https://www.juridice.ro/wp-content/up-loads/2016/06/decizia_405.pdf.

Cu sinteza Danei G\rbovan, poate c`vom reu[i s` dezleg`m misterul acestuiprotest, mai exact dac` el are sau nuvreo leg`tur` cu Ordonan]a 13 sau estedoar o manifestare strict politic` sus -]inut` de un pre[edinte prea sup`rat.

cot idianul . rocot idianul . ro

8 Feb. 2017

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu iPAGINA 6

Subiecte fierbin]iSubiecte fierbin]i

Inteligen]` vs. plagiatDana G\rbovan Dana G\rbovan \i d` o lec]ie juridic` \i d` o lec]ie juridic` Laurei Codru]a Kovesi Laurei Codru]a Kovesi despre despre „abuzul \n serviciu”„abuzul \n serviciu”

MonitorulMonitoruldrepturilordrepturilor

omuluiomuluieste o publica]ie de analiz`

social` [i atitudine civic`,

fondat` \n 1999, editat` de

Organiza]ia pentru Ap`rarea

Drep turilor Omului din Ro -

mânia (O.A.D.O.) [i se dis-

tribuie gratuit institu]iilor

gu ver na mentale, re pre zen -

tan ]ilor or ganiza]iilor inter na -

]ionale de profil, membrilor

Parlamentului, partenerilor

din cadrul societ`]ii civile [i

oficiilor diplomatice acredi-

tate \n România.

De mai bine de o s`pt`m\n`, pe marginea protestului dinDe mai bine de o s`pt`m\n`, pe marginea protestului dinfa]a Palatului Victoria, at\t de l`udat de pre[edintele Klaus Iofa]a Palatului Victoria, at\t de l`udat de pre[edintele Klaus Io--hannis, mul]i (\ntre care [i noi) au venit cu explica]ii desprehannis, mul]i (\ntre care [i noi) au venit cu explica]ii despreOrdonan]a 13 [i „abuzul \n serviciu”. Iat` c` acum, una dintreOrdonan]a 13 [i „abuzul \n serviciu”. Iat` c` acum, una dintrecele mai cunoscute judec`toare din România, ac`rei incele mai cunoscute judec`toare din România, ac`rei in--teligen]` am apreciat-o deseori \n Cotidianul, explic` \ntr-unteligen]` am apreciat-o deseori \n Cotidianul, explic` \ntr-unlimbaj clar ce este cu Decizia CCR, cu art. 297 din CP [i, imlimbaj clar ce este cu Decizia CCR, cu art. 297 din CP [i, im--plicit, cu ac]iunea diabolic` a Codru]ei Kovesi, aceea prin careplicit, cu ac]iunea diabolic` a Codru]ei Kovesi, aceea prin carea deschis dosar penal Guvernului Grindeanu pe o spe]` dea deschis dosar penal Guvernului Grindeanu pe o spe]` demai mare râsul!mai mare râsul!

Sfâr itul lunii ianuare a fost bogat \n eve-nimente, iar din agenda OADO retinem vi-zita unei delega]ii a organiza]iei, la Gyula,\n Ungaria.

Câteva \ntâlniri au avut, \n aceste condi]ii,semnifica]ii deosebite [i remarc`m o prim`vizit` la Liceul Românesc "Nicolae B`l -cescu" din ora[.

Ca o gazd` deosebit de primitoare, dnadirector Maria Gurz`u Czégledi, a prezentatam`nun]it institu]ia de \nv`]`mânt cefunc]ioneaz` de peste 65 de ani, condi]iilede lucru [i rezultatele nobilei profesii dedasc`l. Au fost vizitate modernele clase,sala multifunc]ional` pentru festivit`]i,spa]iile de cazare [i de hr`nire a elevilor celocuiesc la c`min - aici fiind g`zdui]i mul]icopii din localit`]ile Micherechi, Chitighazsau B`tania - [i, nu \n ultimul rând, Biblio-teca liceului.

Acest momnet a fost folosit de dl prof.dr. Florentin Scale]chi - pre[edintele fonda-tor OADO, pentru a dona o prim` serie dec`r]i [i publica]ii editate de organiza]ie, in-clusiv manuale cu tematica ap`r`rii [i pro-tec]iei drepturilor omului. Cu acest prilejs-au stabilit [i perspectivele organiz`rii, cusprijinul OADO, a unor seminarii semes-triale, gen or` deschis`, pe acest profil.

Seara, la Centrul Cultural Românesc dinGyula, delega]ia noastr` a r`spuns invita]ieide participa la evenimntul cultural-artistic"Ianuarie românesc".

A fost urm`rit un emotionant programprezentat de elevii Liceului Nicolae B`l ces -

cu precum al unor prelegerilegate de aniversarea luiMihai Eminescu [i de UnireaPricipatelor de la 1859. Numeroasa asisten]` a

apreciat reu[ita activit`]ii [iau ]ínut alocu]iuni excelan]asa Florin Trandafir Vasiloni,consulul general al Româ-niei la Gyula, Preasfin]itulP`rinte Siluan, EpiscopulEparhiei Ortodoxe Românedin Ungaria, dl prof dr, Flo-rentin Scale]chi [i cadre uni-vesitare de la Arad [iOradea.

A doua zi a vizitei a fost punctat` de\ntâlnirea, la Liceul Nicolae B`lcescu, cu câ-teva zeci dintre elevii claselor XI [i XII [i de-lega]ia OADO. Astfel s-a desf`[urat o prim`"or` deschis`" \n care dl prof. Scale]chi [i-aprezentat biografia de opzant al regimuluicomunist precum [i o serie de concepteprivind no]iunea de drepturi al omului, deactivitatea de protejare [i respectare a aces-tora, referindu-se [í la c`r]ile pe care le-adonat [colii.

O a doua activitate a fost \ntâlnirea cu dlTiberiu Iuhasz, pre edintele Autoguvern`riipe ar` a Românilor din Ungaria, la sediulin stitu]iei respective. S-au facut inform`rireciproce referitoare la cele dou` organi -za]ii, convenindu-se \ncheierea unui proto-col de parteneriat bilateral, lansându-se [iinvita]ia dlui Iuhasz de a participa la un pre-conizat seminar \n organizarea OADO - Bi-roul teritorial Bihor, pe tema convie]uiriiinteretnice [i protej`rea drepturilor omului.

Seara festiv`, organizat` \n Liceul Româ-nesc "Nicolae B`lcescu" a prilejuit [i \ntâni-rea delegaílor no[tri cu exelen]ele lorAlexandru Victor Micula - ambasador al Ro-mâniei la Budapesta, Florin Trandafir Vasi-loni, consulul general al României la Gyula,cu dl Traian Cresta, reprezentantul comu-nit` ii române ti în Parlamentul de la Buda-pesta, precum [i cu doamnele Eva Iovaimon, directorul s`pt`mânalului „Foaia Ro-mâneasc`” [i Delia Covaci, directorul s`pt` -mânalului „Cronica”.

F l o r i n Z .F l o r i n Z .

Moni tor u l Dreptur i lo r Omulu iMoni tor u l Dreptur i lo r Omulu i PAGINA 7

M a p a d e l u c r uM a p a d e l u c r u

- urmare din nr trecut -

O ap`rare [chioap` !O ap`rare [chioap` !

Tot \n cadrul procesuluidomnului Robert Ekaireb, avo-catul ap`r`rii, Michael WolkindQ.C., a prezentat Jura]ilor [iPre[edintelui Completului –domnul Judec`tor Cooke, fap-tul c` la momentul dispari]iei,doamna Li Hua Cao era \ns`rci-nat` \n 19 s`pt`mâni, apropi-indu-se de sfâr[itul termenuluilegal pân` la care mai puteaface \ntreruperea de sarcin` pecare [i-o dorea de altfel, sens \ncare a luat leg`tura cu ServiciulBritanic Consultativ, pentru aface interven]ia chirurgical` \ndata de l9 septembrie 2006. Separe c` nu a mai f`cut acestlucru, dac` avem \n vedere fap-

tul c` martorul Cornel Albeisus]ine c` acum doamna Li areun b`iat \n vârst` de 8 ani, carest` cu mama lui undeva \nUcraina

Mai mult, la aproximativ olun` de la data program`rii\ntre ruperii de sarcin`, mai pre-cis pe 10 octombrie 2006,doamna Li retrage din contul eide la Banca Lloyds 1.800 drlire sterline, ceea ce dovede[tec` de fapt nu a disp`rut [iputea fi u[or depistat`, dac` s-ar fi dorit acest lucru, de c`treautorit`]i.

Tot ap`rarea sus]ine c` \naugust 2006, dup` ce l-a p` -r`sit pe apelant, doamna LiHua Cao i-a spus lui Yin Tuen,un martor al acuz`rii, care ajutacet`]enii chinezi s`-[i g`seasc`de lucru, c` e dispus` s` lu-

creze ca dam` de companie cas` fac` rost de bani.

Doamna Li nu avea alteleg`turi cu Regatul Unit \n afarac`s`toriei cu Robert Ekaireb,motiv pentru care ar fi fost po-sibil s` fi plecat \n China, ]ara einatal`, sau \n Irlanda, unde afost dansatoare \n localuri denoapte.

|n ceea ce prive[te probelecircumstan]iale ale acuz`rii\mpotriva personajului nostru,Robert Ekaireb, cu privire lafapte petrecute \nainte de datade 23 octombrie 2006, ap` -rarea a eviden]iat c`, de[i Ro-bert era un tip temperamental,nu a fost violent cu so]ia lui.

E drept c` pe 28 august2006 a existat o alterca]ie pestrad`, f`r` violen]`, dar, totu[i,urmat` de o plângere f`cut`

poli]iei, pe care ulteriordoamna Li [i-a retras-o, decla-rând chiar c`, citez: ”So]ul meu,Robert, nu a fost niciodat` vio-lent cu mine”.

Mai mult, domnul Robert nui-a interzis nimic so]iei lui, cuexcep]ia g`titului, deoarece, elfiind evreu, nu mânca porc,având un adev`rat cult pentrumâncarea zilnic`.

De asemenea, deoarece era\ns`rcinat`, i-a cerut so]iei sales` nu mai lucreze, ca s` nu-i fiepericlitat` s`n`tatea, compor-tându-se ca un b`rbat grijuliu [iprotector, a[ zice eu. Ba chiar aangajat un detectiv particularc` s` [tie dac` doamna Li maicontinu` s` danseze, cu toatec` aceasta sus]inea c` nu o maiface.

Cu noi date ale ap`r`rii, \nnum`rul urm`tor.

Prof .Univ . dr .Prof .Univ . dr .F lorentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

SINAIA V~ A{TEAPT~!SINAIA V~ A{TEAPT~!

UN IANUARIE ROMÂNESCUN IANUARIE ROMÂNESC

UN CAZ MARCA „ELODIA”... Episodul XVI

Li Hua Cao alias “Lucy”Li Hua Cao alias “Lucy”

FESTIVITATEFESTIVITATELa invita]ia Excelen]ei sale,

domnul A.V.S. RameshChandra, ambassador alRepublicii India la Bu-cure[ti, [i a distinseisale so]ii, doamnaKathy ayni Chandra, unreprezentant al Orga-niza]iei pentru Ap` ra -rea Drepturilor Omului aparticipat, pe data de 26ianuarie 2017, la recep]iaprilejuit` de Ziua Na]ional` a Re-publicii India, ce s-a desf`[urat \nsala de bal a hotelului CrownePlaza.

Dup` cuvântarea domnuluiambasador, a luat cuvântul dnaAna Birchall, ministrul delegatpentru Afaceri Europene, care a

subliniat vechimea rela ]iilorro mâno-indiene, faptul

c` oameni de afaceri in-dieni au investit capi-taluri \nsem nate \n]ara noas tr`, dar [iposibilitatea extinderiicoo per`rii \n alte

domenii (industrie, agri-cultur`, turism, cultur` etc.)

Recep]ia s-a \n cheiat du p`sus]inerea unui scurt programcultural, prezentat de o- po triv` dearti[ti români [i indieni.

CronicarCronicar

REGULILE DIALOGULUI

CIVILIZATstabilite de stabilite de

Universitatea Oxford -1890Universitatea Oxford -1890

|n orice polemic` [tiin]ific`, so-cial` sau politic`, discu]ia trebuies` se rezume la schimbul de idei[i numai la acele idei care au con-tingen]` cu problema respectiv`;

P`r]ile aflate \n polemic` folos-esc drept argument fie teorii [tii -n]ifice, fie fapte concrete dinrea litate care sunt relevante \nceea ce prive[te problema discu-tat`;

P`r]ile nu au dreptul s` aduc`\n discu]ie caracterul, tempera-mentul sau trecutul adversarului,deoarece acestea nu confirm` va-liditatea ideilor pe care le sus]in;

P`r]ile nu au dreptul s` pun` \ndiscu]ie motivele care determin`

atitudinea ideatic` a adversarului,deoarece aceasta abate discu]iade la problema \n sine;

Etichetarea adversarului prinmen]ionarea [colii de gândire, cla-sei sociale, organiza]iei profesion-ale sau partidului politic din careacesta face parte constituie o \n -c`lcare a regulilor polemicii [idezv`luie slabiciunea lipsei de ar-gumente.

|ntr-o polemic` civilizat` con-teaz` numai argumentele invo-cate de adversar ca individ [i nu camembru al unei [coli sau orga-niza]ii.

Nu ai dreptate pentru c` e[ti ungânditor materialist, patron saumuncitor, ci dac` argumentelesunt conving`toare sau nu!

Re vista noastr` apa -re lunar, dar pa gina sade pe Facebook es teactualizat` zilnic cuinteresante artico le.

Accesa]i, MONITORULDREPTURILOR OMULUIpe aceast` platform` de socializare.

R e ] e a u a h o t e l i e r ` R e ] e a u a h o t e l i e r ` „ | m p ` r a t u l R o m a n i l o r ”„ | m p ` r a t u l R o m a n i l o r ”v` st` la dispozi]iev` st` la dispozi]ie

PUBLICITATEmonitor.oado@gmail.com

Opt belgieni au fost implanta]i cu microcipuri

O firm` IT din Belgia le-a implantat microci-puri unora dintre angaja]ii s`i, dispozitivele per -mi]ându-le acestora accesul \n cl`direa debirouri, activarea programului de lucru [i chiarstocarea unor informa]ii de mici dimensiuni, in-formeaz` Digi24.

Decizia nu a fost pe placul ap`r`torii dreptu-rilor omului din Belgia, mai ales c` dispozitivuleste permanent activ, ceea ce ridic` unele pro-bleme de etic`.

„Angajatorul are posibilitatea s` monitorizezesosirea [i plecarea salaria]ilor, timpul petrecut \nafara biroului. |ntr-un final, se pot \ntocmi ra-poarte despre randamentul unui anumit anga-

jat”, a declarat Alexis Deswaef, pre[edintele Ligiipentru Drepturile Omului din Belgia, preluat desursa citat`.

De[i cei opt angaja]i ai companiei belgiene auacceptat de bun`voie s` li se implanteze micro-cipurile, activi[tii belgieni consider` c` aceastanu este decât o metod` avansat` de suprave-ghere a angaja]ilor.

Primul experiment de implementare a unuimicrocip s-a desf`[urat \n anul 1998, când omulde [tiin]` britanic Kevin Warwick a acceptat unastfel de implant, care \i permitea s` deschid`u[i sau s` aprind` [i s` sting` lumina.

Dup` 9 zile, implantul i-a fost scos [i se afl`acum la Muzeul [tiin]ei din Londra.Pe 16 martie2009, un alt om de [tiin]` britanic, Mark Gasson,a fost implantat cu o form` avansat` de micro-cip, \ncastrat \n sticl`.

Un an mai târziu, echipa cu care lucra Gassona demonstrat cum un virus de computer poateinfecta implantul, fiind posibil s` fie transmis [ila alte sisteme virtuale.

Cu toate acestea, Gasson a refuzat s` i se ex-traga microcipul.„Microciparea” a ridicat deatunci numeroase discu]ii de ordin etic \n rândulgrupurilor academice, ap`r`torilor drepturiloromului, diverselor grupuri guvernamentale [i agrupurilor religioase.

R`zvan MARICA9 Feb 2017

Comandantul separati[tilor pro-ru[i, asasinat

Un important lider al guerillelor pro-ruse din estul Ucrainei,a fost asasinat la Done]k, conform unor oficiali locali, prelua]ide Moscow Times. |n vârst` de 36 de ani, Mihail Tolstuk, cu-noscut pe câmpul de lupt` ca "Givi", a fost declarat mort \n di-minea]a zilei de miercuri.

Condi]iile \n care comandantul pro-rus a fost asasinat suntneclare, dar, conform mai multor rapoarte neverificate, ar fifost o explozie \n biroul lui Tolstuk. Insurgen]ii dau vina pentrumoartea liderului lor pe agen]ii ucraineni.

Tolstuk a fost unul dintre cei mai renumi]i [i mai critica]i co-mandan]i ai conflictului sângeros dintre Ucraina [i separati[tiipro-ru[i.Tolstuk, care s-a n`scut \n Done]k, a activat \n armataUcrainei, \naintea conflictului, ca [i comandant de tanc.

|n prim`vara lui 2014, el s-a al`turat for]elor rebele [i a con-dus batalionul separatist cu nume de cod "Somali”. Unitateape care o conducea a luat parte la mai multe confrunt`ri im-portante, printre care asedierea aeroportului din Done]k. Tol-stuk a fost acuzat c` aplic` rele tratamente prizonierilorucraineni, fiind pentru aceasta sanc]ionat de Uniunea Euro-pean`.

Anul trecut, un alt lider important al separati[tilor, ArseniPavlov, cunoscut sub numele de „Motorola”, a fost ucis de oexplozie \n liftul casei sale din Done]k.

a c t i v e n e w s . r oa c t i v e n e w s . r o

8 Feb 2017

Mondo CaneMondo Cane

Amnesty InternationalAmnesty Internationalacuz` Siria despânzur`ri \n mas`

Organiza]ia pentru drepturile omului Am-nesty International a dat mar]i publicit`]ii un ra-port \n care acuz` guvernul Siriei de executareaprin spânzurare a mii de de]inu]i [i de torturi sis-tematice \ntr-o \nchisoare de lâng` Damasc,transmite Reuters.

Potrivit Amnesty, execu]iile de la penitencia-rul militar Sednaya constituie crime de r`zboi [icrime \mpotriva umanit`]ii. Ele au avut loc \ntre2011 [i 2015 [i s-ar putea s` continue [i \n pre-zent. \ntre 20 [i 50 de de]inu]i ar fi fost spân-zura]i zilnic acolo, iar totalul ar fi \ntre 5000 [i13.000, \n primii patru ani dup` izbucnirea in-surec]iei \mpotriva regimului condus de pre -[edintele Bashar Al-Assad.

Majoritatea victimelor sunt civili suspecta]i c`se opun guvernului, se arat` \n raportul Am-nesty. Mul]i de]inu]i au fost tortura]i \n mod re-petat, priva]i sistematic de hran`, ap`,medi camente [i asisten]` medical`, condamna]i\n urma unor farse judiciare, executa]i \n secret[i \nmormânta]i \n gropi comune.

AFP furnizeaz` [i alte detalii din raportulbazat pe declara]iile a 84 de martori — gardieni,de]inu]i [i judec`tori.

Cel pu]in o dat` pe s`pt`mân`, grupuri depân` la 50 de persoane erau scoase din celulepentru procese arbitrare, b`tute, apoi spânzu-rate noaptea, \n cel mai deplin secret. \n timpulproceselor, de]inu]ii aveau ochii lega]i [i nu[tiau când [i cum vor muri, pân` când li sepunea la]ul de gât. Cei spânzura]i erau l`sa]i \n[treang 10-15 minute, iar ajutoarele c`l`ilor \i

tr`geau de picioare pe cei mai u[ori, a c`rorgreutate nu era suficient` ca s` \i ucid`.Un fost militar a relatat c`, punând urechea pepardoseal`, se puteau auzi sunete ca ni[te gâl-gâituri din sala de execu]ii de dedesubt. "Dor-meam pe fondul zgomotelor persoanelor caremureau sufocate. Pentru mine, era normal \nacea perioad`", a spus martorul.Amnesty mai afirm` c` unii de]inu]i au fostviola]i sau obliga]i s` se violeze \ntre ei. Mânca-rea li se arunca uneori pe podeaua celulei. Vor-bitul era interzis."Ororile descrise \n raport dezv`luie o campanieascuns` [i monstruoas`, autorizat` la cele mai\nalte niveluri ale guvernului, cu scopul de azdrobi orice form` de contesta]ie \n rândul po-pula]iei siriene", a comentat Lynn Maalouf, di-rectoare adjunct` pentru investiga]ii a birouluiAmnesty International din Beirut.ONU a acuzat anul trecut guvernul pre[edinteluiAl-Assad c` duce o politic` de exterminare \n\nchisori. De la \nceputul conflictului din Siria,au fost uci[i sau nevoi]i s` se refugieze peste310.000 de oameni. Un raport mai vechi al Am-nesty estima la 17.700 num`rul mor]ilor din pe-nitenciare.

A G E R P R E S A G E R P R E S 7 Feb 2017

V`lul islamic V`lul islamic ar putea fi interzis ar putea fi interzis [i în Austria[i în Austria

Guvernul austriac a anun]at luni c` inten]ioneaz` s` inter-zic` portul v`lului islamic integral în locurile publice, m`sur`care se înscrie într-un plan al coali]iei centriste aflate la puterede relansare a politicii sale [i prevenirea ac]iunilor teroriste,relateaz` Mirror.co.uk.Mirror.co.uk.

„V`lul integral va fi interzis în spa]iul public", a declarat can-celarul social-democrat (SPO) Christian Kern în cursul pre-zent`rii planului de ac]iune preg`tit împreun` cu aliatul s`uconservator OVP care acoper` numeroase domenii, de la re-forma pie]ei muncii pân` la securitate.

„Noi ader`m în principiu la o societate deschis`, ceea cepresupune o comunica]ie deschis`", continu` coali]ia.

Aceast` interzicere a v`lului integral (burqa, niqab), deja învigoare în Fran]a, Belgia, Bulgaria [i în unele regiuni elve]iene,ar putea fi înso]it` de o dezbatere asupra portului v`lului înfunc]ia public`.

Guvernul austriac dore[te, de fapt, dup` consult`ri cu co-munit`]ile religioase, s` propun` o „lege a neutralit`]ii", a in-dicat cancelarul, citând posturile de magistra]i, poli]i[ti [imilitari.

Ministrul austriac al afacerilor externe, Sebastian Kurz, sus-citase controverse la începutul anului când a propus o legecare interzicea în special portul v`lului într-o func]ie public`.

Guvernul dore[te, de asemenea, s` limiteze accesul lucr`to-rilor deta[a]i din UE la pia]a austriac` a muncii [i s` creeze70.000 de noi locuri de munc` pân` în 2018.

Narcis Narcis POPESCUPOPESCU

31 ianuarie 2017

27 ianuarie, Ziua Interna]ional`a Holocaustului

27 ianuarie a fost declarat` Ziua Inter -na]ional` de Comemorare a Holocaustului cemarcheaz` sfâr[itul Holocaustului [i eliberarealag`relor de concentrare naziste Auschwitz-Bir-kenau din Polonia de c`tre trupele sovietice întimpul celui de-Al Doilea R`zboi Mondial.

Num`rul exact al evreilor ce [i-au pier-dut via]a în Holocaust nu se [tie cu exac-titate dar mul]i istorici au estimat c` aumurit în jur de [ase milioane.

Cumplitul lag`r de concentrare a fosteliberat pe 27 ianuarie 1945, de c`tre Ar-mata Ro[ie, primele imagini de la elibe-rare fiind prezentate de site-ul francez"linternaute.com."

Ioana Ioana IVAN IVAN

27 ian 2017