Instrumente folosite in somatometrieBastonul (zoometrul, hipometrul, baston Lydtin, Dexiaz, tip I.C.Z.) este cel mai des folosit, cu el masurandu-se dimensiunile mari (lungimile si inaltimile). Exista bastoane tip mare si mic, cu forma si constructie asemanatoare, doar cu marime si destinatie diferita. In general este alcatuit din doua parti: un corp extern, rotund, cu rol de teaca, lung de 111 cm, marcat in cm si o vergea metalica (prismatica dreptunghiulara), lunga de 106 cm, care aluneca in teaca lemnoasa.Fetele laterale ale acesteia sunt, de asemenea, marcate in cm. Pentru fixarea punctelor de reper a dimensiunii, bastonul prezinta doua ramuri metalice, cu latimea de 1 cm, articulate mobil si care se pot fixa in pozitie perpendiculara pe capat, respectiv pe teaca de lemn.O ramura se afla in partea superioara a tijei metalice, pe un corp metalic lung de 6 cm; a doua este atasata la un cursor metalic care gliseaza pe teaca de lemn. Daca vom considera zoometrul orientat cu ramurile metalice inainte, gradatiile sunt asezate in felul urmator: pe stanga de jos in sus de la 0 la 116 cm, continuindu-se pe tija de sus in jos de la 116 la 217 cm cand tija este complet scoasa din teaca; pe partea dreapta gradatiile incep de la capatul superior al tijei, cu 0 pana la 101 cm si se continua pe baston pana la 211 cm, adica in partea superioara a cursorului metalic glisant.Inaltimile se masoara pe animalul in statiune fortata patrupeda asezat pe un teren orizontal si drept, in statiune fortata patrupeda. Bastonul se fixeaza perpendicular pe planul de stationare si se ia inaltimea la cel mai inalt punct, prin scoaterea tijei centrale din teaca de lemn. Dimensiunea se citeste pe partea stanga, pe tija, direct la punctul de iesire a acesteia din teaca.Pentru lungimi si largimi se folosesc gradatiile de pe partea dreapta. (pentru a stabili partea dreapta sau stanga a Zoometrului, acesta trebuie sa fie orientat cu ramurile metalice in fata examinatorului).Daca dimensiunea este mai mica de 101 cm, se fixeaza ramura laterala in capatul de sus al tecii bastonului si cuprinde punctele de reper prin deplasarea tijei centrale; daca depaseste 101 cm se va scoate tija complet din teaca si se va deplasa ramura laterala inferioara pe teaca bastonului.Compasul de masurat (Wilkens). Se utilizeaza pentru masurarea largimilor si a lungimilor mai mici. Este alcatuit din doua brate in forma de arc de cerc, care se rotesc in jurul unui ax sau surubul de fixare a lor, citirea dimensiunii se face pe un arc pe care s-au stantat centrimetrii (adica pe arc se indica deschiderea bratelor) sau gradele echivalentul acestora fiind trecut intr-un tabel. La masurarea dimensiunii ramurile compasului se vor fixa pe punctele externe cu ajutorul unui surub.Panglica este folosita la masurarea perimetrelor. Exista panglici de 2,5 m si de 40-50 cm, divizate in centrimetri.Goniometrul se utilizeaza la masurarea unghiurilor formate de diferite raze osoase. Cel mai des este folosit la determinarea raporturilor mecanice, adica a unghiurilor aparatului locomotor si mai putin pentru luarea unghiului fronto-nazal la porci sau unghiul costal la taurine. Exista diverse tipuri de goniometre: Schmaltz, Duerst etc.Cantarul se foloseste pentru determinarea masei corporale. Pentru efectuarea masuratorilor sunt necesari: un operator si doua ajutoare (unul inregistreaza datele).