Anul X. Gherla, 1 Aprilie 1928. Nr. 7. URIERUL CRE¥â€ Anul X. Gherla, 1 Aprilie 1928....

download Anul X. Gherla, 1 Aprilie 1928. Nr. 7. URIERUL CRE¥â€ Anul X. Gherla, 1 Aprilie 1928. Nr. 7. URIERUL

of 16

  • date post

    22-Jan-2020
  • Category

    Documents

  • view

    7
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of Anul X. Gherla, 1 Aprilie 1928. Nr. 7. URIERUL CRE¥â€ Anul X. Gherla, 1 Aprilie 1928....

  • Anul X. Gherla, 1 Aprilie 1928. Nr. 7.

    URIERUL CREŞTIN ORGAN OFICIAL AL DIECEZEI DE GHERLA, ssăss CU UN ADAOS NEOFICIAL. s s s s

    f Abonamentul pe un an 200 Lei. Apare de 2 ori pe lună. Inserţiuni se primesc după învoială

    3Fa,rtea oficială.

    Chemare la hirotonire. In ziua de 12 Aprilie a. c. Joia

    Mare, vom face hirotonie de diaconi, jar în ziua de 15 Aprilie a. c. ziua luminatului praznic al învierii Dom­ nului şi Mântuitorului Nostru Isus Hristos, vom face hirotonire de preoţi.

    Pentru aceasta dată chietnăm la hirotonire pe toţi clericii absolvenţi ai diecezei noastre, cari sunt pregătiţi pentru primirea sfintei Hirotoniri.

    Lăsăm tuturor Onoraţilor Fraţi preoţi, să aducă aceasta la cunoştinţa clericilor diecezani, originari din parohia lor, şi ca pentru aceasta dată să se prezinte la sfânta Hirotonire.

    Cei ce doresc a se hirotoni, se vor prezenta la Reşedinţa episcopală în ziua de 9 Aprilie a. c. la orele 8 dimineaţa, aducând cu sine extras din matricula botezaţilor şi, dacă sunt căsătoriţi, ex­ tras de cununie, precum şi certificat dela Oficiul parohial despre ţinuta lor clericală dela ieşirea din Seminar.

    Gherla, la 30 Martie 1928. No. 1647

    Pentru ziua aviaţiei. In urma adresei înaltului Minister

    al Cultelor şi Artelor No. 15892 din 29 1. c. şi în legătură cu ordinul nos­ tru circular No. 1176 (publicat în Curierul Creştin No. 6 a. c.) trimitem odată cu No. 7 din I Aprilie al „Curie­ rului Creştin" pentru Onoratele Oficii parohiali eparhiale, câte un tablou-afiş ce cuprinde numele eroilor morţi ai Aviaţiei Române.

    Cum ziua aviaţiei se proiectează a

    se sărbători în fiecare an, sunt invi­ taţi Onoraţii Fraţi preoţi a păstra aces­ tea tablouri în arhivele parohiali.

    Din şed. conz. 31 Martie 1928. No. 1649.

    Portretul M. S. Regelui. In urma adresei înaltului Minister

    al Cultelor şi Artelor Nr. 14793 din 28 1. c. publicăm mai jos Veneratului Cler eparhial adresa No. 864 a Preşe­ dintei Consiliului de Ministru, pentru luare la cunoştinţă şi conformare:

    Circulari anterioare au atras aten­ ţiunea asupra faptului că în birourile autorităţilor de Stat trebuie să figureze portretul M. S- Regelui Mihai I, adu- cându-I şi în forma aceasta, prinosul dragostei şi devotamentului nemărginit al tuturor. Observându-se, însă, că- această dispoziţiune nu a fost în chip. absolut executată — aşa cum trebue să fie — şi că, pe de altă parte, în birourile unora din aceste autori­ tăţi de Stat mai se găseşte încă portretul fostului principe moşteni­ tor, vă rugăm să binevoiţi — spre imediată executare şi a primei şi a celei de a doua dispoziţiuni — a atrage din nou în acest sens atenţiunea au­ torităţilor dependinţe de Departamentul Domniei-Voastre.

    Subsecretar de Stat, (ss). G. Brătianu.

    Din şed. conz. 31 Martie 1928. Nr, 1642.

    Episcop Dr. luliu Hossu.

  • Pag. 66. CURIERUL CREŞTiN

    Cartea neoficială.

    Legea Cultelor In Senat, Grandiosul discurs al Prea Sfinţitului luliu ţinut la discuţia ge­

    nerală o proiectului de Lege.

    Proiectul de Lege pentru Regimul Cultelor din România, depus pe băn­ cile Senatului încă la 2 Martie a. c. — după o desbatere amănunţită şi vehementă, în Comisiunea specială a Senatului de aproape două săptămâni — acum este obiectul unor şi mai vehemente lupte în plin Senat, unde s'a început deja discuţia generală asupra lui.

    Arhierei şi miniştri, preoţi şi laici îşi spun părerea pro şi contra, în dis­ cursuri pline de oratorie avântată, re­ feritor la proiectul domnului Ministru Lapedatu şi Senatul României rar a atras în aşa manifestat chip atenţiunea, nu numai a întregei ţări, ci şi a străină­ tăţii asupra lucrărilor sale, ca acum cu discuţia asupra noului regim al Cultelor.

    In cadrele acestor discuţii intere­ sante, susţinute, parte din convingere, parte din fanatism, — expuse cu energie şi violenţă ch ia r—şi cari sunt centrul spre care priveşte astăzi ţara întreagă cu toate cultele ei, şi-au ridicat cu­ vântul şi Prea Sfinţiţii noştri Episcopi, în frunte cu I. P . S. Sa Mitropolitul Dr. Vasile Suciu, expunând punctul de vedere al Bisericii noastre, unite cu Scaunul Sfântului Pentru.

    Prea Sfinţia Sa, Părintele Episcop al nostru luliu a vorbit Joi la 22 1. c. ţinând un grandios discurs; de aproape patru ore, în care cu un elan oratoric, plin de sfânt entuziasm pentru intere­ sele şi drepturile inprescriptibile ale Bi­ sericii Romei şi cu o plasticitate mă- iestrică a desvoltat punctul de vedere, bazat pe documentări canonice, naţio­ nale, istorice şi juridice al Bisericii româ­ ne unite cu Roma.

    Neavând încă discursul întreg al Prea Sfinţiei Sale — şi până ce vom fi în posesiunea lui după notele ste-

    nografice — publicăm mai jos u scurt rezumat după „Universul" şj „Cuvântul", pentrucă şi din acesta ci­ titorii noştri să poată gusta frumuse­ ţile vorbelor convingătoare, pline de gravitate, spuse de Prea Sfinţitul tuli în şedinţa dela 22 Martie 1928, î prezenţa d-lui preşedinte al Consiliulu de Miniştri, Vintilă I. C. Brătianu, } întregului guvern, a unui număros au ditor din care făcea parte întreaga elit a Capitalei şi a reprezentanţilor prese întregi.

    Cuvântare

    Puţ ine legi — spune Prea Sfinţia Sa au atâta impor tan tă pentru viata spiritual a neamului , cum e legea, care reg lemen tează reg imul cultelor.

    Ea t rebuie adusă cu toată grija de a s respecta spiritul de a r m o n i e între fraţi at de necesar ţării. Legea priveşte viaţa sufle tească a tu turor cultelor din cuprinsul Ro mâniei , pe cari cu atâta fericire şi mândr i e o n u m i m mare şi o dor im puternică.

    Domnu l pr im-minis t ru se află azi î mijlocul nostru pent ru a se documen t asupra acestei deosebi t de impor tan te ches t iuni .

    Nu mă îndoiesc de în ten ţ iun i le curat ale guvernu lu i şi sunt s igur că guvernu l îş dă seama de impor tan ţa acestei p rob leme a cărei fericită rezolvare o dor im cu toţii F rământa rea , care dăinueşte în jurul aceste legi de peste 5 ani, ne dovedeş te cât d impor tan tă e p rob lema şi cât e de gre~ în t revederea ce am avut-o cu d. pr im-minis tru Vintilă Brătianu, m'a întărit în convin gerea, că guvernul vrea să nu aducă nic£ o nemul ţumi re n imănui .

    Ceea ce am cerut mereu, de 5 ani, n este un postulat pe care din vanita ' omenească ne-am hotăr î t să nu-1 a b a n d o n ă m ; ci este un postulat care nu are al scop decât de a face, ca legea să fie pus în acord cu spiritul Const i tuţ ie i . De cân sunt la Senat n ' am întâlnit atâta violent ca acum, cu ocazia acestei legi.

  • CURIERUL CREŞTIN. Pag. 67.

    Cu priiejul discutării Consti tuţiei , ca să respectăm tradiţia, am renunţat , deşi poate nu e r a i u s*> c a biserica o r todoxă să fie nu­ mită „dominan tă" . Era necesar, ca înţelesul cuvântului „ d o m i n a n t " să fie b ine precizat, spre a nu da loc la ul ter ioare interpretăr i greşite. Apoi, am avut d in nou prilej să dăm dovadă de spir i tul nostru împăciui tor .

    Dar cuvântăr i le din zilele trecute, au .«gândărit ;toate răni le fără nici o no imă şi fără nici un rost .

    îmi pare rău că nu s'a putut înlătura o .anumită violenţă din expuneri le făcute de Ia aceasta t r ibună .

    Aţi văzut cum zilele, din urmă, s'au răs­ colit rănile circatrizate ale t recutului .

    S'a încercat să se rupă cicatrizarea aces­ tor răni.

    Reînoienea durer i lor nu este cu nimic motivată în zi lele fericite de după unire.

    E u nu voi u r m a această cale. Ca să •pă r biserica catolică ar t rebui să citesc şi gă citez istoria civilizaţiei universale. Aceasta, însă e şi inutil şi imposibi l . Noi nu sun­ tem preocupaţ i decât de lege, pent ru că voim să p u n e m capăt frământări lor ce există de 5 ani, şi să s t ingem focul, care întreţ ine luptele confesionale dintre fraţi. Nu voi face istoricul bisericii greco-catol ice, din care mă simt mândru să fac parte, pent rucă biserica română , unită cu Roma, are recu­ noştinţa veşnică a neamului său.

    Citatele aduse sunt neput inc ioase să d o ­ vedească faptul, că t imp de d o u ă veacuri , această biserică ar fi şovăit o clipă, în ati­ tudinea ei românească de luptă.

    Că ar fi fost un s ingur moment , când această biserică nu s'ar fi identificat cu as­ piraţiile naţionale, n imeni n'ar fi putut s'o dovedească. Ea a fost însă factor de redeş­ teptare naţională şi ea a contr ibui t enorm Ha deşteptarea conştiinţei noastre istorice de latini. Aceasta nimeni n 'o poate nega.

    S'a zis în focul discuţiilor, că uniţii sunt Wai răi decât comunişt i i , doved indu-se astfel, că .cine vrea să dovedească prea mul t nu dovedeşte nimic. La aceste acuzaţii am surâs.

    S;a mai spus că biserica unită este aceea Wre p rovoacă şi care agită massele. Sun­ tem dispuşi, să p robăm netemeinicia celor •Spuse, ca în această şedinţă chiar, să sem­ nam toţi arhiereii ambelor biserici, un pro- ţ«s verbaî în care să se hotărască încetarea luptelor între fraţi. (Aplauze pre lungi te) .

    Noi voim ca cu un ceas mai înainte să avem această lege, pentr