T E M A :

INSTRUIREA LUCRĂTORILOR ÎN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII

IN MUNCA ÎN CADRULS.C. „ AS DECOR ” S.R.L.

Ploiesti

PLOIEŞTI

2008

1

CAP. I - INTRODUCERE

Cap. II - INSTRUIREA LUCRATORILOR IN DOMENIUL S.S.M.

Cap. III - PROCEDURA - INSTRUIREA ELECTRICIANULUI IN DOMENIUL S.S.M. IN CADRUL S.C. AS DECOR S.R.L.

2

Cap. I INTRODUCERE

1. PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZA SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA

a) CONSTITUŢIA ROMÂNIEI , statuează şi garantează dreptul la viaţă , integritate fizică şi psihică , precum şi dreptul la protecţie socială al tuturor cetăţenilor.

Constitutia dispune masuri de protectie care privesc securitatea si igiena muncii, instituirea salariului minim garantat in plata, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii speciale si deosebite, precum si protectia femeilor, a tinerilor si a unor persoane dezavantajate.

Acest lucru este prevazut in urmatoarele articole: Art. 22(1) „ Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritatea fizică şi psihică ale persoanelor

sunt garantate.” Art. 41(1) „Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a

ocupatiei, precum si a locului de munca este libera.” Art. 41(2) „Salariaţii au dreptul la masuri de protecţia socială. Acestea privesc securitatea şi

sanatatea salariatilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe tara, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesionala, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.”

Art. 41(3) „Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.” Art. 41(4) „La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.” Art. 41(5) „Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al

conventiilor colective sunt garantate.” b) CODUL MUNCII , Act legiuitor care reglementeaza toate relatiile de munca; C.M.

cuprinde si norme de drept pentru relatiile sociale care trebuie sa se creeze in legatura cu prevenirea riscurilor pentru sanatatea, integritatea sau viata angajatilor.

In Titlul V, referitor la SSM, se stabilesc principii de baza in realizarea securitatii muncii:- importanta acordata de Statul Român problematicii SSM;- modul de stabilire a masurilor de SSM;- integrarea SSM din faza de proiectare si realizare a constructiilor si echipamentelor de

protectie (E.P), la amplasarea acestora, precum si la introducerea de noi tehnologii;- dreptul la echipament individual de protectie (E.I.P.) adecvat conditiilor de munca, la

alimentatie speciala (alimentatie de protectie);- obligatii principale ale conducerii unitatilor si angajatilor;- cine raspunde pentru realizarea masurilor de SSM.

c) LEGEA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA , NR. 319/2006

Reprezinta actul normativ in baza caruia se desfasoara intreaga activitate de SSM in România. Ea indeplineste „Rolul de lege fundamentala pentru realizarea securitatii muncii” (element generator pentru toate prevederile normative cu caracter de SSM).

d) NORME METODOLOGICE

Reglementeaza procedurile de aplicare a unor principii prevazute in legislatia primara si care sunt nominalizate expres in Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006.

3

e) STANDARDE DE SECURITATEA MUNCII

Standard - un document stabilit prin consens, aprobat de un organism recunoscut, care cuprinde linii directoare, terminologie sau caracteristici destinate unor utilizări comune, repetate şi care au drept scop să realizeze un maximum de ordine într-un context dat;

Urmaresc alinierea la conventiile si organizatiile internationale ale muncii si Uniunii Europene cum ar fi:

- realizarea securitatii muncii cu costurile cele mai reduse;- asigurarea competitivitatii produselor pe piata interna;- stabilirea corecta a raspunderilor intre cele doua niveluri, producator si utilizator, impunandu-

se delimitarea reglementarilor privind produsele, de cele referitoare la activitati.

Un standard indeplineste in cea mai mare parte aceleasi functii ca si normele, dar cu referire la echipamente:

- instrument hotarator in stabilirea vinovatiei si a sanctiunilor corespunzatoare in cazul accidentelor de munca;

- instrument al controlului si autocontrolului de SSM;- instrument folosit in elaborarea programelor pentru prevenirea accidentelor de munca la

nivelul agentilor economici.

Standardele care se elibereaza in Romania sunt:- standarde romane (SR);- stardarde profesionale (SP);- stardarde de firma (SF).

4

Cap. II INSTRUIREA LUCRATORILOR

Instruirea lucrătorilor în domeniul S.S.M. reprezintă un ansamblu de activităţi organizate prin care se urmăreşte însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor în acest palier , fiind reglementata prin prevederile art. 20 din Legea nr. 319 / 2006 a SSM şi detaliat în CAPITOLUL V al NORMELOR METODOLOGICE de aplicare a actului normativ.

Acest proces este parte a pregătirii profesionale şi are ca scop eliminarea sau micşorarea numărului erorilor umane care decurg din lipsa sau insuficienţa cunoştinţelor de SSM .

Conţinutul procesului de instruire este format din totalitatea informaţiilor aferente sferei SSM care , prin asimilare şi repetare , conduc la formarea comportamentului normal în muncă , dezvoltă deprinderile corecte faţă de riscuri şi stimulează capacitatea de mobilizare în raport cu acestea .

Pregătirea în domeniul SSM se realizează prin forme specifice în învăţământul tehnic ( preuniversitar şi universitar ) , în timp ce instruirea în domeniul SSM se face la nivelul tuturor angajatorilor . Prin formele de învăţământ se urmăreşte asigurarea unei pregătiri generale privind SSM a populaţiei potenţial active , în timp ce instruirea în domeniul SSM asigură pregătirea specifică a populaţiei active .

Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii se efectuează în timpul programului de lucru. Perioada în care se desfăşoară instruirea este considerată timp de munca.

Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca cuprinde 3 faze:

2.1 -instruirea introductiv-generală; 2.2 -instruirea la locul de munca; 2.3 -instruirea periodică.

La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca vor fi folosite mijloace, metode şi tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistată de calculator. Fiecare angajator are obligaţia sa asigure baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate si sa dispuna de un program de instruire-testare, pe meserii sau activitati Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii. Completarea fisei de instruire individuală, se va face cu pix cu pasta sau cu stilou, imediat după verificarea instruirii. După efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea. Fişa de instruire individuală va fi pastrata de către conducătorul locului de munca şi va fi însoţită de o copie a fisei de aptitudini, completată de către medicul de medicina muncii în urma examenului medical la angajare. Pentru persoanele aflate în întreprindere şi/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabileşte, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare, reguli privind instruirea şi insotirea acestora în întreprindere şi/sau unitate.

Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care desfăşoară activităţi pe baza de contract de prestări de servicii în întreprinderea şi/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucrătorilor privind activităţile specifice întreprinderii

5

şi/sau unităţii respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderilor şi/sau unităţii, în general. Instruirea prevăzută mai sus se consemnează în fişa de instruire colectivă. Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în doua exemplare, din care un exemplar se va păstra de către angajator/lucrator desemnat/serviciu intern de prevenire şi protecţie care a efectuat instruirea şi un exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiti sau, în cazul vizitatorilor, de către conducătorul grupului.

Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei referitoare la securitate şi sănătate în munca vor fi insotiti de către un reprezentant desemnat de către angajator, fără a se întocmi fişa de instructaj.

2.1 INSTRUIREA INTRODUCTIV-GENERALA

2.1.1 Instruirea introductiv-generală se face:

a) la angajarea lucrătorilor ; b) lucrătorilor detasati de la o întreprindere şi/sau unitate la alta; c) lucrătorilor delegaţi de la o întreprindere şi/sau unitate la alta; d) lucrătorului pus la dispoziţie de către un agent de munca temporar. Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activităţile specifice întreprinderii şi/sau unităţii respective, riscurile pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, în general.

2.1.2 Instruirea introductiv-generală se face de către:

a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca; sau b) lucrătorul desemnat; sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire şi protecţie; sau d) serviciul extern de prevenire şi protecţie.

Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane. Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activităţi şi de riscurile pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii, în general. Angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.

2.1.3 În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, în principal, următoarele probleme:

a) legislaţia de securitate şi sănătate în munca; b) consecinţele posibile ale necunoasterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în munca; c) riscurile de accidentare şi imbolnavire profesională specifice unităţii; d) măsuri la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor. Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie în conformitate cu tematica aprobată de către angajator.

6

Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe baza de teste. Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire.

Lucratorii care nu au luat testarea nu vor fi angajati.2.2 INSTRUIREA LA LOCUL DE MUNCA

2.2.1 Instruirea la locul de munca se face după instruirea introductiv-generală şi are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de munca, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.

2.2.2 Instruirea la locul de munca se face tuturor lucrătorilor , inclusiv la schimbarea locului de munca în cadrul întreprinderii şi/sau al unităţii.

2.2.3 Instruirea la locul de munca se face de către conducătorul direct al locului de munca, în grupe de maximum 20 de persoane. Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de munca.

2.2.4 Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate în munca, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de munca, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate.

2.2.5 Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore şi se stabileşte prin instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de munca respectiv, împreună cu: a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca; sau b) lucrătorul desemnat, sau c) un lucrator al serviciului intern de prevenire şi protecţie, sau d) serviciul extern de prevenire şi protecţie.

2.2.6 Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruiri.

2.2.7 Instruirea la locul de munca va cuprinde: a) informaţii privind riscurile de accidentare şi imbolnavire profesională specifice locului de munca şi/sau postului de lucru; b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de munca şi/sau postul de lucru; c) măsuri la nivelul locului de munca şi/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor; d) prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în munca privind activităţi specifice ale locului de munca şi/sau postului de lucru; e) instruirea la locul de munca va include în mod obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura şi exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protecţie, a mijloacelor de alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim ajutor.

2.2.8 Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de catre şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală.

2.3 INSTRUIREA PERIODICA

2.3.1 Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor şi are drept scop reimprospatarea şi actualizarea cunoştinţelor în domeniul securităţii şi sănătăţii în munca.

2.3.2 Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de munca.2.3.3 Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instrucţiuni proprii, în funcţie

de condiţiile locului de munca şi/sau postului de lucru, şi nu va fi mai mare de 6 luni.2.3.4 Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de

cel mult 12 luni.

7

2.3.5 Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciile externe de prevenire şi protecţie, care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunzător.

2.3.6 Instruirea periodică se va completa în mod obligatoriu şi cu demonstratii practice. 2.3.7 Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care

şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca/lucrătorul desemnat/serviciul intern de de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

2.3.8 Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri: a) când un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucrătoare de la locul de munca; b) când au apărut modificări ale prevederilor de securitate şi sănătate în munca privind activităţi specifice ale locului de munca şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate; c) la reluarea activităţii după accident de munca; d) la executarea unor lucrări speciale; e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificări ale echipamentului existent; f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru; g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru. 2.3.9 Durata instruirii periodice suplimentare nu va fi mai mica de 8 ore şi se stabileşte în instrucţiuni proprii de către conducătorul locului de munca respectiv, împreună cu: a) angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca, sau b) lucrătorul desemnat, sau c) un lucrator al serviciului intern de protecţie şi prevenire, sau d) serviciul extern de protecţie şi prevenire. Instruirea periodică suplimentara se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către angajatorul care şi-a asumat atribuţiile din domeniul securităţii şi sănătăţii în munca/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire şi protecţie/serviciul extern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea.

2.3.10 Instruire speciala Instruirea speciala se efctueaza in cazul lucrarilor periculoase. Lucrările care fac obiectul unui astfel de instruiri se referă în principal la:

a) executarea reviziilor si reparatiilor in industria petroliera.b) executarea reviziilor si reparatiilor din industria chimica.c) distrugerea rezidiilor periculoase.d) executarea reviziilor si reparatiilor la centralele atomice.Instruirea se realizeaza de catre conducatorul lucrarii si se consemneaza prin semnatura de

catre toti lucratori care executa aceste lucrari.Tematica de instruire va cuprinde procedura de interventie , compusa in mod obligatoriu din:1. -procedura de lucru;2. -procedura de securitate si sanata.

8

Cap. III PROCEDURA INSTRUIREA STRUNGARILOR IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA IN

CADRUL S.C. AS DECOR S.R.L.

Destinatie: Instruirea electricianului din cadrul S.C. AS DECOR S.R.L. Ploiesti

Domeniu: Procedura de securitate si sanatate in munca.

Aplicabilitate : - Locurile de munca din cadrul societatii in care lucreaza electricianul .

Emitent : Sbarna Alina - cursant, curs in domeniul S.S.MData : 03.11.2008

Ed / Rev Descrierea modificarii

Aprobat ing. Stoica Constantinlector S.S.M.indrumator tema

Elaborat Sbarna Alina - Cursant curs SSM

1 / 0 Elaborarea procedurii

ATENTIONARE : Aceasta procedura apartine Sbarna Alina.NOTA : Aceasta procedura se poate modifica ori de cate ori este necesar.

1. SCOP

Prezenta procedura are ca scop, constientizarea stungarilor privind eliminarea sau diminuarea acţiunii factorilor de risc prezenţi la nivelul fiecărui element al sistemului de muncă ( executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă) .

2. DOMENIUL DE APLICARE

2.1. Prevederile prezentelor instrucţiuni proprii, se aplică electricianului din cadrul SC AS DECOR S.R.L. Ploiesti .

3. DOCUMENTE DE REFERINTA

ISO 9001 Sisteme de management al calitatii; Cerinte.OHSAS 18001 Sisteme de management de securitate si sanatate ocupationale ;Cerinte.LEGEA 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca.HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006.HG 1146/2006 Privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in

munca de catre lucratori a echipamentelor de munca.HG 1091/2006 Privind cerinte minime de securitate si sanatate pentru locul de munca.HG 1051/2006 Privind cerinte minime de securitate si sanatate la manipularea manuala

a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori.HG 971/2006 Privind cerintele minime de securitate si sanatate la semnalizarea de

securitate la locul de munca.HG 1048/2006 Privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de

catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

9

CURS SSM Instruirea lucratorilor in domeniul SSM

NOTA : Documentele de mai sus sunt in vigoare la data redactarii procedurii.

4. TERMENI SI DEFINITII

4.1. Lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii, în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice;

4.2. Angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii;

4.3. Alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale în vederea angajării, persoane care prestează activităţi în folosul comunităţii sau activităţi în regim de voluntariat, precum şi şomeri pe durata participării la o formă de pregătire profesională şi persoane care nu au contract individual de muncă încheiat în formă scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă;

4.4. Reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor - persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, în conformitate cu prevederile legale, să îi reprezinte pe aceştia în ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în muncă;

4.5. Prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale;

4.6. Eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;

4.7. Accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, INV ori deces;

4.8. Boală profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă;

4.9. Echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă;4.10. Echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit

de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv;

4.11. Loc de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în clădirile întreprinderii şi/sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria întreprinderii şi/sau unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii;

4.12. Pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia îi lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident în orice moment;

4.13. Stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii în care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii în perioada de reconversie profesională;

4.14. Securitate şi sănătate în muncă - ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;

10

4.15. Incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncţionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil să aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil să producă pagube materiale;

4.16. Accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile;

4.17. Boală legată de profesiune - boala cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi sunt de natură profesională;

4.18. Executant – Lucrătorul care realizează sarcina de muncă;4.19. Factori de risc de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională - Însuşiri, stări,

procese, fenomene, comportamente proprii elementelor implicate în procesul de muncă şi care pot provoca accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale; cauze potenţiale ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;

4.20. Instruire - Măsură organizatorică de securitate şi sănătate în muncă reprezentând forma documentată de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă având ca scop asigurarea dobândirii de către lucrători a cunoştinţelor necesare.

4.21. Instrucţiuni proprii de securitate a muncii - Colecţie de prevederi de securitate şi sănătate în muncă elaborate în cadrul societăţii, a căror sferă de aplicare şi obligativitate este limitată la aceasta şi care detaliază şi particularizează toate reglementările din domeniul securităţii şi sănătăţii muncii la condiţiile concrete ale activităţii desfăşurate de către aceasta, stabilindu-se totodată procedeele de lucru nepericuloase;

4.22. Mijloace de protecţie - Mijloace prin intermediul cărora se realizează protecţia colectivă sau individuală a angajaţilor împotriva riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.

4.23. Prim ajutor - Totalitate a acţiunilor întreprinse imediat după producerea unui accident, inclusiv de muncă, până la momentul intervenţiei cadrelor medicale de specialitate, cu scopul de a împiedica periclitarea vindecării bolnavului, fie prin apariţia unor complicaţii ce îngreunează actul terapeutic ulterior, fie printr-o evoluţie nefavorabilă urmată de instalarea unor infirmităţi definitive sau de deces.

4.24. Risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională - Combinaţie între probabilitatea şi gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii într-o situaţie periculoasă.

5. DESCRIEREA PROCEDURII

5.1 Instruire introductiva generala5.1.1 Tematica: - Legea 319/2006 ; Regulamentul intern; Codul muncii, Riscurile de accidentare la nivel de

intreprindere.5.1.2 Chestionar de testarea cunostintelor in domeniul SSM – Anexa 15.1.3 Fisa de instruire – Anexa 2;

5.2 Instruire la locul de munca5.2.1 Tematica:-instructiuni proprii – Anexa 3;- riscuri la locul de munca – sunt cuprinse in instructiuni proprii;-aplicatii practice privind: alarmarea, evacuarea lucratorilor, stingerea incendiilor, acordarea

primului ajutor.5.2.2 Fisa de instruire – Anexa 2;

5.3. Instruire periodica5.3.1 Tematica lunara – noiembrie 2008

11

5.3.2 Tematica generala: - Legea 319/2006; cap IV – Obligatiile lucratorilor in domeniul SSM.5.3.3 Tematica specifica:- instructiuni proprii – Anexa 3;- semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca – Anexa 4;- acordarea primului ajutor in caz de electrocutare – Anexa 5;5.3.4 Fisa de instruire – Anexa 2.

6. RESPONSABILITATILE ANGAJATILOR IN DOMENIUL S.S.M.

- Fiecare lucrător trebuie să-şi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă;

- Să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele ;- Să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl

înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare; - Să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea

arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special a masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive.

- Să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă;despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;

- Să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;

- Să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate; - Să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;

- Să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari;

7. PRESCURTARI

7.1 SSM – Securitate si sanatate in munca7.2 EM – Echipament de munca7.3 EIP – Echipament individual de protectie

8. ANEXE

Anexa 1- Chestionar testare cunostinte in domeniul SSM , instruire introductiv generala.Anexa 2 - Fisa de instruire.Anexa 3- Instructiuni propriiAnexa 4- Semnalizare de securitate si/sau sanatate la locul de munca.Anexa 5- Acordarea pprimului ajutor in caz de electrocutare.Anexa 6- Fisa postuluiAnexa 7 – Fisa instruire colectiva.

12

Anexa 1 CHESTIONAR TESTARE CUNOSTINTE IN DOMENIUL S.S.M.

1. Care este actul normative in baza caruia se desfasoara intreaga activitate de securitate si sanatate in Romania?

a. Codul munciib. Legea 319/2006c. Constitutia Romaniei;

2.Care din urmatoarele masuri de securitate, se vor lua imediat la constatarea starii de pericol grav si iminent?

a. oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii;b. evacuarea personalului din zona periculoasa;c. anuntarea serviciilor specializate;d. anuntarea conducatorilor ierarhici;e.eliminarea cauzelor care au dus la aparitia starii de pericol grav si eminent;

3. Care sunt elementele sistemului de munca , in acceptiunea S.S.M. ?a._____________________b._____________________c._____________________d._____________________

4. Regulamentul intern cuprinde:a. reguli privind protectia, igiena si securitatea in munca;b. reguli privind respectarea principiului nedescriminarii si a inlaturarii oricarei forme de

incalcare a demnitatii;c. reguli de disciplina a muncii in unitate;

5. Ce obligatii care revin lucratorilor, in ceea ce priveste asigurarea securitatii si sanatatii in munca:

a. sa verifice echipamentul individual de munca si sa-l poarteb. sa utilizeze corect echipamentele de muncac. sa verifice sistemele de securitate ale EM inainte de inceperea lucrului;d. sa respecte semnalizarea de securitate la locul de munca;

6. Prevederile Legii 319/2006 se aplica:a. angajatorilor;b. lucratorilor;c. reprezentantilor lucratorilor;

7. Supravegherea sanatatii lucratorilor, trebuie sa fie asigurata prin:a. medicul de medicina muncii;b. medicul de familie.c. medicul de familie si medicul de medicina muncii.

8. Accidentul de munca in acceptiunea legii 319/2006, este?a. vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in

timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoriilor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calenderistice, invaliditate ori deces;

13

b. vatamarea violenta a organismului uman care are loc in timpul procesului de munca sau in ideplinirea sarcinilor de serciu, indiferent de natura juridica a raporturilor de munca, in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calanderistice, invalididate ori deces;

c. vatamarea violenta a organismului si inbolnavirea acuta profesionala care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calanderistice, invaliditate ori deces;

9. Care din urmatoarele evenimente se pot incadra ca accidente de munca?a. accident suferit de personae, aflate in vizita in intreprindere si/sau unitati, cu permisiunea

angajatorului;b. accident suferit de personae care indeplinesc activitati culturale, sportive , in tara sau

strinatate in timpul si din cauza indeplinirii acestor sarcini;c. accident suferit de orice persoana, ca urmare a unei activitati intreprinse din proprie

initiative, pentru salvarea de vieti omenesti;

10. Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza :a. numai ca boala profesionala;b. numai ca accident de munca;c. atat ca accident de munca, cat si ca boala profesionala;

11. Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, are ca domeniul de aplicare sectoarele de activitate:

a. publice;b. private;

12. Ce obligatii au angajatorii in domeniul securitatii si sanatatii in munca?a. asigura securitatea si protectia sanatatii lucratorilor;b. ia masuri de prevenire a riscurilor profesionale;c. asigura informarea si instruirea lucratorilor;

13. Mentionati care este ordinea in care actionati, in cazul producerii unui pericol grav si iminent ?

a. anuntarea conducerii societatii;b. evacuarea lucratorilor;c. oprirea echipamentului de munca;

NUME SI PRENUME - POPESCU IONFUNCTIA - electricianSEMNATURADATA- 03.11.2008

GRILA DE EVALUARE:FOARTE BINE = 13 intrebari corecte;BINE = 10-12 intrebari corecte;SATISFACATOR= 7-9 intrebari corecte;NESASTIFACATOR < 6 intrebari corecte

REZULTATUL TESTULUI = BINE

PERSOANA CARE A EVALUAT CUNOSTINTELE

NUME SI PRENUME – ing.Ionescu IonSEMNATURA DATA 03.11.2008

14

ANEXA 2 FIŞĂ DE INSTRUIRE INDIVIDUALĂ

privind securitatea şi sănătatea în muncă

NUMELE ŞI PRENUMELE – Popescu IonLEGITIMAŢIA, MARCA - 192/ 2004GRUPA SANGUINĂ - A IIDOMICILIUL - Ploiesti , str. Traian , nr.5Data şi locul naşterii – 12.02.1976 , PloieştiCalificarea - Strungar Funcţia - electricianLocul de muncă - Autorizaţii (ISCIR, ş.a.) Traseul de deplasare la/de la serviciu Ploieşti – sediu firma durata deplasarii : 60 min.

Instruirea la angajare

Instruirea introductiv generală, a fost efectuată la data de 21.03.2008timp de 8 ore, de către ing. Ionescu Ion , având funcţia , Inspector SSM

-Conţinutul instruirii : Legea 319/2006; Codul muncii; Regulamentul intern; Riscurile de accidentare in intreprindere.

Semnătura celui instruit

Semnătura celui care a efectuat instruirea

Semnătura celui care a verificat însuşirea cunoştinţelor

Popescu Ion Sbarna Alina ing. Dan Grecu- Adm.

Instruirea la locul de muncă, a fost efectuată la data 22.03.2008-loc de muncă/post de lucru – electrician - timp de 8 ore, de către ing. Chirila Ion având

funcţia de Sef AtelierConţinutul instruirii : Riscuri de accidentare si imbolnaviri profesionale la locul de

munca, Instructiuni Proprii S.S.M., Aplicatii privind alarmarea, evacuarea lucratorilor, stingerea incendiilor, acordarea primului ajutor, Instructiuni utilizare E.I.P. , Cod rutier

Semnătura celui instruit

Semnătura celui care a efectuat instruirea

Semnătura celui care a verificat însuşirea cunoştinţelor

Popescu Ion ing. Chirila Ion ing. Ionescu Ion

Admis la lucruNumele şi prenumele - ing. Georgescu Ion Funcţia (şef secţie, atelier, şantier etc.) - sef Sectie Scularie

Data şi semnătura: 23.03.2008

15

Instruirea periodică

Datainstruirii

Dur

ata

(h)

Ocu

paţi

a

Materialul predat

Semnătura celui

inst

ruit

care

a in

stru

it

care

a

veri

fica

t in

stru

irea

22.04. 2008 4

stru

nga

r

Legea 319/2006. cap 4; Instructiuni Proprii de SSM ptr. strungari; Semnalizarea de securitate la locul de munca; Acordarea primului ajutor in caz de electrocutare;

Popescu I.

Sbarna A.

Instruire periodică suplimentară

Dataefectuă

rii

Dur

ata

(h)

Ocu

paţi

a

Materialul predat

Semnătura celui

inst

ruit

care

a

inst

ruit

care

a

veri

fica

t

16

Rezultatele testărilor

Data Materialul examinat Calificativ Examinator

21.03.2007 Chestionar testare Bineing. Dan Grecu

Accidente de muncă sau îmbolnăviri profesionale suferite

Data producerii

evenimentuluiDiagnosticul medical

Nr. şi data PV de cercetare a evenimentului

Nr. zile ITM

Sancţiuni aplicate

pentru nerespectarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă

Abaterea săvârşită Sancţiunea

administrativăNr. şi data

deciziei

17

CONTROL MEDICAL PERIODIC

Observaţii de specialitate

Semnătura şi parafa Data medicului vizeide medicina muncii

Observaţii de specialitate

Semnătura şi Data parafa medicului vizeide medicina muncii

Observaţii de specialitate

Semnătura şi Data parafa medicului vizeide medicina muncii

Observaţii de specialitate

Semnătura şi Data parafa medicului vizeide medicina muncii

Observaţii de specialitate

Semnătura şi Data parafa medicului vizeide medicina muncii ..

Observaţii de specialitate

Semnătura şi Data parafa medicului vizeide medicina muncii

Nota: La fisa de instruire se vor anexa, copie dupa Fisa de expuneri la riscuri

profesionale si Fisa medicala de aptitudini.

18

ANEXA 3 INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

pentru manipularea , transportul prin purtare şi mijloace nemecanizateşi depozitarea materialelor

1. SCOP

Prezenta instructiune proprie are ca scop, eliminarea sau diminuarea acţiunii factorilor de risc prezenţi la nivelul fiecărui element al sistemului de muncă ( executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă) .

2. DOMENIUL DE APLICARE

2.2 Prezenta instructiune proprie serveste in cadrul societatii ca: - principalul material de instruire specifica a lucratorilor, prevazuta de legislatia in vigoare in

domeniul securitatii si sanatatii in munca, alaturi de celelalte materiale cuprinse in tematica;- instruirea interna privind securitatea si sanatatea in munca, pe baza careia se desfasoara

activitatile cuprinse in sarcinile de munca ale lucratorului;- indrumarea respectarii si implementarii masurilor de securitatea muncii stabilite prin

evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavirii profesionale, planului de prevenire si protectie;- instrument cu ajutorul caruia lucratorul verifica masurile cu caracter obligatoriu, ocazionale,

speciale si repetitive, care ii asigura securitatea la locul de munca si permite controlul sistematic, prin verificarea punctuala a fiecarei instructiuni;

- act juridic cu ajutorul caruia se poate determina cauzele producerii evenimentelor ;

3. DESCRIEREA INSTRUCTIUNII

A. Manipularea şi transportul prin purtare a maselor

Art. 1 Prin manipularea şi transportul prin purtare sau manipularea manuală se înţelege orice operaţie de transport sau susţinere a unei mase de către unul sau mai multi salariaţi , inclusiv ridicarea , coborârea , impingerea , tragerea , purtarea sau deplasarea unei mase , care din cauza caracteristicilor sale sau a condiţiilor ergonomice nefavorabile , implică riscuri de accidentare sau îmbolnăvire profesională .

Art. 2 La efectuarea operaţiilor de manipulare şi transport prin purtare a maselor , se vor repartiza numai lucrători care corespund din punct de vedere fizic .

Art. 3 În timpul manipulării manuale a maselor , lucrătorul sau lucrătorii trebuie să aibă vizibilitate . Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedică vizibilitatea .

Art. 4 Conducătorul locului de muncă , va stabili numărul de lucrători care vor executa manipularea şi transportul maselor cu centrul de greutate excentric . Se interzice manipularea de către un singur lucrător a maselor cu centrul de greutate excentric , care pot genera dezechilibrări .

Art. 5 Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzătoare .

Art. 6 Manipularea în acelaşi timp a două sau mai multe obiecte , se va face numai dacă sunt fixate între ele corespunzător . Se interzice manipularea sau transportul prin purtare în acelaşi timp a maselor care sunt instabile între ele .

19

Art. 7 Obiectele ambalate în cutii , lăzi etc., trebuie fixate în interiorul ambalajelor . Se interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii , lăzi etc.

Art. 8 Se interzice utilizarea lucrătorilor la manipularea şi transportul manual al maselor , dacă nu au echipament individual de protecţie corespunzător şi în stare bună .

Art. 9 Traseul pe care îl parcurge lucrătorul în timpul transportului prin purtare , nu trebuie să fie cu obstacole , instabil sau alunecos . Manipularea sau transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete tăioase sau care datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor , se vor face numai cu palmare .

Art. 10 Se interzice manipularea manuală a maselor în / din locuri în care nu există spaţiu corespunzător , pe verticală sau orizontală , pentru realizarea acestei activităţi . În caz contrar , se vor lua măsuri suplimentare pentru micşorarea riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională .

B. Transportul cu mijloace nemecanizateArt. 11 Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operaţiile de încărcare ,

descărcare şi transport (tărgi , carucioare etc.) se va face în funcţie de felul şi greutatea mate-rialului care se manipulează , de natura terenului precum şi de dotarea cu astfel de mijloace .

Art. 12 Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese încât , să reziste condiţiilor de exploatare şi se vor utiliza numai pentru operaţiile pentru care au fost destinate

Art. 13 Înainte de a se trece la încărcarea unui mijloc de transport nemecanizat , se va controla starea lui , insistandu-se asupra platformei pe care se aşează sarcina .

Art. 14 Înainte de încărcare se vor examina ambalajele materialelor de către conducatorul formaţiei de lucru . Pentru evitarea rănirilor la mâini , cuiele ieşite şi capetele parâmelor trebuie să fie îndoite . Nu se vor încărca materialele ale caror ambalaje sunt deteriorate .

Art. 15 Înainte de a începe operaţiile de încărcare sau descărcare a vehiculelor la rampă , între aceasta şi vehicul se va aşeza un podeţ de trecere pentru preluarea denivelărilor existente .

Art. 16 Podeţele orizontale sau înclinate , destinate circulaţiei şi operaţiei de transport manual , vor fi rezistente , astfel încât să nu se arcuiască vizibil sub greutatea sarcinii . Ele pot fi sprijinite şi dedesubt . Acestea nu vor fi alunecoase şi vor fi prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigure , pentru evitarea deplsării în timpul lucrului .

Art. 17 Panta podeţelor înclinate va fi de maxim 20% , iar lăţimea de min. 1 m (pentru circulaţia într-un singur sens ) . Podeţele orizontale sau înclinate , situate la înălţimi mai mari de 0,7 m faţă de sol sau nivelul imediat inferior şi unde există pericol de cădere laterală , vor fi prevăzute cu parapeţi de protecţie .

Art. 18 În cazul în care operaţiile de încărcare sau descărcare se execută manual , fără mijloace ajutătoare ( roabe , cărucioare etc. ) , podeţele înclinate vor fi prevăzute cu şipci ( nervuri ) transversale , fixate la o distanţă de 300 – 400 mm între ele sau cu alte mijloace care să împiedice alunecarea lucrătorilor .

Art. 19 Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezintă defecţiuni .Art. 20 Locurile destinate permanent pentru operaţiile de încărcare , descărcare şi depozitare,

precum şi căile de acces la aceste locuri vor fi nivelate şi amenajate pentru scurgerea apelor . Ele vor fi pavate sau podite . Iarna vor fi curăţate de zăpadă şi vor fi menţinute în stare nealunecoasă . În cazul lucrului pe timp de noapte , aceste locuri vor fi iluminate corespunzător .

Art. 21 Înainte de începerea operaţiilor de încărcare sau descărcare dintr-un mijloc de transport nemecanizat , acesta va fi asigurat contra deplasării necomandate , prin frânare prin mecanismul de frânare propriu pe teren orizontal şi prin frânare cu mecanism propriu de frânare şi cu saboţi de oprire pe teren în pantă . Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării operaţiilor de încărcare sau descărcare .

C. Depozitarea , stivuirea , încărcarea şi descărcarea materialelor în bucăţiArt. 22 Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de accidentare,

incendii şi explozii .

20

Art. 23 Depozitarea materialelor pe rafturi se face în aşa fel încât să nu fie posibilă căderea lor .

Art. 24 Pe rafturi şi stelaje , unde sunt depozitate materialele , trebuie scris la loc vizibil sarcina maximă admisă , care nu trebuie depaşită .

Art. 25 La stivuirea materialelor în încăperi , greutatea stivelor nu va depăşi sarcina maximă admisă a planşeului şi / sau pardoseli .

Art. 26 Stivuirea se va face fără deteriorarea ambalajului . Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleaşi forme şi dimensiuni sau din ambalaje din acelaşi tip şi dimensiuni .

Art. 27 Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisă .Art. 28 În cazul depozitării materialelor ambalate în cutii , lăzi , butoaie sau alte ambalaje cu

forme geometrice regulate , cănd suprapunerea se face direct pe ambalaje , pereţii ambalajelor trebuie să reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupră , să nu prezinte deformări sau deteriorări iar înălţimea de stivuire va fi determinată de rezistenţa mecanică a ambalajelor , stabilită prin standarde sau norme interne de fabricaţie .

Art. 29 Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare , se vor face verificări după fiecare folosire , pentru stabilirea oportunităţii folosirii în continuare a acestora în condiţii de siguranţă .

Art. 30 Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât să se evite prăbuşirea stivei .Art. 31 Când încărcarea , descărcarea şi transportul materialelor se efectuează de doi sau mai

mulţi lucrători , efortul repartizat pe o persoană nu trebuie să depaşească limitele admise . Totodată , se va asigura ca obiectele respective , să se poată prinde bine cu uneltele de apucare sau cu mâinile .

Art. 32 În cazul în care o sarcină este încărcată , descărcată sau transportată , prin purtare , concomitent de mai mulţi lucrători , aceştia vor ridica şi coborâ sarcina numai la comanda conducătorului operaţiei .

Art. 33 Încărcăturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate împotriva deplasării , răsturnării sau căderii . Încărcătura va fi astfel aranjată încât conducătorul mijlocului de transport nemecanizat să poată supraveghea drumul parcurs .

Art. 34 Încărcătura stivuită nu va depăşi capacitatea maximă a mijlocului de transport nemecanizat iar în cazul transportului de materiale lungi , acestea nu trebuie să atingă solul în timpul mersului .

Art. 35 La încărcarea şi descărcarea vehiculelor , lucrătorii trebuie să fie astfel aşezaţi încât să nu se lovească între ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipulează .

Art. 36 Distanţa între doi incărcători manuali care lucrează în acelaşi timp la încărcare/ descărcare , trebuie să fie de cel puţin 3 m .

Art. 37 Locurile periculoase , precum şi locurile unde pot avea loc degajări dăunătoare sănătăţii lucrătorilor , vor fi semnalizate prin plăci indicatoare de securitate .

Art. 38 Se interzice accesul la locurile de încărcare / descărcare manuală a persoanelor care nu au nici o atribuţie la aceste operaţii .

4. RESPONSABILITATEA LUCRATORULUI IN DOMENIUL SSM

4.1 Responsabilitatea lucratorilor cu privire la competente si comportamente.- Verificati masurile de securitate inainte de a incepe lucru;- Nu veniti la lucru sub influenta alcoolului;- Cereti si purtati intotdeauna E.I.P- Pastrati caile de acces si de siguranta libere;- Montati placute avertizoare atunci cand reparati EM;

4.2 Responsabilitatea lucratorilor cu privire la incidente si accidente4.2.1 Actiuni / practici nesigure- Operarea unui echipament fara autorizatie;- Avertizare si securizare defectoasa;- Operare cu o viteza neadecvata;

21

- Aducerea in stare de nefunctionalitate a echipamentelor si dispozitivelor de securizare;- Demontarea echipamentelor si dispozitivelor de securitate; utilizarea echipamente defecte;- Deficiente in utilizarea echipamentului individual de protectie;- Incarcare, plasare, ridicare defectoasa, pozitie inadecvata pentru sarcina;- Interventie aupra unui echipament aflat in functiune;4.2.2 Conditii nesigure (favorizante) - Echipament de protectie inadecvat, sau defect;- Scule, echipamente, sau materiale defecte;- Ordine si curatenie precara, locuri de munca dezordonate, expunere la zgomot;- Iluminare neadecvata;

4.2.3 Responsabilitatea lucratorilor in caz de accident sau incidentDaca esti martorul unui accident : - Acordati imediat ajutor, fara a-ti pune viata in pericol;- Contactati imediat pe superiorul dumneavoastra;- In cazul in care observati ca in preajma locului unui accident se afla si alti oameni care ar

putea fi acfectati de catre accident sau urmarile lui, avertizati-i si tineti-i la distanta de zona periculoasa;

- Atunci cand sunteti martorul unui incident care nu a produs nici o pirdere sunteti obligat sa-l raportati imediat, acest lucru ar putea sa-l salveze in viitor, pe un coleg sau chiar pe dumneavoastra.

Daca esti intervievat:Povestiti numai faptele si spuneti intregul adevar;Descrieti ce ati vazut, auzit sau simtit.Nu ascundeti faptele.

22

ANEXA 4

SEMNALIZAREA DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA LOCUL DE MUNCA

1. Semnalizare de securitatea) semnalizare de securitate şi/sau de sănătate - semnalizarea care se referă la un obiect, o

activitate sau o situaţie determinată şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la locul de muncă, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbală sau un gest-semnal, după caz;

b) semnal de interzicere - semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea atrage sau cauza un pericol;

c) semnal de avertizare - semnalul prin care se avertizează asupra unui risc sau unui pericol;d) semnal de obligativitate - semnalul prin care se indică adoptarea unui comportament

specific;e) semnal de salvare sau de prim ajutor - semnalul prin care se dau indicaţii privind ieşirile de

urgenţă ori mijloacele de prim ajutor sau de salvare;f) semnal de indicare - semnalul prin care se furnizează alte indicaţii decât cele prevăzute la

lit. b)-e);g) panou - semnalul care, prin combinarea unei forme geometrice, a unor culori şi a unui

simbol sau a unei pictograme, furnizează o indicaţie specifică, a cărui vizibilitate este asigurată prin iluminare de intensitate suficientă;

h) panou suplimentar - panoul utilizat împreună cu un panou descris la lit. g), care furnizează informaţii suplimentare;

i) culoare de securitate - culoarea căreia îi este atribuită o semnificaţie specifică;j) simbol sau pictogramă - imaginea care descrie o situaţie sau indică un comportament

specific şi care este utilizată pe un panou ori pe o suprafaţă luminoasă;k) semnal luminos - semnalul emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau

translucide, iluminate din interior ori din spate, astfel încât să se creeze o suprafaţă luminoasă;l) semnal acustic - semnalul sonor codificat, emis şi difuzat de un dispozitiv realizat în acest

scop, fără folosirea vocii umane sau artificiale;m) comunicare verbală - mesajul verbal predeterminat, comunicat prin voce umană sau

artificială;

Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie să fie informaţi referitor la toate măsurile care trebuie luate privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate utilizată la locul de muncă.

Lucrătorilor trebuie să li se asigure o instruire corespunzătoare în ceea ce priveşte semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, în special sub forma unor instrucţiuni precise, fără a aduce atingere art. 20 şi 21 din Legea nr. 319/2006.

Instruirea prevăzută trebuie să cuprindă semnificaţia semnalizării, mai ales a celei care conţine cuvinte, precum şi comportamentul general şi specific ce trebuie adoptat.

Modalităţi de semnalizare

1. Semnalizare permanentă

23

1.1 Semnalizarea referitoare la o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie, precum şi semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie să se realizeze prin utilizarea panourilor permanente.

Trebuie să se folosească panouri şi/sau o culoare de securitate pentru semnalizarea permanentă destinată localizării şi identificării materialelor şi echipamentelor de prevenire şi stingere a incendiilor.

1.2 Semnalizarea de pe recipiente şi de pe conducte.1.3 Locurile în care există risc de coliziune cu obstacole şi de cădere a persoanelor trebuie să

fie semnalizate permanent cu o culoare de securitate şi/sau cu panouri.1.4 Căile de circulaţie trebuie să fie marcate permanent cu o culoare de securitate.

2. Semnalizarea ocazională2.1 Când împrejurările o impun, trebuie să se folosească semnale luminoase, semnale acustice şi/sau

comunicare verbală, ţinându-se seama de interşanjabilitatea şi combinaţiile prevăzute la pct. 3, pentru semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor pentru o acţiune specifică, precum şi pentru evacuarea de urgenţă a persoanelor.

2.2Orientarea persoanelor care efectuează manevre ce presupun un risc sau un pericol trebuie să se realizeze, în funcţie de împrejurări, printr-un gest-semnal şi/sau prin comunicare verbală.

3. Interşanjabilitatea şi combinarea semnalizărilor

3.1. Dacă eficienţa este aceeaşi, se poate alege între următoarele:a)-o culoare de securitate sau un panou, pentru a marca locurile cu obstacole ori denivelări;b)-semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbală;c)-gesturi-semnal, sau comunicare verbală.

4. Instrucţiunile din tabelul de mai jos se aplică tuturor mijloacelor de semnalizare care conţin o culoare de securitate:

Culoare Semnificaţie sau scop Indicaţii şi precizări

Roşu

Semnal de interdicţie Atitudini periculoase

Pericol-alarmă Stop, oprire, dispozitiv de oprire de urgenţă Evacuare

Materiale şi echipamente de prevenire şi stingere a incendiilor

Identificare şi localizare

Galben sau galben-oranj

Semnal de avertizare Atenţie, precauţie Verificare

Albastru Semnal de obligaţie Comportament sau acţiune specifică Obligaţia purtării echipamentului individual de protecţie

Verde Semnal de salvare sau de prim ajutor

Uşi, ieşiri, căi de acces, echipamente, posturi, încăperi

Situaţie de securitate Revenire la normal

5. Eficienţa semnalizării nu trebuie să fie afectată de:

24

5.1.Prezenţa unei alte semnalizări sau a unei alte surse de emisie de acelaşi tip care afectează vizibilitatea ori audibilitatea, ceea ce implică, mai ales, următoarele:

a)-evitarea amplasării unui număr excesiv de panouri la o distanţă prea mică unul faţă de celălalt;

b)-a nu se utiliza concomitent două semnale luminoase care pot fi confundate;c)-a nu se utiliza un semnal luminos în apropierea altei surse luminoase asemănătoare;d)-a nu se folosi două semnale sonore concomitent;e)-a nu se utiliza un semnal sonor dacă zgomotul din mediu este prea puternic;

6. Mijloacele şi dispozitivele de semnalizare trebuie, după caz, să fie curăţate, întreţinute, verificate, reparate periodic şi, dacă este necesar, înlocuite astfel încât să se asigure menţinerea calităţilor lor intrinseci şi/sau funcţionale.

7. Numărul şi amplasarea mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare care trebuie instalate se stabilesc în funcţie de importanţa riscurilor, a pericolelor ori de zona care trebuie acoperită.

8. Semnalizările care necesită o sursă de energie pentru funcţionare trebuie să fie prevăzute cu alimentare de rezervă, pentru cazul întreruperii alimentării cu energie, cu excepţia situaţiei în care riscul dispare odată cu întreruperea acesteia.

9. Un semnal luminos şi/sau sonor trebuie să indice, prin declanşarea sa, începutul acţiunii respective; durata semnalului trebuie să fie atât cât o impune acţiunea.Semnalul luminos sau acustic trebuie să fie reconectat imediat după fiecare utilizare.

10. Semnalele luminoase şi acustice trebuie să facă obiectul unei verificări a bunei lor funcţionări şi a eficienţei lor reale, înainte de punerea în funcţiune şi, ulterior, prin verificări periodice.

PANOURI DE SEMNALIZARE

1. Forma şi culorile panourilor sunt în funcţie de obiectul lor specific, respectiv panouri de interzicere, avertizare, obligativitate, salvare sau de prim ajutor, precum şi panouri privind materiale şi echipamente de stingere a incendiilor.

2. Pictogramele trebuie să fie cât mai simple posibil şi trebuie evitate detaliile inutile.3. Pictogramele utilizate pot fi uşor diferite sau mai detaliate decât cele prezentate la pct.3, cu

condiţia ca semnificaţia lor să rămână neschimbată şi nici o diferenţă, sau adaptare să nu provoace confuzie asupra semnificaţiei.

4. Panourile trebuie confecţionate dintr-un material cât mai rezistent la şocuri, intemperii şi agresiuni cauzate de mediul ambiant.

5. Dimensiunile şi caracteristicile colorimetrice şi fotometrice ale panourilor trebuie să asigure o bună vizibilitate şi înţelegere a mesajului acestora

Condiţii de utilizare a panourilor

1. Panourile trebuie instalate, în principiu, la o înălţime corespunzătoare, orientate în funcţie de unghiul de vedere, ţinându-se seama de eventualele obstacole, fie la intrarea într-o zonă în cazul unui risc general, fie în imediata apropiere a unui risc determinat sau a obiectului ce trebuie semnalat, şi într-un loc bine iluminat, uşor accesibil şi vizibil.În cazul în care condiţiile de iluminare naturală sunt precare, trebuie utilizate culori fosforescente, materiale reflectorizante, sau iluminare artificială, fără a aduce atingere prevederilor legislaţiei naţionale care transpun Directiva 89/654/CEE.

25

2. Panoul trebuie înlăturat când situaţia care îl justifică nu mai există.

Panouri utilizate1. Panouri de interdicţie Caracteristici intrinseci: a)-formă rotundă;b)-pictogramă neagră pe fond alb, margine şi bandă diagonală roşii (partea roşie trebuie să ocupe cel

puţin 35% din suprafaţa panoului).

A nu se atinge Accesul interzis persoanelor neautorizate

2. Panouri de avertizare Caracteristici intrinseci: a)-formă triunghiulară b)-pictogramă neagră pe fond galben, margine neagră (partea galbenă trebuie să acopere cel

puţin 50 % din suprafaţa panoului).

Pericol electric Cadere cu denivelare Pericol de impiedicare

3.3 Panouri de obligativitate Caracteristici intrinseci: a)-formă rotundă; b)-pictogramă albă pe fond albastru (partea albastră trebuie să ocupe cel puţin 50 % din suprafaţa

panoului).

26

Protectie obligatorie Protectie obligatorie protectie obligatorie a picioarelor a corpului a urechilor

3.4 Panouri de salvare şi acordarea primului ajutor Caracteristici intrinseci: a)-formă dreptunghiulară sau pătrată

b)-pictogramă albă pe fond verde (partea verde trebuie să acopere cel puţin 50 % din suprafaţa panoului).

Directii de urmat

Cai / iesiri de salvare

3.5 Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor

Caracteristici intrinseci: a)-formă dreptunghiulară sau pătrată; b)-pictogramă albă pe fond roşu (partea roşie trebuie să acopere cel puţin 50 % din suprafaţa

panoului).

27

Extinctor Furtun de incendiu

ANEXA 5

PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE

În electrocutări, primul ajutor urmăreşte scoaterea victimei de sub influenţa curentului electric şi menţinerea funcţiilor vitale, în cazul în care acestea au avut de suferit.

Acţiunea curentului electric asupra organismului, are efecte diferite de la individ la individ, precum şi în funcţie de intensitatea, tensiunea şi frecvenţa curentului. Periculozitatea creşte începând de la intensitatea de 15–30 de miliamperi şi de la tensiunea de 25 de volţi.

Curentul menajer (110–220 volţi) poate provoca electrocutări, iar curentul alternativ este de patru ori mai periculos decât curentul continuu. Curenţii de joasă tensiune (350–500 volţi), datorită şi utilizării lor pe scară largă, dau cele mai frecvente accidente mortale.

Efectele curentului electric sunt mai intense la cei suferinzi de boli care slăbesc rezistenţa organismului (anemii, debilitate, hipertiroidie, cardiopatii ş.a.) şi, de asemenea, oboseala, emoţiile, frigul sau umezeala pielii sau a îmbrăcămintei măresc efectele nocive ale curentului electric.

Totodată, traseul curentului electric prin organism are o mare importanţă. Cele mai grave electrocutări se produc atunci când victima apucă conductorul electric cu ambele mâini, caz în care , curentul trecând prin inimă , poate provoca fibrilaţia sau oprirea acesteia. Trecând prin creier, curentul electric poate determina pierderea instantanee a cunoştinţei, cu căderea la podea. De aceea, electrocutările pot fi însoţite şi de fracturi, dintre care cele mai frecvente interesează oasele craniului, bazinul şi colul femural. Dacă firul electric este apucat cu două degete, curentul are o acţiune mai puţin dăunătoare, deoarece, scurgerea sa se face numai prin degetele respective.

Pericolul major al electrocutărilor este reprezentat de oprirea reflexă a respiraţiei şi a inimii. În astfel de situaţii, respiraţia artificială şi masajul cardiac extern apar ca măsuri de mare urgenţă.

Primul gest al celui care acordă primul ajutor este eliberarea victimei de contactul cu sursa electrică. Această acţiune este destul de dificilă, accidentatul putând strânge în mod reflex conductorul electric. Salvatorul se poate expune şi el la electrocutare dacă nu ia unele măsuri de protecţie.

Procedeul cel mai simplu şi eficace este oprirea curentului de la întrerupător sau deşurubarea contactelor de la tabloul electric.

Dacă acest lucru nu este posibil, se va încerca ruperea conductorului cu un băţ, cu un topor sau cu o lopată cu mâner de lemn. În caz că nu se reuşeşte întreruperea curentului electric, se va trece la desprinderea accidentatului de conductorul electric.

28

Pentru a nu risca să fie electrocutat, salvatorul trebuie să stea pe o scândură sau alt material izolant şi să nu atingă nici o parte neacoperită a victimei. El va folosi mănuşi de cauciuc sau îşi va înfăşura mâna şi braţul într-o haină.

În cazul în care electrocutatul şi-a pierdut cunoştinţa, însă continuă să respire, se va supraveghea libertatea căilor respiratorii, prin evitarea căderii limbii, menţinând capul accidentatului în extensie şi împingându-i înainte maxilarul inferior.Dacă electrocutatul este conştient, i se va da să bea un pahar cu apă în care s-a dizolvat o linguriţă de bicarbonat.

In cazul opririi funcţiilor vitale se vor lua măsuri de reanimare.De instituirea măsurilor de prim ajutor în primele minute depinde în mare măsură salvarea

vieţii electrocutatului. Dacă instituirea acestor măsuri se face în primul minut de la producerea electrocutării (în

cazul curenţilor de joasă tensiune) se obţin rezultate bune în 90% din cazuri

Anexa 6FISA POSTULUI

1. Numele si prenumele titularului de post: Ionescu Ion2. Postul : strungar 3. Compartimentul : Atelier mecanic4. Data intocmirii : 23.03.20075. pregatire profesionala : Scoala profesionala6. Relatii ierarhice:- de subordonare – Sefului de atelier- de colaborare – cu ceilalti lucratori din atelier7. Sarcinile postului :

Executa lucrarile distribuite de seful de atelier, conform necesitatilor;Respecta procedurile de lucru pentru fiecare piesa executata;Mentine la standardele unei bune functionary echipamentul de munca si anunta orice

defectiune;Raspunde de erorile din lucrarile executate si pentru prejudiciu creat ca urmare a activitatii

sale;Executa urmatoarele tipuri de lucrari:

a) strunjirea de degrosare dupa trasajb) frezarea suprafetelor planec) strunjirea de gauri cilindrice;d)prelucrarea prin frezare si strunjire interioara a pieselor;e)gaurirea longitudinal, strunjirea de gauri cilindrice cu mai multe trepte la cote de rulmenti;f) strunjirea frontala, gaurirea si alezarea pieselorg) alezarea si frezarea de finisare;h) prelucrarea suprafetelor concave, convexe,conice cu ajutorul dispozitivelor speciale;i) centrarea pieselor dupa principalele axe de simetrie;

8. Responsabilitatile postuluiRespecta programul de activitate a atelierului;Preocuparea pentru ingrijirea si pastrarea in conditii optime a echipamentului de munca si a dispozitivelor folosite la operatia de strunjire;

29

Verificarea inaintea fiecarei operatii a starii echipamentelor de munca si a echipamentului individual de protectie;Prezentarea la programul de activiutate zilnic, stability in unitate,in plenitudinea fortelor fizice si psihice.Respectarea prevederilor legale cu privire la PSI si regulamentul de ordine interioara.

9. Obigatile strungarului in domeniul securitatii si sanatatii in miunca - Fiecare lucrător trebuie să-şi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă;

- Să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele ;- Să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl

înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare; -Să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea

arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special a masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatilor tehnice si cladirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive.

- Să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă;despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;

- Să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;

- Să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;

- Să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;

- Să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari;

30

Anexa 7

FIŞĂ DE INSTRUIRE COLECTIVĂ

privind securitatea şi sănătatea în muncă întocmită azi __________________

Subsemnatul ........................…...................................................................., având funcţia de ....….……………, am procedat la instruirea unui număr de ...… persoane de la ………………………………, conform tabelului nominal de pe verso, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru vizita (prezenţa) în întreprindere/unitate în zilele ………………………

În cadrul instruirii s-au prelucrat următoarele materiale:…………………………………………………………………………………………………Prezenta fişă de instructaj se va păstra la …............................................................……………

……..………………………….........................................................................................................

Verificat, Semnătura celui care a efectuat instruirea

TABEL NOMINALcu persoanele participante la instruire

Subsemnaţii am fost instruiţi şi am luat cunoştinţă de materialele prelucrate şi consemnate în fişa de instruire colectivă privind securitatea şi sănătatea în muncă şi ne obligăm să le respectăm întocmai.

Nr. crt.

Numele şi prenumeleAct identitate/grupa

sanguinăSemnătura

31

Numele şi prenumele persoanei care a primit un exemplar _______________________

Semnătura _______________________________

Nota - fisa se completeaza in doua exemplare

32