Instrumente Web 2.0 utilizate in educatie

1

Instrumente

utilizate în educaţie

“Viitorul este aici. Eventual, acesta nu este încă distribuit” (William Gibson).

2

Prof. Traian Anghel

Grupul Şcolar Industrial “Anghel Saligny”,

Brăila

3

“ Dacă tu ai un măr şi au am un măr şi le schimbăm între noi, atunci eu voi avea în continuare tot un măr. Dar dacă tu ai o idee şi eu am o idee şi schimbăm aceste idei între noi, atunci fiecare vom avea câte două idei.”

George Bernard Shaw

Cuvinte/expresii cheie: educaţie, Web 2.0, e-Learning, constructivism social, învăţare colaborativă, instrumente Web 2.0.

4

Cuprins Premise ale noii educaţii Constructivismul social e-Learning Introducere în Web 2.0 Instrumente Web 2.0 Educaţia 2.0 Instrumente Web 2.0. Detaliere Modalităţi de utilizare a instrumentelor

Web 2.0 în educaţie Resurse

5

Premise ale noii educaţii

6

Premise (1) “Natura umană nu este o maşină care poate fi construită

după un model şi determinată să muncească exact după cum i se prescrie, ci un arbore care să vrea să crească şi să se dezvolte în toate direcţiile, în acord cu tendinţele forţelor interioare care fac din el o fiinţă gânditoare” (On liberty – Despre Libertate, 1859, John Stuart-Mill);

Noile tehnologii de comunicare (Internet şi Web, în particular), favorizează colaborarea şi socializarea între oameni, indiferent de distanţele spaţiale sau temporale care îi separă : “Timpul s-a sfârşit, spaţiul a dispărut, bine aţi venit în Satul Global” (Marshall McLuhan, The Gutenberg Galaxy – Galaxia Gutengerg, 1962; Understanding Media, 1964);

“Omul are o disponibilitate biologică limitată către schimbare. Atunci când această disponibilitate este suprasolicitată, rezultatul este un şoc al viitorului” (Alvin Toffler, Future Shock - Şocul viitorului, 1970);

7

Premise (2) “Ideea de bază a Web-ului este cea a unui spaţiu

informaţional în care oamenii pot comunica într-un mod special: prin partajarea cunoştinţelor. Acesta nu trebuie să fie numai un mediu care poate fi răsfoit, ci unul în care fiecare îşi va putea pune propriile idei” (Tim Berners-Lee, inventatorul Web-ului);

Studenţii pot lucra împreună ... pot interacţiona cu diverse simulări, cu profesori, dar în mod special fiecare cu ceilalţi (Tim Berners-Lee);

“Cunoaşterea este rezultatul interacţiunii sociale şi al utilizării limbajului, şi astfel este o experienţă comună, mai degrabă decât una individuală” (R. Doolittle).

8

Constructivismul social,model al învăţării

9

Modele ale învăţării Preocupări recente de sistematizare a modelelor învăţării

(e.g., R.E. Mayer, 1992) arată că, până în prezent, psihologia educaţională a operat cu trei metafore (sau paradigme) ale învăţării:

metafora asociaţionistă (behavioristă); metafora procesării informaţiei (cognitivistă); metafora constructivistă.

10

Constructivismul social În cadrul metaforei constructiviste se remarcă îndeosebi

modelul denumit constructivismul social, propus de L.S. Vîgotski (1896-1934). Psihologul rus insistă asupra rolului interacţiunii sociale în dezvoltarea cognitivă a individului, afirmând că aceasta este, de fapt, o socioconstrucţie.

Conform constructivismului social, cunoaşterea este creată de către cei care învaţă, în contextul şi ca rezultat al interacţiunii sociale.

Această abordare este reflectată în particular prin utilizarea instrumentelor Web 2.0, care acţionează ca elemente de mediere între studenţi şi, respectiv între studenţi şi educatori.

11

Caracteristici generale unui student

Dintre caracteristicile generale unui student – conformmodelului constructivist – se pot remarca:

responsabilitate pentru propria activitatea de învăţare; cultivă autonomia; dezvoltă scopuri şi iniţiative; creează şi utilizează strategii; acceptă complexitatea vieţii; respectă diversitatea perspectivelor şi a punctelor de vedere; cultivă autocontrolul; este automotivat, inovativ, realist, flexibil şi moderat; are mintea deschisă, îndeplineşte sarcini şi rezolvă

probleme.

12

Trăsături particulare Dintre trăsăturile personale ale studentului în activitatea la

clasă pot fi amintite:

este activ şi dinamic; pune întrebări; creează relaţii; este critic şi interactiv; cercetează, descoperă, colaborează, evaluează,

sintetizează.

Competenţele social-cognitive pot fi dezvoltate prin utilizarea Internetului. Constructivismul social accentuează negocierea şi co-determinarea sensurilor împreună cu alţii.

13

e-Learning

14

Prin e-Learning se înţelege orice act sau proces virtual utilizat pentru a obţine date, informaţii, abilităţi sau cunoştinţe, reprezentând o modalitate de a facilita şi îmbunătăţi învăţământul prin utilizarea dispozitivelor de calcul şi a tehnologiei comunicaţiilor.

15

Scenarii pentru utilizarea instrumentelor e-Learning

învăţarea independentă - studentul este în contact numai cu maerialele didactice;

învăţarea independentă asistată - studentul beneficiază de materiale didactice şi de sprijinul educatorului, acesta având rol de îndrumător;

clasa virtuală - studentul este membrul unui grup (clasa virtuală) care beneficiază de materiale didactice furnizate online şi de asistenţă tutorială;

învăţarea colaborativă – este bazată pe modelul constructivist şi pe folosirea instrumentelor Web 2.0 (a se vedea şi conceptul Educaţia 2.0). Studiul devine rezultatul unei munci colective în care fiecare student devine creatorul/furnizorul conţinuturilor ştiinţifice. Rolul iniţial al materialelor didactice se schimbă, astfel încât ceea ce se numeşte conţinutul disciplinei nu mai există ca realitate definitivă înainte de începutul activităţii ci reprezintă rezultatele ei.

16

Introducere în Web 2.0

17

Ce este Web 2.0?

19

Web – trecut, prezent şi viitor

21

Web 1.0

În anul 2005, perioada de dezvoltarea a Web-ului cuprinsă între 1990 şi 2004 a fost numită – retroactiv – Web 1.0. În această primă fază a dezvoltării sale, Web-ul este bazat pe situri considerate astăzi depozite „izolate” de informaţii, motoare de căutare şi web-surfing.

22

Caracteristici ale Web 1.0 reprezintă – în principal – un spaţiu de aprovizionare cu date; are rol de distribuitor de informaţii (read-only Web); a permis apariţia şi dezvoltarea e-business (epoca .com), e-

marketing, e-government, e-learning; asigură o interacţiune limitată cu vizitatorul, aceasta

realizându-se via e-mail, forumuri, guestbooks etc; permite căutări bazate pe cuvinte cheie şi/sau pe cataloage

(directories); generează supraîncărcare informaţională (information

overload); oferă informaţii care nu pot fi partajate sau refolosite, precum

şi aplicaţii închise, lipsite de flexibilitate; crearea siturilor/aplicaţiilor Web necesită cunoştinţe în

domeniu; un număr redus de oameni decid care este conţinutul siturilor,

„utilizatorul de rând” nefiind inclus în această categorie.

23

Web 2.0 Web 2.0 oferă modalităţi de utilizare a tehnologiilor Web,

având ca scop facilitarea creativităţii, partajarea informaţiilor, şi - foarte important - colaborarea între utilizatori. Aceste concepte au condus la dezvoltarea şi evoluţia comunităţilor bazate pe Web, aşa cum sunt serviciile de social-networking, wiki-uri, blog-uri, folksonomii, situri de Video Sharing, feed-uri, servicii de Photo Sharing, servicii de Slide Sharing.

Termenul a devenit notabil după prima conferinţă O'Reilly

Media Web 2.0, în 2004. Cu toate că termenul sugerează o nouă versiune a Web-ului, el nu se referă la actualizarea unor specificaţii tehnice, ci mai degrabă la modalităţile de dezvoltare a aplicaţiilor şi a modului în care utilizatorii folosesc Web-ul.

24

Caracteristici ale Web 2.0 (1) Noul Web are o serie de caracteristici care îl deosebesc într-

o măsură importantă de cel vechi:

oferă servicii, nu pachete software – aplicaţiile desktop masive sunt substituite de cele constituite din servicii specifice, disponibile pe Web (e.g., Google Docs – http://docs.google.com/ – substituie suita Office);

aplicaţiile prezintă interactivitate şi utilizabilitate crescute, similare cu cele ale aplicaţiilor desktop (e.g., (X)HTML dinamic, applet-uri Java, componente ActiveX, limbaje prezentaţionale, tehnica AJAX;

Dintre limbajele prezentaţionale pot fi menţionate SVG (Scalable Vector Graphics), XForms, XUL (Extensible User-Interface Language), XAML (Extensible Application Markup Language), JavaFX, Silverlight.

25

Caracteristici ale Web 2.0 (2)

sunt oferite API-uri gratuite (Application Programming Interface) – utilizate pentru accesul la servicii publice;

încredere totală în utilizatori, aceştia fiind co-dezvoltatori (e.g., fenomenul wiki – editare şi management colaborativ al conţinutului – în cadrul căruia poate fi menţionată enciclopedia online Wikipedia.org);

mediatizare imediată a schimbărilor de conţinut survenite pe un sit (e.g., tehnologia RSS/Atom);

26


participare nu doar publicare a datelor (Read/Write Web) şi inteligenţă colectivă:◦ fenomenele blogging (Blogger) şi microblogging (Twitter,

Cirip); ◦ fenomenul social bookmarking (e.g., Del.icio.us,

Connotea);◦ fenomenul social networking (e.g., Facebook, MySpace);◦ adnotări (tag-uri) definite de utilizator;◦ fenomenul remixării (e.g., mash-up);◦ prezentări (e.g., SlideLive, Slideshare, Spresent);◦ evenimente (e.g., Eventful, Upcoming);◦ management de proiecte (e.g., Basecamp);◦ spaţii virtuale (e.g., SecondLife);◦ documente (e.g., Google Docs, Thinkfree, Scribd);◦ fotografii (e.g., BubbleShare, Flickr, SnapFish);

27


scalabililitate, serviciile oferite putând fi invocate transparent de către oricine, în orice moment;

descentralizare radicală (e.g., BitTorrent); transformare/refolosire a datelor (datele sunt disponibile în

formate deschise, universale, uşor de procesat); software rulat oriunde (ubicuitatea aplicaţiilor Web,

bookmark-uri disponibile pe Web, uşor de accesat şi partajat);

promovarea unor valori umane de bază ca transparenţa, deschiderea şi respectul.

28

Redefinire a conceptelor în contextul Web 2.0

Education 2.0 Economy 2.0 Literacy 2.0 Policy 2.0 ...

29

Concluzie

De la un instrument personal (Web 1.0), Web-ul a evoluat către o platformă colectivă de lucru (Web 2.0).

30

Instrumente Web 2.0

31

Cele mai populare tipuri de instrumente Web 2.0

wiki-uri; bloguri şi microbloguri; reţele sociale (social networks); servicii de tip social bookmarking; fluxuri de ştiri (în format RSS sau Atom); servicii pentru partajarea conţinutului grafic (photo sharing),

audio/video (video sharing); servicii pentru crearea conţinutului textual (Office 2.0), audio şi

video; servicii pentru partajarea prezentărilor (slide sharing).

32

Ranking Web Web 1.0 or 2.0 Categorie

1 Yahoo 1.0

2 Google 1.0

3 YouTube 2.0 Video Sharing

4 Windows Live 1.0

5 Microsoft Network (MSN) 1.0

6 MySpace 2.0 Social Network

7 Wikipedia 2.0 Wiki

8 Facebook 2.0 Social Network

9 Blogger 2.0 Serviciu de blogging

* Sursa: Alexa Inc., www.alexa.com (Statistică din iunie 2008)

Cele mai populare situri Web

33

Educaţia 2.0

34

Caracteristici Educaţia 1.0 Educaţia 2.0

Semnificaţiile sunt ...dictate, furnizate de-a gata

construite social

Tehnologia este ... confiscată în spatele uşilor clasei

adoptată cu atenţie (imigranţi digitali)

Predarea este făcută ... de profesor către student

de profesor către student, de la student la student

Şcolile sunt localizate ...în clădiri(brick)

în clădiri şi online(brick and click)

Software-ul ...este cumpărat la un preţ mare şi adesea ignorat

face parte din categoria Open source şi adesea este gratuit

Părinţii văd şcoala ca pe ... o grijă zilnicăun loc în care şi ei pot învăţa

Comparaţie (1)

35

Caracteristici Educaţia 1.0 Educaţia 2.0

Rolul principal al profesorului

Sursă de cunoştinţe Ghid şi sursă de cunoştinţe

Activităţi de învăţare

Lucrări tradiţionale, teste, teme, lucrul pe grupe de studenţi

Abordările tradiţionale sunt înlocuite parţial de tehnologiile deschise, ceea ce determină creşterea gradului de colaborare între studenţi

Aranjamente instituţionale

Campusuri/şcoli, având frontiere fixe, care delimitează clar instituţiile de învăţământ

Creşterea colaborării între universităţi/şcoli

Comportamentul studentului

Pasiv, de cele mai multe ori

Activ, creator de sensuri, având conştiinţa implicării în procesul educaţional

Comparaţie (2)

36

Instrumente Web 2.0Detaliere

37

Un serviciu de tip social network este un software pentru construirea online a unor reţele sociale pentru comunităţi care au activităţi comune pe Web sau sunt interesaţi în exploatarea intereselor şi activităţile altora.

Exemplu: Facebook Facebook este un site de tip social network lansat în

februarie 2004. Accesul este gratuit, permiţând utilizatorilor crearea unor reţele sociale, ca de exemplu cea a unei şcoli.

URL: www.facebook.com

Reţele sociale

39

Un wiki este o colecţie de pagini Web proiectat pentru a permite oricui accesul liber pentru a adăuga sau schimba conţinutul, utilizând un limbaj de marcare simplificat. Wiki-urile sunt adesea utilizate pentru a crea situri colaborative, crescând puterea siturilor comunităţilor.

Exemplu: Wikipedia Wikipedia este o enciclopedie deschisă, operată de fundaţia

nonprofit Wikimedia. Numele său este o combinaţie a cuvintelor wiki (tehnologie pentru crearea siturilor colaborative) şi encyclopedia.

URL: www.wikipedia.org

Wiki-uri

41

Un blog (sau web log) este un sit Web, menţinut în mod obişnuit de către un singur individ, companii sau alte instituţii (e.g., cele educaţionale), conţinând intrări şi comentarii. Intrările sunt descrieri ale unor evenimente, incluzând text şi alte materiale, aşa cum sunt imaginile şi secvenţele video.

Exemplu: Traian’s blog (Personal blog) Traian’s blog este blog-ul lui Traian Anghel, profesor la

Grupul Şcolar Industrial “Anghel Saligny” Brăila. URL: http://atraian.blogspot.com/

Bloguri

44

O folksonomie (cunoscută şi ca marcare colaborativă, clasificare socială, indexare socială sau marcare socială) este o practică şi o metodă de creare colaborativă şi management al marcajelor (tag-uri) pentru adnotarea şi clasificarea conţinutului. În contrast cu indexarea tradiţională, marcajele nu sunt generate numai de către experţi ci şi de către creatorii şi consumatorii de conţinut.

Exemplu: delicious Delicious este un serviciu Web de social bookmarking

pentru stocarea, partajarea şi descoperirea semnelor de carte (bookmarks) Web.

URL: del.icio.us

Folksonomii

46

Un serviciu Web de găzduire video, cunoscut şi ca serviciu de partajare video, permite indivizilor să încarce video clipuri pe un sit Web. Serviciul va stoca video clipul pe serverul său şi îl va afişa într-un format care să permită şi altor vizitatori să îl vizioneze.

Exemplu: YouTube YouTube este un sit de video sharing unde utilizatorii pot încărca, vizualiza şi partaja clipuri video. YouTube a fost creat în februarie 2005 de către trei foşti angajaţi PayPal. URL: www.youtube.com

Video sharing

48

Un canal de ştiri sau feed furnizează utilizatorilor conţinut Web actualizat. Distribuirea conţinutului Web nou prin intermediul unui canal de ştiri (RSS sau Atom) permite utilizatorilor să se aboneze la acesta prin intermediul agregatoarelor de feed-uri.

Exemplu: Ştiri Saligny RSS este o familie de formate utilizate pentru publicarea conţinutului Web

actualizat. URL:

http://feeds.feedburner.com/GrupulScolarIndustrialanghelSalignyBraila-EvenimenteRecente

Canale de ştiri (feed-uri)

50

Un serviciu pentru găzduirea imaginilor, numit de asemenea serviciu de partajare de imagini, permite utilizatorilor să încarce imagini pe un sit Web.

Exemplu: Flickr Flickr este un serviciu Web de imagini, reprezentând şi o

platformă de comunicaţie online. URL: www.flickr.com

Photo Sharing

52

Un astfel de sit implementează cele mai comune şabloane de Web 2.0 design şi interacţiune. Ca şi alte servicii de tip social sharing, utilizatorii sunt abilitaţi să adauge conţinut, marcaje şi comentarii.

Exemplu: Slideshare Slideshare oferă posibilitatea încărcării, marcării şi

partajării unor tipuri de documente (documente Word, PDF-uri, prezentări).

URL: www.slideshare.net

Slide sharing

54

Modalităţi de utilizare în educaţie a instrumentelor

Web 2.0 în educaţie

55

Utilizarea blogurilor în educaţie

ca instrumente de comunicare şi informare; în dezvoltarea unor proiecte; în comunicarea online; pentru obţinerea feedback-ului la activitatea proprie; ca instrumente colaborative; în scopul managementului cunoştinţelor şi al partajării

acestora; în diverse campanii (ex. Protecţia mediului); ca instrument de lucru individual (de către profesori şi

studenţi/elevi); ca instrument de lucru în grup.

56

Utilizarea siturilor wiki în educaţie (1)

crearea rapidă a unor situri Web simple – de obicei, atunci când studenţii sunt întrebaţi sunt chestionaţi în legătură cu un sit Web ca parte a unui proiect al clasei, ei speră ca un alt membru al grupului să facă acest lucru. Wiki-ul elimină acest obstacol, deoarece furnizează un sit gata făcut, cu interfaţă şi structură de navigare simple, utilizatorii având posibilitatea de a adăuga uşor noi pagini. Avantaje amintite oferă studenţilor posibilitatea de a dispune de mai mult timp pentru dezvoltarea conţinutului sitului, în loc să înveţe cum să-l construiască;

crearea unor portofolii personale – oferind posibilitatea de a colecta şi organiza bunuri digitale (e.g., note de curs, imagini, resurse Web, prezentări PowerPoint), wiki-urile pot ajuta studenţii să-şi organizeze materialele şi să realizeze conexiuni între acestea;

57


crearea unor baze colaborative de cunoştinţe – grupurile pot utiliza wiki-urile pentru a crea prin colaborare o bază de cunoştinţe partajate. Aceasta poate fi folosită de către studenţi pentru dezvoltarea unui proiect în cadrul unui grup mic sau pentru a lucra la o secţiune a unui proiect mai mare;

coordonarea cercetării şi colaborare – wiki-urile permit unor colaboratori separaţi fizic să adune într-un spaţiu digital colectiv idei, documente, date şi rezultate ale unor studii. De asemenea, cercetătorii pot utiliza aceste situri pentru stocarea schiţelor documentelor (i.e., a variantelor intermediare), sau chiar să scrie direct în paginile wiki-urilor. În plus, unor participanţi începători li se poate acorda acces “read only” la unele părţi ale acestui spaţiu;

58


urmărirea unui proiect de grup – ţinând seama de programul încărcat al studenţilor, un wiki este foarte util pentru urmărirea şi îmbunătăţirea unui proiect de grup. El permite oricărui membru al grupului să urmărească cercetările şi ideile celorlalţi şi să le includă pe ale sale, de oriunde are acces la Internet. Wiki-ul este locul folosit pentru pregătirea colaborativă a “produsului final” (e.g., o prezentare a rezultatelor proiectului);

coordonare curriculară şi interdisciplinară – wiki-urile permit departamentului personal, precum şi educatorilor şi asistenţilor să organizeze/planifice cursurile şi perioadele de evaluare a studenţilor fără a întâmpina dificultăţi legate de programarea unor întâlniri faţă în faţă;

59


coordonarea conferinţelor şi colocviilor – multe şcoli, universităţi sau departamente organizează conferinţe şi colocvii. Permiţând celor care, în cadrul acestor întâlniri, oferă prezentări, să adauge şi să editeze conţinutul, un wiki poate servi ca resursă înainte de eveniment, pe durata şi după încheierea acestuia. De asemenea, wiki-ul poate fi utilizat de administratorul conferinţei pentru organizarea şi popularizarea acesteia;

sindicarea/agregarea resurselor Web – ca parte a software-ului social, wiki-urile permit utilizatorilor să extragă resurse din alte resurse Web existente sau să ofere conţinut propriu altor situri. Exemple de tipuri de resurse care pot fi incluse în wiki sunt cele furnizate de bloguri, alte wiki-uri, precum şi feed-uri personale sau colaborative furnizate de unele instrumente sociale (e.g., delicious, Flickr);

60


managementul proiectelor între termene – în unele clase de studenţi, aşa cum sunt cele din domeniul informaticii şi arhitecturii, unele proiecte traversează mai multe termene, chiar şi mai mulţi ani. Wiki-urile pot fi utiliza pentru managementul în timp al acestor proiecte, chiar şi în situaţia în care studenţii (sau chiar educatorii) se schimbă;

crearea unui jurnal propriu – educatorii pot cere fiecărui student să ţină (folosind un wiki) câte un jurnal în care vor demonstra (prin intermediul însemnărilor) dacă au înţeles sau nu conceptele predate la clasă, sau în care vor include rezolvarea temei pentru acasă. Jurnalul va fi utilizat în propriul beneficiu al studentului, de alţi studenţi sau va fi consultat de către educator;

61


realizarea prezentărilor – atât educatorii cât şi studenţii pot folosi wiki-urile în locul software-ului tradiţional utilizat pentru prezentări (e.g., Keynote, PowerPoint);

crearea şi menţinerea unui sistem FAQ (Frequently Asked Questions) pentru o clasă de studenţi;

gestionarea documentelor unei clase; crearea unui spaţiu de dezbateri şi discuţii pentru membrii

unei clase; colectarea datelor – deoarece este uşor de editat, un wiki

poate fi foarte util pentru colectarea datelor de la un grup de studenţi (e.g., interpretări personale, referate);

62

Exemple de situri wiki din domeniul fizicii

Mrs. Covert’s Physics and Geometry (http://lcovert.wikispaces.com/Physics)

Soo Jeong’ digital portofolio page (http://soojeongkoh.wikispaces.com/Physics)

Darrington Science Homepage (http://darringtonscience.wikispaces.com/Physics)

Căutare pe Wikispaces:

http://www.wikispaces.com/search/view/physics?a=1

63

Resurse

64

Resurse Slideshare/atraian (http://www.slideshare.net/atraian); Traian Anghel, Introducere în AJAX, Editura Polirom, Iaşi, 2006

(http://www.polirom.ro/catalog/carte/introducere-in-ajax-2445/);

Traian Anghel, Dezvoltarea aplicaţiilor Web folosind PHP şi AJAX, Editura EduSoft, Bacău, 2007 (http://www.edusoft.ro/detalii.php?id=93);

Traian Anghel, Programare RSS, Atom şi Podcast, Editura Institutul European, Iaşi, 2008 (http://www.euroinst.ro/titlu.php?id=869);

Traian Anghel, Instrumente Web 2.0 utilizate în educaţie, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2009 (http://www.gmi.ro/librarie/catalog/).

65

Întrebări?

66

Mulţumesc!

Instrumente Web 2.0 utilizate in educatie

Documents

Transcript of Instrumente Web 2.0 utilizate in educatie