Integral, nr 15, aprilie 1928

16
F 7_3037 . Nr. 15. APRILIE, 1928 ExEmPLARUL lo LEI iTE.IRRL. Tors- IRINA CODREANU COLABOREAZA : Ion Calugaru, Marie Vo- ronca, St. Roll, B. Fondane, Pierre Reverdy, Armand Pascal, M. H. Maxy, Irina Codreanu, Corneliu Mihailescu, Victor Brauner, etc., etc. Redactia BUCURESTI, M. H. MAXY Str. Campineanu Nr. 17. Redactia : Paris, Fondane, Rue MOngle 19 lo LEI www.dacoromanica.ro

description

 

Transcript of Integral, nr 15, aprilie 1928

Page 1: Integral, nr 15, aprilie 1928

F 7_3037 .

Nr. 15. APRILIE, 1928 ExEmPLARUL lo LEI

iTE.IRRL.

Tors- IRINA CODREANU

COLABOREAZA : Ion Calugaru, Marie Vo-ronca, St. Roll, B. Fondane, Pierre Reverdy,Armand Pascal, M. H. Maxy, Irina Codreanu,Corneliu Mihailescu, Victor Brauner, etc., etc.

Redactia BUCURESTI, M. H. MAXYStr. Campineanu Nr. 17.

Redactia : Paris, Fondane, Rue MOngle 19 lo LEI

www.dacoromanica.ro

Page 2: Integral, nr 15, aprilie 1928

ARTELE DECORATIVEAcademie de arta modern& aplicataStr. Campineanu No 17Directiunea artistica: M. H. MAXY

mobile

11 perne moderneabatjoare pl i satebibelouriceramica

0

1

Cursuri si ateliereLegatorie artistica:

Atelier de metal:

proprii de:legatura simplalegatura de artamape de pielealbumeregistre, etc, etc.lampi (dupa proecte noi)lampi de masacacheradiatoareServiciuri de birouriServiciuri de ceaifructieresigneturisoneriiglastre de flori etc.

Au aparut:SPOVEDANIA UNUI CANDELABRU : A. L. Zissu Lei 100PARADISUL STATISTIC : Ion Ceilugeiru, cu desene de M. H. Maxy 2, 75

COLOMBA : Ilarie Voronca, cu dour' portrete de Robert Delaunay ; copertade S. Delaunay Lei 300

ULISE : Ilarie Voronca cu un portret de Marc Chagall (Colectia Integral) 150

de cerut la: Bibliofila, Alcalay, Cartea Romeineascei.

Vor apare:3 SCENARIO CINÉ POEMES par B FONDANE, AVEC UN PORTRAIT

de MAN RAY (Edition des Document de l'Esprit Nouveau)POEME IN AER LIBER : Stephane Roll cu ilustratii de Victor BraunerPICTOPOEZII de Ilarie Voronca §i V. BraunerPLANTE §i ANIMALE : Poeme, de Ilarie Voronca (Colectia Integral).

H. MARTINIESES PORTRAITS

19 RUE DE PENTIEVRE, PARISLa plus remarquable colection de Personalités

Teleph : ELYSEE 39-33

INTEGRAL FAIT L'ABONNEMENT POURDISCONTINUITE : La plus jeune revue d'avantgarde française, dirigé par :

Ar. Adamov, Serge Victor Aranovitch et Claude Sernet20 FRANCS.

www.dacoromanica.ro

Page 3: Integral, nr 15, aprilie 1928

Autoportret Ion Calugáru

Abecedarde povestiri populare

Brahmi cel incruntat6011C2122141217112MIX

ciornä de portret

Am sA-ti povestesc in cuvinte un basm cetrebuie inganat lin, din varful buzelor, sAnu trezeascä nici privighetorile din somn.

Brahmi s'a näscut iarna. Din pärinti cum-pätati i destepti. Atilt de cuminti, atat delimpezi, cA nu-si 'ingAduiau sá viseze nicinoaptea, decal dacA visau i alti targovetisi pe cat se putea, vise ce nu turbura min-

Desi Brahmi s'a nAscut din neprevedere,färä vrerea nimärui, in clipa nasterii, un

suer a räsunat i un vant a tutors filelevazduhului. Targovetii n'au stiut dece's ve-seli, n'au priceput dece odatà cu veselias'a intins in inimi o jale i poftesc totusis'a sburde, sa sbiere. Privelistea de gheatacu puntile ei asvarlite peste pâraie. oglin-zile de gheatä, cästrtele lipite, la intâmplare,cu clei, pe muchii, i brazii, täranii mo-rocAnosi, tärancele bortoase, povarnisurileunse cu albus, presärate cu pulbere dezahar si-au sucit gâturile si atintit ochii,asteptand... Peste capul roscovan, ursita i-apus un nimb de crival, sà nu-1 vadA nimenisA nu-1 recunoasca irozii ingamfati.

Brahmi a crescut intre munti. Intre muntiispintecati de pâraie repezi i cu cAciuli tu-guiate puse pe ureche, a crescut cu forilede pAslA i jnepii, plutind cu gandul in cântulplutasilor, in gafAitul ferestraelor, in panicarugilor din sinagogi. S'a nutrit cu pAsträvifripti de vii, aer rece cu miezul de harbuz,ape ce cariazA dintii i fructe cu miresmede cApsime, Dar Brahmi era trist ; se simteapus in gazda la pArhiti, nepoftit la joculpuiandrilor cruzi i sprintenicare devas-teazA pomäturile i scarmAnä cu scaeti bAr-

D-nei A. L. Zissa

bilevânat gonit de corn cu ecoul prelungcaini cu lAtratul ca scrisul cu inflorituri.

Deaceia ramânea ingandurat, incruntat.Umilit de neluare in seamA, carnea se in-vinetia de mânie, dar spiritul famânea lim-pede i undeva, ascuns, mângâia ceva cao stea azutd in fantAnA. CopilAria se des-fasura dup6 rit ; o bAtrânetä timpurie, fArAincruntire i surAs. PAna si rAsul ii se opriàin gâtlej la poruncA, e adevdrat o poruncAce n'o dädea nimeni, dar o simtea cumameninta. De ar fi ras in fata unui strain(si strAin era orcine in afara de dânsul) Iipärea cA ar fi sangerat undeva o fiintä.Numai când se ascundea intre brusturi

cucutä amintindu-si ca i sfintii fadcrestea o voie bung, lumina 11 umplea depajisti i radea cu sine, ca in doi, auhohot. Obrazul de beduin märunt scapAra'de cremene i ochii se topiau de extaz.$i fiindcä nu-i se ingAdula nici sA vorbeascä,glasul se acoperise de ruginä. Numai cândse desfoia noaptea, cu umbrele eireci, vorbeaca un broatec ascuns sub frunze. Din pri-cing c'à nu-si putea auzi glasul la luminä,desi inteinsul sunetele räsunau ca evantaliide pAunite, si aveau un mers de conduripe cäi glaciale, cand vroia sa cante, räs-pundea un Opal straniu de gaitA gâtuita.$i fiinda stralucirea lui rämânea ascunsa,Brahmi iubea basmele cu fAptuitorii de mi-nuni, care trdiau pentru dânsul, strAluciauin numele lui. Pustnicii erau prietenii lui ne-vAzuti, se plimba cu ei, mai ales la iarma-rocuri, unde se imbulzesc carutele cu tä-rani, plozi i purcei 4 se sparg dovleciverzi pentru cai i mânji. In multime, trecea

www.dacoromanica.ro

Page 4: Integral, nr 15, aprilie 1928

nebagat in seamä, putea trai cu fiintelesträvezii, putea visa. Ii placea, mai ales,inteleptul despre care se spune ca traiestein raristea unde vin mistretii, lupii i ipdgainusile sälbatece pustnicul care sa" hra-nea din ce-i aduceau hulubii, ciutele si ve-veritele. A, da ! Vaduva a venit sä-1 roagesa-i spuna unde e bärbatul ei care s'a pier-dut farà urma. Inteleptul apucat pe nepre-vazute a rugat-o sd-1 ierte cä nu stie nimic,cä nu-i decal un netrebnic nestiutor decarte. Dar vaduva i-a cazut in genunchi, aplans, 1-a rugat panä i s'a induplecat inima.Neputand scapà de rugamintea ei, pustniculo luí cu dansul, la apa unde vin sa-si did-teased botul de sange jderii, a batut undelecu nuiaua spunand : SA iasa spanzuratii!$i au iesit pe mal spanzurati de grinzi, prinpoduri cu ochii umflati si fete de 'Ana-gele vinete, spanzurati de pomi cu pieleasgrumturoasä, spanzuratii din grajduri i piv-niti cu gaturile vinete de juvat, maibatù odata undele cu nuiaua si au iesit cei cucapetele retezate de topoare, de satareiatagane, fripti pe ruguri, mortii din gre-sald, mucenici Pustnicul biciuiatat undele pang n'a mai ramas les necu-noscut si 'Ana vaduva si-a recunoscut omuldin multimea mortilor. Atunci porunci mor-tului sa se asvarle pe mal, sa-si gasiascaodihnd i lesul 1-a ascultat...

... and va fi mare, Brahmi se va retrage inbradet, îi va scormoni viziuni ca viezurii,va vietui singur si au s'a vind la dansulvaduvele, toti acei ce n'au nume decal debotez (si acela se uitä) va prevedea ce seintamplä pe märile pline de coräbiii, pestemuntii plesuvi, peste veacurile sagetate desborul pasärilor, dincolo de ce se gandestesi se aflä...

Impotriva inteleptului cica porni räzboiLucifer. Inteleptulnu se stie cum il chemà,fiindca inteleptii nu-si numele s'a in-conjurat in seapte cercuri trase cu cretape pamant, ca in sapte ziduri. Lucifercandvazii una ca asta, trimise impotrivä-i, lamiezul noptii, porcii cari sufla flacari pe

4 näri, pantere de jaratec cu pete albastre,

bivolitele care hränesc tot iadul cu lapte,päianjeni cat potanichile, balauri, cartileoarbe care cer de pomand, furnicile i corbiicare se imbraca in negru. La fiestececerc plesneau unde fiara. unde pasarea,unde gaza rea. In tinda celui de-al treileacerc, plesneau fiarele cele mai puternice.and vazii si vazu pierind floarea iadului,însui Lticifor patrunse pana in al treile cerc

striga : Pe pecetea lui Solmon vinde-temie ! Dar o veverita sura, prietenä cu pustni-cul veverita care-i aducea alune, radacinidulci si lapte de porumbita, s'a dat de trei oripeste cap, s'a prefäcut in printesä. Rochiaera de cer in nopti reci, peste frunte seincinsese un roi de luceferi i privirea eitopia ca raze. De groaza i manie, Luciferorbi, dar nici veverita nu puta suferi cal-dura si se topi...

lama, cand suerä vanturile i erpii prinlimpezimea inghetatä, cand in iatac se plimbacaldura i belsugul se freaca verzele cusare, copii rad cocenii cu gust de napicartofii copti in rula, ascultä murmurulfainei cernute prin sita, soaptele mamei dea-supra plämadei i pe tata, cetind din bu-coavnel cu minuni... Pe vremuri deasteade vifor stià Brahmi pleca cu troicala vanatoare de minuni Baal-Sem cuAlexei vizitiul. Troica luneca peste turle sipaduri, poposia in intuneric, intre lupii ha-mesiti i lupii imblanzitii lavederea eisetarau pe burti, lingand urmele saniei...

Trecu i copiläria ca jalea ei cumplita.Veni adolescenta cu vifor de licurici i cra-tere deschise. Cea dintai grija a parintilora fost, sä-1 punä in rand cu altii, sä nu se deo-sebeasca ca sa-i dea de sminteala. Sfiala-icrestea cu cat cresteau in juru-i palcurilede cunoscuti, dar pus in slujba zarafilor s'aobicinuit sä despice vecinicia in ceasuri, s'oinghete in turturi, in cifre i arginti. Intreperetii suri si mese prefaca pana in glas,calimara in izvor viu. Glasul inchis inslove, sbura peste farà ca smeii. and eraslobod mai ratacea pe toloacä de dorulprofetiei trecute. Un tren treceà prin ver-de*, in hainä viinie, fumandu-si luleauaca nemtii, fete somnoroase se plimbau cu

www.dacoromanica.ro

Page 5: Integral, nr 15, aprilie 1928

bäeti fuduli i barfeau par'cd mu§cau poamedin pomi neväzuti.Brahmi se amostecd in lume : sä dovediascdea e puternic §i nu se pierde nicderi dari§i retine puterea pentru ce nu se pipäie,vinde i precupete§te. Sá dea dovadä cänumai vrerea lui il retine sä nu mute targlivezi i locuitori, ca pe un paner de struguri,pe alt plai. Brahmi cuvanta la adunäri, fa's-pundea la viclenii. Fcmei treceau pe langddansul, sältandu-§i o1durile i nu le lua inseamä, prietenii pofteau la chefuri. Be-tiei celorlalti, sgomotoasà, räspundea in-tr'insul ecoul unei tristeti. Betia lui era rece,solemnä. Mahmureala i§i pierdea täria pands'ajung6 la creer. and prietenii betivitibalbaiau, taraful canonia viorile i sé in-vartiau sticlele, Brahmi cuvanta despre iad.0 poartd de otel se deschidea. Iadul seapropia tiptil ca la cristalul de ocheantrupuri bátute in cuie, piffle de pulpeurechi, clocotind in firide se al-Mau ochilorimpäienjeniti. Brahmi glumea : glasul sunaca nucile ; rdsäriau draci märunti, alai insutane roO, cäläreti cu chivare i soitari.Betivii ingroziti cädeau sub mese... Intu-neric se revarsa prin palnii, orase rasäriausi multimi si Baal Sem cu caciulita de bland§i sumanulsprinten, inalt cat un degetarse plimba peste väzduhuri ca un

In acea adolescentä cheflie, a surprins-ogoald pe coana Lola, vräjitoarea care su-pravetuise tuturor veacurilor i femeilorCoana Lola (nu e nevoe de desluWi fiindcätrebuie sä fie cunoscutä de toatd lumea)i§i luase baia de dimineatä i ieise princasá, nu se §tie pe cine sä ispiteasca.Purta o palarie cu pand (pene cu care semäturd vetrele) i o pelerina scurtä pestepielea sbarcitä. Coana Lola i-a spus builddimineata i a läsat sA se intrevadd sanulcu punga de rancan. Vedenia i-a imbibatin carne, o greatä pentru toatä viata...Bärbat, Brahmi se intinse pe continet. Dinmintea lui dispáruse sträinatatea i depär-tarea. Se risipea intr'o pulbere de luceferi.Scanteía pentru sine i altii. Cirezi rumegaucuminti in grajdurile lui, a0eptand trenurilesà le ducä la abatoare : un ostrov §i un rau

cu plute se ascundeau in buzunarul moieilui. Semintii Ii ascultau judecata ; povatalui se cantaria pe balantä de aur. Basmulse infäptuia fiinte, avutii, se aratau la semn,tinuturi se mutau din loc. In paling, ii sä-riau sprintene ora§ele impäräte§ti, in vinese tarau fluviile, in mu§chi, ca iderele vietileimpletite de ale lui. Lumea se incercuiaintr'un bilet de tren sau de vapor.$i totui, Brahmi rämanea incruntat : pestecretet stäruia o primejdie. Intre dansulvisul ce trebuie infäptuit se inaltà un perete :setea trecea pand s'o potoliascä, foameapan' s'o sature, o manu§itä de liliputan lifura gandul inainte de a se fi copt. Brahmisuferia pentru vietile ce se faviesc in hartämocnitä, pentru zarva i zavistia ce se in-tinde. 0 faptä implinitä Ii potolià nelini0ea

un nou gol se cäsca,..$i cautand sd carpeascd golurile, ajunse

la 40 de ani copil. Altceva nu mai §tiu.Si de a4 n'a§ mai povesti.

Ion CaIugáru

5111 928

CAHIERS D'ART

PEINTURESCULPTURE

ARCHITECTUREM U S I QU E

DIRECTEUR :OHISTIAN ZERVOS

40. Rue Bonaparte, 40PARIS. VI, 5

www.dacoromanica.ro

Page 6: Integral, nr 15, aprilie 1928

6

PE ISAJ

o

A

PIERRE REVERDYA l'abri des mains

Les !elves qui demandentle soir de la saison,

Cette bouche qui chantePair devant la maison,Tout tourne dans ce sens,le mur et les oreillesles fenêtres les yeuxEl la voix itaturelle

Derriere rarbre noir

qui écouteen silence

La tète détournée et vide se balance.On ne comprend pasOn ne parle pasEt les yeux ne veulent rien direTout fuit pas et pasEt tourne le dosComme personne pour mieux rire.

www.dacoromanica.ro

Page 7: Integral, nr 15, aprilie 1928

PIERRE REVERDYLumièresLes testes alignées,

Les lampes allumées,Qui les avait éteintes,

Et qui les avait peintes,Il étreignait son coeur

Ses mains avaient rougiEt les yeux qui pleuraient

se fermaient el demi.Ce n'était pas le même jour.

C'était pourtant la Wine scène,Et ceux qui en faisaient le tour,Plus turd quand l'ombre se promèneAu fond où se dresse le mur

Le ciel en remontantLaissera Pair plus plurEt vous pourrez chanter quand nzême,Les yeux à peine ouverts sur le soir

bleu qui traine.

M. H. M A X Y 7

www.dacoromanica.ro

Page 8: Integral, nr 15, aprilie 1928

8

PIERRE REVERDYChaque generation a son poète, qui prefi-gure en quelque sorte sa destinée, quirépond a l'idée qu'elle se donne, de samission. Reverdy n'est-il pas le poke ainé,de la generation d'après-guerre qui participa

Dada, au surrealisme ? Etrange ce pokenoble et doux, à qui sont alles les enthou-siasmes de la generation la plus féroce,car Reverdy n'a rien en lui d'un révolu-tionnaire. N'était-il qu'un fortifiant des grandsjours, une certitude dans le chaos, un eve-nement dans l'oubli ? Ceux qui se sauvaient

la nage, étaient &tonnes de voir Reverdyleur offrir la planche, le sel. Cette tristesseaussi, cette mélancolie a toute épreuve,qui le rendaient impermeable, qui l'isolaient,afin que sa voix devint plus lointaine. Re-verdy n'est le poke que nous aimons, quevu sur un glacon, abanndonné à son destin,sans harpon ni guitare.

Au commencement (Appolinaire, Cendrars)il fallut changer les materiaux mêmes denotre &lotion, provoquer quelques faillites,dénoncer les pourritures, pressentir unmonde de faits nouveaux. Ce travil, Re-verdy ne manqua pas de le trouver vulga-ire ; il refusa de prendre sa part de res-Tonsabilité. Il prétendait jamais pré-tendu ? ) que ce travil demeurât surtoutintérieur, que le choc importait plus queles objets mis en presence, encore plusl'étincelle, et que le sentiment modernejaillit d'un assemblage de decors kernelce semble solitude, recif &toile". Témoinsces vers

l'haleine des maisons couchées tous prés des bétes

l'animal se dresse contre le mur et tire l'arbre avecsa langue

alors il se mit b. pleuvoir dans un seul coindu monde qui ne compte pas

dans le ruisseau il y a une chanson qui coule

Mais que cet univers est krange, sanscorps solides, dimensions, ni axe, queReverdy contemple par se Lucarne Ovule !Tout s'écoule, s'èmmêle, s'entrepénetre, toutse touche vertigineusement et se disjointl'homme se peut completer par une enseigne,la femme assise par une bouteille d'eaude selz, tont aboutit à l'universelle opacitéoù rayonne la delivrance. Pour creer ca,l'originalité foncière d'un monde non-eucli-dien, Reverdy a du renoncer à l'art d'écrire.Peut etre écrit-il spontanément si mal, peut-etre charge-t-il exprès son ortographe... Maispeut-etre la poesie se voulait-elle repêchéepar un sauveteur, qu ignorât Fart de lanatation. Il ne s'agit pas d'une performancequ'on se doit d'admirer; les rieurs auraientbeau jeu. C'est une réussite, le procès-verbal d'un miracle.

Aussi Reverdy est un précurseur de cettebataille pui se donna entre le poème et lapoésie. Car le poème est en dehors dumonde et de l'homme, il est une creation,un univers à part, et ne tire son etre quede sa reaction, son opposition. La poésieest au contraire le monde male le grandtout, postulat de l'identité du poke et del'univers et il n'est nul besoin d'isoler unechose de son semblable, un morceau d'unmorceau pareil, et arrker le mouvementperpetuel, ci ce n'est pour des raisons se-condes, de fatigue, d'épuisement, et aussiparceque la lampe se meurt, qu'éteint leconcierge. Un poème peut donc être d'unvers, où d'un millions de vers, c'est le ca-price arbitraire du poète, ou sa chance, ouun coup de de, un hasard quelconque, quilui donne sa mesure graphique. Son con-tenu sera le meme, la poésie ne participantplus de l'Accident, mais des plis même,feuilles tombantes, écorce arrachée, equi-fibre des niveaux, de la substance indivi-sible, de l'absolu intérieur.Le poésie serait donc une fonction intimede l'univers et il s'agit d'en surprendreseulement la qualité. Toute operation de

www.dacoromanica.ro

Page 9: Integral, nr 15, aprilie 1928

ralenti ou d'accéléré, de contraction ou degonflement, de retouche ou de rature, risquedeprofon dément vexer cette réalité pre-mière de l'esprit, que d'aucuns considèrentcomme l'unique réalité. Nous sommes loinde l'esthétique de Baudelaire, de Mallarmépour lesquels, l'esprit chargé d'on ne saitquel peché originel, se doit de se survei-ller sans relâche, pour lesquels aussi l'es-prit n'est pas tout signe qu'opération.D'ici, au poéte médium et à la dictée au-tomatique des surréalistes, il n'y auraqu'un pas.

Tout d'abord on n'aperçut pas ses ailescar il les dissimulait sous son habitpour aller dans les soirées mondaines,

mais Reverdy este un grand poke mala-droit. Et malgré le dédain qu'il a de labelle 'matière, malgré lé mépris qu'il a desmoyens d'écrire, on aperçoit tout de suiteses alles. Pour celui qui regrette le tempsperdu à les chercher, et que les poétesd'aujourd'hui soient à tel point fatalistes,le problème sans issue qu'il pose (puis-que'on ne le résout que par sympathie),est le suivant : le poéte posséde-t-il enpropre, tous les éléments, absolument, dontsa poésie a besoin, ou plutôt sa libertélui suffit-elle ? Et second probléme : dansquelle mesure un poete-pour parfaitementréussir sa tâche-serait-il obligé-d'échouer,par rapport au but qu'il se propose d'atte-indre ? Car, il n'y a pas de doute, il esturgent de ne pas réussir, mais seulementaprès avoir tout risqué, tout exposé pourque l'effort réussit. La vertu du poke estd'oser l'impossible, sa valeur, d'y souventéchouer. Les choses les plus grandes dansun poème ce sont encore les défaillancesdu poéte.

_Autour de la locomotive les colombesvenaient mourir

ensanglantées

y faire jaillir la prière. Un poke coihmecelui-là, désertant les lettres, dans sa re-traite de Solesmes, fait penser au criminelheureux d'entrer au prison pour pouvoirruminer son Crime. Il écarte la, rumeurd'autour de lui, comme un mouthôlr. Ils'interdit d'agir, Pour poùvoir adorer l'Acte.Il se détache du monde comme -d'un gazgrison dont on craindrait qu'il n'explosât.Il se nourrit de sauterelles pour donnerl'exemple. Il est d'autant plus présent dansl'époque qu'il s'en éloigne le plus

Quel temps perdu quel temps passéla lumière s'éteintmerde

c'est un luxe de la mal employer

Un poke comme Reverdy propose plusd'enigmes à la poésie qu'elle en sauraitdécemment résoudre.

_ B. Fondane

DER STURMMONATSHEFT

Herausgeber :Herwarth Walden

Postdamerstr. 134et c'est toute la poésie. de Reverdy, faited'une pudeur ou l'isolement s'y frotte, pour 111 Berlin 9

www.dacoromanica.ro

Page 10: Integral, nr 15, aprilie 1928

ULISV.

te opresti la vânzatoarea de legume,iti surâd ca sopârle fasolele verzi,constelatia mazärei naufragiaza vorbele,boabele stau in pastaie ca scolarii cuminti

in bänci,ca lotci dovleceii îi vârä botul, inainteazdamurgesc sfeclele ca tapiterii, pátrunjelul,

märarul,iepuri de cash' ridichii albi, pätlägelelevinete, innopteazä, tomatele ca obrajii tran-

silvänencelorin broboade de mângâieri cristale, pasiiconopidele cât omät intârziat pe boschetele

de soaptesi sticle cu apä mineralä morcovii oglinzi

fluviulca oase lungi se deosebesc casele, cuvintele,cu virtuti terapeutice drumul säpat in patla-

ginä läptugisi iatà fata de hristos chinuit a cartofuluiel stie secretele noptii cu burdufe de linistirkläcinile lui pipAie rärunchii patnântului,albe, netede, ca tuburi rädäcinile,inainteaza in nervisug intelepciunea vremurilor osemintele noptiiinchini un imn cartofului

vreau sa am limpezimea tacerea tafruct al tärânei asemeni cu tärânadin pântecul intunericului nu ne uitaintäreste-ne cu uleiul noptilor mâna

tu stii subterane abecedarete-au hränit dumnezeu i ploilevirtutile ti le tragi din pämânt ca din staul

oile,cerurile te primesc in orice cäldare

cartof icoana umilintii a räbdärii10 tu te multumesti cu putin i ne daí tot

iatä i triunghiul zborului in metalul inseräricelul atârnä ca limba câinilor de un cot

cartof ca mainile plugarului asprecu räcoare de tunel de dupd-amizatu esti al gliei glas pretine ochiul ingerilor fard haraci te veghiazA

tu iti lipesti urechea de pamântungi zgomotele märuntaiele toateatâtea vräji ca etichete de drogherie in

tine sunttu esti un pahar cu vitalitate

imi place coaja, miezul tàu umezindu-secum iti faci loc cu umerii ca sä crestite astept te ascult i batai de inimä ivindu-sein negreala i noroiul täu culori ceresti

strangi i apoi ne dai pe limbä amidontu primesti binecuvântarea vântuluinorii iti clädesc sub zare un tron

numai poetul stie cd tu esti câinele pd-mântului

VI.

ca un golf spitalul te inväluie te primesteserpii singurätätii ling peretii ferestreleaerul face bale la gurà precum câinele de

vanatoarefoaia de observatie aratà drumul stelelor

fiecare duce intre degete un termometruca o ramurd de salcie

in duminica floriilor, mâhnirea e o crenolinadealungul zidului

paturile sunt ca scoldrite cu pärul cearcea-furilor despletite

glasurile sunt scäzute ca garlele in secetàtimpul imbrdcat in halat alb trece pe lânga

tine

www.dacoromanica.ro

Page 11: Integral, nr 15, aprilie 1928

ca päsärile de mare vorbele sunt värgateesti sträin si un numär iatä-te in loteria

säli'ordoctorul agita o zäpadä cu mânecile

ca un stol de ciori ochii ti-au näpaditbratele obrajii

orele se taräsc ca plante acatätoarefundoianu te viziteazá adesea i florile lui

au surâsulpe care 1-ai observat in 1918 pe fata sefu-

lui de garb.' din Blajcaldä, scama, o simti ca degetele iubitei in

mânälimba e un lacat pe grilajul gingiiloramintirile se rup ca bandajele eau facutefoarfecA frunzele tacerii, pipäio tristete í incd alta ca arsicepaturile sunt atat de aproape i totus sin-

gurätateaca o temnitä te izoleazd in mat sunt gestu-

rile surâsurileplgmânii te privesc ca dota maimute tinere

prin gratiilumina stä deasupra usii ca douä coarne

de cerbingrijitoarea clatinä ca o legatura de 'chei

oaselevecinii de paturi schimbä intre ei tutunu

privirilecum in parc invitatii cartile de vizitáfierbinteala incinge nicovala inimii, särutdpulpele ca artarii descojite lämpile, buzele,carnurile se apropie se resping ca douä

steaguriun singur suflet vä cuprinde pe to ti cum

un ocean vapoareletu nu te deosebesti de ceilalti te-ai pier-

dut, te vrei pe tinedesigur obrajii se aseamänä intre ei ca

paturile

si noaptea iti cade pe cap ca o punga deghiatä

XII,

imi place racoarea lucioasä a sälilor degimnasticä

prin ferestrele ca ghetari inalte aerul isiintinde gâtul

muschii se desfac ca radacinile sub pielerespirarea boxerului regulata imi amintestesgomotul fäbricii de cherestea in lemnul dupd-

amiezii la sovejapulpele bronzate vibreaza ca rochia vântuluiprivirea cu un gest de inotätor se opreste

inainteazaaceste noduri de liniste halterele cat de

claräsärutarea in infinit ca douä glasuri a para-

lelelorpântecele se &lath' isbucnesc ca läcustesalturile descriu in aer frontiere steagurialuneca stea cazAtoare trapezulpasii cercuesc in täcere unde lianesi iatä frânghia sub mainile tale ca lumina

lunii netedäbuteliile se rosesc te imbie ca borcanele cu

dulceturiaripile sänätätii cresc depe ziduri te acoperäimprospätat timpul se incoardd izbeste in

ceasornic ca in bicepssurâsul se sfarmd in ghips avalansa orelordeschid o perspectivä solarä inelelor arti-

culatiilerotesc asemeni sborului de randunicä supletrupul liberat sparge fanfara miscäriloromoplatii ca trial-He din sud aruncä luminispuma valurilor lasä pe tärm melci pasiifluxul bratelor dating catargeumerii se rotunjesc ca scoicile

Ilarie Voronca

11

www.dacoromanica.ro

Page 12: Integral, nr 15, aprilie 1928

Reverenta, pana$i azi ca eride cloud ori m'am izbit cu fruntea ta de cerin valsuri verzi cimpia ezitá dupà noiesti singurà in mine ca trandafirul de aläturisurprinzi stafeta vântului prin arboripadurea îi aude frunzele in glasreazemä-te cu degetele de norisi cu margheritele la pas iti spunsprijind-ti capul de privighetori.

Uità-te : toti pomii vin spre noi cu frunzelepe länci

adie in pleoapd muntii cu serile pe piscsi apele-si sparg copitele de stânci.

Intoarce-te din ceruri cu cerbii pe staturàvulturii rotesc cu insomnia in plisc

undete vreau printesä vie cu regii sub centuravino lânga timplddupá aventurägitu-ti stä pe umeri ca lebäda pe disc.

De aici incepe seara cu stelele in gingie$i cu pieptul mâncat de päsäri aeru-inegriseiti vorbesc incetîti rup din umblet pasul ca florile promisemi-e sufletul cochet

sângele intors cu saltimbancii din abisedespia. 'Meet pamântulapleacg in pulpd minatrec oimii toti spre fläcärisi de entuziasm, pietreleau ridicat in dinti fântâna

12 DESEN" Cornellu Mihallesou

Fi färd teamä, nu ne-a väzutnimeni

doar in curtea cerului, lätraucainii din castel

te ridic de josclipá iti tiu in mâinicurul mic

ca un ouca un landouca pe un porumbiel ;iti adun genunchii si-i string

lânga pistoaletrec lupii farä numär si norii

färä murmurcând stiu ca te särutsi cA pustile sunt goale.

Fosnea in vânt pädurea cabalul altddatá

capul tau se apleacA cuprivirea pusä in crin

au plecat pe mLiri cordbiifrumos ca niste nuferi

$i maimute se certau intreele cu Darwin

$i dacd pe umärul drept imiport pusca de vândtoare

pe acel sting te-am aduspânä in prag

te pup ca un lupiti muse i mierea in coa teaicia lânga portise imbulzesc stelele in

coifuri ca o oastesi tara isi adunä satele in

sortStephane Roll

www.dacoromanica.ro

Page 13: Integral, nr 15, aprilie 1928

EVASIONpieds nus et gorge fiche au guetj'ai séche mes larmes du pressoir jusqu'a la plante de la tetemais que les vivantes empreintes sonnent dans le cadenaset les éternuments de la lumière saignent le ciel sous le pont des tonnerres.

c'est a la cascade que nous puisons les pleurs a pas de loupdont Phiver s'approvisionne et se mortifie en nous a Pendroit des ciclamenscendre des terres le coude de la gorge garnie de feret de bijoux d'eau a répercussion réunit les berges lacet de dialogue

et le muscle de la branche gonfle dépit et visionmais tout pend douloureusement dehors par la fenetre lourdebrisée est la clavicule de la montagne en haillons de neigeet pesants sont mes yeux attelés a Pattente de forage

les hurleurs a la mort les poneys mangeurs d'étincelles et de cliquetisdébouchent électriquement aériens des conflits brouillés d'épreuvesautant de fils de pluie autant de renes a diriger du sommet joue en feuet chaque poing qui s'abat sur Péternité est une fleur fermée :a la nuit

le pansement émerge des violons volcaniqueset la mer meiche la poutre amèreet pourtant herbe si souvent passée sous le peigne du ventqui sait quand viendront se joindre tes regards de clorophylle aux miens

tu vois Pabeille ramasse ses danses a la lueur d'un vie mousseusele merle grignote des alphabets dans les virages des jeuxle mulet compte les rides aux reflets de minuitaux gouttes de vitriol il y a le jaguar qui ne sait pas

ainsi se poursuivent les numéros a la chasse des loterieset un jour te trouvera au pourtour de chosescourant sur Phorizon a une malédiction de chimie arrachéeouvrant les poches de ton etre aux voeux météorologiques que sais-je

Tristan Tzara(De l'Indicateur des Chemins du Coeur" qui est sous presse) 13

www.dacoromanica.ro

Page 14: Integral, nr 15, aprilie 1928

Scriltorul Lucien FabrePictura"

CAVALCANTI(scnario)

de M.

1. Gros plan du mot amour" ; 2. qui estle nom d'une boite de pate à astiquertous métaux ; 3. gros plan du mot laPATRIE" ; 4. qui est le nom d'une boitede sardines ; 5. gros plan du mot morale"6, écrit sur une bouteille pour aseptiserl'air des salles de reunion, hôpitaux, cham-bres de malades ou salles de travail" ; cesobjets (boites, flacon) se trouvent naturemorte sur une chaise de cuisine ; 8. à laportee d'un enfant qui s'y trainant a quatrepattes saisit ; 9. la boite a sardines La

14 Patrie", la secoue et fait tomber une photo

H. MAXY

de jeune homme, signèe AlainGerbault ; 10, curieux de con-naitre le contenu de la boiteAmour" il y introduit unemain qu'il retire toute noircie ;11. casse la bouteille de Mo-rale cachetée, et une odeurnausé abonde lui fait aussi-tôt fuir la chambre ; 12. pourvenir dans une autre on sese trouve la gouvernante ; 13qui lit le Figaro Le Tempsgit à ses pieds, en ; 14. l'en-fant s'essuie les doigts noircisd'amour dans le Temps ; 15.et profite de l'inattention dela vieille ; 16. pour grandir ;17. au point de traverser leplafond avec la tête ; 18. surle toit, entre les chemineesla tete ; 19. de Cavalcanti, ai-mable, puis redevient inquiete ;20. Debout sur le toit, regardele ciel ; 21. chromo :stupide,que Inous conaissons, hélas !étoiles, lune, etc. ; 22. Caval-canti tend la bras ; 23. quis'allonge jusqu'au ciel ; 23. etet qui tient dans la main uneéponge ; 24. avec laquelle,nerveusement, essuie du ta-bleau celeste" les etoiles ; 25.n'arrive pas a faire autant dela lune ; 26. Mais excedé de

ne pouvoir l'essuyer la décroche ; 27. etla met dans une petite blaque a tabac ;28. qui m'apartient, ou qui est à vous oua quelqu'un (car Cavalcanti ne fume pas);29. Maintenant, il sort sont oeil droit (celuiqui a l'habitude du verre bleu) ; 30. et lemet à la place de la lune ; 31. Le globequi tourne ; 33. Ralenti ; 33. Oeil de Ca-valcanti ; 34. Debrie (appareil ou prise devue) ; 35. avion parmi nuages ; 36. Ensem-ble du globe tournant au ralenti et commepris d'avion ; 37. Ensemble qui se détaillecar l'avion descend ; 38. Sur l'Europe quitourne à peine, l'ombre de ; 39. l'avion quiatterrit sur le sol en mouvement, en tou-chant le sol, à Paris, Denfert Rochereau

www.dacoromanica.ro

Page 15: Integral, nr 15, aprilie 1928

et 40. en roulant jusqu'à Marseille ; 41. oùil stoppe dans le vieux port : 41 un murimmense empèche toute vue sur la mer ;43. deux mains vigoureuses à l'aide d'ou-tils primaires s'efforcent de pratiquer unpetit trou dans le mur ; 44. pour qu'unetète vue de dos s'y colle contre ; 45. pourvoir à travers le mur, au loin, des bateauxen partance pour Bolivie ou pour Sulina ;46. l'oeil, encadré par un mur, s'efforce desaisir l'importance de ce paysage en mou-vement ; 48. et excedé de ne pas y arriverentièrement, décolle ; 48. les mains élar-gissent avec déséspoir le trou ; 49. chaquepierre détachée fait grandir une lésarde ;50. qui se multiplie ; 51. lorsque le jeunehomme, vu de dos, essaie de passer a.

travers l'ouverture qu'il vient de prati-quer dans le mur ; 52. celui-ei s'écroulesur lui ; 53. sous des debris de muraille,la tète de Cavalcanti, raidie, les yeux fixesau loin ; 54. vers les bateaux qui disparais-sent ; 55. intérieur éclairé faiblement parune se ule ampoule rouge ; 56. devant la-

quelle deux mains présentent un bout 'depellicule humide ; 57. sur laquelle on de-chiffre un titre : en Rade" ; 58. une maintourne un commutateur ; 59. Cavaleanti, lapellicule en mains ; 60. Une carte de chan-sons ; 61. Un doigt qui s'arrète sur LaPtite Lilly" ; 62. Un piano mécanique ; 63.dans une petite guignette ; 64. Une petiteLilly" écoute et pleure ; 65. La tête decette petite Lilly" est un Debrie ; 66. quiest un Cavalcanti ; 67. qui est ptite Lilly"regardant une dernière fois le type de labarrière (un gros acheteur de films, p. ex.)68. qui plante dans le dos de la ptite Lilly ;

69. Cavalcanti ; 70. un gros couteau decuisine ; 71. film en plusieurs episodes ;72. Lilly est morte ; 73. L'agent (opinionpublique) se defile devant le type de labarrière, obèse omnipotent ; 74, Lilly res-suscite grace à Tallier : 75. Pour de-venir Yvette ; 76. Pour devenir ETC. 77.Plusieurs gros plans d'Etc. Le plus pos-sible. (Car chaque ETC. signé Cavalcanti asa signification).

Armand Pasca IBIBLIOGRAPHE: Rien que les Heures. - La ptite Lilly sur toile d'emballage. En Rade. Collabora-

tions aus decors de l'Inhunmine.

CA RTI, NOTITE, REVISTEColomba Ilarie Voronca, cloud portretede R. Delaunay coperta de Sonia Delaunay,1927.-Aparítia lui I'arie Voronca in litera-tura româneascA a interesat 0 a frematatde la inceput frunzarul ei. Foarte tanär apdtruns cu inima välvoiu, cercetAtor inver-§unat, alhimist n einduplecat, comprehensivi§i cauta hrana in radacinile cu sucuri dince in ce mai tari. S'a räscolit buleversândtoate diagonalele. Ajuns cu unghiile la carne

sfâ0at-o in parcuri cu toamna. Melan-colia, restri0ea lui, i-se despletia pe umeri.Un flaut Ii umbla prin oase i din cenuqaorelor lui, invia pasärea unei tristeti tari.Frunzele, apa inmarmuritä in oglinzi aveatdria absintului. Ramurile goale II primeain piept cu suliti. 0 etapA, un etaj de undea särit uimind prive4tea de jos cu oameniingropati jumatate in pAinânt, la un cer mai

inalt. Zilele de pAnä acum ce-1 inconjurauca bälti i unde a rAmas gondola tristä alunei, le-a sigilat intr'un volum. Creatorul,barmanul primei reviste de cabarat literar0 artistic din România 75 H. P ; teoreticianulsAptAmânal al Pun ctului unde a strigat Im-pärind pAsArilor rom cu p ine, ingerilorfluere de sergenti de ora si colaboratordArz al Integralului s'a plimbat printe statui,a cântat 0 a inspumat ca pe un armäsarcerul.Un lirism vast se a§eazA in Colomba". Dinsubtiori i-s-au desfäcut steagurile unei limbicu faguri. Poemele 0-1e-a clädit inalte cuziduri pentru ingrädire a cerului, $i-a ingropatin ele senzibilitatea ca un vultur. precumme§terul Man ole adorata. Dar vulturul viutrAie0 teafär din seva poetului. Apropiân-du-te cetind, aripele lui aplaudl i pliscul 15

www.dacoromanica.ro

Page 16: Integral, nr 15, aprilie 1928

16

.tine ca o flamura vestmântul vAzduhului.Zugrävind cu un folcklor proaspät i intreg,zmuls din §antul pämântului românesc, cu-lorile lui infrumuseteazg poemele precumpanglicile.Ilarie Voronca e un magnific inspirat. Dinlemnul degetelor lui se fac viorile padurilorse ascute cântecul päsärilor §i se dirijeazàconcertul apelor.

ULISE. Ilarie Voronca, 1928 (ColectiuneaIntegral) Deschizi cartea de oglinzi §i unstol de §oimi se -tidied sa se a§eze pe umeriitfii de cetitor impärätesc. Asculti pulseazAo Flora româneascd inima in carnavalul Pa-risului. Ra,mai blindat cu silex i cu opal,pericolul circulatiei per.tru tine e rezolvat

devii supraimpresionat cinematografic. Unpoet mai inalt cleat tine nu te lasä sä veziturnul eiffel, un pumn de stele il aruncdpe fereastrd i pe masa lui de toaletàla indemânä, pädurea azurul, norii i eretiivântului. 0 derulare din el te incoldcesteca §arpele boa copacii equatoriali Te pascintens pind la epuizare girafele sensibilitätiiin aplecare dupä ce au lins sarea cerului.Un pian ti-se monteazä in ureche. Sonatacerului e o silfidà i un zgomot nou §i pural limbei se gudurä data in rAcoarea dimi-netii. 0 in gargara väntului.Din primul poem Ilarie Voronca te ares-teazä i te duce de mânä, din poemul víuin poemul viu ca in parcul zoologic.Tristetea lui, neastämpärul lui, orga lui, suntVaste ca liturghia catedralelor. Un clopot decernealá poarta in sunet reflectorul unuicer doborât in lupta i cu penele aburite in väi.Nu poci descinde in acest poet din ca-leaFa unei sinceritäti timide, sau din evan-taiul unui ochiu mic ca o floare de mu-§etel.Cu flexibildtate de arc, glasul lui iti rupedegetele de trestii §i sägeata iti särutä inimacu o garoafd ; viziunea lui e complexA, mul-tiplä, cutezanta lui nedoborâtä, frequentalui intens metropolitanä

eiti inchin un imn tie veac al mediocritätiinu mai vanäm ursul sur prin muntii americii"

apoi

clädim un cer peste acoperisuri i mädularepe bulevarde sirenele autobuzelecum acompaniazä concertul prin färä firveac al asigurärilor si al reclamei luminoasee ora and englejii o aplaudä pe raquel mellersi refuza buchetul de violetearuna lumini jocurile de ape

scrAsnesc din dinti marile cotidieneiatà : agentii companiilor de afisaj

primenek rufäria zidurilor"

Fruntea se inroureazd cu broboane de filde.Te scormone§te í te viziteazd cârtita poe-etului ca o lampa ; pa0i lui umblä repede,ldtrand in atingere cu pamântul, sus resemnarea e seninä, in curba cupolelor te td-mâiazA fumul cuvintelor, pdscând zäpadapaginei.

ydar altcine a intoarce arcul din pupilele talezgomotele iti ling tâmplele artereleanzatoarea iti intinde gazeta de dimineatäo ! gazetà, ce dantelä pentru melancolia talindbergh a aruncat un curcubeu intre america si

europa"

§i

<<e un continent femeia care merge inaintea ta,

Ve0nc inconjurat de oglinzi imateriale, lu-crurile le atinge simultan, pluribrachial,esentele tari le amesteca la un loc cocktail.Dar ce imbecild devine definitia unui volumal poetului, cidatrizarea, vivisectia lui in pieseaccesibile pe care nu ti-le imprumutä. Con-glomeratul lui de camee e indisolubil, inha-latia unicd, proprie §i totalä. Fulgerul delumina daca n'a reu0t sä te inseileze cu el,te invit sä nu maiIlarie Vbronca e un poet cu mustangul in§ea i cu toate armele in oblânc, proectatin preerie. Norii ii usucá de sudori fruntea.Vorbele vibreazä pe prundul sensibilitäteilui aruncd din fundul poemei in f td,pdsäri, läcuste §i iti trage peste cap plapumacerului.Prodigalitatea lui e covar0toare.Un stup de imagini 0 de fluturi oficiaza inociäjdii de firmament, in fiecareslujba. Un concurs de regate intre ele, in-trece yachtul din care asista regelePriveli§tea poetului a§eazd cu mâna elixir,ochiul se umple cu benedictinä elegant capähärelele cu picior inalt.Ilarie Voronca e poetul tuturor acelora cariau 23 de ani indiferent cum.Ulise se intoarce din voiajul lui peste aco-peri§ul cuvintelor ; zgornotul alärnei te tre-zeste din somnul fiecdrei clipe.Un alt Ulise calcä pe o paginä iscdlindu-se :Chagall.Volumul e spatios ca terenurile de tenis ;grafica lui irepropbilà ca receptiile laambasada engleza.

Tiparul OLTENIA », Strada Imperiala No. 1 BUCURESTI

St. roll

www.dacoromanica.ro