7/24/2019 Instinctul Alimentar

1/3

Instinctul alimentar este la fel de puternic ca instinctul de supravietuire

Doua clase de alimente

Alimente care prin ingurgitare si schimba total gustul

Acestea snt n cea mai mare parte fructe si legume crude, ciuperci nefierte, seminte, peste, fructe de mare, oua crude, carne, miere naturala de albine.

Alimente care si conserva gustul

Pine, paste, supe, legume fierte, salate asezonate, lapte si produse lactate, carne fiarta sau prajita, peste preparat.

Aliestezia gustativa si olfactiva

Ca urmare a diferentierii alimentelor n cele doua mari clase deja mentionate, s-aemis urmatoarea ipoteza: n functie de originea lor filogenetica, mecanismele instinctului alimentar produc un fel de aliestezie gustativa si olfactiva. Acestadefineste mecanismul de atractie-respingere prin care se manifesta instinctul alimentar, dar n conditiile n care alimentele snt adaptate din punct de vedere genetic.

Oamenii, ca si animalele poseda un fel de servomecanism

Aparatul instinctiv despre care va vorbim n cele ce urmeaza e considerat ca fiindun tip de servomecanism, ale carui structuri, fara ndoiala extrem de complexe, snt construite prin mutatii si selectii naturale. Daca tinem cont numai de faptulca genetica umana evolueaza lent de-a lungul timpului, atunci vom neglija fara sa vrem si obisnuintele, ticurile, obiceiurile pe care le dobndim pe parcursul vietii si care reprezinta fenomene importante ale caracterului uman n ansamblu. Esteevident faptul ca instinctul alimentar si mecanismele sale gustative, olfactivesau de alta natura se adapteaza n primul rnd alimentelor ce fac parte din mediulprimitive si de la care s-a nceput evolutia ulterioara.

Limitele adaptarii genetice

Avnd n vedere istoria omenirii, ideea conform careia genetica umana se modifica lent este foarte plauzibila. Plecnd de la ipoteza care sustine ca ne tragem din maimutele antropomorfe, atunci caracteristicile noastre metabolice, enzimatice si imunologice snt asemanatoare cu ale lor. Totusi separarea ntre cele doua rase s-a produs acum mai bine de 30 de milioane de ani. Cauza principala a diversificariievantaiului alimentar uman este artificiul culinar. Acesta a aparut si s-a dezvoltat dupa momente importante din evolutia civilizatiei, cum ar fi descoperirea focului sau aparitia lui homo sapiens. Formarea inteligentei conceptuale l-a ajutat pe om sa schimbe si sa varieze continutul hranei sale poate prea brutal n raport cu ritmul biologic. Dar chiar si astazi, cnd se inventeaza o noua reteta culinara, se realizeaza nca un pas n trasformarea biologica a omului.

Apare o noua perspectiva

Datele problemei se schimba n masura n care factorii organoleptici si biochimici nou aparuti se pot integra normal n organism, fara a mai fi necesara readaptarea lor genetica prin procesul de mutatie-selectie.

Alimente originare si progenetice

Se pot stabili cinci etape pe parcursul carora statutul alimentar al homo sapiens s-a modificat:

7/24/2019 Instinctul Alimentar

2/3

1. Denaturarea termica; toate modalitatile de preparare pe foc (firbere, prajire), la o temperatura ridicata modifica structura biochimica a nutrimentelor, precum si proprietatile organoleptice ale alimentelor concrete; scaderea temperaturii n conditii nenaturale sau accidentale, cum ar fi congelarea, modifica de asemenea continutul nutritiv al produselor.

2. Denaturarea mecanica (cu exceptia masticatiei); metode ca sfarmarea, extractia, separarea, amestecarea, suprapunerea, asezonarea implica transformarea alimentului brut. Modificarea alimentului este neregulata, deoarece nu poate fi vorba despre interventia inteligentei conceptuale. Trebuie sa ne imaginam mental alimentele pe care dorim sa le consumam asemeni animalului salbatic care consuma produsele unul dupa altul.

3. Laptele si produsele lactate care au mbogatit relativ de putin timp paleta alimentara a omului, tinnd cont de faptul ca mblnzirea vitelor s-a produs acum opt miide ani.

4. Chimia alimentara, care este cea mai recenta dintre inovatiile culinare.

5. Selectia artificiala; plantele alimentare de care omul e treptat nconjurat aufost selectionate n functie de productivitate si de palpabilitate. Aceasta din urma poate pune probleme din punctul de vedere al mecanismelor pe baza carora functioneaza instinctul alimentar. Daca totul e corect evaluat, atunci selectia poate fi considerata un factor de transformare biochimica si organoleptica.

Originar este alimentul pe care l gasim n mediul natural si care nu sufera interventia nici unui artificiu specific inteligentei conceptuale. Termenul progeneticdesemneaza alimentul care sufera eventuale modificari artificiale nesemnificative, n masura n care el mai poate corespunde datelor genetice ale organismului, n planul mecanismelor instinctive si al metabolismului.

Experiment paralel pe oameni si animale

n anul 2000 n mai multe state din Europa Centrala s-a desfasurat un program-test la care au participat 500 de voluntari cu vrste cuprinse ntre 2 luni si 90 de ani.Prin aceasta metoda cercetatorii au ncercat sa determine n ce masura postulatul instinctului alimentar la om e confirmat sau infirmat atunci cnd se folosesc alimen

te progenetice. n realizarea sondajului s-a tinut cont si de importanta nutritionala a alimentelor obtinute prin selectie artificiala. Pentru ca rezultatele testului sa fie ct mai corecte, pe toata perioda de desfasurare a experimentului (aproximativ 20 de luni), subiectior le-a fost interzis consumul oricaror alimente progenetice (pine, lapte, ceai, cafea, ciocolata, vin, paste fainoase, cartofi). Ei au putut consuma numai fructe de padure, fructe exotice, legume, ciuperci, oua, carne, peste, fructe de mare, miere de albine, polen, plante aromatice obtinute n conditii pe ct posibil de naturale. Observatiile au vizat n primul rnd natura smodulatia cantitativa a alimentelor alese n functie de nevoile individuale ale subiectilor. n al doilea rnd s-a acordat atentie consecintelor clinice n cazul persoanelor suferinde de diferite boli care au acceptat sa faca parte voluntar din acest program experimental. Ca un fel de contra-proba testul s-a efectuat si pe 1.500 animale dintre care ctiva cobai, gaini, porci, ovine, bovine hranite n conditi

i dintre cele mai diferite.

Observatii pe termen scurt si lung

Indiferent de informatiile primite, observatiile clinice au ajuns la acelasi rezultat: n ceea ce priveste alimentele progenetice, omul dispune de un instinct alimentar asemeni celui pe care l au si animalele domestice. Homeostazia n mediu intern, autoreglarea aportului de vitamine, echilibrul caloric dintre proteine, lipide si glucide converg spontan spre valorile lor optime. Autofunctionare de la sine ajuta mai ales la rezolvarea tuturor problemelor digestive. Astfel boli ca hi

7/24/2019 Instinctul Alimentar

3/3