IOAN NICOLAE SOCOLESCU

( 1856 – 1924 )

Arhitectul roman I.N.Socolescu s-a nascut la Ploiesti, la data de 17 ianuarie 1856, intr-o de boieri insemnati, pe vremea lui Mihai Viteazul , multi dintre ei fiind arhitecti, asa cum a fost si fiul fratelui sau, Toma T. Socolescu, despre care se spune ca a construit aproape jumatate din Ploiesti.

Dupa ce a absolvit liceul in orasul natal, I.N.Socolescu a plecat la Scoala de Arte Frumoase din Paris, apoi la Roma.

La intoarcerea in tara a pus bazele Societatii Arhitectilor Romani, a carui presedinte a fost, apoi in 1890 a infiintat revista Analele Arhitecturiiiar in anul 1892 , din proprii sai bani , alaturi de S. Stelian a infiintat Scoala de Arhitectura Romaneasca.

In scurt timp si-a castigat loc printre cei mai buni arhitecti romani ai vremii. Si-a definit stilul propriu prin claritate si monumentalitate , izvor de inspiratie fiindu-i arhitectura brancoveneasca dar si cea orientala, stilul propriu lui Socolescu folosind arcurile in acolada si coloanele care incadreaza ferestrele.

A construit case deosebite in Slanic. Dar si in Bucuresti Socolescu a construit case, astfel pe strada Udriste, in apropierea sectiei de politie se pot vedea 2 case. Pe cea de la nr. 23 Socolescu i-a proiectat-o istoricului G. Ionescu- Gion, casa ce aduce cu un pridvor de biserica. Acum casa este acoperita de iedera care sterge din stilul impunator creat de Socolescu.

Pe strada C.A Rosetti , aproape de biserica Boteanu mai gasim o amprenta Socolescu, casa care a devenit locuinta Dr. Constantin Angelescu, primul ambassador al Romaniei in S.U.A. “ Aceasta casa este cea mai reusita realizare a lui Socolescu in efortul de a crea un stil neo-romanesc, atat in volumele arhitecturale , cat si in decoratie, simtindu-se influenta izvoarelor traditionale .” ( Ziarul Observator de Munchen ). Cladirea cu parter si etaj are o suprafata de 750 mp iar fiecare din cele 3 fatade se individualizeaza cu personalitatea ei si in acelasi timp intreaga cladire este unitara.

1

Si pe B-dul Pache Protopopescu , la rond exista casa Paraschivescu a carei arhitectura este semnata tot marca Socolescu. Pana si C.E.C-ul mare, asa cum il cunosc bucurestenii este tot proiectul sau. Si pe strada Doamnei exista si astazi o casa cu acelasi stil.

Dar cate cladiri nu sunt in Bucuresti cu acelasi stil architectural, de te duce gandul ca el a construit aproape tot orasul vechi.

Pentru proiectul de constructie al Palatului Senatului , Socolescu a obtinut locul III la concurs. Se dorea amplasat in Piata Unirii, langa Palatul de Justitie, pe locul caselor ce au apartinut lui Brancoveanu. Daca in anul 1912 s-a inceput turnarea fundatiei , oprita de primul razboi mondial , anul 1930 gaseste proiectul la stadiul de discutii, abia dupa cel de al doilea razboi mondial, pe locul fundatiei ramase pentru Palatul Senatului se ridica blocul Gioconda sau Opereta sau mai cunoscut sub denumirea de blocul-turn.

Marea dorinta a lui Socolescu a fost de a pregati tehnicieni in domeniul constructiilor si arhitecturii, motiv pentru care la initiativa lui s-a infiintat Colegiul de Arhitectura si Lucrari Publice I.N.S. in 1884 de organizatia non-profit S.U.C.R – Societatea “ Unirea Constructorilor Romani “.

In dorinta sa, ca elevii sa construiasca frumos si rational si sustinut si de arhitectul I. Mincu, Socolescu proiecteaza prima cladire a scolii in anul 1888 pe terenul S.U.C.R din b-dul Regina Maria nr 24-28. Scoala a functionat gratuit din fondurile societatii , asfel ca la absolvire , elevii puteau lucre sub ordinele arhitectilor, fie ca sefi de santier ( constructorii) fie ca desenatori in birouri sau ca functionari in serviciile publice.

Scoala, cu o existent de peste 130 de ani si-a pastrat menirea de a forma specialist capabili sa impleteasca : stabilitatea, confortul si esteticul in cele doua ramuri: constructia si arhitectura, in raport ce cerintele timpului.

In cei 130 de ani , scoala sufera modificari de titulatura si de patrimoniu, pastrand parca nealterata dorinta lui Socolescu ,aceea de a forma arhitecti romani , al caror talent sa depaseasca granitele patriei noastre. Astfel :

In 1910 scoala trece de la Ministerul Industriei si Comertului devenind institutie de stat.

In 1920 este preluata de Ministerul Muncii si Ocrotirii Sociale. In 1936 este preluata de Ministerul Educatiei Nationale , schimbandu-i-se

titulatura in Liceul de Constructii Industriale si Civile, avand si o sectie postliceala de 2 ani.

2

In 1948 se transforma in Scoala Medie Tehnica de Arhitectura sub tutela Ministerului Lucrarilor Publice.

In 1955 devine Scoala Tehnica de Arhitectura si Constructia Oraselor ( STACO ). In 1966 intra in tutela Comitetului de Stat pentru Arhitectura Constructii si

Sistematizare in localul din str. Occidentului nr. 12, avand camin si cantina . In 1971 devine Grupul Scolar de Constructii Arhitectura si Sistematizare format

din : 1. Scoala Tehnica Postliceala de Arhitectura, cu clase de arhitectura, decoratiuni

interioare, sistematizare, topografie, gospodarie comunala .2. Liceul Industrial de Arhitectura. In 1975 devine Lic. Ind. nr. 22 cu clase de constructii si o clasa de arhitectura. In 1991 devine Grupul Scolar de Arhitectura si Sistematizare, cu trei clase de

arhitectura, doua clase de topografie, o clasa de constructori-finisori, o clasa de instalatori. In 2000 devine Grupul Scolar de Arhitectura si Lucrari Publice I.N. Socolescu, ca

omagiu adus intemeietorului sau, cu clase de: arhitectura, constructii-lucrari publice, matematica-fizica, informatica.

In 2001 devine Colegiul Tehnic de Arhitectura si Lucrari Publice I.N. Socolescu cu trei filiere: vocationala, teoretica, tehnologica, al carui motto este: “Trebuie sa incerci necontenit sa urci foarte sus daca vrei sa vezi foarte departe.”-Constantin Brancusi

3

4

ALEXE RALUCA-IOANA

A 9-a A

5