Tulburrile de Comportament Alimentar

Tulburrile de comportament alimentar se caracterizeaz prin perturbri severe de comportament alimentar. Aceast seciune include dou diagnostic specifice, anorexia nervoas si bulimia nervoas. Anorexia nervoas se caracterizeaz prin refuzul de a menine o greutate corporal normal minim.Bulimia nervoas se caracterizeaz prin episoade repetate de mancat compulsive urmate de comportamente compensatorii inadecvate, cum ar fi vrsturile autoprovocate, abuzul de laxative, de diuretice sau de alte medicamente, posturi sau exerciii fizice excesive. O perturbare in perceprea conformaiei si greutii corpului este elementul esenial, atat al anorexiei nervoase, cat i al bulimiei nervoase. De asemenea, este prevzut o categorie, tulburarea de comportament alimentar fr alt specificaie, pentru codificarea tulburrilor care nu satisfac criteriile pentru o tulburare de comportament alimentar specific.

I. Anorexia nervoas si bulimia - Elemente de diagnostic

Elementele eseniale ale anorexiei nervoase sunt acelea c individul refuz s menin un minimum de greutate corporal normal, este extrem de speriat de luatul in greutate si prezint o deteriorare important in perceperea conformaiei sau dimensiunii corpului su (tulburari de schema corporala).Iin afar de aceasta, femeile postmenarhice cu aceast tulburare sunt amenoreice. (Termenul de anorexie este impropriu, deoarece pierderea apetitului este rar, dar poate aparea dupa o perioada mai lunga de post fortat, prin obisnuinta)

De regul pierderea in greutate se realizeaz in primul rand prin reducerea cantitii de alimente ingerate. Chiar dac indivizii incep prin excluderea din dieta lor a ceea ce ei percep a fi alimente cu valoare caloric mare, ei termin foarte probabil cu o diet extrem de restrictiv, limitat uneori numai la cate va alimente.Criteriul A ofer un reper pentru a preciza cand individul atinge pragul pentru a fi subponderal.Un reper mai strict cere ca individul s aib un indice de mas corporal (IMC) egal cu, sau sub 17,5 kg/m2 (indicele de mas corporal se calculeaz imprind greutatea in kilograme la inlime in metri ptrai). Aceste limite sunt prevzute numai ca repere orientative pentru clinician, deoarece nu este rezonabil s se specifice un singur standard pentru greutatea normal minim care s se aplice tuturor indivizilor de o anumit etate si inlime, in stabilirea unei greuti normale minime, clinicianul trebuie s ia in consideraie nu numai astfel de repere, ci si istoricul conformaiei corpului si greutii individului.

IMCInterpretare

sub 18,5subponderal

intre 18,51 si 24,99greutate normala

intre 25,00 si 29,99supraponderal

intre 30,00 si 34,99obezitate (clasa I)

intre 35,00 si 39,99obezitate (clasa II)

peste 40 obezitate morbida

Indivizii cu aceast tulburare se tem foarte mult s nu ia in greutate sau s devin obezi (criteriul B). Aceast fric intens de a nu deveni obez nu este uurat de regul de pierderea in greutate. De fapt, preocuparea in legtur cu plusul ponderal creste adesea chiar cand greutatea real continu s scad.

Experientarea si semnificaia greutii si conformaiei corporale sunt distorsionate la aceti indivizi (criteriul C). Unii indivizi se simt in intregime supraponderali. Alii realizeaz c ei sunt slabi, dar sunt inc preocupai de faptul c anumite pri ale corpului lor, in special abdomenul, fesele si coapsele sunt prea grase". Ei pot utiliza o mare varietate de tehnici pentru a-si evalua dimensiunea sau greutatea corpului, incluzand cantrirea excesiv, msurarea obsesiv a prilor corpului si utilizarea persistent a oglinzii pentru a controla zonele percepute grase". Stima de sine a indivizilor cu anorexie nervoas este extrem de dependent de conformaia i greutatea corpului lor. Pierderea in greutate este vzut ca o realizare impresionant si un semn de autodisciplin, pe cand luarea in greutate este perceput ca un eec inacceptabil al autocontrolului. Dei unii indivizi cu aceast tulburare pot recunoate c sunt slabi, ei de regul neag implicaiile medicale severe ale strii lor de denutriie.

La femeile postmenarhice, amenoreea (datorat nivelelor anormal de sczute ale secreiei de estrogeni care se datoreaz in schimb diminurii secreiei pituitare a hormonului foliculinostimulant [FSH] si a hormonului luteinizant [LH]) este un indicator al disfunciei fiziologice in anorexia nervoas (criteriul D). Amenoreea este de regul o consecin a pierderii in greutate, dar, la un numr redus de femei, poate in realitate s-o precead. La femeile prepubertare, menarha poate fi intarziat de maladie.

SubtipuriUrmtoarele subtipuri pot fi utilizate pentru a specifica prezenta sau absenta mancatului compulsiv regulat, sau a purgrn in timpul episodului curent de anorexie nervoas:

1.Tipul restrictiv Acest subtip descrie tablourile clinice in care pierderea in greutate este realizat in primul rand prin diet, post sau exerciii fizice excesive in cursul episodului actual, aceti indivizi nu s -au angajat in mod regulat in mancat compulsiv sau in purgare.

2.Tipul de mancat compulsiv/purgare Acest subtip este utilizat cand individul s-a angajat in mod regulat in mncat compulsiv sau in purgare in cursul episodului curent Cei mai muli indivizi cu anorexie nervoas care mnanc compulsiv se purgheaz prin vrsturi autoprovocate ori prin abuz de laxative, diuretice sau clisme. Unii indivizi inclui in acest subtip nu mnanc compulsiv, dar fac in mod regulat purgare dup consumul unor cantiti mici de alimente Se pare c cei mai muli indivizi cu tipul de mancat compulsiv/purgare se angajeaz in aceste comportamente cel puin sptmanal, dar nu sunt disponibile suficiente informaii pentru a valida separat o categorie diagnostic.

Criteriile de diagnostic pentru Anorexia Nervoas (conform DSM-IV-TR)

A. Refuzul de a menine greutatea corporal la, sau deasupra unei greuti normale minime pentru etatea si inlimea sa (de ex., pierdere in greutate ducnd la meninerea greutii corporale la mai puin de 85% din cea sperat sau incapacitatea de a lua in greutate plusul sperat in cursulperioadei de cretere, ducand la o greutate corporal de mai puin de 85% din cea sperat).

B. Frica intens de a nu lua in greutate sau de a deveni gras(), chiar dac este subponderal().

C. Perturbarea modului in care este experientat greutatea sau conformaia corpului propriu, nedatorat influenei greutii sau conformaiei corporale asupra autoevalurii sau negarea seriozitii greutii corporale actuale sczute.

D. La femeile postmenarhice, amenoree, adic absena a cel puin trei cicluri menstruale consecutive. (O femeie este considerat a avea amenoree, dac menstrele sale survin numai dup administrarea de hormoni, de ex., estrogeni).

De specificat tipul:Tip restrictiv: in cursul episodului actual de anorexie nervoas, persoana nu s-a angajat regulat intr-un comportament de mancat compulsiv sau de purgare (adic, vrsturi autoprovocate sau abuz de laxative, diuretice sau clisme)

Tip de mncat compulsiv/purgare: in cursul episodului actual de anorexie nervoas, persoana se angajeaz in mod regulat intr -un comportament de mancat compulsiv sau de purgare (adic, vrsturi autoprovocate sau abuz de laxative, diuretice sau clisme)

Bulimia Nervoas -Elemente de diagnostic

Elementele eseniale ale bulimiei nervoase le constituie mancatul compulsiv si metodele compensatorii inadecvate de a preveni luatul in greutate, in afar de aceasta, autoevaluarea indivizilor cu bu limie nervoas este influenat de conformaia si greutatea corpului. Pentru a fi desemnate pentru diagnostic, mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii inadecvate trebuie s apar, in medie, de cel puin dou ori pe sptman, timp de cel puin 3 luni (criteriul C).Un mncat compulsiv exces este definit ca mncatul intr -o anumit perioad de timp, a unei cantiti de mncare care este in mod evident mai mare decat cea pe care ar manca-o cei mai muli indivizi in circumstane similare (criteriul Al). ar putea fi considerat drept un consum excesiv la un pranz tipic, poate fi considerat normal in timpul unei festiviti sau prnz de vacan. O anumit perioad de timp" se refer la o perioad limitat de timp, de regul de mai puin de 2 ore. Un singur episod de mncat compulsiv nu trebuie s fie restrns la un singur loc. De exemplu, un individ poate incepe un mncat compulsiv la restaurant si s-1 continuie apoi cnd ajunge acas. Gustatul continuu de mici cantiti de mncare de-a lungul zilei nu trebuie s fie considerat mancat compulsiv.Dei tipul de alimente consumate in timpul mncatului compulsiv variaz, acesta include de regul dulciuri, alimente cu un inalt coninut caloric, cum ar fi ingheata sau prjiturile, ins, mncatul compulsiv pare a fi caracterizat mai mult printr-o anomalie in cantitatea de alimente consumate decat prin dorina ardent de un anumit aliment, cum ar fi dulciurile. Dei indivizii cu bulimie consum mai multe calorii in cursul unui episod de mancat compulsiv decat consum persoanele fr bulimie nervoas in cursul unei mese, fraciunile de calorii derivate din proteine, grsimi si glucide sunt similare.Indivizii cu bulimie nervoas sunt de regul incomodai de problemele lor cu mncatul si incearc s-si ascunde simptomele. Mncatul compulsiv survine de regul in secret sau cat mai inobservabil posibil. Un episod poate fi sau nu planificat dinainte, si este de regul (dar nu totdeauna) caracterizat prin consumare rapid. Mncatul compulsiv continu pan ce individul este inconfortabil sau dureros de stul. Mncatul compulsiv este declanat de regul de stri afective disforice, stresori interpersonali, foamea intens urmnd unor restricii de diet ori unor sentimente in legtur cu greutatea, conformaia corpului i mancarea.Mncatul compulsiv poate reduce tranzitoriu disforia, dar adesea urmeaz dipariia autocriticii si apariia unei dispoziii depresive. Un episod de mncat compulsiv se insoete, de asemenea, de sentimentul de lips de control (criteriul A2). Un individ poate fi intr-o stare de frenezie in timpul mncatului compulsiv. Alt element esenial al bulimiei nervoase il constituie uzul recurent de comportamente compensatorii inadecvate pentru a preveni luatul in greutate (criteriul B). Muli indivizi cu bulimie nervoas intrebuineaz diverse metode in tentativa lor de a compensa mncatul compulsiv. Cea mai comun tehnic compensatorie o constituie provocarea de vrsturi dup un episod de mancat compulsiv. Aceast metod de purgare este intrebuinat de 80% pan la 90% dintre indivizii cu bulimie nervoas care se pr ezint pentru tratament in clinicile de tulburri de nutriie. Efectele imediate ale vrsturilor includ uurarea disconfortului somatic i reducerea fricii de a nu lua in greutate, in unele cazuri, voma devine un scop in sine, iar persoana va manca compulsiv pentru a vomita in special la inceputul maladiei va vomita dup ingerarea unei mici cantiti de alimente.

Indivizii cu bulimie nervoas pun un accent exagerat pe conformaia si greutatea corpului in autoevaluarea lor, si aceti factori sunt de regul unii dintre cei mai importani in determinarea stimei de sine (criteriul D). Indivizii cu aceast tulburare pot semna foarte mult cu cei cu anorexie nervoas sub aspectul fricii de a nu lua in greutate, al dorinei lor de a pierde in greutate i al nivelului de insatisfacie in legtur cu corpul lor. Diagnosticul de bulimie nervoas nu va fi pus ins, cand perturbarea survine numai in cursul episoadelor de anorexie nervoas (criteriul E).

SubtipuriUrmtoarele subtipuri pot fi utilizate pentru a specifica prezena sau absena uzului regulat de metode de purgare ca mijloace de compensare a mancatului compulsiv:

1. Tip de purgare. Acest subtip descrie tablourile clinice in care persoana sa angajat in autoprovocarea de vrsturi, in abuz de laxative, diuretice sau clisme in cursul episodului curent.

2. Tip de nonpurgare. Acest subtip descrie tablourile clinice in care persoana a utilizat alte comportamente compen satorii inadecvate, cum ar fi postul sau exerciiile excesive, dar care nu s-a angajat in mod regulat in vrsturi autoprovocate sau in abuzul de laxative, diuretice sau clisme in cursul episodului actual.

Criteriile de diagnostic pentru bulimia nervoas (conform DSM-IV-TR)

A. Episoade recurente de mncat compulsiv. Un episod de mncat compulsiv se caracterizeaz prin ambii itemi care urmeaz :

(1)mncatul intr-o anumit perioad de timp (de ex., in decursul unei perioade de dou ore), a unei cantiti de mncare mai mare decat cea pe care ar mnca-o cei mai muli oameni intr -o perioad, similar, de timp si in circumstane similare.

(2) sentimentul de lips de control al mncatului in cursul episodului (de ex., sentimentul c persoana respectiv nu poate stopa mncatul sau controla ce sau ct de mult mnanc).

B. Comportament compensator inadecvat recurent in scopul prevenirii lurii in greutate, cum ar fi vrsturile autoprovocate, abuzul de laxative, diuretice, clisme sau alte medicamente, postul sau exerciiile excesive.

C. Mncatul compulsiv i comportamentele compensatorii inadecvate apar ambele, in medie de cel puin dou ori pe sptman, timp de 3 luni.

D. Autoevaluarea este in mod nejustificat influenat de conformaia si greutatea corpului.

E. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoas.

De specificat tipul:Tip de purgare: in cursul episodului curent de bulimie nervoas, persoana sa angajat regulat in autoprovocarea de vrsturi sau in abuzul de laxative, diuretice sau clisme.

Tip de nonpurgare: in cursul episodului curent de bulimie nervoas persoana a utilizat alte comportamente compensatorii inadecvate cum ar fi postul sau exerciiile excesive, dar nu s -a angajat in mod regulat in vrsturi autoinduse sau in abuzul de laxative, diuretice sau clisme.

II .Tulburrile de conduit alimentar si comorbiditti

Pacienii cu tulburri de conduit alimentar par s aib rate ridicate de comorbiditate psihiatric (Hudson et al 2005,. 2007). Cele mai rspandite tulburri pe axa I par a fi tulburrile anxioase si tulburrile afective, urmate de dependenta si consumul abuziv de alcool i de abuzul de substante si tulburare bipolar. Tulburrile pe axa II apar in mod frecvent, de asemenea.Ratele de comorbiditate crescute recomand adaptarea frecvent a tratamentului in functie de prevalenta si frecventa acestor tulburri psihiatrice comorbide. In prezent se vehiculeaz axioma confrom creia gestionarea eficient a condiiilor de comorbiditate psihiatric va spori n cele din urm rata de rspuns la tratament la aceti pacieni polisimptomatici.Comorbiditati de pe axa I la persoanele cu tulburare de conduita alimentara 1. Tulburari ale dispozitieiAnorexia NervosaTulburrile de dispozitie sunt destul de comune in rndul pacientilor cu anorexie nervoas.ntr-o analiz a literaturii de specialitate, Pearlstein (2002) a constatat ca prevalenta pe toata durata vietii a depresiei majore la pacienii cu anorexie nervoasa (ambele tipuri) a fost 15% -50% i 46% -80%, respectiv, i c prevalena distimiei la pacienii cu anorexie nervoasa a fost de 19% -93%.Bulimia nervosaBrewerton si colegii sai (1995) au examinat intr-un studiu 59 de pacieni aduli de sex feminin cu bulimia nervoasa si a constatat c 75% au avut o tulburare afectiv, cu 63% avnd intrunite criteriile de depresie major. ntr-o recenzie a literaturii de specialitate, Pearlstein (2002) a constatat c ratele de prevalen pe parcursul intregii vieti a pacientelor bulimice a depresiei majore si respectiv a distimiei au fost 50% -65% i 6% -95%, deci extrem de importante.Tulburarea afectiva bipolar.Ca i n cazul altor tulburri de dispozitie tulburrile bipolare au avut prevalenta mare, in randul pacientilor cu tulburri ale conduitei alimentare(Kawa et al 2005.; Krishnan 2005; McElroy et al. 2005).2. Tulburri anxioase specifice si nespecificateAnorexia nervoasa. Printre probele de studiu cu anorexia nervosa de ambele tipuri (tipul restrictiv si tipul de mncat compulsiv/purgare), Iwasaki si colegii sai (1999) au constatat rate de prevalen mare pentru orice tulburare anxioas comorbid intre 24% i 71%, respectiv. Bulik i colegii (1997) a constatat rate la fel de ridicate ale tulburrii anxioase in randul celor 68 de persoane cu anorexie incluse in studiul su(60%). ntr-o analiz a literaturii 2002, Godart si colegii si au analizat ratele de prevalen pe parcursul vieii pentru tulburrile de anxietate n anorexia nervosa i ratele gsite au fost de de 33% -72% i 55%, respectiv.n cele din urm, Kaye si colegii sai (2004) constatat ca ratele pentru tulburare anxioas generalizat(TAG) i tulburare de panic de 13% i 9%, respectiv, la pacienii cu anorexia nervosa forma restrictiv i 10% i 11%, respectiv, la pacienii cu anorexie nervoasa, tipul mncat compulsiv/purgare.Bulimia nervoasa. Pe un eantion de pacieni cu bulimie, Brewerton i colegii (1995) au constatat rate de prevalen pentru orice fel de tulburare anxioas, fobia sociala,TAG (tulburarea anxioas generalizat), i tulburarea de panic sunt de 36%, 17%, 12%, i 10%, respectiv. Iwasaki si colegii sai (1999) a constatat c rata prevalenei pentru orice tulburare anxioas a fost in jur de 58%. Bulik si colegii si (1997) au constatat rate ridicate de tulburrilor anxioase la cei 116 pacieni bulimici (57%)recrutati in studiul su. ntr-o recenzie literatura 2002, Godart i colegii a constatat ca rata de prevalen pe parcursul vieii pentru tulburrile anxioase prezente la pacienii cu bulimia nervoasa a variat de la 41% la 75%.Tulburarea obsesiv-compulsivUn interes deosebit a suscitat prezenta tulburrii obsesiv-compulsive (TOC) in rndul persoanelor cu tulburri de conduit alimentar datorit prezentei trsturilor anankaste si a perfectionismului.Anorexia nervoasa. Kaye si colegii sai (2004) a constatat c 35% din pacientii cu anorexie tipul restrictiv au prezentat un tablou clinic de tulburare obsesiv-compulsiv (TOC), n comparaie cu 44% din din grupa anorecticilor cu tipul mncat compulsiv/purgatie. Milos si colab. (2002) au examinat prevalent de TOC ntre 84 pacieni cu anorexie si a gsit o rata de prevalent de 29%. ntr-o metaanaliza a literaturii, Pearlstein (2002) a constatat c 11% -69% din femeile cu anorexie nervoas fie au avut TOC sau trsturi de personalitate obsesionale. n cele din urm, reexaminnd la rndul lor literatura , Godart si colegii sai (2002) au constatat prevalena pentru TOC in rndul femeilor cu anorexia nervosa(ambele tipuri) ar fi de 10% -62% i 10% -66%, respectiv.Bulimia nervoasa. Kaye si colab. (2004) a constatat c 40% din eantionul lor de pacieni au avut simptome si chiar toate simptomele pentru TOC. Milos si colab.(2002) au examinat prevalenta comorbidittii TOC in esantionul lor de 84 pacieni bulimici si au gsit o rata de 30%. Intr-o analiz literaturii de specialitate, Pearlstein (2002) a constatat c 3% -43% din femei cu bulimia nervoas au avut fie TOC sau caracteristicile de personalitate obsesionale. n cele din urm, n cadrul revizuirii literatura de specialitate, Godart si colab. (2002) au constatat rata prevalenei pe parcursul vieii n rndul pentru TOC femeile cu bulimia nervoasa ntre 0% i 43%.

3.Grupa dependentelor (alcool , alte substante psihoactive)Anorexia NervosaBulik si colegii sai (2004) au prezentat rata de prevalent a abuzului de alcool,a dependentei de alcool, a abuzului i dependena de alte substante psihoactive pe un eantion de 97 persoane, cu anorexie, tipul restrictiv i ratele de prevalen raportate de 10%, 10%, i 17%, respectiv; pentru persoanele cu anorexie tipul mancat compulsiv/purgatie ratele corespunztoare au fost 15%, 28%, i 38%. Iordania si colegii sai (2003) a examinat persoanele anorexice si comorbide pentru abuzul de alcool sau dependenta si a raportat o rat de 28%. Iordania si colegii sai (2003) a examinat persoanelor anorexice care au prezentat de asemenea si abuz de canabis sau de dependen de canabis, precum i orice consum de substante prezent pe tot parcursul vietii i ratele raportate corespunztoare de 20% i 33%, respectiv. Bulimie nervoasaBulik si colegii sai (2004) a examinat persoanele bulimice cu comorbiditate cu abuzul de alcool, dependen, i att abuzul i a dependenei i a raportat rate corespunztoare de 25%, 26%, i 46%, ratele de care au fost considerabil mai mari comparativ cu esantioanele in care erau selectati pacienti prezentand anorexie.n ceea ce privete abuzul de substane, Brewerton si colegii sai (1995) au raportat o rat de 20% in randul persoanelor cu bulimia nervoas. Milos si colegii sai au constatat prevalena dependentei/abuzului de orice substanta psihoactiv pe parcursul intregii vieti la pacienii cu bulimie ar urma sa fie in jur de 26%. n cele din urm, n cadrul reexaminrii literaturii de specialitate de ctre Pearlstein (2002), ratele de prevalen a abuzul de substane n bulimie nervoas pe toata durata vietii au variat de la 30% la 70%.

4.Alte tulburri Axa IDintre 164 pacieni tulburare de alimentatie, Turnbull si colegii sai (1997) a constatat c 11% au avut tulburari de stres posttraumatic (PTSD). ntr-un eantion de 26 persoane cu limitarea anorexie, Lilenfeld si colegii sai (1998) a constatat c 8% din eantion au avut PTSD..III. Comorbiditati pe Axa II si tulburarile de conduit alimentaraAnorexia Nervosan anorexia nervoas tipul restrictiv,conform literaturii de specialitate, cea mai frecvent tulburare de personalitate este cea de tip obsesiv-compulsiv (22%), urmat de tulburarea de personalitate de tip evitant (19%). n tipul cu mncat compulsiv si purgatie cea mai frecvent comorbiditate este cu tulburarea de personalitate tip borderline (BPD) (26%), urmat de tulburarea de personalitate evitant (17%).Bulimie nervoasan bulimia nervoas, cea mai frecvent tulburare pe axa II este tulburarea de personalitate borderline BPD (28%), urmate de personalitatea tip dependent (21%), histrionic (20%), i evitant (19%). Se pare c tulburri de alimentatie tip binge-eating tind s fie asociate cu rate relativ ridicate de BPD.Tulburrile afective Evaluarea anorexia nervosa. Efectele nutritive de diete si infometare poate complica evaluarea de tulburari de dispozitie la persoanele cu tulburri de alimentaie caracterizat prin dieta si pierderea in greutate. De exemplu, dieta, singur, tinde s produc labilitate starea de spirit, i de foame experimental a avut ca rezultat n iritabilitate, disforie, i o deteriorare n comportament social (Taste et Al. 1950). n minimizarea acestor efecte nutriionale privind evaluarea starea de spirit n anorexie nervoasa, este cel mai fezabil punct de vedere clinic, credem noi, pentru a evalua care stau la bazaTulburri starea de spirit atunci cnd greutatea pacientului este n termen de 10%, cu o greutate normal pentru nlime. Evaluare de bulimie nervoasa. Din cauza ngrijorarea cu privire la nutriionale efectele de diete si infometare privind starea de spirit la pacienii cu bulimie nervoasa, am cred ca este cea mai fezabil pentru a evalua pentru tulburarile de dispozitie atunci cnd rezonabil nutriionale de stabilizare are loc. Cu toate acestea, n ambele anorexia nervosa i bulimia nervoasa pacieni, aceste recomandri nu sunt menite s exclud semnificative diagnosticul de tulburari de dispozitie in randul persoanelor cu tulburare de alimentatie activsimptome atunci cand simptomele depresive sunt prezente dramatice.

Bipolar DisorderDe evaluare. Pe baza raportului de auto-singur, tulburare bipolar poate fi dificil de diagnosticat clinic, deoarece pacientul poate percepe unele simptome ca adaptive (de exemplu, hipomanie n mediul de lucru), precum i alte simptome ca nonpathological (de exemplu, euforie, hiperactivitate, hipersexualitate) . Pentru a confunda problemele, interogarea clinicianului despre "maximele" este adesea supra-aprobate de ctre pacieni,deseori cu interpretarea greit a labilitate starea de spirit (de exemplu, ezitarilor de la normal la starea de spirit dysphoric) pentru "cote nalte i joase."Pentru a aduga la quagmires precedente de diagnostic, dup cum ne-am ntlnit, un numr de pacieni au de fapt i de personalitate borderline sunt misdiagnosed cu tulburare bipolara. Ambele tulburri sunt caracterizate de impulsivitate i de instabilitate afectiva. Cu toate acestea, impulsivitate n tulburarea bipolara este de obicei expansiv, grandios, i hedonistically mbucurtor, ntruct n personalitate borderline, impulsivitate este de obicei caracterizat prin necesitatea de a conine un efect negativ, necesitatea de a se angaja alii, i / sau intentful comportament autodistructiv .n ceea ce pentru alte diferene, pacienii bipolar au stari euforice distincte i / sau iritabil care sunt punctate de stari distincte deprimat (de exemplu, episoade delimitate sau discrete). Pacienii borderline experien de obicei, starea de spirit trectoare normale, care sunt umbrite de disforie n curs de desfurare caracterizat de depresie, anxietate, furie, i gol (de exemplu, instabilitatea stabil). n ciuda acestor diferene simptomatice, cele doua tulburari pot fi dificil s se diferenieze unii de la alii. n plus, ambele pot coexista n acelai individ.cretere n greutate i anomalii metabolice poteniale (de exemplu, creteri n sernivelurile de glucoz, trigliceride, i colesterolului).

Anxietate TulburriDe evaluare. Cum este descris n seciunea precedent cu privire la tulburrile de dispoziie, anxietatesimptome, inclusiv acut atacuri de panic n curs de dezvoltare, tind s fie exacerbatede nutriie i de efectele foametei. Evaluarea este probabil cea mai precisatunci cnd simptomele tulburare de alimentatie s-au mbuntit i stabilizat i n cazul n caregreutatea pacientului este de aproximativ 10% din greutatea ei sntoase pentru nlimea. Cu toate acestea, indiferent destatutului de greutate, simptome de tratament mandatului ngrijorare.

T ulburarile de conduit alimentara la grupe speciale de populatie

Top of FormDiabetul zaharatn timp ce, n ansamblu, literatura de specialitate este neconcludent, unele cercetri recente sugereaz un risc crescut pentru tulburri de conduit alimentar la pacienii cu diabet zaharat.Un studiu de 3.000 de persoane identificate prin asistenta medical primar a constatat un risc crescut (odds ratio = 2.4) la pacienii cu diabet zaharat (Goodwin et al. 2003). Diagnosticul de tulburri de conduit alimentar este mai dificil de obicei la aceti pacieni, deoarece supraevaluarea greutatea corporala si forma de multe ori se suprapune cu monitorizarea atent adaptive de diet i exerciiu fizic n mod necesar practicat de catre pacientii cu diabet zaharat pentru a controla nivelul lor de glucoza din sange.Teorii asociind tulburare de alimentatie cu diabet zaharat tip 1 includ emphasesgiven de personal medical la o alimentatie sanatoasa si exercitii fizice. Supraaccentuarea Patientswith perfectionista or obsesionale cu privire la aceste preocupri, agravat de supraevaluarea obinuite de forma si greutatea n rndul adolescenilor i colegii lor, pot fi mai predispus la comportamente dezordonate manca. n plus, de stat-ofthe-art de tratament pentru regulament glucoz, cum ar fi o pomp de insulin, implic minute-la-minute evaluarea de glucoz din snge i promoveaz un efort contient, contient, i continu pentru a reglementa metabolismul organismului (Rubin si Peyrot 2001). Stres psihologic suplimentare impuse de acest tip de hipervigilen, agravat de groaz de sechele potenial de diabet zaharat, persoanele fizice pot face altfel de obicei anxioase, chiar mai predispuse la boli psihice, inclusiv anorexie nervoasa (Rubin i Peyrot 2001).Dei prevalena de tulburari de alimentatie de tip 1 i 2 de diabet zaharat de tip nu pare s difere, fiecare tip poate fi asociat cu o anumit tulburare de alimentatie psihopatologie (Herpertz et al. 2001). Pacienii cu diabet zaharat tip 2 au fost demonstrate de a avea depresie mai mult i sunt mai susceptibile de a fi excesul de greutate i de a avea dificulti n a pierde in greutate. Primejdie poate fi cauzat att din punct de vedere medical i la presiuni legate de tulburare de alimentatie legate de perceptiile s piard n greutate, exacerbnd astfel simptome. n plus, pacienii care omite insulin ca o form de purjare par s aib mai pronunatedificulti cu retinopatie (Rydall et al 1997.), neuropatie, si alte complicatii de hiperglicemie. Aceste constatri sugereaz faptul c detectarea i intervenind cu aceast populaie este de maxim importan.Detectarea poate fi deosebit de dificil la pacienii cu diabet zaharat.Indicii posibile pentru a manca tulburri care stau la baza la aceti pacieni sunt inexplicabile episoade de hipoglicemie sau cetoacidozei, persistent crescute ale hemoglobinei A1c (HgbA1c) nivelurile (care ar putea indica omisiunea de insulin pentru a promova pierderea in greutate), i de control uor n setrile de internare de nivelurile de glucoz din snge, care au fost anterior dificil de a gestiona n ambulatoriu.Rata de complicatii medicale la pacienii cu tulburri comorbide alimentare i a diabetului zaharat sunt semnificativ mai mari dect cele la pacientii fara aceste comorbiditati. Pacienii care la reglarea nivelului de corpurile lor "insulina au exogen multe oportuniti pentru abuz: ele pot permite nivelurile de glucoza, pentru a rmne ridicat i, prin urmare, pierde in greutate prin glicozurie, provoca hipoglicemie din greeal de ctre faptul c nu a regla insulin n timp ce limitarea consumului, sau cretere n greutate prin creterea dozelor de insulin n timpul episoadelor de chef (Garner i Garfinkel 1997).Probleme de tratament includ gestionarea corespunztoare a regimuri de insulina, care necesit de multe ori spitalizari stationar pentru stabilizarea iniial. Dehyhypokalemia sunt anumite riscuri. Principiile de baz ale nutriiei pentru diabet zaharat sunt aplicabile n prescrie diete pentru pacienii cu tulburri de alimentaie i anume, folosind complex, mai degrab dect carbohidrati simpli, evitand grsimi saturate, i coordonarea mese cu debut al aciunii insulinei (Gearhart i Forbes 1995).Un examen fizic amanuntit la internare ar trebui s se concentreze n special peefectele negative pe termen lung ale hiperglicemiei. Antidpresivele inhibitori selectivi ai recaptrii serotoninei s-au dovedit a fi un tratament sigur si eficient la pacientii cu diabet zaharat si depresie major(Lustman i Clouse 2002) i benefic n tratamentul de ntreinere a pacienilor cu tulburri de alimentaie (Mayer i Walsh 1998). Deoarece depresia clinic intalnit la un numr mare de persoane cu tulburari de alimentatie poate mpiedica i mai mult controlul glicemic, este prudent pentru a trata depresia viguros.Aspecte care urmeaz s fie abordate n psihoterapie includ imaginea de sine (n ceea ce privete att forma i funcia fizic, frustrri legate de managementul diabetului zaharat, i problemele generate de evolutia si existenta unei boali cronice, pune in pericol viata afeciune care necesit management stil de viata semnificativ faptul c n mod inevitabil, stabilete aceti pacieni, cel puin ntr-o anumit msur, n afar de colegii lor.Nonadherence la regimuri de medicatie, de gestionare a dietetice, precum i alte aspecte de auto-ingrijire este frecvent in randul pacientilor cu diabet zaharat cu tulburari de alimentatie.Nonadherence este adesea legat de nelegere depreciate i ntreinute de neplcere de multe aspecte ale tratamentului diabetului zaharat, inclusiv proceduri invazive (de exemplu, fingersticks de utilizare a contorului de glucoza din sange, injectii cu insulina), precum i diverse reacii adverse neplcute medicamente (de exemplu, este posibil gastro-intestinalesuprat rezult din medicamente, cum ar fi metformin). Prin urmare, aderenta si auto-control sunt problemele-cheie i critice n gestionarea psihologic pacientilor cu diabet zaharat cu tulburari de alimentatie.

SarcinTulburri de alimentaie cel mai frecvent afecteaz femeile de varst fertil. Prin urmare, medicii ar trebui s aprecieze pe deplin modul n care tulburrile de alimentaie poate avea un impact sarcinii, deoarece poate provoca tulburari de alimentatie pe termen lung efecte negative att pentru mam i copil. Multe femei care nu au avut niciodat o tulburare de alimentatie pot dezvolta probleme n ceea ce privete modificri ales schemei corporale si a alimentatiei legate de simptome fiziologice din timpul sarcinii.n timpul sarcinii, astfel nct unele experiene de-a lungul acestor linii poate fi normativ-o constatare care poate complica ocazional pacienii diagnosticare cu Frank asociate sarcinii tulburri de alimentaie.Aproximativ 5% din femeile gravide au niveluri semnificative de a manca simptomelor tulburare. Factori cum ar fi educaia inferior, varsta mai tanara, o istorie de simptome anterioare tulburare de alimentatie, depresie i crete riscul de a avea simptome de tulburare de alimentatie (Conti et al 1998;.. Turton et al 1999). Tulburari de alimentatie sunt extrem de frecvente in clinici infertilitate; ntr-un studiu 17% dintre femeile tratatepentru infertilitate au fost gasite de a avea dificulti de tulburare de alimentatie (Stewart et al. 1991). n consiliere femeile cu tulburari de alimentatie care dorina de a avea copii, n cele mai bune recomandarea este ca tulburare de alimentatie fi tratate nainte de ncercri toconceive, deoarece rspuns slab la tratament anticipeaz dificulti mai mari nposibilitatea de a concepe i riscuri mai mari de complicaii n timpul sarcinii i n perioada perinatal.n timpul sarcinii impactul anorexia nervosa difer de cea de bulimie nervoasa n mai multe moduri. In anorexia nervoasa se consider c fertilitatea poate fi afectat din cauza anovulatie asociate cu hipogonadism indus de malnutriie, dar aceast ipotez rmne controversat (Bulik et al. 1999). Femeile cu anorexie nervoas pot avea rate de fertilitate aproximativ o treime din ateptate (Brinch et al. 1988). Bulimia nervoasa este mai adesea asociat cu cicluri menstruale modificate i scderea fertilitii (Crow et al. 2002). De fapt, ratele de sarcin n bulimie nervoasa pot fi, teoretic, majorate din cauza asumarea a riscurilor, cum ar fi promiscuitate sexual i convingerea gresit ca amenoreea sau neregularitatea ciclurilor menstruale confer infertilitate (Morgan et al. 1999). Cu toate acestea, asemnrile cu privire la complicaii,tratamente, i rezultatele de anorexie nervoasa si bulimia nervoasa in timpul sarcinii sunt considerabil mai mare dect diferenele.Studiile care examineaz rezultatul simptome de tulburare de a manca in timpul sarcinii au avut rezultate variate (Figura 13-2). Unele studii au constatat ca simptomele se amelioreaza in timpul sarcinii (Brinch et al 1988;. Crow et al 2004;.. Turton et al 1999), fie cu mbuntire durabil n postpartum sau, alternativ,o revenire a simptomelor (Morgan et al. 1999). Alte studii au descoperit simptome a crescut in timpul sarcinii, gandit sa apara ca o reacie la forma corpului modificate i cretere n greutate (Avraam 1998;. Kouba et al 2005), n timp ce alii s-au gsit nc nici o modificare a simptomelor (Carter et al 2003.). Unele persoaneau nou-debut tulburri de alimentaie n timpul sarcinii (Turton et al. 1999) sau in perioada postpartum (Mazzeo et al. 2006).Potential de complicatii medicale la femeile gravide cu tulburari de alimentatie varia i sunt dependente de gradul de malnutritie si simptome specifice de tulburare de alimentatie in sine (Tabelul 13-2). Complicaiile n timpul sarcinii include rate mai mari de avorturi spontane, livrari operatie cezariana (aproximativ 25%), hipertensiune arterial,preeclampsie, sngerare vaginal, creterea sau scderea cretere n greutate, anemie, si sutura postepisiotomy rupere (Bulik et al 1999;. Franko i Spurrell 2000; Franko et al 2001;.. Kouba et al 2005). n timp ce rata de referin n populaia general de hyperemesis gravidarum este sczut (aproximativ 1%), acest sindrom este vzut n pn la 67% din femeile cu tulburari de alimentatie (Kouba et al. 2005).Una din constatarile cele mai izbitoare i consecvente la femeile cu tulburari de alimentatie este o incidenta crescuta a depresiei postpartum, care apar la aproximativ 33% (Franko et al 2001;.. Morgan et al 1999), o prevalen mult n exces fa de populaia general estimat prevalen de 13% (O'Hara i Swain 1996). Risc crescut pot rezulta att din preocuprile legate de greutate dupa nastere si de la predispoziii mult mai mare la tulburari de dispozitie (Avraam et al 2001.). La rndul su, depresia postpartum poate contribui apoi la recadere a simptomelor tulburare de alimentatie, in special la pacientii cu bulimie nervoasa(Morgan et al. 1999). Copiii nascuti din mame cu tulburare de alimentatie sunt la risc mai mare de greutate la nastere mai mici, prematuritate, scoruri mai mici Apgar, microcefalie, malformaii i a crescut, inclusiv buza cleft si palatului (Conti et al 1998;. Kouba et al 2005;. Lacey i Smith 1987 ;. Park et al 2003)n plus, copiii nscui de mame cu tulburari de alimentatie au rate mai mari de boli psihice, inclusiv depresie i alcoolism. Hrnirea n comportamentele copiilor de prini cu tulburari de alimentatie tind sa fie anormal i includ stare de nervozitate crescut, nemulumirea corpului, i tulburri de alimentaie imitativcomportament (Park et al. 2003). Saptesprezece la suta din copiii nscui de mame cu tulburari de alimentatie au insuficienta s prospere n primul an de via (Brinch et al. 1988). Relaiile dintre mam i copil poate fi perturbat n moduri pentru cteva exemplu, relatia poate fi foarte distant sau implicat, sau poate exista o inversare n relaia interimar. Parentale deranjat n mamele cu tulburari de alimentatie si dezvoltarea ulterioara a copiilor anormale behain pot rezulta din factori genetici, modelare de tulburari de alimentatie nprini, perturbat din cauza unor comportamente parentale tulburare de alimentaie, comportament imitativ, i / sau relaii anormale de familie (Park et al. 2003).Medical, starea cardiovascular trebuie s fie monitorizate cu atenie la femeile gravide cu tulburari de alimentatie activ. Deprecierile care rezult din cardiomiopatie ipeca, bradicardie, sau hipokaliemie, poate reduce debitul cardiac i circulaia compromis fetale. Femeile gravide cu tulburari de alimentatie de risc, de asemenea, hipocalcemia i grsime de jos a corpului, care pot afecta producia de lapte i de capacitatea de a-i alpteze (James 2001). Alte probleme care apar frecvent medicale, cum ar fi boli renale, hyperamylasemia, hipo-sau hipernatremiei, i fragilitatea pielii, ar trebui s fie tratate valorile carefullyLaboratory care urmeaz s fie monitorizat ndeaproape la femeile gravide cu tulburari de alimentatie. Tratarea pacientilor cu tulburari de alimentatie gravide necesito abordare de echip, inclusiv de ngrijire coordonat de medici obstetricieni, dieteticieni, psihiatri, i terapeui. Detectarea timpurie este vitala pentru un tratament adecvat.Psihoterapie a pacientului gravide ar trebui s se concentreze pe ncurajarea strii de sntate a ftului i a mamei. Echipa de tratament trebuie s convin asupra restaurare greutate i obiectivele preconizate sntos pentru greutate. n timp ce aproape monitorizare ambulatorie poate fi suficient, stationar de tratament, de preferin, n mod voluntar, dar n cazurile severe involuntar-ar putea fi cel mai sigur pentru mam i ft

Tulburarile de conduita alimentara la varstnicin timp ce tulburri de alimentaie apar cel mai frecvent la femeile cu varsta cuprinsa intre 13 pn n 18 ani (Halmi et al. 1979), aproximativ 5% dintre pacienii cu tulburari de alimentatie sunt cu varste cuprinse intre 30 si 40 de ani, i chiar mai mari la pacienii cu tulburari de alimentatie sunt vzute n numr tot mai mare. n 1979, Carriera introdus termenul de "anorexie tardiv" pentru a descrie starea de persoanele mai n vrst cu anorexie nervoasa. Anorexie nervoasa la aceti pacieni mai n vrst, fie ar putea fi avut un debut mai devreme (de exemplu, in timpul adolescentei), sau poate au dezvoltat iniial la o vrst mai naintat (Nicholson i Ballance 1998). Dally (1984) este descris un model frecvent observate relaiilor interpersonale la femeile cu "anorexie tardiv", n care a pacientului comportamentele tulburare de alimentatie ncurajeze dependena de soul ei, pe care apoi el permite i perpetueaz. n plus, la fel ca n multe persoane cu tulburari de alimentatie, aceste femei arat n continuaredezvoltare conflicte. Literatura de specialitate sugereaz limitat vulnerabilitatea la boli pe parcursul duratei de viata n timpul vieii tranziii semnificative, cum ar fi naterea, vduvie, sau menopauza (Forn ri et al. 1994).,La orice vrst, prezena de pierdere in greutate inexplicabila necesit o evaluare complet medical, dar o astfel de evaluare este deosebit de important n populaia mai n vrst, n care cauzele fizice de pierdere n greutate sunt mult mai probabil.Complicaii medicale de tulburri de alimentaie la pacienii mai n vrst sunt similare cu cele care apar la pacienii la varste mai tinere, dar se crede c pacienii mai n vrst sunt mai vulnerabile la complicatii medicale. Tabelul 13-7 liste de posibile complicaii medicale n aceast populaie. n special, atrofie cerebral a fost asociat cu o atenie sczut, coninability s se gndeasc abstract (Nicholson i Ballance 1998). Evaluri de baz de laborator, ghidat de examenul fizic, ar trebui s fie efectuate, i de construciiatenie ar trebui acordat pentru a exclude alte cauze de pierdere in greutate la persoanele mai n vrst. Depresia apare adesea comorbidly la pacienii cu tulburari de alimentatie (Herzog 1984). La vrstnici, o caracteristica distincie ntre tulburare de alimentatie in sine si depresia pot fi pierderea poftei de mncare la persoanele cudepresie, dar conservarea de apetitul la indivizii cu tulburari de alimentatie (Nicholson i Ballance 1998). Alte afeciuni psihice care trebuie s fie exclus includ obsesiv-compulsive, psihoz, si dementa.Dei nu este studiat sistematic sau raportate, abordrile generale pentru tratarea tulburari de alimentatie la vrstnici sunt similare cu cele la pacienii mai tineri i includ psihoterapie structurate i refeeding prevzut, dac este necesar, cu tratament adecvat de probleme medicale (de exemplu, osteoporoza, dezechilibru electrolitic, B12 sau deficit de acid folic) i de implicare a familiei atunci cnd este posibil.

Tulburarile de alimentatie la brbati

Apreciere de faptul ca barbatii, de asemenea, prezent cu tulburari de alimentatie a crescut n ultimele decenii. "Gender-specific medicament", a subliniat barbati cu tulburari de alimentatie. Tulburri de alimentaie apar mai frecvent la barbati decat anaspects apreciat anterior, i subtipuri relativ exclusiv la brbai. Dei fenomenologia tulburri la brbai rmne sigur ca baz pentru ncrederede identificare, stereotipurile sociale, dezacordurile valabil clinice cu privire la criteriile de diagnostic, i variaii mari n toate datele privind prevalena rmne deschis pentru discuii aprinse (Andersen 1990).n ciuda faptului c cele dou cazuri de comun acceptat ca primele conturi exacte clinice ale anorexiei nervoase, in 1689 a inclus un mascul si o femela, masculii au fost ulterior neglijate pentru o serie de motive. n timpul perioada de glorie a recunoaterea iniial de tulburri endocrine, n al XIX-leasecol, anorexia nervoasa a fost gandit pentru a rezultat din postpartum necroza hipofizara, o etiologie presupus c, evident, excludea masculi. Brbaii au fost, de asemenea, excluse n timpul domniei lui teoriile psihanalitice devreme pentru c nu ndeplinesc criteriul de baz dinamic tematice de "teama de impregnare pe cale oral."ntruct criteriile actuale de diagnostic pentru anorexia nervoasa n DSM-IV-TR (Asociaia American de Psihiatrie 2000) includ amenoree ca un criteriu, masculii sunt excluse din nou sau, cel mai bun caz, par a fi oarecum n sil recunoscute. ICD-10 (Organizaia Mondial a Sntii 1992), gen mai mult neutru, citeaz "anomalie de functionare gonadotropin." Bulimia nervoasa, a recunoscut ca o entitate de diagnostic pentru numai n ultimii 25 de ani, este mult mai comportamental bazat i neutr fa de gen. Caracteristicile de baz de diagnostic ale anorexiei nervoase, att pentru brbai i femalesare 1) anormal manca-un comportament auto-nfometare condus de internalizarea i supraevaluare a socioculturally touted de beneficiile subirime sau modifica forma;2) anormal de baz psihopatologie-o team morbid de fatnessd prezint unele caracteristici de diagnosticare, sociale contextuale (subliniat de ctre psychopathologists britanic) i / sau exercitarea implacabilde subirime (subliniat istoric n Statele Unite de ctre Hilde Bruch),ambele incluse n categoria psihopatologice underrecognized de "overvaluedbeliefs", i 3) semne i simptome medicale de foame de durat mai mult de 3 luni (pentru a evita overdiagnoses care ar putea rezulta n cazul n care pe termen scurt, diete intensive au fost s se strecoare sub ecranul de diagnosticare).Studiul mai detaliat estimarea prevalenta de tulburari de alimentatie la brbai, n populaia general a sugerat c aceast comunitate de sex masculin-feminin raportul este de 1:2 - 1:3, care este mult mai mare dect raporturi bazate pe admitere clinica (de obicei raportat ca 1: 10 la 1:20) (Woodside et al. 2001). Mai multe motiveContul poate pentru cifrele prevalenta mult mai mici derivate din clinica bazate pe estimri pentru brbai:1. Slaba contientizare clinician de tulburri de alimentaie la barbati poate duce la rate de detecie sczut.2. Anorexia nervoasa si bulimia nervoasa sunt ambele extrem de ego-distonice i mai ruinos pentru brbai, ntruct, dei ruine este nc semnificativ, de sex feminin pot mai uor s accepte c au o tulburare de alimentatie.3. Anumite caracteristici neeseniale clinice de tulburri de alimentaie la brbai poate reduce probabilitatea lor de a fi diagnosticat cu o tulburare de alimentatie: masculi se concentreze mai mult pe partea superioar lor, mai degrab dect organismele mai mici i sunt vizate aproape la fel de mult despre schimba forma (spre musculatura macr extreme)ca pierderea in greutate, astfel nct acestea ar putea avea n vedere mai puin de referin comuneobiectivele de greutate, cum ar fi mai puin de 100 de lire sterline cutat n multe femei.Dintre brbai, n absena unui motiv personal bun, dieta este atipic, ntruct nu dieta este atipic n rndul femeilor n societile occidentalizat.4. Anumite forme de dominate de brbai tulburari de alimentatie, cum ar fi prost formulate "invers anorexia nervosa", care se suprapun cu dysmorphia musculare, sunt asociate cu percepia distorsionat c unul nu poate fi niciodat suficient de mari sau musculare. Aa cum este comun cu anorexie nervoasa, acest sindrom este caracterizatprin denaturarea perverse a imaginii ntregului corp i de credine supraevaluat.5. Evaluri utilizate n mod obinuit i a msurilor clinice severitate, cum ar fi testul de alimentatie Atitudini i stocuri tulburare de alimentatie, au fost normate pe femei. Studiile au artat c, din cauza oblic de sex feminin de ntrebri ncorporate n aceste instrumente, barbati cu tulburari de alimentatie clinicescor mai mic decat femeile cu niveluri comparabile de depreciere clinice.6. Criteriilor actuale DSM (de exemplu, DSM-IV-TR criteriilor)-n special a celor pentru anorexia nervosa-sunt depite din cauza built-in prtinire gen.Odat ce o tulburare de alimentatie a fost recunoscut ntr-un mascul, tratamentul se poate continua pe baza orientrilor actuale de tratament, cu cteva modificri n funcie de sex nevoile specifice: Brbaii par s facei mai bine n cazul n care sunt admise la programele de spital de specialitate n cazul n care ambele disponibile, c accept masculi i de a dezvoltaspecial de sex masculin-orientate spre piste. (Multe dintre programele de tulburare de alimentatie exclude masculi, o practic care pare inacceptabil pentru pacientii cu alte diagnostice psihiatrice.) Avnd un cluster de masculi pentru un grup de brbai, numai scade un sentiment de izolare. Masculii raporteaz c puterea de formare, ncepnd cu foarte modestaccent pe forma bun i greutate mic, servete ca un potentator moralul important n timpul restaurrii greutate, subliniind c este de dorit creterea masei musculare.Dei studiile sistematice bazate pe dovezi lipsesc la data, ne-am tratat, uneori, brbai peste 18 de ani, care a semnat acordul informat, cu testosteron exogen pentru a atinge niveluri normale de testosteron i, prin urmare, probabil, un mediu mai normal hormonale pn la producia lor proprie gonadotropina ntors , n faza de restaurare greutate. Astfel de restaurare poate promova, de asemenea, construirea masei musculare mai mult starea de spirit i de mbuntire, iar pacienii au comentat pozitiv asupra efectelor subiective unui astfel de tratament combinat cu un program de activitate fizica. n aceste regimuri limitat la masculi la sau aproape de a finaliza o cretere axiale, testosteron exogen este ntrerupt dup ce pacienii au atins o greutate corporal normal pe deplin.Are nevoie de psihoterapeutice de brbai includ adesea discuii de sexualitate, n general, i ntrebrile pe care pacienii pot avea cu privire la orientarea sexual proprie, dar brbaii gay constituie n continuare o minoritate de barbati cu tulburari de alimentatie, si medicii ar trebui s fac nici un presupuneri despre orientarea sexual.Asexualitatea este de fapt starea cea mai comun sexual de masculi adolescente cu anorexie nervoasa.n general, recunoaterea i tratamentul de brbai cu tulburri de alimentaie se mbuntesc, dar ambele mai in urma statutul de ce n ce mai bine-a recunoscut, diagnosticat i tratat cu tulburri de alimentaie la femei.Dincolo de Limite Rafinai de diagnosticare nAnorexia Nervosan ciuda mbuntirilor n sistemele de diagnosticare pentru a manca tulburri n ultimele decenii prin mai multe iteratii mai multe dintre DSM, criteriile DSM pentru tulburari de alimentatie sunt nc prea rigide i nguste, sau sunt interpretate ntr-un mod mult prea ngust, ceea ce duce la etichetarea greit de cazuri foarte tipice de anorexie nervoasa ca cazuri atipice sau tulburare de alimentatie care nu se prevede altfel (EDNOS). De exemplu, criteriul n DSM-IV-TR c greutatea s fie mai mic de 85% pentru un diagnostic de anorexie nervoasa este dat ca exempli gratia, de exemplu, nu ca porunc.n practic, acest criteriu greutate este adesea considerat ca o cerin. Rezultatele etichetarea greit pacieni ca avnd un "atipice" tulburare de alimentatie sau o EDNOS sunt uneori destul de grave: unele companii de asigurari refuza beneficii pentru evaluare de diagnostic i tratament pentru "atipice" de cazuri, considerndu-le mai puin grave, cu toate c mai multe studii au infirmat aceast nenelegere. Clinicienii pot simi mai puin ncreztori cu privire la tratarea pacientilor cu tulburari de alimentatie considerate "atipice." Daca bat clinicieni cu caracteristici de baz de diagnosticare pentru anorexia nervosa descris mai sus, cazuri adevrat va fi recunoscut frpericol de excludere, pentru examorrhea, sau "mai puin de 85%" din greutate de ateptat, atunci cnd, de fapt, sustinuta caracteristici de foame medicale care persist de la auto-nfometare condus de convingerile supraevaluatsunt tot ceea ce este necesar (Watson i Andersen 2003).

16