7/23/2019 Institutiile Statului Medieval

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-statului-medieval 1/3

INSTITUTIILE STATULUI

MEDIEVAL

Domnia. Reprezinta institutia centrala in Tara Romaneasca si Moldova. Succesiunea

la tron se facea conform principiului ereditar – electiv. Domnitorii erau din familia

Basarabestilor in Tara Romaneasca si din familia Musatinilor in Moldova. Daca domnitorul nu

avea un succesor direct, marea boierime alegea domn din randul familiilor domnitoare. Domnul

si-a asumat titlul de mare voievod, adica de comandant suprem al armatei, ceea ce semnifica

functia primordiala, militara a conducatorului, dar si intaietatea sa in raport cu ceilalti voievozi.

Domnia si-a legitimat puterea prin vointa divina. Titulatura domnitorului ilustreaza acest lucru:

!o, "ladislav, mare voievod, domn, singur stapanitor a toata #ngrovla$ia% – unde particula!&% este o prescurtare de la !oanes – cel ales de Dumnezeu%.

Seful statului era uns cu mir si incoronat in cadrul unei ceremonii religioase de catre

mitropolitul tarii.

'l avea atributii ce vizau toate domeniile importante:

- de politica interna si e(terna – declara razboi, inc$eie pace, semneaza tratate cu statele vecine.

- militare – comandant suprem al armatei) in aceasta calitate percepe birul, dare destinata

acoperirii c$eltuielilor de aparare sau rascumparare a pacii prin tributul impus de puterile

straine)

- administrative – conduce intreaga administratie)

- funciare – este proprietarul intregului pamant si confirma proprietatile)

- *udecatoresti – este instanta suprema de *udecata)

- bate moneda, instituie sistemul de impozite.

7/23/2019 Institutiile Statului Medieval

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-statului-medieval 2/3

Dupa instaurarea dominatiei otomane domnitorii erau numiti direct de catre +oarta, fara

consultarea boierimii. Domnul va deveni un inalt functionar al !mperiului &toman, ocupand

c$iar un grad in ierar$ia administrativa otomana.

Sfatul domnesc. 'ste organul central al guvernarii. 'ra initial alcatuit din marii boieri, apoi din

 boierii cu dregatorii. cest sfat avea rol consultativ si atributii *uridice. sista pe domn la scunul

de *udecata si participa la semnarea tratatelor cu statele vecine. ea mai importanta dregatorie in

Tara Romaneasca era cea de ban al &lteniei, iar in Moldova, cea de portar al Sucevei. lte

dregatorii importante erau:

- vornic – seful urtii domnesti)

- logofat – seful ancelariei domnesti)

- vistiernic – seful finantelor)

- spatar – purtatorul de spada)

- postelnic – se ocupa cu activitatea diplomatica si primirea solilor straini.

Adunarile de Stari. Reprezinta o institutie semnalata inca din sec. al " lea si era o adunare a

starilor privilegiate. 'ra formata din: marii boieri, clerul inalt, boierimea mica si mi*locie,curteni. 'ra convocata in cazuri speciale si nu avea caracter permanent. Se intrunea cand era

vorba de alegerea domnitorului, se declara razboi sau se inc$eia pace.

+e vremea lui Matei Basarab se contureaza deosebiri intre Sfat /sfatul sau divanul domnesc al

marilor boieri0, Sobor /fetele bisericesti0 si dunarea a toata tara /cuprindea reprezentantii

tuturor starilor privilegiate0.

!n Transilvania, statutul politic al romanilor s-a degradat, iar voievodul era a*utat la guvernare

de ongregatia generala a tarii, romanii fiind inlaturati din acest for.

Armata. 'ra reprezentata de oastea cea mica% – formata din membri ai claselor privilegiate – 

armata permanenta si oastea cea mare% – formata din intreaga populatie apta de serviciu militar 

 – era convocata numai in caz de prime*die.

7/23/2019 Institutiile Statului Medieval

http://slidepdf.com/reader/full/institutiile-statului-medieval 3/3

Biserica. Reprezinta puterea in plan spiritual. !n Tara Romaneasca, mitropolia este infiintata in

1234 la urtea de rges din initiativa domnitorului 5icolae le(andru, iar in Moldova este

infiintata de +etru Musat, are sediul la Suceava, insa este recunoscuta abia in 1678, in timpul

domnitorului le(andru cel Bun.

Biserica a *ucat un rol important pe plan cultural si in domeniul *ustitiei. mentinut unitatea

spirituala a romanilor si a combatut prozelitismul catolic si islamic. Mitropolitul ii consacra pe

episcopii numiti de domn, il incorona si ungea cu mir pe domnitor, participa la alegerea

domnului si la actele de *ustitie ale acestuia.

Biserica si domnia reprezinta o unitate indisolubila in statele medievale romanesti. !ntre biserica

si domnie a e(istat o stransa colaborare pe parcursul 'vului Mediu.